Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE DIPLOMĂ
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
COORDONATOR
DR. SFICHI MARIANA
ÎNDRUMĂTOR
AS. SPINEANU ELISABETA
ABSOLVENT
BUDEI CRISTINA
TÂRGU-JIU
2010
Planul lucrării:
I. Introducere
IV. Concluzii
V. Bibliografie
1
INTRODUCERE
2
urmare a acţiunii asupra proteinelor de către enzimele proteolitice şi
decarboxilante ale bacteriilor respective.
S-au mai descris intoxicaţii în urma consumului de ton roşu
mediteranean, apărute la 30 minute după ingerare, manifestate prin:
ameţeli, cefalee, vasodilataţia feţei cu aspect de criză mitroidă, urticarie,
tahicardie, hipertensiune, vărsături, diaree.
În conceptul folosit în ţara noastră, prin toxiinfecţii alimentare se
înţeleg numai acele boli acute produse de bacterii patogene sau
condiţionat patogene, sau de toxinele acestora, în urma ingestiei unor
alimente masiv contaminate, deosebindu-se de intoxicaţiile alimentare
chimice, produse prin toxine minerale şi vegetale.
Importanţa toxiinfecţiilor alimentare rezultă din incidenţa lor mare,
reprezentând aproximativ 10% din totalitatea diareilor acute, care
necesită spitalizare.
3
CAPITOLUL I
DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE
1. Definiţie
2. Clasificare
4
predominantă a nervilor cranieni), tulburări digestive moderate,
uscăciunea mucoasei bucale şi o evoluţie cu mare risc letal (10 – 30%).
3. Etiologie
5
Bacilul botulinic prezintă 6 tipuri: A, B, C, D, E şi F, fiecare
producând o toxină, antigenic distinctă.
Tipurile A, B şi E dau de obicei boala la om, în timp ce tipurile C,
D şi F se întâlnesc excepţional.
Tipul E se întâlneşte mai frecvent în intoxicaţiile cu peşte, în
intestinul cărora se găsesc sporii bacilului.
Bacilul botulinic se multiplică în anaerobioză, găsind condiţiile
cele mai favorabile în conservele închise ermetic şi în mediul neacid.
Bacilul botulinic este foarte răspândit în natură (germen teluric),
găsindu-se în sol, pe legume, zarzavaturi, fructe, etc., precum şi în
intestinul animalelor, inclusiv al peştilor.
4. Epidemiologie
6
De asemenea, preparatele culinare din alimente contaminate
(prăjituri, îngheţată, cremă, pireuri, maioneză, etc.).
Izbucnirile datorate germenilor Salmonella au un caracter sezonier,
majoritatea lor apărând între lunile mai şi octombrie.
În ţara noastră s-a constatat că 90% dintre izbucniri s-au grupat în
acest interval.
Sursele de infecţie pentru Salmonella sunt:
- extraumane (variate animale domestice şi sălbatice);
- umane (bolnavi, purtători asimptomatici).
Transmiterea cel mai frecvent se face indirect, prin alimente
contaminate (carne, lapte, ouă, etc.).
Contaminarea se realizează, cel mai des, direct de la sursă (animal
bolnav sau purtător de salmonelle) sau pe parcurs, în cursul transportului
şi depozitării, prin contact cu animalele infectate (şobolani) sau cu
persoane infectate sau prin manipulare murdară a alimentelor în cursul
preparării.
Sursele de infecţie pentru stafilococ sunt:
- umane, şi anume: infecţii stafilococice cutanate, mai ales ale
mâinilor (panariţii, furuncule, impetigo, abcese, etc.), purtători nazali de
stafilococ patogen.
Aceştia pot contamina orice aliment, îndeosebi laptele şi produsele
lactate.
Stafilococii rezistă şi se multiplică în brânza sărată, ca şi în alte
alimente sărate.
Alte surse de infecţie pot fi stafilococii de origine bovină (mastita
vacilor, care furnizează lapte).
Bacilul botulinic poate contamina alimente, mai ales conservele (de
peşte).
7
Sursa de infecţie pentru botulism este: solul şi intestinul unor
animale şi al unor peşti.
Transmiterea se face prin alimente contaminate: zarzavaturi, fructe,
suc de roşii, carne, peşte, insuficient spălate şi sterilizate.
Conservele casnice (de vegetale) prezintă riscul cel mai mare.
Mai ales în conserve, în condiţii de anaerobioză, bacilii botulinici
se multiplică, secretând exotoxina botulinică.
Tipul E, nu modifică deloc conserva, pe când celelalte tipuri
secretă enzime proteditice, care alterează alimentul ca miros şi gust, cu
formare de acid butiric, făcând să bombeze capacul cutiei de conserve.
Botulismul apare sporadic, în focare familiale sau în colectivităţi
mai largi, după numărul persoanelor care au consumat alimentul
contaminat.
Bacilii botulinici, foarte răspândiţi în natură, pot infecta plăgi, în
special ale membrelor, şi fracturi deschise, putând astfel declanşa tabloul
tipic de botulism (diplogie, paralizie respiratorie sau a deglutiţiei).
Toxiinfecţiile alimentare nu lasă imunitate.
5. Patogenie
8
prezintă o importanţă decisivă pentru apariţia şi gravitatea unei
toxiinfecţii alimentare.
În cazul salmonelelor, doza minimă de germeni necesară pentru a
produce manifestări morbide, variază după specie: de la câteva zeci de
milioane de germeni pentru unele, la miliarde de germeni pentru altele.
Pentru alte enterobacteriacee (proteus, coli, piocianic), doza de
germeni necesară pentru a produce manifestări de toxiinfecţie alimentară
ajunge sau depăşeşte 1 miliard de germeni/gram de aliment.
Cu cât doza infectată de germeni este mai mare, cu atât incubaţia
bolii este mai scurtă şi gravitatea bolii este mai mare.
Vârsta organismului infectat este un alt factor, de care depinde
gravitatea bolii: toxiinfecţia alimentară este mai gravă la o vârstă mică şi
la vârstnici.
