DEZINFECȚIA

DEFINITII:
 DEZINFECTIA=utilizeaza un complex de metode si mijloace
( mecanice, fizice si chimice) cu scopul de a indeparta si/sau
distruge agentii biologici patogeni si conditionati patogeni, de
pe elemente si din spatii ale mediului extern.
 ASEPSIA=cuprinde totalitatea mijloacelor utilizate in vederea
impiedicarii contaminarii tuturor elementelor ce vor veni in
contact cu plaga .
 ANTISEPSIA=cuprinde totalitatea mijloacelor aplicate in scopul
distrugerii, indepartarii agentilor infectiosi la nivelul
tegumentelor si mucoaselor intacte sau lezate.
 IN RAPORT CU SCOPUL FOLOSIT DEZINFECTIA
POATE FI:
 DEZINFECTIE PROFILACTICA(PREVENTIVA):
reprezinta ansamblul de metode prin care se realizeaza indepartarea sau
distrugerea unor eventuali germeni patogeni proveniti de la diferite surse de
infectii, in anumite obiective sau de pe anumite substante care sunt supuse
unui risc crescut de contaminare cu germeni patogeni sau conditionat patogeni.
 DEZINFECTIA IN FOCAR:
reprezinta ansamblul de metode prin care se urmareste indepartarea sau
distrugerea germenilor patogeni cunoscuti care,eliminati in focarul de boala
transmisibila de catre bolnavi sau purtatori de germeni pe diferite
cai,contamineaza aerul sau diferite obiecte si suprafete, solul, apa, alimentele,
etc.
DEZINFECTIA IN FOCAR POATE FI:
 Dezinfectie curenta(continua):se efectueaza asupra produselor patologice ,a
obiectelor si suprafetelor contaminate in prezenta sursei de infectie, atat timp
cat acesta elimina agentii patogeni in mediul extern.
 Dezinfectia terminala:are ca scop inlaturarea totala a contaminarii, in
momentul lichidarii focarului(izolare la spital, deces in spital dupa externare),
sau dupa expirarea perioadei de contagiozitate a bolnavului, cand acesta este
izolat la domiciliu.
Spre deosebire de dezinfectia continua care se efectueaza permanent in
toata perioada in care bolnavul sau purtatorul de germeni elimina agentul
patogen, dezinfectia terminala se practica o singura data, in decurs de 24 de
ore, din momentul izolarii bolnavului, decesului acestuia sau schimbarii
domiciliului purtatorului de germeni.
:

