ŞCOALA POSTLICEALA SANITARA CAROL DAVILA

LUCRARE DE DIPLOMĂ
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
TOXIINFECŢII ALIMENTARE

COORDONATOR
DR. SFICHI MARIANA
ÎNDRUMĂTOR
AS. SPINEANU ELISABETA

ABSOLVENT
BUDEI CRISTINA
TÂRGU-JIU
2010
 Planul lucrării:

I. Introducere

II. Date din literatura de specialitate

1. Definiţie
2. Clasificare
3. Etiologie
4. Epidemiologie
5. Patogenie
6. Tabloul clinic
7. Evoluţie si complicaţii
8. Forme clinice
9. Diagnostic
10. Tratament
11.Profilaxie

III. Îngrijiri ale pacientului cu toxiinfecţii alimentare. Elemente

generale şi îngrijire de nursing.

IV. Concluzii

V. Bibliografie

1
 INTRODUCERE

Ca membru al echipei sanitare – ea – (asistenta medicală), ajută

pacientul să respecte prescripţiile terapeutice ale medicului, dar după cum
medicul este recunoscut pentru stabilirea diagnosticului, a prognosticului,
tot aşa şi asistenta medicală are un rol unic, pe care poate să-l
îndeplinească din proprie iniţiativă şi cu competenţă, rol definit astfel, de
Virginia Henderson:
“Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana
sănătoasă sau bolnavă, să-şi menţină sau recâştige sănătatea, prin
îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singură, dacă ar fi avut
voinţa sau cunoştinţele necesare. Asistenta medicală trebuie să
îndeplinească aceste funcţii, astfel încât bolnavul să-şi recâştige
independenţa cât mai repede posibil”.
Denumirea de “toxiinfecţie” este adecvată, deoarece se referă atât
la componenţa toxică, cât şi la cea infecţioasă, prezente concomitent şi în
proporţii variabile în cursul acestor boli.
Termenul de “food poisoning” în limba engleză este o noţiune mai
largă, incluzând, pe lângă toxiinfecţiile alimentare bacteriene, şi alte
intoxicaţii, produse de variate toxine, amestecate în mod accidental cu
alimentele: plumb, zinc, antimoniu, alte metale; insecticide şi alte
pesticide: ciuperci otrăvitoare, ricin, etc.
Unii include şi intoxicaţiile care apar după consumul unor
alimente, care nu conţin bacterii patogene, dar care sunt contaminate cu
diverşi microbi aerobi.
În aceste cazuri, apar în alimente metaboliţi organici toxici şi
amine toxice (histamina, cadaverina şi putrescina, indol, etc.), rezultate ca

2
urmare a acţiunii asupra proteinelor de către enzimele proteolitice şi
decarboxilante ale bacteriilor respective.
S-au mai descris intoxicaţii în urma consumului de ton roşu
mediteranean, apărute la 30 minute după ingerare, manifestate prin:
ameţeli, cefalee, vasodilataţia feţei cu aspect de criză mitroidă, urticarie,
tahicardie, hipertensiune, vărsături, diaree.
În conceptul folosit în ţara noastră, prin toxiinfecţii alimentare se
înţeleg numai acele boli acute produse de bacterii patogene sau
condiţionat patogene, sau de toxinele acestora, în urma ingestiei unor
alimente masiv contaminate, deosebindu-se de intoxicaţiile alimentare
chimice, produse prin toxine minerale şi vegetale.
Importanţa toxiinfecţiilor alimentare rezultă din incidenţa lor mare,
reprezentând aproximativ 10% din totalitatea diareilor acute, care
necesită spitalizare.

3
 CAPITOLUL I
DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE

1. Definiţie

Toxiinfecţiile alimentare sunt boli acute, care apar sporadic sau

epidemic, în urma consumării de alimente intens contaminate cu variate
bacterii şi (sau) toxinele acestora, caracterizate clinic printr-o
simptomatologie de gastroenterocolită acută, cu debut brutal şi fenomene
toxice generale.

2. Clasificare

Toxiinfecţiile alimentare de origine bacteriană se împart în:

a) Toxiinfecţii alimentare, provocate de bacterii care conţin
endotoxine (diverse enterobacteriacee, Salmonella, Proteus Marganela,
Escherichia etc.), multiplicate intens în alimentul consumat. În aceste
cazuri sunt prezente atât elementul infecţios, cât şi cel toxic.
b) Intoxicaţii alimentare provocate de ingerarea unei toxine
preformate în aliment şi secretată de anumite bacterii (stafilococi
enterotoxici sau clastridium botulinum). În aceste cazuri, domină net
elementul toxic.
c) Toxiinfecţii alimentare, provocate de anumite bacterii (Bacillus
cereus, Pseudomonas aeruginosa, Proteus, Streotococcus faecalis, etc.),
numai când acestea sunt prezente în cantităţi foarte mari în alimentul
consumat.
Botulismul este o intoxicaţie alimentară severă, provocată de ingestia
unor alimente care conţin toxină elaborată de clostridium botulinum;
clinic fiind caracterizat printr-un sindrom neuroparalitic (afectarea

4
predominantă a nervilor cranieni), tulburări digestive moderate,
uscăciunea mucoasei bucale şi o evoluţie cu mare risc letal (10 – 30%).

3. Etiologie

Toxiinfecţiile alimentare sunt produse de variate specii bacteriene.

În practică, precizarea etiologiei se poate obţine numai în 40 – 60% din
cazuri.
Diverse specii din genul Salmonella deţin, între germenii
etiologici, o proporţie de 30 – 60% (în ţara noastră 61,3%).
Cel mai des se izolează:
1. Salmonella typhi murium 61,5 – 70%;
2. Salmonella paratyphi C;
3. Salmonella Choleral suis 16,9%;
4. Salmonella enteridis 12,15%.
S-au semnalat cazuri mai rar întâlnite cu: Salmonella abony,
panama, anatum, bovis morbificans.
Specii din genul Shigella provoacă de obicei dizenteria şi, numai
prin contaminarea masivă a unor alimente, determină şi toxiinfecţiile
alimentare.
Speciile de Shigella incriminate sunt: Shigella flexneri, Shigella
Sonnei.
Celelalte enterobacteriacee (Proteus, Escherichia Coli, etc.)
provoacă toxiinfecţii, numai în cazul unei contaminări masive a
alimentului (1 – 5 miliarde germeni(gram de aliment).
Stafilococii enterotoxici reprezintă între 20 şi 30% din agenţii
cauzali ai toxiinfecţiilor alimentare.
Clostridium botulinum, bacil strict anaerob, gram pozitiv, ciliat,
prezintă spori extrem de rezistenţi la factorii chimici şi fizici.

5
 Bacilul botulinic prezintă 6 tipuri: A, B, C, D, E şi F, fiecare
producând o toxină, antigenic distinctă.
Tipurile A, B şi E dau de obicei boala la om, în timp ce tipurile C,
D şi F se întâlnesc excepţional.
Tipul E se întâlneşte mai frecvent în intoxicaţiile cu peşte, în
intestinul cărora se găsesc sporii bacilului.
Bacilul botulinic se multiplică în anaerobioză, găsind condiţiile
cele mai favorabile în conservele închise ermetic şi în mediul neacid.
Bacilul botulinic este foarte răspândit în natură (germen teluric),
găsindu-se în sol, pe legume, zarzavaturi, fructe, etc., precum şi în
intestinul animalelor, inclusiv al peştilor.

4. Epidemiologie

Toxiinfecţiile alimentare apar cel mai des sub formă de focare

epidemice, epidemia de toxiinfecţii fiind rezultatul infectării în masă a
unui grup de oameni, care au consumat acelaşi aliment contaminat.
Apariţia de cazuri individuale este, de asemenea, posibilă, dar
acestea trec uneori nesesizate.
Contagiunea de la om la om nu se observă în practică.
Receptivitatea la toxiinfecţii alimentare e foarte ridicată, 70 –
100% dintre cei care au consumat alimentul contaminat prezintă tulburări.
Mortalitatea e însă scăzută, între 0,5 şi 5,3%.
Alimentele cele mai des contaminate sunt:
- carnea şi produsele din carne (conserve, etc.);
- peştele;
- laptele şi produsele lactate (frişcă, smântână, brânză, iaurt);
- laptele praf;
- ouăle şi preparatele de ouă, în special cele de raţă.

6
 De asemenea, preparatele culinare din alimente contaminate
(prăjituri, îngheţată, cremă, pireuri, maioneză, etc.).
Izbucnirile datorate germenilor Salmonella au un caracter sezonier,
majoritatea lor apărând între lunile mai şi octombrie.
În ţara noastră s-a constatat că 90% dintre izbucniri s-au grupat în
acest interval.
Sursele de infecţie pentru Salmonella sunt:
- extraumane (variate animale domestice şi sălbatice);
- umane (bolnavi, purtători asimptomatici).
Transmiterea cel mai frecvent se face indirect, prin alimente
contaminate (carne, lapte, ouă, etc.).
Contaminarea se realizează, cel mai des, direct de la sursă (animal
bolnav sau purtător de salmonelle) sau pe parcurs, în cursul transportului
şi depozitării, prin contact cu animalele infectate (şobolani) sau cu
persoane infectate sau prin manipulare murdară a alimentelor în cursul
preparării.
Sursele de infecţie pentru stafilococ sunt:
- umane, şi anume: infecţii stafilococice cutanate, mai ales ale
mâinilor (panariţii, furuncule, impetigo, abcese, etc.), purtători nazali de
stafilococ patogen.
Aceştia pot contamina orice aliment, îndeosebi laptele şi produsele
lactate.
Stafilococii rezistă şi se multiplică în brânza sărată, ca şi în alte
alimente sărate.
Alte surse de infecţie pot fi stafilococii de origine bovină (mastita
vacilor, care furnizează lapte).
Bacilul botulinic poate contamina alimente, mai ales conservele (de
peşte).

7
 Sursa de infecţie pentru botulism este: solul şi intestinul unor
animale şi al unor peşti.
Transmiterea se face prin alimente contaminate: zarzavaturi, fructe,
suc de roşii, carne, peşte, insuficient spălate şi sterilizate.
Conservele casnice (de vegetale) prezintă riscul cel mai mare.
Mai ales în conserve, în condiţii de anaerobioză, bacilii botulinici
se multiplică, secretând exotoxina botulinică.
Tipul E, nu modifică deloc conserva, pe când celelalte tipuri
secretă enzime proteditice, care alterează alimentul ca miros şi gust, cu
formare de acid butiric, făcând să bombeze capacul cutiei de conserve.
Botulismul apare sporadic, în focare familiale sau în colectivităţi
mai largi, după numărul persoanelor care au consumat alimentul
contaminat.
Bacilii botulinici, foarte răspândiţi în natură, pot infecta plăgi, în
special ale membrelor, şi fracturi deschise, putând astfel declanşa tabloul
tipic de botulism (diplogie, paralizie respiratorie sau a deglutiţiei).
Toxiinfecţiile alimentare nu lasă imunitate.