Bacilul botulinic, ocupă un loc deosebit în cadrul toxiinfecţiilor
alimentare, datorită simptomatologiei sale particulare (predominant
nervos central), precum şi faptului că reprezintă forma pură a intoxicaţiei
alimentare, întreaga simptomatologie fiind determinată de acţiunea
toxinei botulinice.
Modificările fiziopatologice care apar în cursul toxiinfecţiilor
alimentare sunt produse de acţiunea directă a enterotoxinelor asupra
tubului digestiv şi acţiunea endotoxinelor resorbite în sânge, asupra
sistemului nervos central şi organelor vitale.
Tulburările digestive apar după 6 - 36 ore de la ingerarea
alimentului contaminat. Inflamarea mucoasei gastro-intestinale (edem,
hemoragii, tromboze, ulceraţii, uneori false membrane cu aspect de colită
difteroidă) antrenează pierderi mari de apă şi electroliţi, prin scaunele
diareice frecvente şi prin vărsaturi. Pierderea de apă este importantă, ea
ducând la o deshidratare a organismului. Concomitent cu spolierea
hidrică se produc şi mari pierderi de electroliţi (Na, K, Ca), al căror
9
deficit în organism prin: astenie marcată, hipotensiune arterială şi
slăbiciune musculară, ajungând chiar la aspectul de pareză (paralizie
metabolică), suferinţa miocardului şi tetaniei.
Consecutiv insuficienţei circulatorii şi renale, apar tulburări
umorale pronunţate: hiperazotemie 300-800% mg şi acidoză. În
toxiinfecţiile grave, pe prim plan se situează modificările hemodinamice
şi toxice produse prin pătrunderea de toxină, în cantitate mare, în sânge,
cu realizarea tabloului de şoc endotoxinic manifestat prin: hipotensiune
arterială (chiar până la zero), tahicardie, paloare, transpiraţii reci,
hemoconcentraţie, scăderea volumului circulant, scăderea debitului renal
şi, consecutiv, insuficienţă renală acută. Tabloul de şoc endotoxinic este
agravat şi mai mult prin pierderile hidroelectrolitice produse prin diaree şi
vărsaturi, realizându-se în formele severe o stare de şoc ireversibil algid
(ca în holeră).
În formele uşoare şi medii ale toxiinfecţiei alimentare, aceste
tulburări sunt în mod corespunzător mai reduse.
10
Schema mecanismului exudativ (secretor) în boala diareică
11
Modelul citotoxic de diaree infecţioasă acută
12
Schema mecanismului invaziv de infecţie digestivă
6. Fiziopatologie
13
circulaţia şi respiraţia. În acelaşi timp, el trebuie să facă faţă unei spoliaţii
apoase şi saline de diferite grade, care, fiind legate de tulburările de la
nivelul aparatului cardiovascular şi respirator, stabileşte un cerc vicios,
care pune în pericol viaţa bolnavului.
Toxinele microbiene şi anumite produse de dezintegrare protidică a
alimentelor contaminate, constituie elementul toxic preponderent şi
decisiv în orice toxiinfecţie alimentară.
Sistemul nervos central, sub acţiunea toxinelor, este sediul unor
perturbări importante, cu răspuns direct asupra funcţiilor de bază ale
organismului, circulaţia şi respiraţia.
În teritoriul cardiovascular, fenomenul dominant este colapsul, care
din punct de vedere fiziopatologic, este o însumare a acţiunii toxinei pe
centrii cardiovasculari, cât şi asupra periferiei pe capilare.
Compartimentul digestiv răspunde faţă de această noxă, prin
sindromul de intoleranţă digestivă, caracterizat prin vărsături şi scaune
foarte frecvente, care antrenează o pierdere considerabilă de apă şi
electroliţi, imposibile de înlocuit pe cale digestivă, dată fiind intoleranţa
gastrică.
Se realizează astfel un tablou de dublă spoliere apoasă şi salină în
prima fază, pe seama compartimentului interstiţial, în care electrolitul
principal este ionul de Na.
În acest stadiu, organismul este pe de o parte deshidratat şi pe de
altă parte hipoionizat, fenomene fiziopatologice, care se traduc clinic prin
sete, uscăciunea mucoasei, pierderea elasticităţii pielii, colabarea venelor
şi oligurie.
Când această spoliere depăşeşte un anumit prag (50 – 60%) şi
pierderile de apă şi electroliţi se vor face pe seama compartimentului
vascular, pierderi care se exteriorizează clinic prin hemoconcentraţie,
hipotensiune. Hemoconcentraţia, expresia scăderii volumului circulant,
14
diminuează filtrarea renală şi aceasta, asociată cu cloropenia, are ca
rezultat o hiperazotemie cu iritarea tractului digestiv, manifestată clinic
prin accentuarea vărsăturilor şi diareei, realizând în acest fel un cerc
vicios.
Datorită tulburărilor ionice accentuate din sectorul extracelular, se
produc deperdiţii ionice în sectorul celular, privind în special ionul de
K+, prin ruperea echilibrului existent în mod normal între ionul de Na şi
cel de K+.
Pierderile de K se produc prin scaune.
Deperdiţia ionului de K, cation caracteristic al celulei, se
exteriorizează clinic printr-o stare de apatie generală, slăbiciune generală
musculară, care în pierderile grave poate fi împinsă până la paralizii
flasce, precum şi fenomene psihice, în special tabloul dezorientării
generale.
Toate aceste tulburări, fie ele hemodinamice sau metabolice,
îmbracă forme mai severe la copii şi la bătrâni.
Pătrunderea de toxină în cantitate mare în sânge, realizează tabloul
de şoc endotoxinic, manifestat prin: hipotensiune arterială, chiar până la
zero, , tahicardie, paloare, transpiraţii reci, hemoconcentraţie, scăderea
volumului circulant, scăderea debitului renal şi, consecutiv, insuficienţă
renală acută.
