ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DE STAT

TG-JIU

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ÎNGRIJIREA PACIENTELOR
CU ENDOMETRITĂ ACUTĂ

COORDONATOR:
AS.PRINCIPAL
LEUŞTEAN CONSTANTIN
ABSOLVENT:
CĂPĂTARU AIDA - CORNELIA

2006
 CAPITOLUL I

APARATUL GENITAL FEMININ

1.1. Noţiuni de anatomie şi fiziologie

Organele de reproducere feminine se clasifică în:

• Organe interne
• Organe externe.
Organele externe - vulva: totalitatea formaţiunilor genitale externe
la femei ce se găsesc situate de la marginea inferioară a pubisului până la
perineu.
Muntele lui Venus - este alcătuit din grăsime şi este situat pe faţa
interioară a pubisului. După pubertate zona este acoperită de pilozitate care
diferă după sex: la femeie în formă de triunghi, iar la bărbat nu are caracter
terminal şi continuă până la ombilic.
Labiile mari - sunt două pliuri cutanate care pornesc de la Muntele
lui Venus şi continuă până la perineul posterior. Forma ovoidală, lungimea
de 7 - 10 cm, o lăţime de 2 - 3 cm şi o grosime de 1 - 1,5 cm.
Structura - la exterior este piele care conţine un sistem pilos şi
numeroase glande sebacee; sub piele se află un strat dens de ţesut
conjunctiv, bogat în fibre elastice şi puţine fibre musculoase netede, în
profunzime un ţesut celular grăsos, unde se termină în evantai ligamentul
rotund.
Labiile mari sunt bogate vascularizate şi intervenţia este dată de
plexul lombar şi plexul sacral.

2
 Labia mare este omolog cu scrotul la bărbat şi este puţin dezvoltată
înainte de pubertate şi după menopauză.
Labiile mici - sau nimfele, se găsesc situate intern faţă de labiile
mari. Au forma membranoasă şi variază în dimensiuni. Lungimea este
aproximativ de 3 -5 cm, iar grosimea de 1 - 3 cm. Au margine în raport cu
bulbii vaginali şi o margine liberă. Sunt alcătuite din ţesut grăsos, ţesut
conjunctiv şi are fibre musculare netede acoperite de un epiteliu
pavimentos în care predomină numeroase papile. Conţin numeroase glande
sudoripare.
Vascularizaţia şi inervaţia este aceeaşi ca şi la labiile mari, de unde
au şi o mare sensibilitate.
Clitorisul - este o formaţiune mică, situat la partea inferioară a
vulvei, între extremităţile anterioare ale labiilor mici. Este omologul
penisului de la bărbat. Are o lungime de 6 cm (3 cm rădăcinile şi 3 cm
capul) şi grosimea de 0,5 cm. Este alcătuit din corpi cavernoşi, care merg
de-a lungul ramurilor eschio-pubiene şi se întâlnesc la marginea inferioară
a simfizei pubiene pentru a forma corpul clitorisului. Acesta are un traiect
ascendent pe faţa anterioară a simfizei, apoi se cutează anterior şi se
termină cu glandul care este acoperit de un epiteliu stratificat, bogat
inervat.
Vestibulul - se întinde între clitoris şi comisura posterioară. Este
vestigiul sinusului uro-genital. În interior se deschide uretra şi orificiul
interior al vaginului.
Meatul urinar - este un orificiu circular, situat imediat înapoia
clitorisului.
Orificiul inferior al vaginului este o deschidere ovalară cu axul mare
orientat antero-posterior. Pe marginea orificiului inferior se insera

3
membrana himenală, care este formată din ţesutul conjunctiv, fibre elastice
şi colagene.
Himenul este de obicei circular, dar poate fi sectat, lamelar, iar
ruptura lui se produce în timpul primului contact sexual.
Bulbii vaginali - sunt situaţi de o parte şi de alta a orificiului inferior
al vaginului. Are o lungime de 3 - 4 cm, o lăţime de 1 - 2 cm şi o grosime
de 0,1 - 1 cm. Embriologic corespund corpilor cavernoşi ai penisului.
Vascularizaţia şi inervaţia este dată de arterele ruşinoase şi nervii ruşinoşi.
Glandela anexe - Glandele Bartholin - sunt situate în grosimea
labiilor mari, înjumătăţea posterioară a acestora, au o lungime de 1 cm şi
lăţimea de 0,5 cm. Canalul glandelor este lung, de 1,5 - 2 cm şi se deschide
pe peretele lateral al vaginului, în apropierea membranei himenale.
Glandele Skene - sunt situate periuretral, unde îşi vor deschide
canalele de excreţie.
Vaginul - este un tub muscular-membranos, care se întinde de la
vulvă până la uter şi este situat între vezică şi rect. El reprezintă organul de
excreţie al uterului pentru sângele menstrual; organul de copulaţie al
femeii, iar la naştere formează canalul pelvi-genital.
Vaginul are forma unui cilindru turtit transversal în treimea
inferioară, turtit antero-posterior în treimea mijlocie şi rotund la
extremitatea superioară care se insera cu colul uterin. Are o lungime de 8 -
9 cm şi un diametru de 2,5 cm, cu posibilităţi de creştere al acestui
diametru în momentul naşterii fătului.
Fundul de sac posterior al vaginului este în raport direct cu fundul de
sac Douglas. Peretele vaginal este format din trei straturi.
Stratul intern - numit impropriu mucoasa vaginală este alcătuit dintr-
un epiteliu pavimentos stratificat nepavimentat. Acest epiteliu nu are
glande. Epiteliu vaginal prezintă un strat bazai format din celule mici, un

4
strat intermediar format din celule ovoidale şi un strat superficial format
din celule mari poliedrice cu un nucleu picnotic.
Celulele superficiale ale epiteliului vaginal sunt încărcate cu
glicogen. Glicogenul celular este dependent de estrogenii secretaţi de ovar.
Bacilii Doderlein sunt germenii care populează vaginul şi care transformă
glicogenul în acid lactic. PH-ul secreţiei vaginale la femeia adultă este de 4
- 5, iar înainte de pubertate şi după menopauză este alcalin 7 - 8.
Stratul muscular din peretele vaginului este slab reprezentat. La
extremitatea inferioară se găsesc un strat de fibre musculare striate
constituind sfincterul vaginal. Vascularizaţia vaginului este dată de artera
uterină, arterele vezicale inferioare şi hemoroidală mijlocie şi cea
ruşinoasă. Inervaţia este dată de ramuri ale plexului hipogastric inferior şi
plexului sacrat.
Planşeul pelviperineal - este un diafragm mesculo-aponevrotic, care
închide extremitatea inferioară a cavităţii abdomino-pelvine, fixează
organele pelvine la pereţii canalului dur şi permite deschiderea la exterior a
uretrei, vaginului şi rectului. Acest planşeu are următoarele structuri:
• Piele;
• Ţesut celular subcutanat;
• Fascia perenală superficială, între fascia superficială şi foiţa
superficială a fasciei perineale profunde (este loja bulbo-clitoridiană
în care se află muşchii bulbo-cavernoşi, ischio cavernoşi şi clitorisul
cu muşchiul transvers superficial al perineului);
• Faschia perineală profundă între foiţele căreia se află muşchiul
transvers profund al perineului (muşchiul sfincter anal);
• Prelungirile anterioare ale foselor inschio rectale bilaterale;
• Diafragma uro-genitală ce cuprinde în grosimea ei muşchii
ridicători anal şi coccigieni.