5. Patogenie

Factorul cel mai important în patogenia infecţiilor alimentare este

doza de germeni.
O infestare săracă determină numai o infecţie inaparentă sau
tulburări digestive minime.
Numai o infecţie masivă, cu un mare număr de germeni (10
milioane – 1.000 milioane germeni/gram de aliment) realizează un tablou
de toxiinfecţie alimentară.
Condiţiile favorabile de mediu extern (căldură), pentru
multiplicarea germenilor, şi timpul scurs de la contaminarea acestuia,

8
prezintă o importanţă decisivă pentru apariţia şi gravitatea unei
toxiinfecţii alimentare.
În cazul salmonelelor, doza minimă de germeni necesară pentru a
produce manifestări morbide, variază după specie: de la câteva zeci de
milioane de germeni pentru unele, la miliarde de germeni pentru altele.
Pentru alte enterobacteriacee (proteus, coli, piocianic), doza de
germeni necesară pentru a produce manifestări de toxiinfecţie alimentară
ajunge sau depăşeşte 1 miliard de germeni/gram de aliment.
Cu cât doza infectată de germeni este mai mare, cu atât incubaţia
bolii este mai scurtă şi gravitatea bolii este mai mare.
Vârsta organismului infectat este un alt factor, de care depinde
gravitatea bolii: toxiinfecţia alimentară este mai gravă la o vârstă mică şi
la vârstnici.
Bacilul botulinic, ocupă un loc deosebit în cadrul toxiinfecţiilor
alimentare, datorită simptomatologiei sale particulare (predominant
nervos central), precum şi faptului că reprezintă forma pură a intoxicaţiei
alimentare, întreaga simptomatologie fiind determinată de acţiunea
toxinei botulinice.
Modificările fiziopatologice care apar în cursul toxiinfecţiilor
alimentare sunt produse de acţiunea directă a enterotoxinelor asupra
tubului digestiv şi acţiunea endotoxinelor resorbite în sânge, asupra
sistemului nervos central şi organelor vitale.
Tulburările digestive apar după 6 - 36 ore de la ingerarea
alimentului contaminat. Inflamarea mucoasei gastro-intestinale (edem,
hemoragii, tromboze, ulceraţii, uneori false membrane cu aspect de colită
difteroidă) antrenează pierderi mari de apă şi electroliţi, prin scaunele
diareice frecvente şi prin vărsaturi. Pierderea de apă este importantă, ea
ducând la o deshidratare a organismului. Concomitent cu spolierea
hidrică se produc şi mari pierderi de electroliţi (Na, K, Ca), al căror

9
deficit în organism prin: astenie marcată, hipotensiune arterială şi
slăbiciune musculară, ajungând chiar la aspectul de pareză (paralizie
metabolică), suferinţa miocardului şi tetaniei.
Consecutiv insuficienţei circulatorii şi renale, apar tulburări
umorale pronunţate: hiperazotemie 300-800% mg şi acidoză. În
toxiinfecţiile grave, pe prim plan se situează modificările hemodinamice
şi toxice produse prin pătrunderea de toxină, în cantitate mare, în sânge,
cu realizarea tabloului de şoc endotoxinic manifestat prin: hipotensiune
arterială (chiar până la zero), tahicardie, paloare, transpiraţii reci,
hemoconcentraţie, scăderea volumului circulant, scăderea debitului renal
şi, consecutiv, insuficienţă renală acută. Tabloul de şoc endotoxinic este
agravat şi mai mult prin pierderile hidroelectrolitice produse prin diaree şi
vărsaturi, realizându-se în formele severe o stare de şoc ireversibil algid
(ca în holeră).
În formele uşoare şi medii ale toxiinfecţiei alimentare, aceste
tulburări sunt în mod corespunzător mai reduse.

10
Schema mecanismului exudativ (secretor) în boala diareică

11
Modelul citotoxic de diaree infecţioasă acută

12
 Schema mecanismului invaziv de infecţie digestivă

6. Fiziopatologie

Organismul supus unei îmbolnăviri prin toxiinfecţie alimentară este

sediul unor tulburări de intensitate variabilă privind funcţiile de bază,

13
circulaţia şi respiraţia. În acelaşi timp, el trebuie să facă faţă unei spoliaţii
apoase şi saline de diferite grade, care, fiind legate de tulburările de la
nivelul aparatului cardiovascular şi respirator, stabileşte un cerc vicios,
care pune în pericol viaţa bolnavului.
Toxinele microbiene şi anumite produse de dezintegrare protidică a
alimentelor contaminate, constituie elementul toxic preponderent şi
decisiv în orice toxiinfecţie alimentară.
Sistemul nervos central, sub acţiunea toxinelor, este sediul unor
perturbări importante, cu răspuns direct asupra funcţiilor de bază ale
organismului, circulaţia şi respiraţia.
În teritoriul cardiovascular, fenomenul dominant este colapsul, care
din punct de vedere fiziopatologic, este o însumare a acţiunii toxinei pe
centrii cardiovasculari, cât şi asupra periferiei pe capilare.
Compartimentul digestiv răspunde faţă de această noxă, prin
sindromul de intoleranţă digestivă, caracterizat prin vărsături şi scaune
foarte frecvente, care antrenează o pierdere considerabilă de apă şi
electroliţi, imposibile de înlocuit pe cale digestivă, dată fiind intoleranţa
gastrică.
Se realizează astfel un tablou de dublă spoliere apoasă şi salină în
prima fază, pe seama compartimentului interstiţial, în care electrolitul
principal este ionul de Na.
În acest stadiu, organismul este pe de o parte deshidratat şi pe de
altă parte hipoionizat, fenomene fiziopatologice, care se traduc clinic prin
sete, uscăciunea mucoasei, pierderea elasticităţii pielii, colabarea venelor
şi oligurie.
Când această spoliere depăşeşte un anumit prag (50 – 60%) şi
pierderile de apă şi electroliţi se vor face pe seama compartimentului
vascular, pierderi care se exteriorizează clinic prin hemoconcentraţie,
hipotensiune. Hemoconcentraţia, expresia scăderii volumului circulant,

14
diminuează filtrarea renală şi aceasta, asociată cu cloropenia, are ca
rezultat o hiperazotemie cu iritarea tractului digestiv, manifestată clinic
prin accentuarea vărsăturilor şi diareei, realizând în acest fel un cerc
vicios.
Datorită tulburărilor ionice accentuate din sectorul extracelular, se
produc deperdiţii ionice în sectorul celular, privind în special ionul de
K+, prin ruperea echilibrului existent în mod normal între ionul de Na şi
cel de K+.
Pierderile de K se produc prin scaune.
Deperdiţia ionului de K, cation caracteristic al celulei, se
exteriorizează clinic printr-o stare de apatie generală, slăbiciune generală
musculară, care în pierderile grave poate fi împinsă până la paralizii
flasce, precum şi fenomene psihice, în special tabloul dezorientării
generale.
Toate aceste tulburări, fie ele hemodinamice sau metabolice,
îmbracă forme mai severe la copii şi la bătrâni.
Pătrunderea de toxină în cantitate mare în sânge, realizează tabloul
de şoc endotoxinic, manifestat prin: hipotensiune arterială, chiar până la
zero, , tahicardie, paloare, transpiraţii reci, hemoconcentraţie, scăderea
volumului circulant, scăderea debitului renal şi, consecutiv, insuficienţă
renală acută.
Tabloul de şoc endotoxinic este agravat şi mai mult, prin pierderile
hidroelectrolitice produse prin diaree şi vărsături, realizându-se în
formele severe o stare de şoc ireversibil algid (ca în holeră).
Moartea poate surveni rapid, dacă nu se intervine corect şi imediat,
pentru redresarea tulburărilor hemodinamice şi reechilibrarea
hidroelectrolitică.
În formele uşoare şi medii ale toxiinfecţiilor alimentare, aceste
tulburări sunt, în mod corespunzător, mai reduse.

15
 7. Tabloul clinic

a) Toxiinfecţia alimentară cu Salmonelle

Incubaţia este de 12 – 36 de ore, cu limite între 4 – 48 de ore.

Debutul este brusc şi brutal, alarmant cu:
1. stare de rău general;
2. astenie extremă;
3. cefalee;
4. ameţeli, frisoane;
5. greaţă, vărsături;
6. colici abdominali;
7. tegument palid, acoperit cu sudori reci;
8. febră crescută la 39 – 400 C în câteva ore.
Diareea, se manifestă prin scaune numeroase, cantitativ bogate,
apoase, galben – verzui şi fetide, cu mucozităţi şi adesea cu striuri de
sânge.
În funcţie de pierderile de apă, apar semnele de deshidratare:
1. ochi înfundaţi în orbite;
2. facies palis;
3. tegumentul şi masele musculare flasce, hipotone.
Bolnavii resimt mialgii difuze şi sunt adesea obnubilaţi.
Febra este mare, menţinându-se câteva zile şi scade treptat,
ajungând în forma comună, la normal în 5 – 6 zile.
În formele uşoare, febra scade în 2 – 3 zile.
În cele severe, se poate prelungi 7 – 10 zile.
În formele supraacute, hipertoxice, bolnavul prezintă hipotermie,
cu colaps algid.

16
 În 10 – 15% din cazuri, apare un herpes peri – bucal.
Sindromul circulator, constă din scăderea tensiunii arteriale, uneori
până la zero, stare de şoc infecţios, cu puls rapid şi filiform.
Tulburările circulatorii apar în formele medii şi mai ales în cele
severe.
Bolnavul prezintă oligurie (în formele medii), sau insuficienţă
renală acută, cu anurie (în formele severe), albuminurie, cilindrurie,
hematurie.
Afectarea sistemului nervos central se manifestă prin: cefalee,
ameţeli puternice, stare de confuzie, somnolenţă sau agitaţie, meningism,
iar în formele severe, comă şi moarte.

Sindromul umoral constă din:

1. uree crescută 100 – 600 mg%;
2. acidoză;
3. cloropenie;
4. hipocalcemie;
5. hipopotasemie.
Bolnavii pot pierde 4 – 5 litri de apă în 24 h, ceea ce, împreună cu
vărsăturile, duc la scăderea volumului sanguin circulant şi la creşterea
vâscozităţii sângelui.
Leucograma nu prezintă modificări caracteristice.
Prin hemoculturi poate fi pusă, uneori, în evidenţă o bacterimie
trecătoare, în cazul salmonelelor, în 10 – 15% din cazuri (în faza iniţială a
bolii şi în formele severe).