Tabloul de şoc endotoxinic este agravat şi mai mult, prin pierderile
hidroelectrolitice produse prin diaree şi vărsături, realizându-se în
formele severe o stare de şoc ireversibil algid (ca în holeră).
Moartea poate surveni rapid, dacă nu se intervine corect şi imediat,
pentru redresarea tulburărilor hemodinamice şi reechilibrarea
hidroelectrolitică.
În formele uşoare şi medii ale toxiinfecţiilor alimentare, aceste
tulburări sunt, în mod corespunzător, mai reduse.
15
7. Tabloul clinic
16
În 10 – 15% din cazuri, apare un herpes peri – bucal.
Sindromul circulator, constă din scăderea tensiunii arteriale, uneori
până la zero, stare de şoc infecţios, cu puls rapid şi filiform.
Tulburările circulatorii apar în formele medii şi mai ales în cele
severe.
Bolnavul prezintă oligurie (în formele medii), sau insuficienţă
renală acută, cu anurie (în formele severe), albuminurie, cilindrurie,
hematurie.
Afectarea sistemului nervos central se manifestă prin: cefalee,
ameţeli puternice, stare de confuzie, somnolenţă sau agitaţie, meningism,
iar în formele severe, comă şi moarte.
17
b) Toxiinfecţia alimentară cu stafilococ
Este una din cele mai comune forme întâlnite în practică, fiind
determinată de ingerarea de enterotoxină stafilococică, preformată în
alimentele consumate.
Enterotoxinele A şi B sunt termorezistente, neputând deci fi
distruse prin prepararea culinară. Toxina nu se mai formează, când
alimentele sunt păstrate în frigider.
Multiplicarea stafilococului are loc în orice aliment, inclusiv în
alimentele cu o concentraţie de NaCl de 12%.
Stafilococii contaminează frecvent următoarele alimente: laptele,
produsele lactate, mai ales brânza sărată, carnea, peştele, şunca, cremele,
maionezele, îngheţata, etc.
Contaminarea alimentelor se produce de la purtătorii nazali de
stafilococ sau de la cei cu infecţii stafilococice ale mâinilor.
Incubaţia este de 1 – 4 ore de la ingestia alimentului contaminat.
Debutul este brusc şi brutal, cu salivaţie, greaţă, vărsături, colici
abdominali, diaree, ameţeli. De obicei, nu apare febra.
În formele severe, apare şi o stare de prostaţie şi colaps alarmant.
În formele comune şi uşoare, restabilirea se obţine rapid, în 24 – 48
de ore.
18
Deseori apar constipaţia şi meteorismul.
În perioada de stare, bolnavii prezintă: cefalee, ameţeli, slăbiciuni,
temperatură normală (rareori subfebrilitate), astenie accentuată, puls rar şi
slab, uscăciunea mucoasei bucale (mucoasa bucală este roşie şi lucitoare),
paralizii flasce (mai ales din partea nervilor cranieni).
Cele mai frecvente sunt paraliziile oculare, exprimate prin
oftlamoplegie, diplopie, strabism, midriază, pierderea reflexului de
acomodare la distanţă.
Apar paralizii faringiene, încât înghiţirea este dificilă sau
imposibilă, reflexul faringian dispărut, voce răguşită, vorbire dificilă.
Alteori, apar paralizii ale diferiţilor muşchi (gât, membre), iar în
formele grave apar paralizii ale muşchilor respiratorii, cu insuficienţă
respiratorie.
19
e) Toxiinfecţia cu Clostridium Perfrigens
f) Toxiinfecţia streptococică
20
Produc tulburări digestive, atunci când contaminarea alimentelor
este masivă (1 – 5 miliarde de germeni(gram de aliment).
8. Forme clinice
a) forma comună;
b) forma uşoară – manifestată prin fenomene de gastrită acută
însoţite de o stare toxică: uneori tulburările digestive sunt foarte discrete,
tabloul clinic fiind dominat de simptomatologie cu caracter general:
febră, dureri musculare, ameţeli, cefalee şi un discret catar faringian. Este
forma gripală a toxiinfecţiilor alimentare.
c) forma medie;
d) formele grave se pot divide în:
1. forme supraacute – îmbrăcând aspectul de otrăvire cu:
hipotermie, colaps, comă şi exitus în 24 – 48 de ore;
2. forma de tip holeriform – predomină sindromul de deshidratare
intensă, colaps, sete chinuitoare, oligurie sau anurie, delir şi
pierderea cunoştinţei.
9. Evoluţia
21
În formele hipertoxice, moartea poate surveni în 48 de ore.
Mortalitatea este de 1 – 2% şi chiar mai mare în izbucnirile
epidemice severe. Cei mai expuşi sunt copiii mici, persoanele în vârstă şi
bolnavii cu boli cronice (cardiaci, cirotici).
În enteritis necroticans evoluţia este de obicei letală. La necropsie
se constată: enterită necrotică, extinsă la jejun, ileon şi colon.
În botulism, evoluţia este de obicei severă.
Moartea apare în 7 – 10 zile, ca rezultat al paraliziei respiratorii sau
al unei pneumonii de deglutiţie.
În cazurile extrem de grave, moartea poate surveni în 24 de ore de
la debutul intoxicaţiei.
Există şi forme medii şi uşoare (mai rare).
Recuperarea se obţine de regulă lent, durând câteva săptămâni sau
luni. Unele persoane rămân un an sau mai mult cu tulburări oculare, gură
uscată şi dificultate la înghiţire.
Botulismul sugarilor apare, mai ales în primele 6 luni de viaţă,
având ca prim simptom – constipaţia – urmată de paralizii ale nervilor
cranieni: ptoză pafpebrală, oftalmoplegie, paralizia deglutiţiei. Ulterior,
paralizia se extinde la muşchii trunchiului (hipotonie musculară, paralizii
flasce), letargie şi insuficienţă respiratorie acută.
Botulismul sugarilor este responsabil de 5 – 15% din cazurile de
moarte subită a sugarilor. În cazurile tratate, mortalitatea este mică – 3%.