METODE SI MIJLOACE DE DEZINFECTIE

A. DEZINFECTIE PRIN METODE SI MIJLOACE MECANICE: urmareste

indepartarea germenilor patogeni inglobati in suporturi minerale sau
organice de pe suprafete, din tesaturi, din aer, etc.
Dintre aceste metode mentionam: spalarea, stergerea umeda a suprafetelor,
aspirarea mecanica a prafului, aerisirea si ventilatia artificiala ,filtrarea.
B. DEZINFECTIA PRIN METODE FIZICE: sunt reprezentate de radiatiile
ultraviolete si caldura.
Caldura ca mijloc de dezinfectie se aplica direct (flambarea, incinerarea), prin
intermediul aerului(caldura uscata), si prin intermediul apei(caldura umeda-
calcatul cu fierul, fierberea , etuve)
Caldura este cel mai important factor fizic de inactivare a agentiilor
patogeni.Inactivarea microorganismelor prin caldura se bazeaza pe
denaturarea substantelor proteice din celula.Microorganismele
sunt mai rezistente fata de caldura uscata decat fata de caldura
umeda.
Flambarea sau trecerea prin flacara distruge germeniii de pe
suprafata unor obiecte confectionate din metal,sticla, etc.Pentru a fi
eficienta temperatura obtinuta la suprafata obiectului trebuie sa fie
inalta(pina la arderea substantelor organice)si pe intreaga suprafata
de dezinfectat. Flambarea nu constituie o metoda corecta de
sterilizare a instrumentelor medico-chirurgicale.
Incinerarea (arderea) este o metoda de distrugere a diverselor
materiale si obiecte de mica valoare contaminate sau a
cadavrelor.Se efectueaza in crematorii sau in cuptoare special
amenajate.
Calcatul cu fierul constituie o metoda simpla pentru
dezinfectia rufelor.
Fierberea adica o temperatura in jur de 100 grade C,
determina distrugerea formelor vegetative ale bacteriilor in
10-20 minute, a virusurilor patogene in 30 de minute si a unor
spori in 1-3 ore.
Prin adaugarea in apa de fierbere a unor substante alcaline
,detergenti sau substante dezinfectante se mareste efectul
dezinfectant al fierberii.
 Folosirea vaporilor de apa este o metoda sigura de inactivare a celor mai
rezistente microorganisme.
 vaporii fluenti fara presiune se obtin in etuve si se utilizeaza pentru dezinfectia
hainelor de lana ,a saltelelor, etc.
 Obiectele din piele,fibre de matase si blanuri se dezinfecteaza cu vapori de
formol
• Frigul, uscarea, pasteurizarea , tindalizarea reprezinta si ele metode fizice de
dezinfectie.
 Dezinfectia prin radiatii ultraviolete:se bazeaza pe efectul bactericid al
acestora prin denaturarea substantelor organice din celula
bacteriana.Domeniul din spectrul ultraviolet cu actiune asupra
microorganismelor este cuprins intre 1900-3200 A.
Aceasta se realizeaza cu ajutorul lampilor fixe sau mobile prin iradiere directa,
discontinua sau indirecta.
Razele solare prin ultraviolete,caldura si uscarea au efect bactericid.
Radiatiile ionizante gama au o mare putere de penetrare si actioneaza prin
excitarea si ionizarea prin ciocnire a atomilor cu care vin in contact.
C. DEZINFECTIA PRIN METODE SI MIJLOACE CHIMICE:
Un bun dezinfectant trebuie sa posede urmatoarele calitati:
 sa aiba capacitate bactericida mare;
 sa fie usor solubil in apa si sa dea solutii stabile;
 sa actioneze in orice mediu si la orice temperatura;
 sa nu deterioreze materialele supuse dezinfectiei si sa fie lipsite de toxicitate si de
miros neplacut;
 sa nu fie neutralizat de substante organice;
 sa fie ieftin;
 sa fie usor de transportat si pastrat;
 sa se poata utiliza cu mijloace simple.
   Factori care influenţează comportarea dezinfectantelor
 spectrul şi puterea germicidă
 numărul iniţial de bacterii pe suportul tratat
 natura suportului
 accesibilitatea dezinfectantelor la bacterii (forma, metoda de
aplicare şi gradul de curăţenie al suporturilor)
 temperatura
 concentraţia
 volumul
 pH-ul
 timpul
 stabilitatea în timp
 prezenţa materialelor inactive (apa dură, materia organică, pluta,
materialele sintetice, săpunurile şi detergenţii anionici)
   Reguli generale de utilizare
• completează curăţenia, dar nu înlocuieşte sterilizarea
• e condiţionată de o curăţenie riguroasă prealabilă
• se aplică numai când nu e posibilă dezinfecţia prin căldură umedă
• se utilizează un număr scăzut de dezinfectante cu spectru larg bactericid şi
virulicid
• în focar se utilizează înaintea curăţeniei
• în condiţii de protecţie a muncii
COMPUŞI FENOLICI
1.  Vesfene 256
Acţiune:
• spectru larg cu efect bactericid asupra florei G+ şi G-
• fungicid
• în concentraţie de 1%, în 10', distruge M. tuberculosis
Concentraţie:
• sol. 0,4% = 32 g Vesfene 256 la 7,5 l apă
• sol. 10% = 100 g Vesfene 256 la 900 ml apă
Indicaţii:
• suprafeţe - sol. 0,4% prin ştergere, pulverizare
• spaţii: soluţie 10%
2.Alti derivati:crezolul,creolina, lizolul, hexaclorofenul.
 TENSIDE DE SINTEZĂ
 1.Bromocet = soluţie 20%
Acţiune:
• bactericid cu efect asupra florei microbiene gram pozitive şi unii gram negativi
• nu acţionează asupra M. tuberculosis şi Pseudomonas aeruginosa
• fungicid
Concentraţie:
• 1‰ = 5 ml sol. Bromocet 20% la 1l apă
• 2‰ = 10 ml sol. Bromocet 20% la 1l apă
Indicaţii:
• pavimente: soluţie 1‰, 2‰ prin ştergere, stropire
• pereţi: 1‰ prin ştergere, pulverizare
• mobilier: 1‰ prin ştergere, pulverizare
• receptoare telefonice, jucării: 1‰ prin ştergere
• veselă, ustensile de bucătărie: 1‰ prin imersie 30', după spălare
• chiuvete: 2‰
• salvări, mijloace auto: 2‰ prin pulverizare
Observaţie: nu e compatibil cu săpun şi detergenţi anionici
Toxicitate: slab iritant pentru ţesuturi şi mucoase.
 