17
 b) Toxiinfecţia alimentară cu stafilococ
Este una din cele mai comune forme întâlnite în practică, fiind
determinată de ingerarea de enterotoxină stafilococică, preformată în
alimentele consumate.
Enterotoxinele A şi B sunt termorezistente, neputând deci fi
distruse prin prepararea culinară. Toxina nu se mai formează, când
alimentele sunt păstrate în frigider.
Multiplicarea stafilococului are loc în orice aliment, inclusiv în
alimentele cu o concentraţie de NaCl de 12%.
Stafilococii contaminează frecvent următoarele alimente: laptele,
produsele lactate, mai ales brânza sărată, carnea, peştele, şunca, cremele,
maionezele, îngheţata, etc.
Contaminarea alimentelor se produce de la purtătorii nazali de
stafilococ sau de la cei cu infecţii stafilococice ale mâinilor.
Incubaţia este de 1 – 4 ore de la ingestia alimentului contaminat.
Debutul este brusc şi brutal, cu salivaţie, greaţă, vărsături, colici
abdominali, diaree, ameţeli. De obicei, nu apare febra.
În formele severe, apare şi o stare de prostaţie şi colaps alarmant.
În formele comune şi uşoare, restabilirea se obţine rapid, în 24 – 48
de ore.

c) Toxiinfecţia alimentară cu bacilul botulinic

Incubaţia este de 12 – 36 de ore, cu limite între 6 – 72 de ore.

În cazurile uşoare, incubaţia este mai lungă.
Cazurile cu incubaţie scurtă (câteva ore) evoluează sever.
Debutul se face cu o senzaţie de rău, greaţă, dureri abdominale şi
cu totul tranzitoriu – diaree. De obicei, tulburările gastro – intestinale sunt
discrete (sau chiar absente).

18
 Deseori apar constipaţia şi meteorismul.
În perioada de stare, bolnavii prezintă: cefalee, ameţeli, slăbiciuni,
temperatură normală (rareori subfebrilitate), astenie accentuată, puls rar şi
slab, uscăciunea mucoasei bucale (mucoasa bucală este roşie şi lucitoare),
paralizii flasce (mai ales din partea nervilor cranieni).
Cele mai frecvente sunt paraliziile oculare, exprimate prin
oftlamoplegie, diplopie, strabism, midriază, pierderea reflexului de
acomodare la distanţă.
Apar paralizii faringiene, încât înghiţirea este dificilă sau
imposibilă, reflexul faringian dispărut, voce răguşită, vorbire dificilă.
Alteori, apar paralizii ale diferiţilor muşchi (gât, membre), iar în
formele grave apar paralizii ale muşchilor respiratorii, cu insuficienţă
respiratorie.

d) Toxiinfecţia cu Bacillus Cereus

Bacillus Cereus este un bacil gram pozitiv, aerob şi sporulat, care

produce două enterotoxine.
El produce toxiinfecţii alimentare dacă e prezent în cantităţi mari în
alimentul respectiv (peste 1 milion germeni/gram de aliment).
În anumite cazuri, s-au constatat 3 – 4 miliarde de germeni/gram de
aliment).
Incubaţia este de aproximativ 12 ore, cu limite între 8 – 16 ore.
Simptomatologia este de gastroenterocolită acută, cu diaree, care
cedează după 20 – 36 de ore.

19
 e) Toxiinfecţia cu Clostridium Perfrigens

Clostridium Perfrigens determină toxiinfecţii prin contaminarea

unor alimente ţinute în condiţii de anaerobioză. Sporii sunt
termorezistenţi, fiind cei care apoi generează şi dau forme vegetative.
Incubaţia este de 8 – 24 de ore.
Tabloul clinic constă din colici abdominale, diaree, febră, frisoane.
Tabloul cedează apoi în 12 – 24 de ore.
O formă deosebit de severă este toxiinfecţia denumită enteritis
necroticams, determinată de alimente contaminate cu tipul F de tulpini de
Clostridium Perfringens.
Debutul este brusc, cu dureri puternice abdominale, vărsături,
diaree şi stare de şoc.

f) Toxiinfecţia streptococică

Streptococii care pot determina toxiinfecţii alimentare sunt:

- streptococul beta – hemolitic grup A;
- streptococul grup D (enterococul).

g) Toxiinfecţii determinate de alţi germeni

Contaminarea masivă cu germeni din genul Shigella a unui aliment

poate provoca o toxiinfecţie alimentară.
Alte enterobacteriacee implicate în producerea de toxiinfecţii
alimentare cuprind:
- tulpini de vibrion (parahaemolyticus);
- Proteus;
- Pseudomonas aeruginosa.

20
 Produc tulburări digestive, atunci când contaminarea alimentelor
este masivă (1 – 5 miliarde de germeni(gram de aliment).

8. Forme clinice

a) forma comună;
b) forma uşoară – manifestată prin fenomene de gastrită acută
însoţite de o stare toxică: uneori tulburările digestive sunt foarte discrete,
tabloul clinic fiind dominat de simptomatologie cu caracter general:
febră, dureri musculare, ameţeli, cefalee şi un discret catar faringian. Este
forma gripală a toxiinfecţiilor alimentare.
c) forma medie;
d) formele grave se pot divide în:
1. forme supraacute – îmbrăcând aspectul de otrăvire cu:
hipotermie, colaps, comă şi exitus în 24 – 48 de ore;
2. forma de tip holeriform – predomină sindromul de deshidratare
intensă, colaps, sete chinuitoare, oligurie sau anurie, delir şi
pierderea cunoştinţei.

9. Evoluţia

Variază după forma clinică.

În formele uşoare şi comune, după tabloul alarmant, iniţial, totul
se normalizează în câteva zile şi numai în convalescenţă mai persistă o
stare de astenie.
Eliminarea salmonelelor prin scaun, încetează în câteva zile şi
numai în 10 – 20% din cazuri se mai poate prelungi câteva săptămâni.
În formele severe, evoluţia se poate prelungi 10 – 14 zile, cu
tulburări digestive şi umorale importante (azotemie, hipopotasemie, etc.).

21
 În formele hipertoxice, moartea poate surveni în 48 de ore.
Mortalitatea este de 1 – 2% şi chiar mai mare în izbucnirile
epidemice severe. Cei mai expuşi sunt copiii mici, persoanele în vârstă şi
bolnavii cu boli cronice (cardiaci, cirotici).
În enteritis necroticans evoluţia este de obicei letală. La necropsie
se constată: enterită necrotică, extinsă la jejun, ileon şi colon.
În botulism, evoluţia este de obicei severă.
Moartea apare în 7 – 10 zile, ca rezultat al paraliziei respiratorii sau
al unei pneumonii de deglutiţie.
În cazurile extrem de grave, moartea poate surveni în 24 de ore de
la debutul intoxicaţiei.
Există şi forme medii şi uşoare (mai rare).
Recuperarea se obţine de regulă lent, durând câteva săptămâni sau
luni. Unele persoane rămân un an sau mai mult cu tulburări oculare, gură
uscată şi dificultate la înghiţire.
Botulismul sugarilor apare, mai ales în primele 6 luni de viaţă,
având ca prim simptom – constipaţia – urmată de paralizii ale nervilor
cranieni: ptoză pafpebrală, oftalmoplegie, paralizia deglutiţiei. Ulterior,
paralizia se extinde la muşchii trunchiului (hipotonie musculară, paralizii
flasce), letargie şi insuficienţă respiratorie acută.
Botulismul sugarilor este responsabil de 5 – 15% din cazurile de
moarte subită a sugarilor. În cazurile tratate, mortalitatea este mică – 3%.
În botulism, mortalitatea variază între 30 şi 50% în S.U.A., fiind
mai mică în Europa – 20 – 30%.

10. Complicaţii

Rare:
1. Pielonefrite;

22
 2. Flebite;
3. Aritmii;
4. Redeşteptarea unei colecistite;
5. Infecţii supurative cu germeni piogeni.

11. Diagnostic

a) Diagnosticul pozitiv se bazează pe:

- date epidemiologice şi clinice legate de bruscheţea şi
intensitatea apariţiei tulburărilor gastrointestinale, la scurt timp
după consumarea unui aliment dubios.
Examenele bacteriologice constau din:
- efectuarea de culturi din alimentul incriminat, din vărsăturile şi
din fecalele bolnavilor;
- hemoculturi.
b) Diagnosticul bacteriologic.
Constă în cultivarea şi identificarea agentului patogen.
Trebuie efectuate într-un timp cât mai scurt, pentru luarea
măsurilor adecvate – clinice şi profilactice.
Diagnosticul diferenţial.
Se face cu:
1. Intoxicaţii cu substanţe minerale sau vegetale;
2. Dizenteria;
3. Febra tifoidă;
4. Gripa – în forma “gripală”;
5. Holera – în formele severe;
6. Hepatita virală – în faza preicterică;
7. Apendicita;
8. Peritonita;

23
 9. Sarcina extrauterină.
În cazul botulismului – diagnosticul pozitiv este sugerat clinic de
apariţia, în absenţa febrei – a unor paralizii ale nervilor cranieni, mai ales
oculare şi de deglutiţie, însoţite de o uscăciune marcată a mucoasei
bucale, midriază şi pierderea reflexului de acomodare la distanţă, cu
psihic normal.
Existenţa datelor epidemiologice uşurează mult diagnosticul.
Diagnosticul de laborator recurge la următoarele metode:
- izolarea bacilului botulinic din:
- alimentul incriminat;
- lichidul de vărsătură;
- scaunul bolnavului;
- secreţia unor plăgi suspecte;
- identificarea toxinei botulinice din sângele bolnavilor;
- examenul electromiografic.
Diagnosticul diferenţial se face cu:
- boli neurologice :- paralizii difterice;
- poliomielită;
- myastenia gravis;
- accident hemoragic cerebral;
- tumori cerebrale;
- etc.
- intoxicaţii cu: - atropină;
- alcool metilic;
- ciuperci;
- oxid de carbon;
- bariu;
- etc.
d) Diagnosticul nursing.

24
 Este un anunţ concis, actual sau posibil al manifestărilor de
dependenţă a persoanei, regrupate sau nu, şi legate de o sursă de
dificultate.
Diagnosticul infirmierelor constituie rolul autonom al asistentei
medicale şi are două părţi:
1. enunţarea surselor de dificultate;
2. enunţarea manifestărilor de dependenţă.
Caracteristicile diagnosticului nursing, sunt următoarele:
1. Este fondat pe date subiective, ce pot fi astfel validate;
2. Este concluzia rezultată din analiza datelor;
3. Se referă la condiţii în care se poate face tratamentul, el nefiind
un diagnostic medical sau un scop al asistentei medicale.