În botulism, mortalitatea variază între 30 şi 50% în S.U.A., fiind
mai mică în Europa – 20 – 30%.
10. Complicaţii
Rare:
1. Pielonefrite;
22
2. Flebite;
3. Aritmii;
4. Redeşteptarea unei colecistite;
5. Infecţii supurative cu germeni piogeni.
11. Diagnostic
23
9. Sarcina extrauterină.
În cazul botulismului – diagnosticul pozitiv este sugerat clinic de
apariţia, în absenţa febrei – a unor paralizii ale nervilor cranieni, mai ales
oculare şi de deglutiţie, însoţite de o uscăciune marcată a mucoasei
bucale, midriază şi pierderea reflexului de acomodare la distanţă, cu
psihic normal.
Existenţa datelor epidemiologice uşurează mult diagnosticul.
Diagnosticul de laborator recurge la următoarele metode:
- izolarea bacilului botulinic din:
- alimentul incriminat;
- lichidul de vărsătură;
- scaunul bolnavului;
- secreţia unor plăgi suspecte;
- identificarea toxinei botulinice din sângele bolnavilor;
- examenul electromiografic.
Diagnosticul diferenţial se face cu:
- boli neurologice :- paralizii difterice;
- poliomielită;
- myastenia gravis;
- accident hemoragic cerebral;
- tumori cerebrale;
- etc.
- intoxicaţii cu: - atropină;
- alcool metilic;
- ciuperci;
- oxid de carbon;
- bariu;
- etc.
d) Diagnosticul nursing.
24
Este un anunţ concis, actual sau posibil al manifestărilor de
dependenţă a persoanei, regrupate sau nu, şi legate de o sursă de
dificultate.
Diagnosticul infirmierelor constituie rolul autonom al asistentei
medicale şi are două părţi:
1. enunţarea surselor de dificultate;
2. enunţarea manifestărilor de dependenţă.
Caracteristicile diagnosticului nursing, sunt următoarele:
1. Este fondat pe date subiective, ce pot fi astfel validate;
2. Este concluzia rezultată din analiza datelor;
3. Se referă la condiţii în care se poate face tratamentul, el nefiind
un diagnostic medical sau un scop al asistentei medicale.
12. Prognostic
13. Tratament
25
În formele severe, aplicarea tratamentului are un caracter de
extremă urgenţă.
Tratamentul formelor severe, cu şoc endotoxinic, se face astfel:
- se umple imediat patul vascular cu soluţii fiziologice de NaCl şi
glucoză, soluţie Ringer sau Dextran 40, Reomacrodex, în perfuzii
intravenoase.
Concomitent, se administrează corticoizi intravenos –
Hidrocortizon hemisuccinat 200 – 300 mg, în primele 24 de ore.
În lipsa dextranului, în cazurile severe de şoc, se poate recurge şi la
plasmă.
Pentru favorizarea circulaţiei periferice, sunt indicate substanţe
vasoactive. Izoprenalină, Hidergyne, Dibenziline, sub controlul pulsului.
Faţă de pierderile de electroliţi, se va adăuga, după nevoie: NaCl,
K, Ca.
În formele uşoare şi medii, tratamentul constă din:
- repaus;
- dietă;
- medicaţie simptomatică.
Dieta este hidrică în prima zi, urmată apoi de introducerea treptată
de alimente bine tolerate (orez, făinoase, brânzeturi, supe de carne,
carne).
Medicaţiile simptomatice urmăresc:
- calmarea vărsăturilor - Emetiral;
- Clordelazin.
- calmarea colicilor intestinale, cu picături de beladonă (15 picături,
de 3 ori/zi) sau cu spasmolitice de sinteză – Metoclopramid, Scobutil şi
cu comprese calde pe abdomen.
Tratamentul dezechilibrelor hidroelectrolitice se face prin
administrare de H2O şi electroliţi, sub formă de seruri glucozate,
26
hipertonice şi izotonice şi seruri fiziologice sau bicarbonate în cantitate de
până la 3 litri/zi până la redresarea tensiunii arteriale – Gesol.
Antibioticele nu sunt indicate în toxiinfecţiile alimentare, excepţii
fiind admise numai pentru cazurile când se bănuieşte o invazie sanguină
şi fenomene sistemice (septicemie), recurgându-se la cloramfenicol,
ampicilină, etc., timp de 2 – 3 zile, câte 2 g/zi.
Antibioticele prelungesc durata stării de excreţie a salmonelelor,
care determină toxiinfecţia.
În cazul botulismului, la apariţia primelor simptome, se face:
- spălătură gastrică;
- clismă;
- se dă un purgativ,
pentru evacuarea tubului digestiv de resturile alimentare, care conţin
toxină.
E necesar repausul absolut.
Nu sunt indicate antibioticele şi chimioterapicele.
Antitoxina botulinică reprezintă tratamentul specific, care se
administrează de urgenţă.
Dacă nu se cunoaşte tipul toxinei, se injectează ser antibotulinic
polivalent (anti A + B + E), sau ser antibotulinic bivalent (anti A + B),
dacă alimentul în cauză nu a fost peştele.
Dacă toxina este cunoscută, se injectează serul antibotulinic
monovalent.
Antitoxina botulinică e prezentă în flacoane de 250 ml. Doza
iniţială este de 500 ml (250 ml intravenos încet, apoi 250 ml în perfuzie
intravenoasă lentă). În funcţie de evoluţie, eventual, peste 4 – 6 ore, se
mai injectează 250 ml.
Serul antibotulinic – flacoane de 20 ml.
Doza este de 0,5 ml/kilocorp sau 40 ml la adult.
27
Se administrează subcutanat şi intramuscular. Dacă nu poate
înghiţi, bolnavul se alimentează prin sondă gastrică.
Se administrează soluţii de glucoză, NaCl, vitamina B1.
În stare de şoc – perfuzii cu soluţii macromoleculare – Dextran.
În formele de insuficienţă respiratorie – oxigenoterapie,
traheostomie şi respiraţie asistată.