2.TEGO 103 G
 Acţiune: în diluţie 1:100
• bactericid (18-210C) asupra Staf. auriu, Corynebacterium diphteriae, E.coli, Proteus, Pseudomonas aeruginosa, M.
tuberculosis;
• fungicid (Candida).
Concentraţie: sol. 1% = 10 ml TEGO + 990 ml apă
Indicaţii:
• pavimente, pereţi, mobilier, aparate telefonice, jucării, mijloace auto, salvări - timp de contact min.10'
• veselă - imersie 10'
• După dezinfecţie, clătire cu apă. 
3. TEGO 103 S
 Acţiune:
• bactericid, la 18-210C
• 1-15' distruge germenii G +, G -
• 1 h distruge M. tuberculosis
• fungicid (Candida)
Concentraţie:
• sol. 1% = 10 ml TEGO + 990 ml apă
• sol. 2% = 20 ml TEGO + 980 ml apă
Indicaţii:
• instrumente înainte de curăţat şi sterilizat
• antiseptic tegumentar - soluţie 2%
 
HALOGENI (fluor, clor, brom, iod)

1. Substanţe care eliberează clor

1.1.Clorura de var (var cloros) conţine 25% clor activ.
Acţiune: bactericid, virulicid, sporicid.
Eficacitate: pH = 6, temperatură = 25-350C
Concentraţii: 10-15, 20, 40, 50, 100 g‰ (100 g‰ conţine 2,5 g% clor activ) 1-1,5; 2, 4, 5, 10%
Indicaţii:
• dezinfecţia suprafeţelor (pavimente, pereţi, băi): soluţie 20 g‰
• dezinfecţia lenjeriei de pat, echipament de protecţie: 1-2h, soluţie 40 g‰
• recipiente de colectare a reziduurilor, pubele, platforme prin spălare, stropire sau ştergere:
soluţie 50-100 g‰
• excrementele bolnavilor contagioşi: pulbere, 200-400 g/1kg excreţii
Păstrare: recipiente de culoare închisă, etanşe, temperatură constantă.
Toxicitate: iritaţii ale tegumentelor (dermite), iritaţia căilor respiratorii şi a conjunctivelor.
1.2.Cloramina conţine 25-29% clor activ (cloramina B)
Acţiune: bactericidă, virulicidă. Efect asupra florei microbiene gram pozitive şi gram negative; în
concentraţii mari distruge M. tuberculosis.
Concentraţii: 5, 10, 20 g‰ (05; 1, 2 %)
Indicaţii:
• dezinfecţia suprafeţelor, obiectelor
• pereţi: sol. 20 g‰
• pavimente: 20 g‰
• muşamale, huse din material plastic: soluţie 10-20 g‰
• dezinfecţia lenjeriei de pat, a echipamentelor de protecţie: 1-2h, soluţie 10-15 g‰
• dezinfecţia jucăriilor, a obiectelor de sticlă, porţelan: soluţie 10 g‰, scufundare 30-60'
• dezinfecţia veselei: soluţie 5-10 g‰, 30-60', spălate în prealabil
• termometre: soluţie 10 g‰
Soluţia se schimbă la 12h.
• dezinfecţia mâinilor: 5 g‰
Se evită asocierea cloraminei cu alte substanţe, mai ales cu cele alcaline.
Conservare: vase închise, ferite de lumină, la rece.
Toxicitate: iritaţii ale tegumentelor, mucoaselor, căilor respiratorii (mai puţin intense decât cele
provocate de clorura de var). 