5
 Organele interne

Uterul este un organ musculo-cavitar destinat să primească oul după

migraţiune, să-i favorizeze dezvoltarea şi la maturitate să-l expulzeze. În
afara sarcinii are forma unui trunchi de con cu baza în sus şi vârful în jos.
Este împărţit anatomic în două părţi inegale, o porţiune superioară de
formă triunghiulară - corp uterin şi o altă porţiune cilindrică inferioară -
colul uterin.
Uterul are dimensiuni şi greutate diferită, după vârstă şi paritate.
Uterul infantil are o lungime de 2,5 - 3 cm la nulipara adultă, 5,5 - 8
cm lungime, 3,5 - 4 cm lăţime şi 2 - 2,5 grosime, iar la multipară 9 - 9,5 cm
lungime, 5,5 - 6 cm lăţime şi 3 - 3,5 cm grosime.
Corpul uterin are o greutate care variază între 50-80 g, în funcţie de
paritatea femeii, şi o capacitate de 3 - 4 ml. În cea ce priveşte raportul
dintre corp şi col, acesta este în favoarea corpului uterin. Consistenţa
uterului este fermă. Peretele uterin este format din trei straturi: seros,
muscular şi endometrul.
Stratul seros este format din peritoneul care acoperă uterul şi care
este aderent de musculatură, în afară de porţiunea supravaginală a colului şi
la nivelul ligamentelor largi.
Stratul muscular este format din fibre musculare netede dispuse în
benzi şi unite între ele prin ţesut conjunctiv şi elastic.
În cursul sarcinii, fibrele musculare în porţiunea superioară a uterului
cresc considerabil, iar la nivelul colului nu se produce nici o modificare în
acest sens, grosimea muşchiului uterin variază între 10 - 20 mm. Este
format din trei straturi: extern, mijlociu şi intern.

6
 Dezvoltarea muşchiului uterin în cursul sarcinii se face sub acţiunea
estrogenilor.
Mucoasa uterină sau endometrul are o grosime care măsoară 3 - 4
cm şi este alcătuită din epitelii, glande şi stromă, variază ca structură şi
grosime în timpul ciclului menstrual şi sarcinii. În afara sarcinii este format
din două straturi, unul profund sau bazal de 0,5 cm grosime a cărui stromă
conţine fundurile de sac glandulare şi un strat superficial sau funcţional a
cărei grosime variază între 0,5 - 5 mm în tipul ciclului menstrual şi a cărei
stromă conţine tubii glandulari, iar la suprafaţă este acoperit de un epiteliu.
Celulele epiteliului de suprafaţă sunt elicoidale sau cilindrice, joase,
sunt ciliate şi orientate pe un singur strat.
Glandele endometrului sunt tubulare şi seamănă cu un deget de
mănuşă.
Stroma este situată între epiteliul de suprafaţă şi miometru.
Arhitectura vasculară are o mare importanţă. Ramurile arteriale pătrund în
peretele uterin oblic; cea mai bogată reţea arterială se constată în treimea
mijlocie a acesteia. La suprafaţa musculaturii uterine ele se ramifică în
planuri paralele şi se numesc artere arcuate. Din ele pornesc artere radiale
spiralate, care irigă propriu-zis endometrul.
Istmul uterin este porţiunea care face trecerea între corp şi col.
Ligamentele uterului asigură menţinerea intrapelvină a uterului şi
poziţia normală de anteversoflexie, împreună cu muşchii planşeului pelvin.
Ligamentele uterului sunt:
• Ligamente largi;
• Ligamente rotunde;
• Ligamente cardinale;
• Ligamente utero-sacrale;
• Ligamente pubo-cervicale.

7
 Vascularizaţia este dată de artera uterină şi ovariană.
Inervaţia este dată din sistemul simpatic, dar şi cel cerebro-spinal şi
parasimpatic.
Uterul prezintă un sistem de inervaţie şi altul intrinsec.
Plexul ovarian derivă din plexul celiac şi ganglionii renali.
Trompele Fallope - se formează din treimea superioară a canalelor
Muller în cursul primelor opt săptămâni ale vieţii embrionale.
Au o lungime de 10 - 12 cm cu un diametru de 8 - 9 mm la
extremitatea externă şi 2 - 5 cm la cea internă.
Trompa este împărţită în patru segmente:
1. porţiunea interstiţială - este partea care traversează miometrul;
este partea cea mai scurtă din trompă cu lungimea de 0,8 - 2 cm şi
diametrul de 0,5 - 1 mm. La acest nivel avem numai fibre musculare
circulare.
2. istul - este segmentul imediat din apropierea uterului, are o
lungime de 3,5 cm şi un diametru de 2 - 3 mm. Conţine fibre musculare
longitudinale şi circulare şi este acoperit de peritoneu.
3. ampula - este cea mai largă porţiune şi măsoară 6 - 7,5 cm.
4. pavilionul sau înfundibulum - este segmentul de deschidere al
trompei în cavitatea peritoneală.
Pe circumferinţa pavilionului se găsesc 15 - 20 franjuri, dintre care
unul este mai lung şi merge până la ovar de care se prinde (franjul
Richard).
Trompa este formată din trei straturi: seros, muscular şi mucos.
Stratul seros corespunde unui pliu al ligamentului larg, care
înconjoară trompa aproape în totalitate. Stratul muscular este format din
fibre longitudinale situate extern şi circulare situate intern.

8
 Trompa este căptuşită cu o mucoasă care prezintă un epiteliu format
dintr-un singur strat de celule cilindrice, unele ciliate şi altele secretorii.
Vascularizaţia este dată de artera tubară, ramură din artera uterină şi
ovariană.
Inervaţia este dată de fibre nervoase ce provin din plexul lambo-
aortic şi din plexul hipogastric inferior.
Ovarul este glanda sexuală feminină în care se produc elemente
sexuale numite ovule şi hormoni sexuali femele. Este un organ pereche
(drept şi stâng).
Aşezare - sunt aşezate în micul bazin, de o parte şi de alta a uterului
şi rectului, sunt bifurcaţiile arterelor iliace comune.
Configuraţia externă - ovarul are forma unei migdale, având o
lungime de 3 - 5 cm şi o greutate de 4 - 8 grame.
La femeia adultă are o culoare roşiatică, iar pe suprafaţă prezintă
cicatrice, având aspectul sâmburelui de piersică.
Prezintă două extremităţi: externă şi internă şi două feţe, internă şi
externă, două margini, anterioară (aderentă) şi posterioară (liberă).
Raporturi - au o direcţie puţin oblică de sus în jos, având
următoarele raporturi: extremitatea externă se află în trompă, iar
extremitatea internă spre uter, faţa internă priveşte spre uter, iar faţa
externă este în raport cu peretele pelvin.
Mijloace de fixare - ovarul este menţinut în poziţie fiziologică prin
ligamentul utero-ovarian, care îl leagă prin colul inferior de uter şi
ligamentul tubo-ovarian, care îl leagă prin colul superior de pavilionul
trompei. Nu este acoperit de peritoneu decât pe o porţiune redusă.