În cazurile foarte grave, se poate încerca exsanguinotransfuzia.
14. Profilaxia
28
În cazul când a izbucnit o toxiinfecţie alimentară, se iau măsuri
urgente pentru depistarea alimentului contaminat şi se execută cercetarea
bacteriologică pentru a identifica agentul etiologic.
Se iau măsuri pentru dezinfectarea scaunelor şi a lichidelor de
vărsătură provenite de la bolnav.
Toxiinfecţiile alimentare care depăşesc ca număr cinci cazuri sau
acelea care izbucnesc într-o colectivitate, se declară urgent telefonic,
efectuându-se o anchetă epidemiologică minuţioasă.
29
CAPITOLUL II
ELEMENTE GENERALE PRIVIND NURSINGUL
Misiunea nursingului
30
Responsabilitatea unei nurse
31
Diagnosticul nursing (Diagnosticul infirmier)
32
11. Nevoia de a practica religia şi a acţiona conform cerinţelor
proprii;
12. Nevoia de a se realiza din punct de vedere familial şi sexual
(nevoia de a fi util, ocupat);
13. Nevoia de a se recrea;
14. Nevoia de a învăţa (să-şi păstreze sănătatea).
Se disting trei diagnostice de îngrijire:
1. Diagnosticul de îngrijire actual, în care ţinem seama de
problema cu manifestări prezente, observabile;
2. Diagnosticul de îngrijire potenţial, care descrie o problemă ce se
va ivi dacă nu facem nimic să o împiedicăm;
3. Diagnosticul de îngrijire posibil, care descrie o problemă a cărei
prezenţă nu este certă, dar sunt indici care lasă să se întrevadă.
Procesului de îngrijire i se descriu mai multe etape:
a) Culegerea datelor sau informaţiilor;
b) Analiza şi interpretarea datelor care ne vor permite identificarea
problemei (manifestările de dependenţă), cauza problemei
(etiologia) şi semnele de dependenţă;
c) Formularea de obiective pentru satisfacerea nevoii;
d) Planificarea de acţiuni sau intervenţii ale asistenţei medicale;
e) Evaluarea atingerii obiectivelor (aprecierea rezultatelor
îngrijirilor);
f) Ajustarea planului de îngrijire (când obiectivul nu a fost atins).
33
Îngrijiri ale pacienţilor cu T.I.A.
Prezentarea cazurilor
Cazul I
Culegerea datelor:
Bolnava P.M., 24 de ani, se internează pe data de 14 iunie 2010, la
ora 19,00, în Secţia Boli Infecţioase; se externează pe 19 iunie 2010.
P.M., în vârstă de 24 de ani, sex feminin, din mediul urban,
contabil, naţionalitate român, îşi petrece timpul liber citind şi urmărind
emisiuni TV.
Se internează pentru: febră (390 C), frison (3), dureri abdominale,
scaune diareice apoase (8 scaune/zi), cefalee, vărsături alimentare –
simptomatologie apărută în urmă cu o zi, în urma consumului de salată
orientală cu maioneză din ouă de raţă.
Stare prezentă la internare:
- stare generală relativ bună;
- febrilă;
- frisoane;
- facies suferind;
- tegumente şi mucoase normal colorate;
- aparat respirator: - torace normal conformat;
- nu se percep raluri;
- murmur vezicular prezent bilateral
- T.A. = 110/60 mm col Hg.
La internarea în spital, P.M. suportă mai greu despărţirea de cei
apropiaţi, reuşind să se integreze în anturaj.
Obiectivul global al intervenţiei nursingului urmăreşte ameliorarea
stării generale, asigurarea unei stări de bine pe perioada spitalizării,
34
câştigarea încrederii în capacitatea echipei medicale de a-şi asigura
vindecarea.
Tratament instituit:
- saprosan 3 cps/zi;
- papaverină 1 f(zi;
- vitaminoterapie (B1, B6)
- perfuzie cu glucoză 5% - 250 ml/zi;
- Ca gluconic 1 f/zi;
- Emetiral 2 cps/zi;
- Fenobarbital 1 f – seara;
- Furazolidon 3 cps/zi.
35
În urma tratamentului simptomatic, starea bolnavei s-a îmbunătăţit,
bolnava externându-se vindecată de afecţiunea acută, fără cauze
subiective.
36
(Prima zi, 14.06.2010) PLAN DE ÎNGRIJIRE
37
- tegumente reci
- paloare
- transpiraţii
5.DIFICULTATE -Bolnava să aibă Rol delegat: Bolnava este
DE A SE ODIHNI un somn - fenobarbital odihnită parţial
Cauza: durere, nea- odihnitor 1 f/seara
daptare la starea de Rol propriu:
boală, mediu - aerisirea salonului
neadecvat - semiîntuneric
Manifestări:
- treziri repetate;
- oboseală;
- slăbiciune.
6. HIPERTERMIA -Reducerea Rol delegat: Bolnava are T =
Cauza: temperaturii la - algocalmin 2 cps/zi 38,50 C şi 2
- proces infecţios 380 C Rol propriu: frisoane/zi.
Manifestări: - comprese cu spirt
- T = 390 C medicinal la nivelul
- frisoane extremităţilor
- ridicarea tempera-
turii peste limite
normale
38
Ziua a doua (15.06.2010)
39
Ziua a treia (16.06.2010)
Diagnostic de Obiective Intervenţiile Evaluare
nursing asistentei (proprii şi
delegate)
1. REFUZ ÎN - asigurarea unui Rol propriu: Bolnava se alimen-
PĂSTRAREA regim - ceaiuri (1000 ml/zi) tează şi hidratează
DIETEI corespunzător - supe de zarzavat corespunzător
Cauza: - intoleranţa sărate
alimentară - cartofi
Manifestări: - perfuzie cu glucoză
- omiterea mesei 5% - 250 ml
2. HIPERTERMIA - reducerea Rol delegat: Bolnava are T =
Cauza: temperaturii la - algocalmin 2 cps/zi 36,40 C
- proces infecţios valori normale Rol propriu:
Manifestări: - comprese reci la
- T= 37,50 C nivelul extremităţilor
- ridicarea
temperaturii peste
normal
3. DIAREEA - normalizarea Rol delegat: Bolnava elimină 2
Cauza: tranzitului - saprosan 3 cps/zi scaune semilegate
- inflamaţia intestinal - acid lactic 3 pe zi
mucoasei gastrice linguriţe/zi
- scaune semilegate Rol propriu:
(3/zi) - comprese calde pe
- zgomote abdomen
intestinale
40
CAZUL II
Culegerea datelor
Bolnavul M.V., 28 de ani, se internează pe data de 28 iunie 2010,
la ora 19,45, în secţia Boli Infecţioase; se externează pe 4 iulie 2010.