2.       Substanţe care eliberează iod
 2.1.Septosolul - iodofor
Acţiune: germicidă (bactericidă, virulicidă, fungicidă). Efect scăzut în prezenţa sângelui, puroiului.
Concentraţii: - soluţie 10% (apă distilată) - antiseptic
• soluţie 5% - dezinfectant
Indicaţii:
• antiseptic: pentru mâini , 5%
• dezinfecţia
o suprafeţelor (mese de operaţii, de pansamente, ginecologice): soluţie 5%
o instrumentarului medical nemetalic (sonde, catetere) înainte de curăţare şi sterilizare: soluţie 5%
Toxicitate: iritaţii ale tegumentelor, mucoaselor; foarte rar, hipersensibilitate la iod.
 
2.2.Wescodyne
Acţiune: germicidă cu efect asupra florei microbiene gram pozitivă şi gram negativă, faţă de bacili, spori, viruşi.
Concentraţii: 45 ml/10l apă = 75 ppm(parti per milion) iod liber
• 90 ml/10l apă = 150 ppm iod liber
• 180-200 ml/10l apă = 300 ppm iod liber
Indicaţii:
• termometre: ştergere cu soluţie cu conţinut de 75 ppm iod liber
• instrumentar: baie în soluţie 20ml Wescodyne + 20g nitrat de sodiu + 1l apă
• mănuşi de cauciuc, muşamale, tuburi de plastic: imersie 10' în soluţie cu conţinut de 75 ppm iod liber
• suprafeţe din săli de operaţie (mese, paviment): ştergere, pulverizare cu soluţie cu conţinut de 75 ppm iod liber
Nu se amestecă cu săpun sau detergenţi.
Toxicitate: iritaţii ale tegumentelor, mucoaselor; foarte rar, hipersensibilitate la iod.
 
 
ALDEHIDE
1.Formolul = soluţie de aldehidă formică 40%
 Acţiune: bactericid, virulicid, fungicid; timp de acţiune: 6h, max. 24h

• Factori favorizanţi: umiditatea relativă: 80-90%, temperatura: 22-30 0C.

• Acţiune la suprafaţă, nu difuzează.

Metode: pulverizare, vaporizare, înmuiere.

a)      Pulverizarea
• concentraţia soluţiei:2-5%

• soluţie 2% = 50 ml formol 40% + 950 ml apă

• soluţie 5% = 125 ml formol 40% + 875 ml apă

• timp de contact: 6-24h

• temperatura 220C, umiditatea relativă 80-90%

• etanşeizarea încăperilor
b)Vaporizarea
• etanşeizare
• acoperirea prizelor, aparatelor electrice
• aşezarea saltelelor şi pernelor suspendate sau oblice
• încăperi încălzite, min. 220C
• după 6-24h, aerisire 2-4h
• pentru neutralizarea vaporilor restanţi se utilizează amoniac, jumătate din
cantitatea de formol, timp de 3h
• concentraţia de aldehidă formică: 3-10 g/m3 aer
c) Înmuierea
• pentru dezinfecţia lenjeriei: Deroform, Lizoform
• concentraţia: 2%
• timp: 2-3h
Conservare: în recipiente bine închise, parafinate, temperatură până la 100C.
Toxicitate: iritaţii ale mucoaselor, tegumentelor (dermite), alergii.
COMPUŞI ORGANO-MERCURICI