9
 CAPITOLUL II

ENDOMETRITA

Definiţia şi clasificare

Endometria este inflamaţia acută a endometrului în majoritatea

cazurilor postavortum şi postpartum. Retenţia resturilor ovulare sau
placentare conferă un mediu de cultură a florei de contaminare.
Manevrele septice reprezintă un factor favorizant suplimentar, aceste
forme sunt prezentate în cadrul infecţiilor puerpelare şi a complicaţiilor
avortului septic. O reacţie inflamat orie poate să apară şi în urma agresiunii
prin agenţi fizici ca: sterilet, radiotopii cu diferite substanţe iritante.
Aceste inflamaţii sunt urmate la scurt timp şi de contaminarea
agenţilor microbieni pe mucoasa ce a fost în prealabil lezată.
Unele forme de endometrite acute sunt mai rar întâlnite.
• Endometrita acută ginecologică este reprezentanta tipică
a endometritei acute catarale;
Endometrul este tumefiat, edematiat,
• Endometrita pseudomembranoasă este întâlnită uneori în cursul
evoluţiei scarlatinei şi difteriei;
• Endometritele acute nespecificate, determinate de către agenţi
fizici, dispozitive intrauterine utilizate în scop contraceptiv.

10
 Etiopatogenie
Infecţia endometrului se poate produce cu germeni contaminaţi în
căile genitale inferioare (vagin, endocervix) pe cale canaliculară
ascendentă.
Spermatozoizii pot fi cărăuşii care însămânţează agenţii patogeni
(clamydii, gnococ) în cavitatea uterină.

Semne clinice
Semnele clinice sunt relativ şterse sau chiar pot să lipsească.
Clasic, endometria se manifestă prin sângerare intermenstruală,
dureri în abdomenul inferior, dispareunie înaltă.
La examenul obiectiv se observă sângerarea uneori prezentă, semne
locale de endocervicită, uterul moale şi dureros la palpare şi o sensibilitate
la mişcarea colului, dureri cu impuls tare.
Leucocitoza şi creşterea VSH-ului sau proteinei C-reactive nu sunt
obligatorii.

Simptomatologie
• Apar zone hemoragice şi zone de descuamare epitelială;
• Se vor observa microscopic infiltrate polimorfonucleare dispuse
în corion şi glande;
• Exudatul seros îmbracă un caracter hemoragie;
• Endometrul este acoperit cu membrane întinse de culoare brun
murdar;
• Durerea este ca un semn al endometritei acute, ea trădează o
inflamaţie periuterină;

11
 • Uneori inflaţia este descoperită întâmplător cu ocazia chiuretajelor
biopsice la femei cu tulburări menstruale sau sterilitate;
• În endometrita puerperală apare febra peste 38°C minimum 2 zile
în cursul primelor 10 zile de lăuzie, labiile sunt modificate.
Bolnava va prezenta starea generală alterată cu febră, frison,
inapetenţă, anemie, hipoproteinemie.

Diagnosticul
Diagnosticul presupune inspectarea vizuală a endometrului care
prezintă semnele infecţiei.
Recoltarea exudatului din cavitatea uterină sau a unei biopsii de
mucoasă care să ateste prezenţa inflamaţiei şi mai ales izolarea germenilor
patogeni.
Inspectarea directă a endometrului este posibilă prin histeroscopia
care este o metodă curentă de diagnostic endoscopic.
Histeroscopia este contraindicată în endometrită şi poate produce
chiar ea endometrita.
Histeroscopia identifică inflamaţia prezentă în jurul unui corp străin,
cel mai ales un sterilet.
Diagnosticul diferenţial se face cu endometrita acronică, salpingită,
metrită.

Evoluţie şi complicaţii
Apar fenomene infecţioase la nivelul porţiunii de intrare.
Fenomenele infecţioase sunt produse de gonococ şi colibacil, dar şi de alţi
germeni (clamydii).
Pot să apară diferite complicaţii infecţioase care pot merge de la
diferite infecţii loco-regionale până la şocul septic.

12
 Complicaţiile pot fi:
• Abcese miometriale;
• Tromboflebită pelvină;
• Abcese tubo-ovariene;
• Pelviperitonită;
• Peritonită generalizată;
• Infecţii la distanţă de natură pulmonară;
• Insuficienţă renală;
• Insuficienţă pulmonară.

Pronostic
Dacă endometrita nu are formă complicată, iar terapia este corect
condusă se va vindeca fără sechele.
În cazurile depistate târziu se ajunge la complicaţii, iar prognosticul
va fi sever.

Profilaxie
Profilaxia cuprinde mijloace de apărare antiinfecţioase a uterului.
Femeia adultă activă sexual are o creştere locală a capacităţii de apărare
antimicrobiană prin „vaccinări succesive" produse prin prezenţa germenilor
saprofiţi şi ai celor patogeni în căile genitale inferioare.
Odată cu apariţia unor infecţii la nivelul organelor genitale sau în
care menstruaţia nu este regulată, femeia se va prezenta de urgenţă la
serviciul de ginecologie.
Se va face educaţie sexuală pentru limitarea numărului de parteneri
sexuali.

Tratamentul

13
 Tratamentul propune în primul rând respectarea cu stricteţe a tuturor
măsurilor profilactice şi curative.
Tratamentul profilactic cuprinde totalitatea măsurilor de prevenire a
infecţiilor cu diferiţi germeni.
Se vor evita travaliile lungi şi laborioase.
Se vor supraveghea fenomenele de involuţie uterină şi de evoluţie a
proceselor de cicatrizare.
Se vor respecta cu stricteţe măsurile de igienă.

2.1. Endometrita tuberculoasă

Definiţie: Endometrita tuberculoasă este localizarea infecţioasă cu

bacilul Koch la nivelul mucoasei uterine;
Factorii favorizanţi sunt, în general, cei ai infecţiei tuberculoase la
care se mai adaugă modificări hormonale, perimenopauzică.
Tabloul clinic adesea este însoţit de febră sau stare subfebrilă,
slăbire, durere şi balonare.
Semnele clinice într-o endometrită TBC cuprind:
• Tulburări de ciclu menstrual de lungă durată, sterilizarea primară
şi secundară şi durerea cronică pelviană.
HSG este contrindicat în formele cu febră şi VSH crescut.
Histeroscopia permite vizualizarea leziunilor endometriale şi
preluarea la vedere a biopsiilor şi iragmentelor de endometru cu leziuni
pentru însămânţări.
Biopsia de endometru este un examen suveran în stabilirea
diagnosticului.
Brux şi Dupre - Froment împart leziunile tuberculoase din punct de
vedere histopatologic şi anatomo-clinic în leziuni tipice şi atipice.

14
Grupul leziunilor endometriale tuberculoase tipice include:
• Endometrita miliară-uter mărit de volum, moale, endometrul
presărat cu granulaţii cenuşii-gălbui;
• Endometrita hiperplaziat, cu vegetaţii polipoide, padiculate sau
senile.