12. Prognostic

Prognosticul este favorabil în formele uşoare şi medii, însă rezervat

în formele grave.
Elementele agravante ale prognosticului sunt reprezentate de:
- masivitatea contaminării alimentului;
- vârstă;
- starea de nutriţie;
- tarele anterioare ale organismului.

13. Tratament

Tratamentul toxiinfecţiilor alimentare trebuie individualizat,

variind în funcţie de forma clinică şi anume:
- medicaţie simptomatică în formele uşoare;
- terapie intensivă în formele severe.

25
 În formele severe, aplicarea tratamentului are un caracter de
extremă urgenţă.
Tratamentul formelor severe, cu şoc endotoxinic, se face astfel:
- se umple imediat patul vascular cu soluţii fiziologice de NaCl şi
glucoză, soluţie Ringer sau Dextran 40, Reomacrodex, în perfuzii
intravenoase.
Concomitent, se administrează corticoizi intravenos –
Hidrocortizon hemisuccinat 200 – 300 mg, în primele 24 de ore.
În lipsa dextranului, în cazurile severe de şoc, se poate recurge şi la
plasmă.
Pentru favorizarea circulaţiei periferice, sunt indicate substanţe
vasoactive. Izoprenalină, Hidergyne, Dibenziline, sub controlul pulsului.
Faţă de pierderile de electroliţi, se va adăuga, după nevoie: NaCl,
K, Ca.
În formele uşoare şi medii, tratamentul constă din:
- repaus;
- dietă;
- medicaţie simptomatică.
Dieta este hidrică în prima zi, urmată apoi de introducerea treptată
de alimente bine tolerate (orez, făinoase, brânzeturi, supe de carne,
carne).
Medicaţiile simptomatice urmăresc:
- calmarea vărsăturilor - Emetiral;
- Clordelazin.
- calmarea colicilor intestinale, cu picături de beladonă (15 picături,
de 3 ori/zi) sau cu spasmolitice de sinteză – Metoclopramid, Scobutil şi
cu comprese calde pe abdomen.
Tratamentul dezechilibrelor hidroelectrolitice se face prin
administrare de H2O şi electroliţi, sub formă de seruri glucozate,

26
hipertonice şi izotonice şi seruri fiziologice sau bicarbonate în cantitate de
până la 3 litri/zi până la redresarea tensiunii arteriale – Gesol.
Antibioticele nu sunt indicate în toxiinfecţiile alimentare, excepţii
fiind admise numai pentru cazurile când se bănuieşte o invazie sanguină
şi fenomene sistemice (septicemie), recurgându-se la cloramfenicol,
ampicilină, etc., timp de 2 – 3 zile, câte 2 g/zi.
Antibioticele prelungesc durata stării de excreţie a salmonelelor,
care determină toxiinfecţia.
În cazul botulismului, la apariţia primelor simptome, se face:
- spălătură gastrică;
- clismă;
- se dă un purgativ,
pentru evacuarea tubului digestiv de resturile alimentare, care conţin
toxină.
E necesar repausul absolut.
Nu sunt indicate antibioticele şi chimioterapicele.
Antitoxina botulinică reprezintă tratamentul specific, care se
administrează de urgenţă.
Dacă nu se cunoaşte tipul toxinei, se injectează ser antibotulinic
polivalent (anti A + B + E), sau ser antibotulinic bivalent (anti A + B),
dacă alimentul în cauză nu a fost peştele.
Dacă toxina este cunoscută, se injectează serul antibotulinic
monovalent.
Antitoxina botulinică e prezentă în flacoane de 250 ml. Doza
iniţială este de 500 ml (250 ml intravenos încet, apoi 250 ml în perfuzie
intravenoasă lentă). În funcţie de evoluţie, eventual, peste 4 – 6 ore, se
mai injectează 250 ml.
Serul antibotulinic – flacoane de 20 ml.
Doza este de 0,5 ml/kilocorp sau 40 ml la adult.

27
 Se administrează subcutanat şi intramuscular. Dacă nu poate
înghiţi, bolnavul se alimentează prin sondă gastrică.
Se administrează soluţii de glucoză, NaCl, vitamina B1.
În stare de şoc – perfuzii cu soluţii macromoleculare – Dextran.
În formele de insuficienţă respiratorie – oxigenoterapie,
traheostomie şi respiraţie asistată.
În cazurile foarte grave, se poate încerca exsanguinotransfuzia.

14. Profilaxia

a) Identificarea şi neutralizarea surselor de infecţie (umane şi

extraumane).
În legătură cu sursele de infecţie, trebuie identificaţi purtătorii de
Salmonella (excretorii fecali şi urinari) şi purtătorii de stafilococi
patogeni în infecţiile cutanate, panariţii, furuncule sau purtătorii nazali.
Purtătorii de germeni din sectorul alimentar vor fi orientaţi spre
alte profesiuni.
Cei cu afecţiuni de etiologie stafilococică vor fi trataţi şi îşi vor
relua ocupaţiile numai după cel puţin trei examene bacteriologice
negative.
Se vor face examene periodice de control pentru muncitorii din
sectorul alimentar: examen coprologic, urinar sau nazofaringian.
b) Măsurile de împiedicare a sursei de transmitere vizează
prevenirea contaminării alimentelor, inclusiv a celor de origine vegetală,
începând de la producţie, ambalare, conservare, transport şi păstrare.
Aceasta se realizează prin controlul bacteriologic al alimentelor.
c) Protecţia populaţiei se poate realiza numai printr-o educaţie
sanitară cuprinzătoare şi sugestivă.

28
 În cazul când a izbucnit o toxiinfecţie alimentară, se iau măsuri
urgente pentru depistarea alimentului contaminat şi se execută cercetarea
bacteriologică pentru a identifica agentul etiologic.
Se iau măsuri pentru dezinfectarea scaunelor şi a lichidelor de
vărsătură provenite de la bolnav.
Toxiinfecţiile alimentare care depăşesc ca număr cinci cazuri sau
acelea care izbucnesc într-o colectivitate, se declară urgent telefonic,
efectuându-se o anchetă epidemiologică minuţioasă.

29
 CAPITOLUL II
ELEMENTE GENERALE PRIVIND NURSINGUL

Misiunea nursingului

Misiunea nursingului în societate este de a ajuta indivizi, familii şi

grupuri – să-şi stabilească şi să-şi realizeze potenţialul lor fizic, mintal şi
social şi să o facă în contextul plin de solicitări al mediului în care ei
trăiesc şi muncesc.
Aceasta necesită ca nursele să desfăşoare şi să îndeplinească
atribuţii privitoare la promovarea şi menţinerea sănătăţii, precum şi
prevenirea bolilor.
Nursingul include, de asemenea, planificarea şi implementarea
îngrijirii în timpul bolii şi recuperării şi include aspectele fizice, mentale
şi sociale ale vieţii, în măsura în care afectează sănătatea, boala,
incapacitatea şi moartea.
Nursingul constă în asigurarea îngrijirii indivizilor, familiilor,
grupurilor pe întreaga durată a vieţii, de la concepţie la moarte.
Nursingul este o artă, cât şi o ştiinţă, care necesită înţelegerea şi
aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice disciplinei.
De asemenea, se inspiră din cunoştinţe şi tehnici derivate din
ştiinţele umaniste şi ştiinţele fizice, sociale, medicale şi biologice.
Nursele asigură implicarea activă a individului şi a familiei lui, a
prietenilor, a grupului social şi a comunităţii, când se poate, în toate
aspectele ocrotirii sănătăţii şi, în această conjunctură, încurajează
încrederea în sine şi autodeterminarea.
Nursele lucrează, de asemenea, ca parteneri cu membrii aparţinând
altor profesii şi ocupaţii implicate în asigurarea sănătăţii şi servicii
înrudite.

30
 Responsabilitatea unei nurse

Nursa care practică cu profesionalism nursingul, acceptă responsabilitatea

şi exercită autoritatea necesară în acordarea directă a îngrijirilor de
nursing indivizilor, familiilor grupurilor şi comunităţilor.
Nursa este un practicant autonom al nursingului, având
răspunderea pentru îngrijirea pe care o acordă.
Nursa are, de asemenea, responsabilitatea de a-şi evalua nevoile
personale de perfecţionare şi educaţie superioară, profesională, de
specialitate, în conducere, educaţie şi cercetare.

Atribuţiile unei nurse

Atribuţiile unei nurse derivă direct din misiunea nursingului în

societate.
Aceste atribuţii rămân constante, indiferent de loc sau de perioada
în care se acordă îngrijirea nursingului, de starea sănătăţii individului sau
a grupului căruia urmează a i se acorda asistenţă sau de resursele
disponibile.
Aceste atribuţii se află în relaţie cu:
a) asigurarea şi organizarea nursingului în practică în mod direct;
b) educarea pacienţilor/clienţilor şi personalului de îngrijire a
sănătăţii;
c) acţionarea ca membru eficient al echipei de ocrotire a sănătăţii
la toate nivelele sistemului;
d) dezvoltarea practicării nursingului bazat pe gândire critică şi
cercetare.

31
 Diagnosticul nursing (Diagnosticul infirmier)

Este diferit de cel medical.