Prezentarea persoanei
M.V., în vârstă de 28 de ani, sex masculin, din mediul urban,
muncitor, naţionalitate român, religie ortodoxă.
Se internează pe data de 28 iunie pentru cefalee, ameţeli,
transpiraţii profunde, colici abdominali, scaune diareice apoase (6
scaune/zi), ascensiune febrilă – simptomatologie apărută în urmă cu 3
zile, după consumul de alimente ţinute la temperatura camerei (fasole).
Investigaţii de laborator:
- Coprocultură: - salmonella grup B/pozitiv;
- shigella, negativ.
- Examen bacteriologic – lichid de vărsătură/negativ;
41
- Hemoleucograma:
- Hb = 11 g/100 ml
- Ht = 39%
- L = 6,200/mm3.
- VSH = 7/13 mm
- Glicemie = 88 mg%
Tratament instituit:
- biseptol 2 x 2 cps/zi
- saprosan 2 dj/zi
- algocalmin 2 cps/zi
- torecan 1 f i.m.
- scobutil 2 cps/zi
- vitamina B6 f I
- fenobarbital 1 cps/zi
- soluţie gluconică 5% - 250 ml
- dicarbocalm 3 cps/zi
- acid acetil-salicilic 3 cps/zi.
Se instituie tratament de reechilibrare hidroelectrolitică biseptol 4
cps/zi, 5 zile, antispastice, simptomatice, sedative, regim igieno – dietetic.
După tratament se externează vindecat de afecţiunea acută.
42
Prima zi (28.06.2010) PLAN DE ÎNGRIJIRE
43
Cauze: bolnavului Rol propriu:
- dezechilibru - psihoterapie
electrolitic
- slăbiciune
Manifestări:
- agitaţie
- obnubilare
- tahicardie
5. EPUIZARE - bolnavul să aibă Rol delegat: Bolnavul este
Cauze: un somn - fenobarbital 1 cps – odihnit parţial
- diaree odihnitor seara
- durere Rol propriu:
- mediu neadecvat - aerisirea salonului
Manifestări: - semiîntuneric
- treziri repetate
- ochi încercănaţi
6. HIPERTERMIA - aducerea Rol delegat: Temperatura
Cauze: temperaturii la - acid acetilsalicilic bolnavului T =
- proces infecţios 370 C după masă 3 x 1 37,50 C
Manifestări: cps/zi în frison
- piele caldă - algocalmin 2 cps/zi
- transpiraţii reci Rol propriu:
- T = 390 C - în frison acoperit cu
- frisoane 2/zi o pătură groasă
- împachetări reci în
cearşaf
7. ANXIETATE - liniştirea Rol delegat: Bolnavul se obiş-
Cauze: bolnavului - fenobarbital 1 nuieşte treptat cu
- durerea cps/seara mediul spitalicesc
- izolarea - saprosan 2 dj/zi
- frica Rol propriu:
Manifestări: - psihoterapie
- teamă
- transpiraţii
- diaree
44
A doua zi (29.06.2010) PLAN DE ÎNGJIRIRE
45
A treia zi (30.06.2010)
Diagnostic de Obiective Intervenţiile Evaluare
nursing asistentei
1. INAPETENŢA - reluarea Rol delegat: Apetit prezent
Cauze: apetitului - administrare de
- limbă uscată vitamina B6 1 f –
- durere I.M.
Manifestări:
- apetit diminuat
2. DIAREEA - restabilirea Rol delegat: Scaune normale
Cauze: tranzitului - glucoză 5% - 250 1 – 2 scaune cu
- proces infecţios intestinal normal ml aspect normal
- inflamaţia - dicarbocalm 3
mucoasei gastrice cps/zi
Manifestări: - tryenmes 3 dj/zi
- dureri epigastrice Rol propriu:
şi abdominale - regim de cruţare
- 2 scaune apoase
în ultimele 24 h
3. DISPNEEA - restabilirea Rol delegat: R = 20/min.
Cauze: respiraţiei - papaverină 2 f
- durerile R = 20/min Rol propriu:
Manifestări: - liniştirea bolnavului
- tahipnee – 22
resp/min
În următoarele zile până la externare, starea generală a bolnavului
s-a îmbunătăţit, mai persistă o jenă dureroasă în abdomenul inferior,
scaunul este normal, fără alte cauze subiective.
Tratament:
- biseptol 2 x 2 cps/zi;
- saprosan 4 cps/zi;
- papaverină 1 f/zi;
- dicarbocalm 3 cps/zi;
- anghirol 3 dj/zi;
- diazepam 1 cps/zi.
Externarea se face pe data de 4 iulie 2000, cu următoarele
recomandări:
- regim de cruţare 3 – 4 zile după externare.
- repetă coprocultura la 10 zile după externare.
46
CAZUL III
Culegerea datelor:
Prezentarea persoanei
47
- sistem osteo – articular integru morfofuncţional;
- articulaţii libere mobile;
- sistem muscular hipoton.
Aparat respirator:
- torace normal conformat;
- amplitudinea mişcărilor respiratorii;
- sonoritate pulmonară;
- murmur vezicular prezent;
- nu se percep raluri.