Leziunile endometriale tuberculoase atipice include:

• Foliculii limfoizi;
• Foliculii remaniaţi prin fibrizare.

Tratamentul profilactic:
• Vaccinarea BCG;
• Izolarea corpilor din mediul infectat.

Tratamentul curativ - medicamentos:

• Administrarea de antibiotice şi chimioterapice antituberculoase;
• Izoniazida (HIN) – 10 - 15 mg/kilocorp/zi sau i.m;
• Etambutol (EMB) – 2 - 40 mg/kilocorp/zi;
• Streptomicină (STR) - 1 gr/zi;
• Rifampicină (RMP) – 600 - 900 mg;
• Etinamidă - 0,5 - 1 gr/zi;
• Kanamicină în caz de rezistenţă la antituberculoase majore - 1
hg/zi i.m.

Tratamentul chirurgical este destinat focarelor acute.

15
 2.2. Endometrita puerperală

Definiţie: Patologia infecţioasă endometrială apărută în cursul

travaliului şi lăuziei, exteriorizată după primele 24 - 28 de ore prin
fenomene de ordin septic şi general.
Se obişnuieşte a se defini infecţia apărută în cursul puerperiului şi
apare cu febră peste 38°C, minimum 2 zile în cursul celor 10 de lăuzie.

Factorii favorizanţi:
• Travaliile prelungite, laborioase;
• Ruptura prematură de membrane;
• Operaţia cezariană efectuată după scurgerea unui interval mai
mare de 12 ore de la ruptura membranelor;
• Intervenţii dificile, în special aplicaţiile de forceps antrenează
leziuni intense.
Semne clinice: dureri, sângerări uterine, lochii modificate, tulburări
de involuţie uterină.
Tratamentul profilactic: cuprinde totalitatea măsurilor menite să
diminueze incidenţa contaminării plăgii uterine.
Practic aceste măsuri profilactice trebuie luate în perioada prenatală.
Tratamentul curativ: corectarea anemiei şi hizoproteinemiei.
Tratamentul cu antibiotice va fi aplicat înainte de primirea
rezultatelor antibiogramei.

Tratamentul de atac va consta în asociaţii ce au la bază:

• Penicilină – 400 - 1 mii u.i./zi;
• Kanamicină - 1 gr/24h.

16
 Alte asociaţii:
• Ampicilina + Kanamicină;
• Eritromicină + Kanamicină.
Urmărirea funcţiilor vitale (puls, tensiune, starea generală, curba
febrilă).
Administrarea de sânge şi plasmă pentru corectarea hematologică
proteică. Se va avea întotdeauna o hemoglobina peste 8 gr % şi hematocrit
peste 30%.
Tratamentul chirurgical este rezervat pentru cazurile complicate de
endometrită puerperală.

17
 CAPITOLUL III

TEHNICI DE ÎNGRIJIRE ALE BOLNAVULUI

3.1. Îngrijiri de nursing în cadrul procesului terapeutic

Îngrijirile de nursing acordate bolnavei cu endometrită vor avea loc

numai în cadrul spitalului, în secţiile de ginecologie patologică.
Îngrijirile de nursing vor cuprinde:
 Educaţia sanitară cu femeile pentru prevenirea îmbolnăvirilor;
 Curăţenia riguroasă la nivelul organelor genitale;
 Limitarea numărului de parteneri sexuali;
 Prezentarea la doctor ori de câte ori apare vreo modificare la
nivelul organelor genitale sau tulburări de ciclu menstrual;
 Se vor evita travaliile lungi şi laborioase;
 Se vor trata corect toate infecţiile necomplicate. Odată boala
apărută se va intervine de urgenţă, deoarece o endometrită
acută netratată poate duce la moartea pacientei.
În secţie pacienta va fi sub supraveghere generală.

După recoltarea analizelor şi citirea acestora se va trece la:

 Corectarea anemiei;
 Extragerea dispozitivelor intrauterine dacă pacienta prezintă;
 Aplicarea unui tratament antiinfecţios cu antibiotice şi
bacetiologice.

18
 Dacă este nevoie se va interveni chirurgical, aceasta numai în cazul
focarelor acute din endometrită TBC.
Se va recolta: sânge pentru leucocite şi VSH, se va cultiva pe medii
Lovestein sânge menstrual.
Din spălătura vaginală lichidul va fi centrifugat şi colorat Ziehl-
Nielsen, antibiograrnă, HSG, biopsia de endometru.

Prezentarea unor tehnici medicale

Recoltarea sângelui pentru VSH
Se va recolta sânge venos dimineaţa după tehnica puncţiei venoase.
Modificările vitezei de sedimentare a hematiilor ajută la stabilirea
diagnosticului.

Materiale necesare
 Un aparat prevăzut cu tuburi de soluţie de citrat de NA conc.
3,8%;
 Seringă de 2 ml cu ace.

Tehnica:
Se spală siringa cu citrat de NA 3,8% din care se aspiră 0,4 ml.
Se recoltează prin puncţie venoasă 1,6 ml sânge, în aşa fel încât în
seringă să avem un amestec de 2 ml. Se agită siringa după care conţinutul
se pune într-o eprubetă sterilă. Citirea se va face la 1 - 2 ore sau la cererea
medicului şi la 24 h.
Rezultatul se dă în milimetri.
În mod normal rezultatul după o oră este:
 La bărbat – 3 - 6 mm;
 La femeie - 8 mm.

19
 Se bazează pe testarea rezistenţei germenilor microbieni la acţiunea
antibioticelor şi chimioterapicelor. Se efectuează de către asistenta de
laborator. Germenii recoltaţi sunt cultivaţi pe medii de cultură şi apoi puşi
în contact cu diferite antibiotice şi chimioterapice pentru a testa rezistenţa
lor.

Biopsia de endometru
Constă în recoltarea prin chiuretaj uterin a mucoasei uterine.
Are valoare diagnostică funcţională şi lezională şi semnificaţie
diagnostică asupra funcţiei hormonale ovariene.
Este indicată în sterilitate de origine hormonală, tuberculoză genitală,
tumoare uterină.
Se efectuează în a 23 - 24-a zi a ciclului pentru evaluarea acţiunii
estrogenilor şi progesteronului.

Histerosalpingografia (HSG)
Este metoda care permite explorarea organelor genitale interne: col,
istm, uter, trompe şi permeabilităţi utero-cervico-tubare.
Este indicată în diagnosticul malformaţiilor uterine, în precizarea
unor deviaţii ale uterului, a sterilităţii de cauză uterină sau tubare, a
corpilor străini, endometrite, sarcină extrauterină.
Practicarea HSG nu este indicată în sarcina intrauterină, în
hemoragiile interne, în cazuri de intoleranţă la iod şi în perioada de
ovulaţie.
HSG este indicată în prima perioadă a ciclului menstrual, începând
din a 7-a zi până în a 11-a zi a ciclului în condiţii de asepsie riguroasă.
Substanţa de contrast este lipiodul.
Materiale necesare:

20
  Aparatul Schultzer;
 O seringă de 20 ml legată de ambourile detaşabile printr-o
piesă intermediară cu manometrul care controlează presiunea
substanţei de contrast introduse;
 Tinctură de iod;
 Casoletă cu tampoane sterile;
 Pense;
 Casoletă cu vată.