Dacă diagnosticul medical descrie procesul bolii şi orientează spre
patologie, diagnosticul nursing descrie reacţie persoanei faţă de procesul
bolii, orientează spre persoană şi se modifică după reacţia persoanei.
Deci, diagnosticul nursing reprezintă un enunţ concis, actual sau
probabil al manifestărilor de dependenţă ale persoanei, regrupate sau nu
şi legate de o sursă de dificultate.
În funcţie de diagnosticul infirmier stabilit, asistenţa medicală
întocmeşte “procesul de îngrijire” ce reprezintă conform Virginiei
Henderson – modul în care asistenta medicală determină problema
pacientului – planifică îngrijirile, le execută sau apelează la cineva pentru
ajutor şi evaluează în ce măsură planul de îngrijire a permis rezolvarea
problemei identificate.
Prin problema pacientului vom înţelege imposibilitatea acestuia de
a-şi satisface independent de alţii, una sau mai multe din cele 14 nevoi
fundamentale enunţate de Virginia Henderson.
1. Nevoia de a respira şi a avea o circulaţie adecvată:
2. Nevoia de a se alimenta, a se hidrata;
3. Nevoia de a elimina;
4. Nevoia de a se mişca şi a-şi păstra o bună postură;
5. Nevoia de a dormi, a se odihni;
6. Nevoia de a se îmbrăca, a se dezbrăca;
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale;
8. Nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele;
9. Nevoia de a evita pericolele;
10. Nevoia de a comunica cu semenii;

32
 11. Nevoia de a practica religia şi a acţiona conform cerinţelor
proprii;
12. Nevoia de a se realiza din punct de vedere familial şi sexual
(nevoia de a fi util, ocupat);
13. Nevoia de a se recrea;
14. Nevoia de a învăţa (să-şi păstreze sănătatea).
Se disting trei diagnostice de îngrijire:
1. Diagnosticul de îngrijire actual, în care ţinem seama de
problema cu manifestări prezente, observabile;
2. Diagnosticul de îngrijire potenţial, care descrie o problemă ce se
va ivi dacă nu facem nimic să o împiedicăm;
3. Diagnosticul de îngrijire posibil, care descrie o problemă a cărei
prezenţă nu este certă, dar sunt indici care lasă să se întrevadă.
Procesului de îngrijire i se descriu mai multe etape:
a) Culegerea datelor sau informaţiilor;
b) Analiza şi interpretarea datelor care ne vor permite identificarea
problemei (manifestările de dependenţă), cauza problemei
(etiologia) şi semnele de dependenţă;
c) Formularea de obiective pentru satisfacerea nevoii;
d) Planificarea de acţiuni sau intervenţii ale asistenţei medicale;
e) Evaluarea atingerii obiectivelor (aprecierea rezultatelor
îngrijirilor);
f) Ajustarea planului de îngrijire (când obiectivul nu a fost atins).

33
 Îngrijiri ale pacienţilor cu T.I.A.
Prezentarea cazurilor

Cazul I
Culegerea datelor:
Bolnava P.M., 24 de ani, se internează pe data de 14 iunie 2010, la
ora 19,00, în Secţia Boli Infecţioase; se externează pe 19 iunie 2010.
P.M., în vârstă de 24 de ani, sex feminin, din mediul urban,
contabil, naţionalitate român, îşi petrece timpul liber citind şi urmărind
emisiuni TV.
Se internează pentru: febră (390 C), frison (3), dureri abdominale,
scaune diareice apoase (8 scaune/zi), cefalee, vărsături alimentare –
simptomatologie apărută în urmă cu o zi, în urma consumului de salată
orientală cu maioneză din ouă de raţă.
Stare prezentă la internare:
- stare generală relativ bună;
- febrilă;
- frisoane;
- facies suferind;
- tegumente şi mucoase normal colorate;
- aparat respirator: - torace normal conformat;
- nu se percep raluri;
- murmur vezicular prezent bilateral
- T.A. = 110/60 mm col Hg.
La internarea în spital, P.M. suportă mai greu despărţirea de cei
apropiaţi, reuşind să se integreze în anturaj.
Obiectivul global al intervenţiei nursingului urmăreşte ameliorarea
stării generale, asigurarea unei stări de bine pe perioada spitalizării,

34
câştigarea încrederii în capacitatea echipei medicale de a-şi asigura
vindecarea.

Investigaţii de laborator efectuate pentru stabilirea diagnosticului

medical:
- Hemoleucograma: Ht = 44%
Hb _ 12,1 g%
L = 6.200/mm3.
- VSH = 12/25 mm
- Glicemie = 72 mg%
- Examen sumar de urină:
- albumină – urme fine;
- glucoză – absentă;
- sediment – frecvente leucocite şi epitelii
- Coprocultură:
- salmonella grup B/pozitiv;
- shigella/negativ.
În urma analizei examenului clinic şi a investigaţiilor de laborator
se stabileşte diagnosticul de toxiinfecţie alimentară, formă medie.

Tratament instituit:
- saprosan 3 cps/zi;
- papaverină 1 f(zi;
- vitaminoterapie (B1, B6)
- perfuzie cu glucoză 5% - 250 ml/zi;
- Ca gluconic 1 f/zi;
- Emetiral 2 cps/zi;
- Fenobarbital 1 f – seara;
- Furazolidon 3 cps/zi.

35
 În urma tratamentului simptomatic, starea bolnavei s-a îmbunătăţit,
bolnava externându-se vindecată de afecţiunea acută, fără cauze
subiective.

36
(Prima zi, 14.06.2010) PLAN DE ÎNGRIJIRE

Diagnostic de Obiective Intervenţiile Evaluare

nursing asistentei (proprii şi
delegate)
1. ANXIETATE -Calmarea Intervenţii cu rol Bolnava începe să
Cauza: -durere durerii delegat: se acomodeze cu
- frică -Liniştirea - Papaverină 1 f/zi. mediul spitalicesc
- oboseală bolnavei Intervenţii cu rol
- epuizare propriu:
Manifestări: - psihoterapie;
- diaree - discuţii cu bolnava
- slăbiciune
- inapetenţă
- teamă
2. GREŢURI ŞI -Combaterea Rol delegat: Bolnava prezintă
VOMISMENTE greţurilor şi văr- - torecan 1 f/zi număr mai mic de
Cauza: săturilor -glucoză 5% - 250 ml greţuri
-pierderea apetitului - Hidratarea - adm. de vitamina
- dureri corespunzătoare B1, B6 – 1 f/zi
-modificarea (1500 ml ceai şi Rol propriu:
integrităţii mucoasei perfuzie cu - regim hidric
intestinale glucoză) (1000 ml ceai)
Manifestări
-vărsături alimentare
- greţuri
- sete
-efort pentru a
vomita
3. DIAREEA -Normalizarea Rol delegat: Bolnava elimină 6
Cauza: inflamaţia tranzitului - saprosan 3 cps/zi scaune/zi.
mucoasei gastrice şi intestinal - acid lactic 3
intestinale linguriţe/zi
- deshidratare - gesol 1 plic
- dezechilibru Rol propriu:
electrolitic - aplicaţii calde pe
Manifestări: abdomen
- colici abdominale
- scaune diareice
apoase (8 scaune/zi)
- oligurie
4. DIFICULTATE -Asigurarea unei Rol propriu: Bolnava prezintă
DE A EFECTUA igiene corespun- - toaleta parţială tegumente curate
ÎNGRIJIRI DE zătoare şi un - aplicarea unui strat
IGIENĂ aspect normal al subţire de ulei
Cauza: slăbiciunea tegumentelor mineral pe mucoasa
Manifestări: anală

37
- tegumente reci
- paloare
- transpiraţii
5.DIFICULTATE -Bolnava să aibă Rol delegat: Bolnava este
DE A SE ODIHNI un somn - fenobarbital odihnită parţial
Cauza: durere, nea- odihnitor 1 f/seara
daptare la starea de Rol propriu:
boală, mediu - aerisirea salonului
neadecvat - semiîntuneric
Manifestări:
- treziri repetate;
- oboseală;
- slăbiciune.
6. HIPERTERMIA -Reducerea Rol delegat: Bolnava are T =
Cauza: temperaturii la - algocalmin 2 cps/zi 38,50 C şi 2
- proces infecţios 380 C Rol propriu: frisoane/zi.
Manifestări: - comprese cu spirt
- T = 390 C medicinal la nivelul
- frisoane extremităţilor
- ridicarea tempera-
turii peste limite
normale

38
Ziua a doua (15.06.2010)

Diagnostic de Obiective Intervenţiile Evaluare

nursing asistentei (proprii şi
delegate)
1. FRICA - scăderea Rol delegat: Bolnava s-a
Cauze: - epuizare durerii - lizadon 2 cps/zi acomodat cu
- durere Rol propriu: mediul spitalicesc
Manifestări: - încurajarea bolnavei
- diaree
- slăbiciune
2. ALIMENTAŢIE - regim alimentar Rol delegat: Bolnava nu mai
INSUFICIENTĂ corespunzător - perfuzie cu glucoză prezintă greţuri
Cauze: - hidratare 5% - 250 ml
- inflamaţia mucoa- corespunzătoare - Ca gluconic 1 f
sei intestinale - vitamina C 1 f
- stare depresivă - emetiral 2 cps/zi
Manifestări: Rol propriu:
- vărsături - regim hidric
alimentare - supe de zarzavat
- sete sărate
- hidratare
insuficientă
3. DIAREEA -normalizarea Rol delegat: Bolnava elimină 2
Cauza: - inflamaţia tranzitului - acid lactic 3 scaune semilegate
mucoasei gastrice intestinal linguriţe/zi pe zi
Manifestări: - gesol 1 plic/zi
- dureri abdominale Rol propriu:
difuze - aplicaţii calde pe
- scaune diareice (6 abdomen
scaune/zi)
4. EPUIZAREA - somn odihnitor Rol delegat: Bolnava este
- fenobarbital 1 odihnită
Cauze: - durerea f/seara
- diareea Rol propriu:
Manifestări: - semiîntuneric
- treziri repetate - mediu liniştit
- slăbiciune
5. HIPERTERMIA -reducerea Rol delegat: Bolnava are T =
Cauza: temperaturii la - algocalmin 2 cps/zi 37,50 C, fără frison
- proces infecţios 370 C Rol propriu:
Manifestări: - comprese la nivelul
- T = 380 C extremităţilor
- frison 1/zi

39
 Ziua a treia (16.06.2010)
Diagnostic de Obiective Intervenţiile Evaluare
nursing asistentei (proprii şi
delegate)
1. REFUZ ÎN - asigurarea unui Rol propriu: Bolnava se alimen-
PĂSTRAREA regim - ceaiuri (1000 ml/zi) tează şi hidratează
DIETEI corespunzător - supe de zarzavat corespunzător
Cauza: - intoleranţa sărate
alimentară - cartofi
Manifestări: - perfuzie cu glucoză
- omiterea mesei 5% - 250 ml
2. HIPERTERMIA - reducerea Rol delegat: Bolnava are T =
Cauza: temperaturii la - algocalmin 2 cps/zi 36,40 C
- proces infecţios valori normale Rol propriu:
Manifestări: - comprese reci la
- T= 37,50 C nivelul extremităţilor
- ridicarea
temperaturii peste
normal
3. DIAREEA - normalizarea Rol delegat: Bolnava elimină 2
Cauza: tranzitului - saprosan 3 cps/zi scaune semilegate
- inflamaţia intestinal - acid lactic 3 pe zi
mucoasei gastrice linguriţe/zi
- scaune semilegate Rol propriu:
(3/zi) - comprese calde pe
- zgomote abdomen
intestinale

În urma tratamentului medicamentos şi a intervenţiilor de nursing,

bolnava P.M. în următoarele 3 zile până la extrenare se alimentează şi
hidratează corespunzător, nu mai prezintă febră şi frison, iar scaunele
devin normale ca aspect şi consistenţă.
Se externează cu următoarele recomandări:
- regim de cruţare 2 – 3 zile de la externare;
- repetarea coproculturii la 10 zile de la externare.

