Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Asepsia și antisepsia
~ Asepsia → mijloace ce împiedică pătrunderea microbilor în organism:
sterilizarea instrumentelor, spălarea plăgii cu apă şi săpun, dezinfecţia
tegumentelor cu alcool iodat, alcool.
~ Antisepsia → mijloace ce distrug microbii din plagă prin mijloace fizice sau
chimice
Clasificarea plăgilor
După tipul de acţiune a agentului vulnerant (agentului traumatic) plăgile pot fi:
1. mecanice:
– prin tăiere
– prin înţepare, arme albe, insecte etc.
– prin contuzii, prin lovire
– prin strivire
– prin arme de foc
– prin muşcătură de animale sălbatice, de animale domestic
– prin muşcătură de şarpe, viperă
2. termice: – căldură, frig, electricitate
3. agenti ionizanti: radiatii
4. agenti chimici: acizi, baze, săruri
După circumstanţele de producere pot fi:
a) accidentale – de muncă, de circulaţie, casnice
b) intenţionale – suicid, agresiuni
c) iatrogene – intervenţii chirurgicale, injecţii, puncţii
După profunzime:
– superficiale sau profunde
Caracteristicile plăgilor
Plăgile prin tăiere:
-au marginile regulate, limitate, se vindecă repede. Cele operatorii sunt, de obicei,
aseptice.
– sunt cele mai frecvente şi cele mai înşelătoare, gravitatea lor este în raport cu
adâncimea, sediul şi gradul de infectare;
– determină panariţii
Semne obiective:
– prezenţa unei soluţii de continuitate; în plăgile mari. aşa-numitele plăgi cu mari
dilacerări, se pot observa distrugeri mari atât de piele, cât şi de vase, muşchi,
nervi, fragmente de oase sau diferite organe situate în profunzime; uneori, părţi
din aceste organe pot să iasă prin marginile plăgii; aceasta de numeşte evisceraţie.
– hemoragia aste variabilă, ca şi abundenţa sângerării, în funcţie de vasul lezat.
Semne generale
– pulsul poate fi rapid – tahicardic – în plăgi însoţite de hemoragii externe sau
interne sau de şoc traumatic.
– tensiunea arterială – dacă scade – denotă prezenţa unei hemoragii sau a unui şoc
traumatic
– febra poate avea semnificaţia debutului infecţiei sau resorbţia unor hematoame
Vindecarea plăgilor
– se poate realiza prin vindecare primară, vindecare secundară,
vindecare terţiară.
Vindecarea primară (“per primam” sau “per primam intentionem”):
– este vindecarea ce se obţine de la început, fără complicaţii; este vindecarea
ideală pentru orice plagă operatorie; vindecarea se produce în 6-8 zile.
Vindecarea secundară (“per secundam” sau “per secundam intentionen”):
– în acest tip de vindecare este întotdeauna prezentă infecţia, spre deosebire de
vindecarea primară.
zona 4 – în partea din dreapta pacientului, langă zona doi curațată, sterge-ti
dintr-o singură mișcare, de sus în jos și aruncați tamponul;
zona 5 – în partea din stânga pacientului, langă zona trei curațată, sterge-ti
dintr-o singură mișcare, de sus în jos și aruncați tamponul.
Se curăţă, apoi, plaga cu rivanol 1‰ cloramină 4‰ clor activ sau, mai bine, cu
apă oxigenată care antrenează la suprafaţă micii corpi străini prin spuma pe care o
produce; apa oxigenata are si actiune hemostatica.
▪ Soluţii colorate:
– Rivanol – soluţie 1‰ din pulbere galbenă.
– Albastru de metilen
– Violet de genţiana 1% – mai ales în dermatologie.
▪ Antiseptice albumino-precipitante:
– Săruri de argint:
▪ Nitrat de argint – creioane, stilete, soluţie 1%.
▪ Colargol 1%.
▪ Protargol 2%.
▪ Argiror 5%.
– Săruri de mercur:
▪ Biclorura de mercur – sublimatul de mercur. Se foloseşte la dezinfecţie şi
curăţenie.
▪ Oxicianură de mercur – pentru mucoase.
– Acid boric 1-2% – combate mai ales infecţiile cu piocianic.
▪ Antiseptice tensioactive:
– Detergenţi – Bromocet.
– Săpunuri.
→ Observaţii:
~ Nu se aplică tinctură de iod în plagă.
~ Nu se aplică antiseptice pe arsuri.
~ Nu se aplică vata direct pe plagă.
~ Nu se toarnă soluţii antiseptice în plăgile penetrante sau perforante.
~ Nu se explorează plăgile perforante.
~ Nu se scot corpurile străine din plagă – pot produce hemoragii foarte grave, alte
complicaţii.
~ Obligatoriu → vaccinarea antitetanică.