Pregătirea bolnavei:
Cu 2 - 3 ore înainte se face clismă evacuatoare. Se administrează
bolnavei o fiolă de Papaverină şi o tabletă de Romergan.
Înaintea examinării, colul se badijonează cu tinctură de iod. HSG se
face sub protecţie de antibiotice. Bolnava este culcată pe masa de
radiografie în decubit dorsal şi se vor aplica valvele pentru evidenţierea
colului.
Cu aparatul Schultzer se va introduce radiologie substanţa de contrast
cu o presiune de 100 - 200 mm/Hg, după care se va face radiografia.
După radiografie se îndepărtează aparatul, se spală uterul şi vaginul.
Examinarea se repetă după 24 de ore.

Spălătura vaginală
Constă în introducerea în vagin a unui curent de lichid (apă) cu
scopul de a spăla pereţii vaginali.
Scopul terapeutic - pentru îndepărtarea conţinutului vaginal, pentru
dezinfecţie locală înaintea intervenţiei.

Materiale necesare

21
  Tăviţă renală;
 Vată hidrofilă, comprese sterile;
 Canulă vaginală de 15 - 20 cm uşor curbată;
 Irigator sterilizat;
 Vaselină.

Tehnica:
Se izolează bolnava cu ajutorul unui paravan, se aşează în poziţie
ginecologică, plosca se pune sub regiunea genitală.
Se spală regiunea externă cu apă şi săpun un strat subţire de vaselină.
Se verifică temperatura apei din irigator şi se introduce apoi canula
irigatorului în vagin după ce au fost îndepărtate cu degetele mâinii protejate
cu mănuşi de cauciuc labiile mari şi mici al bolnavei.
Introducerea cămilei se face în direcţia înăuntru-înapoi prin mişcări
rotative până la 10 - 11 cm, când se simte rezistenţa fundului de sac
posterior al vaginului.
Se spală bine fundul de sac prin mişcări de plimbare a canulei în
interiorul vaginului.
Se scoate canula înainte de a se termina apa din irigator. Lichidul
obţinut prin spălătură se examinează la laborator, se centrifughează, iar
apoi va fi colorat sub coloraţia Ziehl-Nielsen.

Coloraţia Ziehl-Nielsen
Este o coloraţie dublă, ce foloseşte 2 coloraţii:
 Fuzina Ziehl;
 Albastru de metilen.
Este folosită în diagnosticul bacililor tuberculoşi, care sunt acido-
alcoolo-rezistenţi.

22
 Rezistă la decolorarea cu acizi şi alcool, colorându-se cu fuzina
Ziehl.
Frotiul se acoperă cu fuzina Zeihl timp de 10 minute, perioadă în
care se trece de câteva ori prin flacăra unui bec de gaz până la apariţia de
vapori.
Se aruncă colorantul, se spală frotiul şi se adaugă acid azotic diluat
1/3 sau H2SO4 - 1/4.
Se aruncă colorantul, se spală, se usucă în stative şi se observă cu
obiectivul de imersie.
Pe acest frotiu bacilii se observă coloraţi în roşu datorită fuzinei, iar
celulele şi flora de asociaţie de pe câmpul microscopic apar colorate în
albastru datorită albastrului de metilen.

Cultivarea pe medii LOVENSTEIN

Sângele menstrual recoltat va fi trimis la laborator unde va fi cultivat
pe medii.
Bacilii tuberculoşi, dacă există, cresc lent din 10 – 12 - 20 zile la o
temperatură de 37°C cu culori de aspect gonopidiform de culoare galben ca
paiul.

23
 CAPITOLUL IV

STUDII DUPĂ CAZ

CAZUL I

4.1. Prezentarea fişei de observaţie

Numele POPESCU Prenumele ELENA Vârsta 27 ani

Domiciliul: Tg-Jiu, Str. Comuna din Paris, Jud. Gorj
Internată în Secţia GINECOLOGIE
Data: 21.03.2006, ora 940
Ocupaţia: Profesoară
Diagnostic la internare: Endometrită acută
Motivele internării:
• Menometroragie
• Durere cronică pelviană
• Febră
Antecedente heredo-colaterale: magă
Antecedente personale: apendicectomie la 10 ani
Condiţii de viaţă şi muncă: bune
Istoricul bolii:
Bolnava afirmă că a avut şi în urmă cu câteva luni, când a fost
internată, tulburări de ciclu menstrual, febră.
Examen clinic general:
• Tegumente şi mucoase normal colorate

24
 • Sistemul osteoarticular - integru
• Sistemul ganglionar - nepalpabil
• Aparatul respirator: torace normal conformat
• Aparatul cardio-vascular: cord în limite normale, zgomote cardiace
ritmice. Şoc aplexian în spaţiul V - intercostal stâng.
• Aparatul digestiv: abdomenul suplu, nedureros. Tranzit intestinal
prezent.
• Aparatul urogenital: rinichi nepalpabili, micţiuni fiziologice,
cavitatea uterină mică şi neregulată.
S.N. - ROT şi pupilare prezente.

Investigaţii de laborator
• Biopsia de endometru - inflaţii limfocitare nodulare
• VSH - 20 mm/1 oră
• Ex. Urină: albumină şi glucoza, frecvente epitelii şi leucocite
• Ex. Radiologie: cavitatea uterină mică şi neregulată, are imagine
de deget de mănuşă. Conturile cavităţii sunt neregulate şi au un aspect
dinţat.

Epicriză
Bolnava în vârstă de 27 de ani se internează în secţia ginecologie cu
menometroragie, durere cronică pelviană, febră.
Ex. Clinice şi paraclinice confirmă diagnosticul de endometrită TBC.
Sub tratament cu: IZONIAZIDĂ, SINERDOL, STREPTOMICINĂ,
ALGOCALMIN, simptomatologia se ameliorează.

Se externează cu recomandările:
• Evitarea eforturilor fizice mari

25
 • Continuarea tratamentului cu IZONIAZIDĂ, SINERDOL,
ETANBUTOL.
• Revine la control peste 2 săptămâni.