40
 CAZUL II
Culegerea datelor
Bolnavul M.V., 28 de ani, se internează pe data de 28 iunie 2010,
la ora 19,45, în secţia Boli Infecţioase; se externează pe 4 iulie 2010.

Prezentarea persoanei
M.V., în vârstă de 28 de ani, sex masculin, din mediul urban,
muncitor, naţionalitate român, religie ortodoxă.
Se internează pe data de 28 iunie pentru cefalee, ameţeli,
transpiraţii profunde, colici abdominali, scaune diareice apoase (6
scaune/zi), ascensiune febrilă – simptomatologie apărută în urmă cu 3
zile, după consumul de alimente ţinute la temperatura camerei (fasole).

Stare prezentă la internare

- stare generală modificată;
- dureri abdominale însoţite de transpiraţii şi emisie de scaune
diareice;
- intoleranţă digestivă;
- tegumente şi mucoase calde, palide, cu transpiraţii reci;
- limbă uscată saburală;
- abdomen sensibil spontan şi la palpare;
- colici abdominale;
- greţuri, vărsături biloalimentare;
- punct colecistic sensibil la palpare.

Investigaţii de laborator:
- Coprocultură: - salmonella grup B/pozitiv;
- shigella, negativ.
- Examen bacteriologic – lichid de vărsătură/negativ;

41
 - Hemoleucograma:
- Hb = 11 g/100 ml
- Ht = 39%
- L = 6,200/mm3.
- VSH = 7/13 mm
- Glicemie = 88 mg%

Tratament instituit:
- biseptol 2 x 2 cps/zi
- saprosan 2 dj/zi
- algocalmin 2 cps/zi
- torecan 1 f i.m.
- scobutil 2 cps/zi
- vitamina B6 f I
- fenobarbital 1 cps/zi
- soluţie gluconică 5% - 250 ml
- dicarbocalm 3 cps/zi
- acid acetil-salicilic 3 cps/zi.
Se instituie tratament de reechilibrare hidroelectrolitică biseptol 4
cps/zi, 5 zile, antispastice, simptomatice, sedative, regim igieno – dietetic.
După tratament se externează vindecat de afecţiunea acută.

42
Prima zi (28.06.2010) PLAN DE ÎNGRIJIRE

Diagnostic de Obiective Intervenţiile Evaluare

nursing asistentei
1.ALIMENTAŢIE - hidratarea şi Rol delegat: Dispare senzaţia de
INSUFICIENTĂ alimentarea - torecan 1 f vomă
FAŢĂ DE NEVOI- corespunzătoare - vitamina B6 1 f
LE ORGANIS- - combaterea Rol propriu:
MULUI vărsăturilor - regim hidric (1500
Cauze: - durere ml lichide)
- pierderea
apetitului
- intoleranţă
digestivă
Manifestări:
- vărsături bilo-
alimentare
- inapetenţă
- ingestie de lichide
fără satisfacerea
nevoilor
fundamentale
2. DISPNEEA - restabilirea Rol delegat: Bolnavul are 28
Cauze: - durerea respiraţiei (R = - scobutil 1 cps/zi respiraţii pe minut
- temperatură 25/min) - papaverină 1 f/zi
ridicată - algocalmin 2 cps/zi
Manifestări: Rol propriu:
- tahionee (35 - liniştirea bolnavului
resp/min) - încurajarea
- modificarea am- bolnavului
plitudinii respiraţiei
(superficială)
3. DIAREEA - normalizarea Rol delegat: Numărul de scaune
Cauze: - neştiinţa tranzitului - biseptol 2 x 2 cps/zi este în scădere (4
măsurilor de preve- intestinal - saprosan 2 dj/zi scaune pe zi)
nire a diareei Rol propriu:
- inflamaţia mucoa- - regim alimentar
sei intestinale - aplicaţii calde
Manifestări:
- colici abdominali
- durere
- greţuri
- scaune apoase
(6/zi)
4. ALTERAREA - normalizarea Rol delegat: Ritm cardiac
RITMULUI ritmului cardiac - fenobarbital 1 cps – normal
CARDIAC - liniştirea seara Bolnav liniştit

43
Cauze: bolnavului Rol propriu:
- dezechilibru - psihoterapie
electrolitic
- slăbiciune
Manifestări:
- agitaţie
- obnubilare
- tahicardie
5. EPUIZARE - bolnavul să aibă Rol delegat: Bolnavul este
Cauze: un somn - fenobarbital 1 cps – odihnit parţial
- diaree odihnitor seara
- durere Rol propriu:
- mediu neadecvat - aerisirea salonului
Manifestări: - semiîntuneric
- treziri repetate
- ochi încercănaţi
6. HIPERTERMIA - aducerea Rol delegat: Temperatura
Cauze: temperaturii la - acid acetilsalicilic bolnavului T =
- proces infecţios 370 C după masă 3 x 1 37,50 C
Manifestări: cps/zi în frison
- piele caldă - algocalmin 2 cps/zi
- transpiraţii reci Rol propriu:
- T = 390 C - în frison acoperit cu
- frisoane 2/zi o pătură groasă
- împachetări reci în
cearşaf
7. ANXIETATE - liniştirea Rol delegat: Bolnavul se obiş-
Cauze: bolnavului - fenobarbital 1 nuieşte treptat cu
- durerea cps/seara mediul spitalicesc
- izolarea - saprosan 2 dj/zi
- frica Rol propriu:
Manifestări: - psihoterapie
- teamă
- transpiraţii
- diaree

44
A doua zi (29.06.2010) PLAN DE ÎNGJIRIRE

Diagnostic de Obiective Intervenţiile Evaluare

nursing asistentei
1. DIFICULTATE - alimentare şi Rol delegat: Bolnavul este
ÎN PĂSTRAREA hidratare - soluţie glucoză 5% alimentat şi hidratat
DIETEI corespunzătoare - 250 ml aproape
Cauze: - dicarbocalm 3 corespunzător
- durere cps/zi
- slăbiciune - regim de cruţare
- limbă uscată
Manifestări:
- dificultate în a se
alimenta
2. DISPNEE - restabilirea Rol delegat: R = 24/min.
Cauze: respiraţiei 27 - scobutil 2 cps/zi
- durerea resp/min - algocalmin 2 cps/zi
- temperatură Rol propriu:
ridicată - liniştirea bolnavului
Manifestări:
- tahipnee (20
resp/min)
3.DESHIDRA- - hidratare Rol delegat: Bolnavul elimină 2
TARE corespunzătoare - glucoză 5% -250 ml scaune apoase/zi
Cauze: - normalizarea - Calciu gluconic 1 f Urina normală
- neştiinţa tranzitului - vitamina C 1 f
măsurilor de intestinal - vitamina B6 1 f
prevenire a diareei Rol propriu:
- proces infecţios - regim hidric 1500
Manifestări: ml lichide/zi
- colici abdominali
- durere
- scaune apoase
(3/zi)
- oligurie
4. OBOSEALĂ - somn odihnitor Rol delegat: Bolnavul este
Cauze: - fenobarbital 1 f - odihnit
- durerea seara
Manifestări: Rol propriu:
- treziri repetate - mediu odihnitor
5. HIPETRTER- - aducerea Rol delegat: T = 36,70 C
MIA temperaturii la - algocalmin 2 cps/zi
Cauze: 36,50 C Rol propriu:
- proces infecţios - împachetări reci
Manifestări:
- T = 37,50 C
- transpiraţii

45
A treia zi (30.06.2010)
Diagnostic de Obiective Intervenţiile Evaluare
nursing asistentei
1. INAPETENŢA - reluarea Rol delegat: Apetit prezent
Cauze: apetitului - administrare de
- limbă uscată vitamina B6 1 f –
- durere I.M.
Manifestări:
- apetit diminuat
2. DIAREEA - restabilirea Rol delegat: Scaune normale
Cauze: tranzitului - glucoză 5% - 250 1 – 2 scaune cu
- proces infecţios intestinal normal ml aspect normal
- inflamaţia - dicarbocalm 3
mucoasei gastrice cps/zi
Manifestări: - tryenmes 3 dj/zi
- dureri epigastrice Rol propriu:
şi abdominale - regim de cruţare
- 2 scaune apoase
în ultimele 24 h
3. DISPNEEA - restabilirea Rol delegat: R = 20/min.
Cauze: respiraţiei - papaverină 2 f
- durerile R = 20/min Rol propriu:
Manifestări: - liniştirea bolnavului
- tahipnee – 22
resp/min
În următoarele zile până la externare, starea generală a bolnavului
s-a îmbunătăţit, mai persistă o jenă dureroasă în abdomenul inferior,
scaunul este normal, fără alte cauze subiective.
Tratament:
- biseptol 2 x 2 cps/zi;
- saprosan 4 cps/zi;
- papaverină 1 f/zi;
- dicarbocalm 3 cps/zi;
- anghirol 3 dj/zi;
- diazepam 1 cps/zi.
Externarea se face pe data de 4 iulie 2000, cu următoarele
recomandări:
- regim de cruţare 3 – 4 zile după externare.
- repetă coprocultura la 10 zile după externare.

46
 CAZUL III

Culegerea datelor:

Bolnavul P.N., 36 de ani, se internează pe data de 31 iulie 2010, la

ora 20,30, în secţia Boli Infecţioase; se externează pe 6 iulie 2010.

Prezentarea persoanei

P.N., în vârstă de 26 de ani, sex masculin, din mediul rural,

mecanic auto, naţionalitate român, religie ortodoxă, îşi petrece timpul
liber citind presa sportivă.
Se internează pe data de 3 iulie 2010 pentru greţuri, vărsături
alimentare, colici abdominali, scaune diareice apoase, transpiraţii
profunde – simptomatologie apărută în urmă cu 4 zile.
Antecedente heredo – colaterale – fără semnificaţie patologică.
Antecedente personale fiziologice – dezvoltare neuropsihomotorie
corespunzătoare vârstei.
Antecedente personale patologice – normale.
Din istoric reţinem că simptomele de mai sus au apărut în urma
consumului de maioneză.