48
Tratament instituit:
- furazolidon 4 cps/zi;
- saprosan 4 dj/zi;
- papaverină 1 f/zi;
- vitamina B6 – 1 f;
- calciu carbonic 100 g 3 x 3 ling./zi;
- Emetiral 2 dj/zi;
- Diazepam 1 cps. seara;
- Tryenzymes 3 dj/zi.
49
Prima zi (3.07.2010)
50
tegumentelor
- iritarea mucoasei
anale
4. DIAREEA - normalizarea Rol delegat: Bolnavul elimină 4
Cauza: tranzitului intes- - furazolidon 4 cps/zi scaune apoase/zi
- neştiinţa măsuri- tinal - 4 scaune - acid lactic
lor de prevenire a apoase/zi
diareei
Manifestări:
- inflamaţia mucoa-
sei gastrice şi
intestinale
5. DUREREA - sedarea durerii Rol delegat: Bolnavul se află în
Cauza: - papaverină 1 f/zi afara pericolelor
- colici abdominali - scobutil 2 cps/zi
Manifestări: - diazepam 1
- slăbiciune cps/seara
- agitaţie
51
A doua zi (4.07.2010)
A treia zi (5.07.2010)
52
În urma tratamentului medicamentos şi a intervenţiilor de nursing,
bolnavul se alimentează şi se hidratează corespunzător, iar scaunele devin
normale ca aspect şi consistenţă.
Se externează cu următoarele recomandări:
- regim de cruţare încă 2 – 3 zile de la extrenare;
- repetarea coproculturii la 10 zile de la externare.
53
CAZUL NR.4
Culegerea datelor
54
Istoricul bolii
55
- Tip constituţional normo-stenic;
- Tegumente şi mucoase: erupţie cutanată pruriginoasă
generalizată;
- Ţesut celular şi subcutanat: normal reprezentat;
- Sistem osteo-articular: integru anatomic şi funcţional;
- Sistem ganglionar periferic: nepalpabil;
- Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular
prezent în ambele arii pulmonare, stetacustic pulmonar, nu se percep
raluri;
- Aparat cardio-vascular: aria matităţii cardiace în limite normale,
şoc apexian prezent în spaţiul V intercostal stâng, pe linia medio-
claviculară stângă, zgomote cardiace ritmice, bine bătute, puls 60 bătăi pe
minut, tensiune arterială egală cu 100/60 mm Hg;
- Aparat digestiv: vărsaturi alimentare, greaţa, dureri abdominale
predominant epigastrice, ficat şi splină în limite normale, scaune diareice;
- Aparat uro-genital: loji renale libere, rinichi nepalpabili, micţiuni
fiziologice, urina normocromă;
- Sistem nervos central şi organe de simt: reflexe osteotendinoase
prezente, sensibilitate prezenta, motilitate prezentă, nu există semne de
iritaţie meningeală.
56
Bilanţul de dependenţă - independenţă al nevoilor
fundamentale
1. A Respira: independentă.
2. A Mânca şi A se Hidrata: inapetenţă, deshidratare, vărsături.
3. A Elimina: vărsături alimentare, scaune diareice frecvente,
greţuri.
4. A Menţine Temperatura Corpului în Limite Normale: febrilitate.
5. A-şi Păstra Tegumentele Curate, Intacte: erupţia urticariană
pruriginoasă generalizată;
6. A Se Îmbrăca şi Dezbrăca: imposibilitate datorită imobilităţii;
7. A Se Mişca, A-şi Menţine o Postură Corectă: imobilitate datorită
durerii;
8. A Dormi şi A Se Odihni: imposibilitatea datorită durerilor;
9. A Evita Pericolele: imposibilitate datorită durerilor şi
imobilizării;
10. A Comunica: dependentă;
11. A Se Realiza, A Fi Util: dependentă;
12. A Se Recreea: dependentă:
13. A Acţiona Conform Credinţei şi Valorilor sale: independentă;
14. A Învăţa: independentă.
57
Examene paraclinice
58
T.A. de la 0, devine 100/60mm Hg 3.Papaverină 2f/zi
Scaun: 6 diareice 4.Acid lactic 3*1 linguri/zi
Respiraţie: 10 r/minut 5.Fenobarbital 1cps seara
Apetit: anorexie 6.Vitamina B1 1f/zl
Diureza: 1200 ml 7.Torecan 1f/zi
Vărsaturi alimentare 8.Deslanosid 1 f/zi
9.Miofilin 2f/zi (i.v.)
10.Glucoză 10 % 1000ml (PEV)
11.Calciu gluconic 10ml 1 f/zi
12.Romergam 2dj/zi
11.06.2010 13.Dicarbocalm 3cps/zl
Temperatura: 37,2 grade Celsius 1.HHC 100 mg i.v. 4f/zi
TA.=125/60 mm Hg 2.Furazolidon 4 cps/zi
Puls: 80 bătăi/minut 3.Papaverină 2 f/zi
Respiraţie: 10 r/minut 4.Acid lactic 3*1 linguri/zi
Nu prezintă scaun 5.Fenobarbital 1 cps seara
Diureza: 1200 ml 6.Vitamina B 1f/zi
Apetit: prezent 7.Torecan 1f/zi
Vărsaturi alimentare 8.Deslanosid 1f/zi
9.Miofilin 2f/zi (i.v,)
10. Glucoza 10 % 1000 ml (PEV)
11.Calciu gluconic 10 ml 1 f/zi
12.Romergam 2dj/zi
12.06.2010 13.Dicarbocalm 3cps
Temperatura =37 grade Celsius 1.HHC 100 mg i.v. 4f/zi
TA= 120/70 MM Hg 2.Furazolidon 4cps/zi
Puls : 78 bătăi/minut 3.Papaverină 2f/zi
Respiraţie: 15 r/minut 4.Acid lactic 3*1 linguri/zi
Scaun: 2 cu aspect normal 5.Fenobarbital 1cps seara
59
Diureza: 1200 ml 6.Vitamina B1 1f/zi
Vărsaturi: 2 cu conţinut alimentar 7.Torecan 1f/zi
8.Deslanosid 1f/zi
13.06.2010
Puls: 83 bătăi/minut 1.Scobutil 3cps/zl
Respiraţie: 15 r/minut 2.Dicarbocalm 3cps/zi
T. A.= 130/70 mm Hg 3.Vitamina B11f/zi
Temperatura: 36,3 grade Celsius 4.Papaverina 2f/zi
Diureza: 1500 ml 5.Vitamina B6 1f/zi
Nu prezintă scaun 6.BaSO4 1 pachet
Apetit: prezent
Nu prezintă vărsaturi
14.06.2010
Temperatura: 37,2 grade Celsius 1. Scobutil 3cps/zi
Puls: 72 bătăi/minut 2.Dicarbocalm 3cps/zi
T. A.= 130/70 mm Hg 3.Vitamina B1 1f/zi
Respiraţie: 10 r/minut 4.Vitamina B6 1f/zi
Diureza: 1400 ml 5.Diazepam 1 cp seara
Scaun: 1 scaun normal
Apetit prezent
15.06.2010
Fără acuze subiective Bolnavul se extenează vindecat de
afecţiunea acută, cu stare generală
bună.