Tratamentul efectuat în spital:

• AGOCALMIN - 24 fiole
• IZONIAZIDĂ - 400 mg/zi
• STREPTOMCINĂ – 1 gr/zi
• Etanbutol - 600 gr/zi

26
 CAZUL I
PRIMA ZI

Problema Obiectivul Intervenţii proprii şi delegate Evaluare

Hipertermia - Revenirea cronicizării - Aerisesc încăperea.
procesului infecţios.
- Evitarea apariţiei
complicaţiilor.
- Pacienta să fie
echilibrată
hidroelectrolitic.
Neglijenţa - Pacienta să prezinte
măsurilor de tegumente şi mucoase
igienă din curate
cauza bolii. - Pacienta să devină
sursă de infecţi
nozocomidale.
Izolarea - Liniştirea pacienta
datorită prin discuţii.
Febra începe
- Schimb lenjeria de pat şi de să scadă.
corp cât mai des
- Calculez bilanţul ingestă-
excretă pe 24 de ore şi servesc
pacienta cu cantităţi mari de
lichide.
- Administrez antitermice
- Efectuez tratament cu
izomiazidă, streptomicină.
- Ajut pacienta să-şi facă baie Pacienta
sau duş, ori efectuez toaleta pe începe să
regiuni. conştientize-
- Explic pacientei necesitatea ze nevoia
igienei corecte. igienei
- Ajut pacienta să-şi schimbe corecte
atitudinea faţă de aspectul său
fizic şi faţă de îngrijirile
igienice.
- Iau măsuri de prevenire a
infecţiilor nozocomidale
- Familiarizez pacienta cu Bolnava
mediul său ambiant. se simte mai

27
infecţiei TBC - Pacienta să se poată - Dau posibilitatea pacientei să- puţin
afirma, să aibă şi exprime nevoile sentimentale frustrată.
percepţie. şi dorinţele sale.
Internarea în - Bolnava să beneficieze - Învăţ bolnava să practice Somn agitat
secţie de somnul corespunzător tehnici de relaxare. cu treziri
(insomnia) cantitativ şi calitativ - Identific cauza insomniei. dese.
- Administrez tratamentul
medicamentos
Disconfort - Bolnava să aibă o stare - Asigur repausul la pat. Bolnava
de bine, de confort şi - Aplic pansament absorbant şi simte mai
securitate. îl schimb des. puţin
- Bolnava să aibă o stare - Calmez durerea cu antialgice. disconfort
de bine psihic - Liniştesc pacienta în legătură
cu problema sa.
ZIUA A II-A

Hipertermia - Evitarea apariţiei - Aerisesc încăperea, schimb

complicaţiilor. lenjeria.
- Pacienta să-şi menţină - Aplic comprese şi împachetări
temperatura corpului în reci.
limite fiziologice. - Servesc pacientul cu cantităţi
- Pacienta să fie mari de lichide.
echilibrată - Administrez medicamentaţie
hidroelectrolitic. antitermică (algocalmin 2f/zi).
Neglijenţa - Pacienta să prezinte - Ajut pacienta să-şi facă baie Pacienta
măsurilor de tegumente şi mucoase sau duş, ori efectuez toaleta pe începe să
igienă din curate. regiuni. conştientize-
cauza bolilor - Pacienta să nu devină - Explic pacientei necesitatea ze nevoia
sursă de infecţii igienei corecte. igienei
nozocomidale. corecte

28
 - Iau măsuri de prevenire a
infecţiilor nozocomidale.
Izolarea - Se linişteşte prin - Familiarizez pacienta cu noul Bolnava
discuţii. său mediu ambiant. comunică
- Se previn depresiile - Las pacienta să facă tot ce eficient
doreşte.
Insomnie - Bolnava să beneficieze - Identific activităţile agreate de Somn mai
datorită de somnul pacientă. puţin agitat
internării corespunzător. - Observ somnul şi dacă
- Să fie odihnită cu tonus perioadele de odihnă sunt
fizic şi psihic bun. corespunzătoare
Disconfort - Bolnava să aibă o stare - Asigur repausul la pat. Bolnava
din cauza de bine, de confort - Efectuez spălătura vaginală. simte mai
metroragiei şi securitate. - Aplic pansament absorbant şi îl puţin
- Bolnava să aibă o stare schimb des. disconfort.
de bine psihic. - Calmez dureri cu antialgice.
- Liniştesc pacienta în legătură
cu problema sa.
ZIUA A III-A
Hipertermia - Evitarea apariţiilor - Aerisesc salonul. Temperatura
complicaţiilor. - Asigur îmbrăcăminte lejeră. este 37°C
- Pacienta să fie - Servesc pacienta cu cantităţi
echilibrată mari de lichide
hidroelectrolitic
Neglijenţa - Pacienta să prezinte - Explic pacientei necesitatea Bolnava îşi
măsurilor de tegumente şi mucoase igienei corecte. efectuează o
igienă din curate. - Iau măsuri de prevenire a toaletă cores-
cauza bolii - Pacienta să nu devină infecţiilor nozocomidale. punzătoare
sursă de infecţii - Fac toaleta locală a regiunii

29
 nozocomiale. vulvei.
Izolare - Se previn depresiile
Insomnie - Bolnava să beneficieze - Observ somnul şi dacă Somnul
de somnul corespunzător perioadele de odihnă sunt este cores-
- Să fie odihnită, să aibă corespunzătoare punzător
tonusul psihic şi fizic (fără treziri
bun dese)

Disconfort - Pacienta să aibă o stare - Asigur repausul la pat Lipsa de

de bine, de confort şi - Efectuez toaleta organelor disconfort
securitate genitale externe - Aplic dispare
pansament absorbant

30
 CAZUL II

4.2. Prezentarea fişei de observaţie

Numele: IONESCU Prenumele MARIA Vârsta 29 ani

Domiciliul: Tg-Jiu, Str. Lotrului, Gorj
Internată în Secţia GINECOLOGIE
Data: 03.02.2006, ora 940
Diagnosticul la internare: sarcină
Motivele internării: IG, IP, sarcină 39-40 săptămâni, făt viu,
prezentaţie craniană.
Istoricul bolii: UM: 20.08.1998
BCF nu ştie
A fost luată de circa sanitară de care aparţine în luna a VI-a de
sarcină. Analizele au fost în limite normale. Neagă boli în timpul sarcinii.

Antecedente:
 Herode-colaterale: neagă boli
 Personale: menarha la 14 ani, ciclu regulat, flux normal
 Condiţii de viaţă şi muncă bune

Examen clinic general:

 Tegumente şi mucoase normal colorate;
 Ţesut muscular adipos bine reprezentat;
 Sistemul osteoarticular - integru;
 Sistemul ganglionar - nepalpabil;

31
  Aparatul respirator - torace normal conformat;
 Aparatul cardio vascular: cord şi ficat în limite normale,
zgomote cardiace ritmice;
 Aparatul digestiv: splină şi ficat în limite normale;
 SNC: ROT şi pupilare prezente;

Investigaţii de laborator:
• RH pozitiv
• Ex. Urină: Albină şi glucoza absente, rare epitelii şi leucocite
• Leucocite: 10.000/mm3
• VSH: 10 mm/h
• Hemoglobina: 10%
• Hematocrit: 31%
• Ex. cu valvele: vagin cu modificări de sarcină. Nu pierde sânge,
pierde lichid amniotic din 03.02.2006, ora 07.00
• Tuşeu vaginal: col incomplet, şters, admite două degete, prezentaţie
craniană mobilă
• Naşte dirijat OP după 13 ore şi 15 minute
• Expulzia fătului prin aplicare de forceps
• Naşte un făt viu B - 3500 gr
• Metode de reanimare DCSR + O2
• La 2 zile după naştere pacienta prezintă: lochii modificate, febră
37,9°C, dureri, alterarea stării generale, inapetenţă

Epicriza

Bolnava se internează în secţia de ginecologie pentru asistarea

naşterii. După un travaliu de 13 ore, naşte un făt viu B - 3500 gr.