1.       Soluţie de borat fenil-mercuric 0,2% (Merfen)

Acţiune:
• bactericid, fungicid
Concentraţie:
• sol. 0,04% = 20 ml sol.0,2% + 80 ml apă
• sol. 0,02% = 10 ml sol.0,2% + 90 ml apă
Indicaţii:
• suprafeţe (mese, instrumentar): sol.0,04%, prin ştergere
• instrumente: soluţie 0,02% + nitrat de sodiu 2‰
Toxicitate: crescută
Soluţia apoasă 2‰ borat fenil-mercuric, pentru uz extern =
Fenosept.
  
ALTE DEZINFECTANTE
1.       Clorhexidina - spray
Acţiune:
• antiseptic topic cu efect bactericid asupra germenilor G+ (acţiune intensă) şi G-
(acţiune mai puţin intensă)
Concentraţie: sol. 1% ca atare, prin pulverizare
Indicaţii:
• asepsia pre-, post-operatorie a pielii în zona câmpului operator
• asepsia zonei cutanate în care se face injecţia
• dezinfecţia plăgilor
Observaţie: e incompatibil cu săpunul.
Toxicitate:
• reacţii de sensibilizare a pielii
• dermite de contact
• interzis în chirurgia O.R.L.
2.       Dezinfectante preparate în spital
a) Deroform
Formula: b) Hidrox
• 800 g detergent Formula:
80-100 g hidroxid de sodiu
• 300 g carbonat de Na 100 g Dero
10 l apă
• 250 g formol 40% Acţiune: bactericid, virulicid.
• 100 l apă Concentraţie: ca atare.
Indicaţii: pavimente, prin ştergere.
Acţiune: virulicid, bactericid Toxicitate: iritant.
Concentraţie: ca atare
Indicaţii: dezinfecţia lenjeriei, alternativ cu
cloramina.
Cantitatea necesară: 4l/1 kg lenjerie.
Timp de contact:
• 2h la temperatura de 20-240C
• 1h la temperatura de 40-500C
Toxicitate: nu
 
CONTROLUL EFICACIŢĂŢII DEZINFECŢIEI CHIMICE
 
1.Metoda bacteriologică
Condiţii de igienă:
• aeromicroflora
• suprafeţe
• lenjerie
• utilaje din blocuri alimentare
Flora microbiană se determină anterior şi posterior dezinfecţiei.
Flora bacteriană:
• se prelevează prin ştergere cu tampon umezit pe suprafaţa delimitată (pereţi, mese, pat)
• pentru aeromicrofloră se utilizează metode sedimentării Koch în plăci Petri
După termostatarea prelevatului se determină
• numărul total de germeni
• prezenţa E.coli, proteus, Stafilococ hemolitic
În săli de operaţie, naştere, saloane de nou-născuţi, sugari, prematuri, laboratoare de soluţii perfuzabile, biberonerii nu se admite
prezenţa bacteriilor amintite, iar numărul total de germeni nu trebuie să depăşească normele. 

2.Altă metodă: supunerea unor tulpini bacteriene test operaţiei de dezinfecţie în focare de boli infecţioase.
• Pentru infecţii intestinale se folosesc culturi de E.coli (tulp. Bruxelles) puţin patogen.
• Pentru infecţiile respiratorii se folosesc culturi de Stafilococ auriu (tulpina Oxford), care e mai rezistent decât Stafilococul
hemolitic.
• După dezinfecţie, testele bacteriologice se pun în plicuri de pânză sterilă, aşezate în plăci Petri pentru aeromicrofloră sau în părţile
profunde ale lenjeriei, se termostatează pe medii adecvate. O bună dezinfecţie distruge flora în proporţie de 99-99,9%.