60
odihni - treziri repetate un somn liniştit, cu Fenobarbital (1 odihni
- oboseală fără întreruperi fiolă)
- dificultate de a se
odihni
- a evita pericolele - agitaţie - realizarea unei - sedarea durerii - pacientul
- durere bune comunicări - asistenta comunică cu
- comunicare - diminuarearealizează o bună personalul medical
inadecvată anxietăţii comunicare cu
- anxietate pacientul
- a-şi menţine - hipertermie - reducerea- asistenta - pacientul are
temperatura - proces infecţios temperaturii realizează reducerea temperatura corpului
corpului în limitele temperaturii la în limite normale
fiziologice normal prin aplicare
de comprese reci şi
administrare de
Algocalmin (1 fiolă
i.m.)
- a se îmbrăca şi - greutate în - diminuarea durerii - eliminarea durerii: - pacientul se poate
dezbrăca efectuarea - pacientul să aibă antialgice îmbrăca şi dezbrăca
mişcărilor independenţă în singur
- neîndemânare în a mişcare
se îmbrăca şi
dezbrăca
- a se alimenta şi a - sete, greţuri - diminuarea - reluarea - pacientul se
se hidrata - inapetenţă vărsăturilor (provocarea) alimentează şi
- vărsături - realizarea unui apetitului prin hidratează
- intoxicaţie bun aport alimentar administrarea de corespunzător
alimentară vitamina B6 (1 fiolă
i.m.)
- a elimina - colici abdominale - normalizarea - la indicaţia - normalizarea
- scaune diareice tranzitului intestinal medicului, asistenta tranzitului intestinal
apoase administrează
- deshidratare pacientului:
- diaforeză Furazolidon (4
capsule), acid lactic
- a avea o bună - colaps vascular - normalizarea TA - redresarea TA şi a - pacientul are TA şi
circulaţie - piele rece, şi a pulsului pulsului: Adrenalină puls în limite
cianozată HHC, Deslanozid, fiziologice
- slăbiciune Miofilin
- alterarea ritmului - oxigenoterapie
cardiac şi a - umplerea patului
circulaţiei vascular: PEV cu
ser glucozat şi
fiziologic
61
Evaluare
62
ANEXE
RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS PENTRU EXAMENE
HEMATOLOGICE
63
b) Formula leucocitară:
- polimorfonucleare : - neutrofile 65%;
- enzinofile 2 – 3%;
- bazofile 0,5 – 1%.
- limfocite 25 - 28%;
- monocite 6 – 7%;
- plasmocite – se găsesc numai patologic.
Hematocrit – valori normale:
- bărbaţi 40 – 48%;
- femei 36 – 42%.
64
Recoltarea urinei pentru examene biochimice
Recoltarea vărsăturilor
Coprocultura
65
Coprocultura se mai face şi pentru a constata dacă foştii bolnavi s-
au sterilizat după tratament de microbi cauzatori de boală.
66
CAPITOLUL IV
CONCLUZII
67
cuvânt, asistenta medicală trebuie să facă dovada ştiinţei şi cunoştinţei
sale.
Atunci când acordă îngrijiri bolnavului, ea trebuie să profite de
ocazie pentru a-l asculta, observa, cunoaşte pe el şi pe membrii familiei
sale, să fie capabilă să evalueze nevoile sale şi ale familiei şi să
stabilească relaţii interumane esenţiale, în vederea acordării unei îngrijiri
eficiente.
Tratarea bolnavului astfel va avea drept urmare rezultatul unei
îngrijiri eficiente.
BIBLIOGRAFIE
68
1. Marin Voiculescu, „Boli infecţioase”, vol. II, Ediţia a II-a,
Editura Medicală
2. Papian, Victor, "Anatomia omului", Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1979
4. Henderson, Virginia, "Principii fundamentale ale îngrijirii
bolnavului"
7. Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor - Subredacţia Lucreţia
Titircă, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti - 1988
8. Tehnica îngrijirii bolnavului – vol. I + II - Sub redacţia Carol
Mozeş, Editura Medicală Bucureşti - 1974
9. Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali,
Subredacţia Lucreţia Titircă. ediţie revizuită 1997, Ed. Viaţa Medicală
Românească Bucureşti
10. Ghid de nursing - Subredacţia Lucreţia Titircă, Ed. Viaţa
Medicală Românească, Bucureşti - 1999
12. Breviar de explorări funcţionale şi de îngrijiri speciale acordate
bolnavului, Subredacţia Lucreţia Titircă, Ed. Viaţa Medicală Românească
Bucureşti - 2000
13. Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii
medicali - Subredacţia Lucreţia Titircă, Ed. Viaţa Medicală Românească,
Bucureşti - 2000
14. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri
corespunzătoare nevoilor fundamentale, Coordonator lucrare Lucreţia
Titircă, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti - 2001
69