32
 Naşterea este dirijată în OP prin aplicare de forceps.
Metode de reanimare DCSR + O2
Se indică perfuzie ocitocică, perfuzie cu glucoza 5%, 3 fiole oxitocin,
1 fiolă scobutil.
La 2 zile după naştere prezintă semne de endometrită puerpelară.
Explorarea clinică evidenţiază aspectul lochiilor de culoare maroniu-
fetidă, uter mărit de volum, moale, sensibil la mobilizare.
După aplicarea unei terapii corespunzătoare, evoluţia este favorabilă.

Se externează cu recomandările:
• Igienă riguroasă
• Evitarea eforturilor fizice mari
• Continuarea tratamentului
• Revine la control la nevoie

Tratamentul efectuat în spital:

• GLUCOZĂ - 2 pungi
• OCITOCIN - 3 fiole
• PENICILINĂ - 10 mil. u.i/zi
• KANAMICINĂ- l gr/zi
• ALGOCALMIN - 2f7zi

33
 CAZUL II
PRIMA ZI

Problema Obiectivul Intervenţii proprii şi delegate Evaluare

Inapetenţa - Să se asigure - Explorez gusturile, obiceiurile Nu are poftă
alimentaţia raţională alimentare ale pacientei. de mâncare
- Pacienta să aibă o stare - Las pacienta să aleagă
de bine, fără greţuri şi alimentele după gusturile sale
vărsături - Asigur un climat.
- Pacienta să fie - Servesc pacienta la ore
echilibrată psihic. regulate.
Hipertermia - Pacienta să-şi menţină - Aerisesc salonul Temperatura
temperatura corpului în - Asigur îmbrăcămintea lejeră este de 38°C
limite fiziologice. - Încălzesc pacienta când apar
- Pacienta să fie frisoanele.
echilibrată - Administrez medicamentaţia
hidroelectrolitic. prescrisă de medic: Penicilină +
- Pacienta să aibă o stare Kanamicină, Algocalmin,
de bine fizic şi psihic Antitermice
- Servesc pacientul cu cantităţi
mari de lichide.
- Menţin igiena tegumentelor
- Schimb des lenjeria de pat şi
de corp.

34
Lochii - Pacienta să aibă o stare - Efectuez spălaturi vaginale Lochiile
modificate de bine, confort şi - Efectuez toaleta organelor prezintă
securitate genitale externe acelaşi
- Pacienta să aibă o - Aplic pansament absorbant şi aspect
stare de bine psihic îl schimb des
- Calmez durerea cu Algocalmin
- Liniştesc bolnava în legătură
cu problema sa
ZIUA A II-A

Inapetenţă - Să se asigure - Explorez gusturile, obiceiurile Are

alimentaţia raţională alimentare ale pacientei. apetit
- Pacienta să aibă o stare - Las pacienta să aleagă delimitat
de bine, fără greţuri şi alimentele după gusturile sale
vărsături - Servesc pacienta la ore regulate
Hipertermia - Pacienta să-şi menţină - Aerisesc salonul
temperatura corpului în - Asigur îmbrăcămintea lejeră
limite fiziologice. - Încălzesc pacienta când apar
- Pacienta să fie frisoanele.
echilibrată - Efectuez tratament cu
hidroelectrolitic. Penicilină + Kanamicină,
Algocalmin
Lochii - Pacienta să aibă o - Efectuez spălaturi vaginale şi Lochii
modificate stare de bine, confort toaleta organelor genitale externe de culoare
- Pacienta să aibă o stare - Aplic pansament absorbant şi maroniu
de bine psihic îl schimb des fetidă
- Calmez durerea cu Algocalmin
- Liniştesc bolnava în legătură
cu problema sa

35
 ZIUA A III-A

Inapetenţă - Pacienta să aibă o - Explorez gusturile, obiceiurile Are poftă

alimentaţie raţională alimentare ale pacientei. de mâncare
- Pacienta să aibă o stare - Las pacienta să aleagă
de bine, fără greţuri şi alimentele după gusturile sale
vărsături - Servesc pacienta la ore regulate
Hipertermia - Pacienta să-şi menţină - Aerisesc salonul Temperatura
temperatura corpului în - Asigur îmbrăcămintea lejeră 37,2°C
limite fiziologice. - - Încălzesc pacienta când apar
Pacienta să fie frisoanele.
echilibrată - Efectuez tratament cu
hidroelectrolitic. Penicilină + Kanamicină,
Algocalmin
Lochii - Pacienta să aibă o stare - Efectuez toaleta organelor Lochiile
modificate de bine, confort genitale externe de aspect
- Pacienta să aibă o stare - Aplic pansament absorbant şi normal
de bine psihic îl schimb des

36
 CAZUL III

4.3.Prezentarea fişei de observaţie

Numele: GEORGESCU Prenumele NICOLETA Vârsta 35 ani

Domiciliul: Tg-Jiu, Str. Comuna din Paris, Jud. Gorj
Internată în Secţia GINECOLOGIE
Data: 07.06.2006, ora 1830
Diagnosticul la internare: endometrită

Motivele internării:
 Metroragia
 Durere pelviană
Antecedente personale: căsătorită, are un copil şi un avort
 Apendicectomie la 16 ani
Condiţii de viaţă şi de muncă bune.

Istoricul bolii:
Cu câteva zile în urmă bolnava acuză că pierde sânge cu
intermitenţă, iar în lunile trecute menstrele au fost prelungite.
Precizează că în urmă cu 6 ani i s-a introdus un dispozitiv
contraceptiv (sterilet).

37
 Prezintă greţuri şi vărsături uşoare.

Ex. Clinic general:

 Tegumente şi mucoase normal colorate
 Sistemul osteoarticular - integru
 Sistemul ganglionar - nepalpabil
 Aparatul respirator: torace normal conformat
 Aparatul cardio-vascular: cord în limite normale, zgomote
cardiace ritmice, pul periferic prezent
SNC:-ROT şi pupilare prezente

Investigaţii de laborator
• VSH-20mm/h
• Ex. Urină: Albumină şi glucoza absente, frecvente epitelii şi
leucocite
• Leucocite: 10.000/mm3
• Hemoglibina: 10%

Epicriza
Bolnava internată în secţia de ginecologie cu metroragie şi dureri
pelviene.
Ex. Clinic şi paraclinic confirmă diagnosticul de endometrită acută.
Ex. Clinic şi paraclinic confirmă prezenţa unui sterilet, cu iritaţie
locală, durere şi perforaţie uterină.
Sub tratament cu antibiotice se va extrage steriletul în timpul
menstruaţiei.
Se continuă tratamentul cu antibiotice.