Starea prezentă la internare evidenţiază:

- tânăr în vârstă de 26 ani, cu greutatea de 70 kg, stare generală medie,

ascensiune febrilă, cefalee, ameţeli, intoleranţă digestivă.
- stare de nutriţie corespunzătoare;
- ţesut celular subcutanat normal reprezentat;
- tegumente şi mucoase calde, palide, uscate;

47
 - sistem osteo – articular integru morfofuncţional;
- articulaţii libere mobile;
- sistem muscular hipoton.
Aparat respirator:
- torace normal conformat;
- amplitudinea mişcărilor respiratorii;
- sonoritate pulmonară;
- murmur vezicular prezent;
- nu se percep raluri.

Investigaţii de laborator efectuate pentru stabilirea diagnosticului

medical:
- coprocultură – negativă
- Hemoleucograma:
Hb = 12 g/100 ml
Ht = 40%
L = 5.000/mm3.
- VSH = 8/20 mm
- Examen sumar de urină:
- glucoză absentă
- albumină absentă
- sediment – rare epitelii şi leucocite
- Glicemie = 78 mg%
- Uree – 24 g%

În urma investigaţiilor de laborator, a anamnezei şi a examenului

clinic, s-a stabilit diagnosticul de toxiinfecţie alimentară.

48
 Tratament instituit:
- furazolidon 4 cps/zi;
- saprosan 4 dj/zi;
- papaverină 1 f/zi;
- vitamina B6 – 1 f;
- calciu carbonic 100 g 3 x 3 ling./zi;
- Emetiral 2 dj/zi;
- Diazepam 1 cps. seara;
- Tryenzymes 3 dj/zi.

După administrarea tratamentului şi respectarea regimului

alimentar corespunzător, evoluţia cazului este favorabilă.

49
Prima zi (3.07.2010)

Diagnostic de Obiective Intervenţiile Evaluare

nursing asistentei
1. DIFICULTATE - asigurarea unui Rol propriu: Bolnavul se
ÎN PĂSTRAREA regim - monitorizarea in- alimentează
DIETEI corespunzător gestiei şi eliminărilor aproape
Cauze: - colaborarea cu de lichide corespunzător
- intoleranţă medicul în menţi- - restricţia consu-
digestivă nerea balanţei mului de mâncăruri
- durere electroliţilor şi solide sau lichide reci
- slăbiciune lichidelor
Manifestări:
- ingestia de ali-
mente faţă de
nevoile orga-
nismului
- anorexie
- vomismente
alimentare
2. DIFICULTATE - sedarea Rol delegat: Bolnavul este
DE A SE ODIHNI bolnavului - diazepam 1 cps/zi odihnit
Cauze: - saprosan 4 dj/zi
- durere Rol propriu:
- preocupări - aerisirea salonului
deosebite - semiobscuritate
- anxietate
Manifestări:
- ore de repaus
insuficiente
- ochi încercănaţi
- oboseală
3.ALETERAREA - asigurarea unor Rol propriu: Bolnavul prezintă
TEGUMENTE- tegumente şi - aplicarea unui strat tegumente şi
LOR ŞI mucoase curate subţire de alifie pe mucoase intacte
MUCOASELOR mucoasa anală pentru
Cauze: vindecarea discon-
- dezechilibru fortului produs de
metabolic iritaţia mucoasei
- deshidratare anale
Manifestări:
- uscăciune
- roşeaţa

50
tegumentelor
- iritarea mucoasei
anale
4. DIAREEA - normalizarea Rol delegat: Bolnavul elimină 4
Cauza: tranzitului intes- - furazolidon 4 cps/zi scaune apoase/zi
- neştiinţa măsuri- tinal - 4 scaune - acid lactic
lor de prevenire a apoase/zi
diareei
Manifestări:
- inflamaţia mucoa-
sei gastrice şi
intestinale
5. DUREREA - sedarea durerii Rol delegat: Bolnavul se află în
Cauza: - papaverină 1 f/zi afara pericolelor
- colici abdominali - scobutil 2 cps/zi
Manifestări: - diazepam 1
- slăbiciune cps/seara
- agitaţie

51
A doua zi (4.07.2010)

Diagnostic de Obiective Intervenţiile Evaluare

nursing asistentei
1. DIAREEA - normalizarea Rol delegat: Bolnavul a eliminat
Cauze: tranzitului - Calciu carbonic 3 x 3 scaune
- alimentaţie săracă intestinal 2 linguriţe/zi semilegate în
în reziduuri - furazolidon 4 cps/zi ultimele 12 h
Manifestări:
- colici abdominali
2. ALIMENTAŢIE - asigurarea Rol delegat: Regim
INSUFICIENTĂ regimului - vitamina B6 1 f corespunzător
Cauze: corespunzător - tryenzymes 3 dj/zi
- durerea
- pierderea
apetitului
Manifestări:
- inapetenţă
3. NEPUTINŢA - combaterea Rol delegat: Bolnavul s-a
Cauze: durerii cu - scobutil 2 cps/zi acomodat cu
- epuizarea antialgice şi - saprosan 4 dj/zi mediul spitalicesc
Manifestări: antispastice
- dureri

A treia zi (5.07.2010)

Diagnostic de Obiective Intervenţiile Evaluare

nursing asistentei
1. DIAREEA - normalizarea Rol delegat: Bolnavul a eliminat
Cauze: tranzitului - Calciu carbonic 3 x 2 scaune
- neştiinţa intestinal 2 linguriţe/zi semilegate în
prevenirii diareei - furazolidon 4 cps/zi ultimele 24 h
Manifestări:
- colici abdominali
2. INAPETENŢĂ - asigurarea Rol delegat: Bolnavul este
Cauze: regimului necesar - vitamina B6 – 2 f alimentat şi hidratat
- sensibilitate - dicarbocalm 3 corespunzător
epigastrică cps/zi
Manifestări:
- apetit diminuat

52
 În urma tratamentului medicamentos şi a intervenţiilor de nursing,
bolnavul se alimentează şi se hidratează corespunzător, iar scaunele devin
normale ca aspect şi consistenţă.
Se externează cu următoarele recomandări:
- regim de cruţare încă 2 – 3 zile de la extrenare;
- repetarea coproculturii la 10 zile de la externare.

53
 CAZUL NR.4

Culegerea datelor

Date relativ fixe

Cucu Marian, în vârsta de 31 de ani, născut la 3.07.1979, cu
domiciliul în judeţul Gorj, localitatea Motru, strada Aleea Muncii, Bl. 1,
Et.2, Sc. 1, Ap. 10, de profesie electrician la mina Motru.
Data internării: 10.06.2010, numărul foii de internare 1958/25321.
Diagnosticul de trimitere: Toxiinfecţie alimentară.
Diagnosticul la internare: Toxiinfecţie alimentară cu colaps
vascular, şoc toxic.
Diagnostic la externare:
- Toxiinfecţie alimentară, cu colaps vascular;
- şoc toxic;
- ulcer duodenal cronic.
Antecedenţa heredo-colaterale: tata decedat cu cancer pulmonar,
mama cu tuberculoză renală operata şi boala Parkinson.
Antecedente personale: apendicectomie în 19889 ulcer duodenal în
2001. Condiţii de viata şi munca: corespunzătoare.
Comportare faţă de mediu: normală.
Date variabile
Temperatura, 39,3 grade Celsius
Puls: 0.
Tensiunea arteriala: 0.
Respiraţia: 18 respiraţii/minut.
Diureza: 600 ml.
Scaun: 6 scaune diareice.
Apetit: absent.

54
 Istoricul bolii

Bolnavul este adus la spitalul Motru la ora 8.15 minute, de către 2

colegi de serviciu, care l-au găsit căzut. Bolnavul prezenta: transpiraţii
abundente, vărsaturi alimentare, scaune diareice frecvente, cianoză
periorală, extremităţi reci, erupţie urticariană pruriginoasă generalizată.
Pulsul periferic era imperceptibil, tensiunea arterială era 0, zgomote
cardiace egale cu 90, de bătăi/minut, starea generala gravă.
Bolnavului i s-au administrat: perfuzie endovenoasă cu ser
fiziologic şi ser glucozat 2 fiole, hemisuccinat de hidrocortizon 24 de
fiole gluconic 2 fiole, Vitamina C 3 fiole intravenos, Adrenalină.
La ora 9.30 de minute, tensiunea arterială era 0, pulsul era
imperceptibil.
S-a mai administrat: Hemisuccinat de hidrocortizon 4 fiole,
oxigeno-terapie, ser fiziologic în perfuzie endovenoasă, este transportat
de urgenţă la spitalul Tg-Jiu, secţia Boli infecţioase, unde este internat
pentru:
- starea generală alterată;
- febră;
- erupţie urticariană pruriginoasă generalizată;
- vărsaturi alimentare;
- scaune diareice;
- dureri abdominale;
- greţuri.
Simptomele descrise au apărut la 30 de minute după consumul de
cireşe stropite.
Examenul clinic general evidenţiază:
- Starea generală grav alterată, febrilitate, facies suferind;

55
 - Tip constituţional normo-stenic;
- Tegumente şi mucoase: erupţie cutanată pruriginoasă
generalizată;
- Ţesut celular şi subcutanat: normal reprezentat;
- Sistem osteo-articular: integru anatomic şi funcţional;
- Sistem ganglionar periferic: nepalpabil;
- Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular
prezent în ambele arii pulmonare, stetacustic pulmonar, nu se percep
raluri;
- Aparat cardio-vascular: aria matităţii cardiace în limite normale,
şoc apexian prezent în spaţiul V intercostal stâng, pe linia medio-
claviculară stângă, zgomote cardiace ritmice, bine bătute, puls 60 bătăi pe
minut, tensiune arterială egală cu 100/60 mm Hg;
- Aparat digestiv: vărsaturi alimentare, greaţa, dureri abdominale
predominant epigastrice, ficat şi splină în limite normale, scaune diareice;
- Aparat uro-genital: loji renale libere, rinichi nepalpabili, micţiuni
fiziologice, urina normocromă;
- Sistem nervos central şi organe de simt: reflexe osteotendinoase
prezente, sensibilitate prezenta, motilitate prezentă, nu există semne de
iritaţie meningeală.

56
 Bilanţul de dependenţă - independenţă al nevoilor
fundamentale

1. A Respira: independentă.
2. A Mânca şi A se Hidrata: inapetenţă, deshidratare, vărsături.
3. A Elimina: vărsături alimentare, scaune diareice frecvente,
greţuri.
4. A Menţine Temperatura Corpului în Limite Normale: febrilitate.
5. A-şi Păstra Tegumentele Curate, Intacte: erupţia urticariană
pruriginoasă generalizată;
6. A Se Îmbrăca şi Dezbrăca: imposibilitate datorită imobilităţii;
7. A Se Mişca, A-şi Menţine o Postură Corectă: imobilitate datorită
durerii;
8. A Dormi şi A Se Odihni: imposibilitatea datorită durerilor;
9. A Evita Pericolele: imposibilitate datorită durerilor şi
imobilizării;
10. A Comunica: dependentă;
11. A Se Realiza, A Fi Util: dependentă;
12. A Se Recreea: dependentă:
13. A Acţiona Conform Credinţei şi Valorilor sale: independentă;
14. A Învăţa: independentă.