38
Evoluţia este favorabilă cu recomandările:
• Continuarea tratamentului conform Rp
• Evitarea eforturilor fizice mari
• Control în ambulatoriu de spital după 3 - 4 săptămâni

Tratamentul:
• PENICILINĂ- 1 mil.u.i. la 6 ore
• ALGOCALMIN - 2 f7zi

39
 CAZUL III
PRIMA ZI

Problema Obiectivul Intervenţii proprii şi delegate Evaluare

Metroragia - Pacienta să aibă o stare - Asigur repausul la pat Bolnava
de bine, de confort şi - Efectuez spălaturi vaginale simte
securitate - Aplic pansament absorbant şi disconfort
- Pacienta să aibă o stare îl schimbă des
de bine fizic şi psihic - Calmez durerea cu Algocalmin
(2 f/zi)
- Explică pacientei scopul
intervenţiei
Insomnie - Bolnava să beneficieze - Calmez durerea cu algocalmin Somn agitat
din cauza de somnul corespunzător (2 f/zi) cu treziri
durerii calitativ şi cantitativ. - Ofer bolnavei o baie caldă dese
înainte de culcare
- Întocmesc un program de
odihnă corespunzător
Nu se spală - Bolnava să prezinte - Efectuez spălătură vaginală cu Bolnava con-
regulat tegumente şi mucoase soluţii antiseptice ştientizează
curate. - Explic pacientei necesitatea realizarea
- Să nu devină sursă unei igiene corecte igienei
de infecţie nozocomiale corecte
Durerea - Bolnava să-şi satisfacă - Ajut pacienta în satisfacerea Integritatea

40
(alterarea nevoile în funcţie de nevoilor organismului - fizică puţin
integrităţii starea de sănătate şi de Administrez tratamentul cu alterată
fizice) gradul de dependenţă antibiotice Penicilină şi calmante
Algocalmin
- Aplic măsuri de prevenire a
complicaţiilor septice
Uşoare - Pacienta să aibă o stare - Învăţ pacienta să inspire Greţurile
greţuri şi de bine, fără greţuri profund şi vărsăturile
vărsături - Exploatez gusturile alimentare se reduc
ale pacientei
ZIUA A II-A

Metroragia - Pacienta să aibă o stare - Efectuez, spălaturi vaginale Pacienta

de bine, de confort şi - Schimb des pansamentul simte mai
securitate absorbant puţin
- Pacienta să aibă o stare - Explic pacientei scopul disconfort
psihică bună intervenţiei
Insomnie din - Bolnava să beneficieze - Calmez durerea cu Somn
cauza durerii de somnul corespunzător algocalmin (2 f/zi) neagitat fără
calitativ şi cantitativ. - Program de odihnă treziri
corespunzător
Nu se spală - Bolnava să - Efectuez spălătură vaginală Bolnava
regulat prezinte tegumente şi cu soluţii antiseptice începe să
mucoase curate. - - Explic pacientei necesitatea înţeleagă şi
Pacienta să nu unei igiene corecte să aplice
devină sursă de - Previn infecţiile nozocomiale o igienă
infecţie nozocomiale corectă
Durerea - Bolnava să-şi - Administrez tratamentul cu Integritatea
(alterarea satisfacă nevoile în antibiotice Penicilină şi calmante fizică
integrităţii funcţie de starea de Algocalmin

41
fizice) sănătate şi de gradul de - Aplic măsuri de prevenire a puţin alterată
dependenţă complicaţiilor septice
Uşoare - Pacienta să aibă o stare - Învăţ pacienta să inspire Greţurile
greţuri de bine, fără greţuri profund şi vărsăturile
şi vărsături - Pacienta să fie - Administrez antiemetice dispar
echilibrată (Emetiral) 25 mg/zi în 3-4 prize
hidroelectrolitic - Hidratez pacienta cu compoturi
şi sucuri naturale de fructe
ZIUA A III-A
Metroragia - Pacienta să aibă o stare - Efectuez toaleta organelor Dispare
de bine, de confort şi genitale externe disconfortul
securitate - Explic pacientei scopul
- Pacienta să aibă o stare intervenţiei
psihică bună
Nu se spală - Bolnava să prezinte - Efectuez toaleta organelor Pacienta
regulat tegumente curate. genitale externe este curată
- Pacienta să nu devină - Previn infeeţiile şi îngrijită
sursă de infecţii
nozocomiale.
Durerea - Bolnava să-şi satisfacă - Calmez durerea cu Algocalmin, Integritatea
nevoile în funcţie de aplic tratament cu penicilină fizică nu
starea de sănătate şi de - Combat complicaţiile septice mai este
gradul de dependenţă alterată
Uşoare - Pacienta să aibă o stare - Învăţ pacienta să inspire Creţurile
greţuri de bine, fără greţuri profund şi vărsăturile
şi vărsături - Pacienta să fie - Administrez antiemetice dispar
echilibrată (Emetiral)
hidroelectrolitic - Hidratez pacienta

42
 CONCLUZII

Endometrita acută este o boală frecvent întâlnită mai ales după

avorturi sau naşteri. Endometritele ginecologice sunt adesea marcate de o
simptamatologie ştearsă.
Endometritele obstetricale după avort şi cele puperale sunt mai
zgomotoase şi au evoluţie mai severă datorită capacităţii de apărare imună
din sarcină şi asocieri de germeni patogeni, aerobi şi, mai ale anaerobi.
Cea mai frecventă cauză de endometrită este cea consecutivă
introducerii unui DIUC (dispozitiv intrauterin contraceptiv).
Morbiditatea este favorizată de: colonizarea bacteriană vaginală,
travalii prelungite laborioase, traumatisme obstreticale, patologie
metabolică, ruptură prematură de membrane, boli transmisibile sexual,
operaţia cezariană care reprezintă cauza cea mai importantă de morbiditate
prin complicaţii infecţioase.
Cezariana sub protecţie de antibiotice se poate complica cu infecţie
endometrială în proporţie de 51-64%.
Mortalitatea este foarte scăzută, însă prin complicaţii după cezariană
reprezintă 50% din totalitatea mortalităţii în patologia septică puerperală.
La endometritele prin DIUC riscul de deces este de 1 - 2 persoane la
100.000 de purtătoare.
Dacă pacienta se va prezenta la controlul ginecologic ori de câte ori
apare o schimbare sau o modificare a aspectului secreţiilor vaginale,
îmbolnăvirea endometrului nu va constitui o boală cu frecvenţă crescută.

43
 BIBLIOGRAFIE

I. NEGRUŢ, O. RUS - Ginecologie şi obstetrică - vol. I

NICOLAE CRIŞAN - Ginecologie - Editura medicală
DR. DIMITRIE NANU - Ginecologie
IOAN VINŢI - Ginecologie şi obstetrică
CONSTANTIN RĂDULESCU - Ginecologie - vol. II
DR. RADU NEGULESCU - Tratat de patologie chirurgicală sub
redacţia prof. PROCA, vol. III,
Ginecologie, coordonator prof. P.
SIRBU
V. LUCA - Infecţia puerperală, Editura Cerna

44
 CUPRINS

CAPITOLUL. I. Aparatul genital feminin.............................................2

1.1 Noţiuni de anatomie şi fiziologie............................................2

CAPITOLUL II. Endometrita................................................................10

2.1. Endometrita tuberculoasă.......................................................14
2.2. Endometrita puerpelară..........................................................16

CAPITOLUL III. Tehnici de îngrijire ale pacientei..............................18

3.1. Îngrijiri de nursing în cadrul procesului terapeutic................18

CAPITOLUL IV. Studii pe caz..............................................................24

4. l. Prezentarea fişei de observaţie. Caz 1....................................24
4.2. Prezentarea fişei de observaţie. Caz 2....................................31
4.3. Prezentarea fişei de observaţie. Caz 3...................................37

CONCLUZII.................................................................................43

BIBLIOGRAFIE ........................................................................ 44

45