57
 Examene paraclinice

Data Analiza ceruta Valoarea reala Valoarea normala

13.06.2010 Hemograma Hb=11g% Hb=13-16g%

Ht-39g % Ht=44-46 g %
13.06.2010 Leucograma L-6200/mm L=5000-8000/mm
13.06.2010 V.S.H 25mm/1 h- 5mm/1h-10mm/2h
52mm/2h
13.06.2010 Glicemia 94 mg % 80-120mg%
13.06.2010 Uree 38 mg % 20-40 mg %
13.06.2010 Examen de albumina absentă albumina absentă
urină glucoza absentă glucoza absentă
sediment: rare sediment: rare
epitelii epitelii şi
leucocite leucocite
13.06.2010-Coprocultura negativă negativă

Rx gastro-duodenal: esofag normal, aspect de gastrită cu mult

lichid de hipersecreţie, bulb deformat, cicatriceal, fără nişă, cadru
doudenal normal.
15.06.2010
Rx pulmonar: pulmonar normal, hipertrofie de ventricul stâng.

Funcţiile vitale şi medicaţia pe perioada spitalizării

Evoluţie Medicaţie
10.06.2010
Temperatura: 39,3 grade Celsius 1.HHC 100 mg i.v. 4f/zi
Puls: de la 0, devine 60/minut 2.Furazolidon 4cps/zi

58
T.A. de la 0, devine 100/60mm Hg
Scaun: 6 diareice
Respiraţie: 10 r/minut
Apetit: anorexie
Diureza: 1200 ml
Vărsaturi alimentare
11.06.2010
Temperatura: 37,2 grade Celsius
TA.=125/60 mm Hg
Puls: 80 bătăi/minut
Respiraţie: 10 r/minut
Nu prezintă scaun
Diureza: 1200 ml
Apetit: prezent
Vărsaturi alimentare
12.06.2010
Temperatura =37 grade Celsius
TA= 120/70 MM Hg
Puls : 78 bătăi/minut
Respiraţie: 15 r/minut
Scaun: 2 cu aspect normal
3.Papaverină 2f/zi
4.Acid lactic 3*1 linguri/zi
5.Fenobarbital 1cps seara
6.Vitamina B1 1f/zl
7.Torecan 1f/zi
8.Deslanosid 1 f/zi
9.Miofilin 2f/zi (i.v.)
10.Glucoză 10 % 1000ml (PEV)
11.Calciu gluconic 10ml 1 f/zi
12.Romergam 2dj/zi
13.Dicarbocalm 3cps/zl
1.HHC 100 mg i.v. 4f/zi
2.Furazolidon 4 cps/zi
3.Papaverină 2 f/zi
4.Acid lactic 3*1 linguri/zi
5.Fenobarbital 1 cps seara
6.Vitamina B 1f/zi
7.Torecan 1f/zi
8.Deslanosid 1f/zi
9.Miofilin 2f/zi (i.v,)
10. Glucoza 10 % 1000 ml (PEV)
11.Calciu gluconic 10 ml 1 f/zi
12.Romergam 2dj/zi
13.Dicarbocalm 3cps
1.HHC 100 mg i.v. 4f/zi
2.Furazolidon 4cps/zi
3.Papaverină 2f/zi
4.Acid lactic 3*1 linguri/zi
5.Fenobarbital 1cps seara

59
 Diureza: 1200 ml 6.Vitamina B1 1f/zi
Vărsaturi: 2 cu conţinut alimentar 7.Torecan 1f/zi
8.Deslanosid 1f/zi
13.06.2010
Puls: 83 bătăi/minut 1.Scobutil 3cps/zl
Respiraţie: 15 r/minut 2.Dicarbocalm 3cps/zi
T. A.= 130/70 mm Hg 3.Vitamina B11f/zi
Temperatura: 36,3 grade Celsius 4.Papaverina 2f/zi
Diureza: 1500 ml 5.Vitamina B6 1f/zi
Nu prezintă scaun 6.BaSO4 1 pachet
Apetit: prezent
Nu prezintă vărsaturi
14.06.2010
Temperatura: 37,2 grade Celsius 1. Scobutil 3cps/zi
Puls: 72 bătăi/minut 2.Dicarbocalm 3cps/zi
T. A.= 130/70 mm Hg 3.Vitamina B1 1f/zi
Respiraţie: 10 r/minut 4.Vitamina B6 1f/zi
Diureza: 1400 ml 5.Diazepam 1 cp seara
Scaun: 1 scaun normal
Apetit prezent
15.06.2010
Fără acuze subiective Bolnavul se extenează vindecat de
afecţiunea acută, cu stare generală
bună.

Nevoia Diagnostic nursing Obiective Intervenţiile Evaluare

fundamentală asistentei
- a dormi şi a se - somn agitat - pacientul să aibă - sedarea bolnavului - pacientul se poate

60
odihni - treziri repetate un somn liniştit, cu Fenobarbital (1 odihni
- oboseală fără întreruperi fiolă)
- dificultate de a se
odihni
- a evita pericolele - agitaţie - realizarea unei - sedarea durerii - pacientul
- durere bune comunicări - asistenta comunică cu
- comunicare - diminuarearealizează o bună personalul medical
inadecvată anxietăţii comunicare cu
- anxietate pacientul
- a-şi menţine - hipertermie - reducerea- asistenta - pacientul are
temperatura - proces infecţios temperaturii realizează reducerea temperatura corpului
corpului în limitele temperaturii la în limite normale
fiziologice normal prin aplicare
de comprese reci şi
administrare de
Algocalmin (1 fiolă
i.m.)
- a se îmbrăca şi - greutate în - diminuarea durerii - eliminarea durerii: - pacientul se poate
dezbrăca efectuarea - pacientul să aibă antialgice îmbrăca şi dezbrăca
mişcărilor independenţă în singur
- neîndemânare în a mişcare
se îmbrăca şi
dezbrăca
- a se alimenta şi a - sete, greţuri - diminuarea - reluarea - pacientul se
se hidrata - inapetenţă vărsăturilor (provocarea) alimentează şi
- vărsături - realizarea unui apetitului prin hidratează
- intoxicaţie bun aport alimentar administrarea de corespunzător
alimentară vitamina B6 (1 fiolă
i.m.)
- a elimina - colici abdominale - normalizarea - la indicaţia - normalizarea
- scaune diareice tranzitului intestinal medicului, asistenta tranzitului intestinal
apoase administrează
- deshidratare pacientului:
- diaforeză Furazolidon (4
capsule), acid lactic
- a avea o bună - colaps vascular - normalizarea TA - redresarea TA şi a - pacientul are TA şi
circulaţie - piele rece, şi a pulsului pulsului: Adrenalină puls în limite
cianozată HHC, Deslanozid, fiziologice
- slăbiciune Miofilin
- alterarea ritmului - oxigenoterapie
cardiac şi a - umplerea patului
circulaţiei vascular: PEV cu
ser glucozat şi
fiziologic

61
 Evaluare

Bolnav în vârstă de 31 de ani, se internează de urgenta în secţia

Boli infecţioase pentru starea generală alterată, febră, frison, erupţie
urticariană pruriginoasă generalizată, vărsaturi, scaune diareice, dureri
abdominale, greţuri.
Simptomele au apărut la 30 de minute după consumul de cireşe
stropite. Examenul clinic, de laborator, coroborat cu anamneză, confirmă
diagnosticul de Toxiinfecţie alimentară cu colaps vascular, şoc toxic.
S-a administrat tratament simptomatic:
1. HHC 10 mg 4 f i.v.
2. Furazolidon 4cps/zi;
3. Papaverină 1 f/zi;
4. Vitamina B6 1f/zi;
5. Torecan 1 f/zi;
6. Deslanozid 1 f/zi,
7. Miofilin 1f/zi;
8. Calciu gluconic 10 ml 1f/zi;
9. Romergan 2dj/zi;
10. Dicarbocalm 3cps/zi;
11. Fenobarbital 1 cps seara.
Evoluţia este favorabilă sub tratament, coprocultura este negativă,
bolnavul se externează vindecat clinic şi bacteriologic.

62
 ANEXE
RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS PENTRU EXAMENE
HEMATOLOGICE

1. Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)

- rapiditatea cu care se produce aşezarea hematiilor. Factorii inflamaţiei
provoacă accelerarea căderii hematiilor.
Timpii de execuţie specifici:
- garoul se aplică strict pentru puncţie venoasă, dacă vena este
turgescentă nu se mai aplică garoul;
- se aspiră în seringă 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%;
- după puncţionarea venei, se aspiră sânge cu seringa pentru a
avea un volum de 2 ml (adică 1,6 ml sânge);
- se scurge amestecul de sânge – citrat în eprubetă şi se agită lent.
Valori normale:
Bărbaţi = 3 – 10 mm la 1 oră;
5 – 15 mm la 2 ore;
Femei = 6 – 13 mm la 1 oră;
10 – 20 mm la 2 ore;
Copii = 7 – 11 mm la 1 oră

2. Pentru determinarea hematocritului (Ht), se recoltează 1 – 2 ml

sânge, care se amestecă cu două picături de heparină.
Interpretarea rezultatelor:
a) Variaţii numerice ale elementelor figurate:
- hematii 4.000.000 – 5.200.000/mm3;
- leucocite 4.000 – 10.000/mm3;
- trombocite 250.000 – 400.000/mm3.

63
 b) Formula leucocitară:
- polimorfonucleare : - neutrofile 65%;
- enzinofile 2 – 3%;
- bazofile 0,5 – 1%.
- limfocite 25 - 28%;
- monocite 6 – 7%;
- plasmocite – se găsesc numai patologic.
Hematocrit – valori normale:
- bărbaţi 40 – 48%;
- femei 36 – 42%.

Recoltarea sângelui pentru examene biochimice

Se efectuează prin puncţie venoasă, dimineaţa bolnavul fiind “a

jeun”. Se recoltează 2 – 5 ml sânge, fără substanţă anticoagulantă pentru
determinarea ureei, acidului uric, creatininei, bilirubinemiei,
colesterolului, lipidelor, etc.
Se recoltează 2 ml sânge cu 4 mg. fluorură de sodiu, pentru
determinarea glicemiei, fibrinogenului.

Recoltarea sângelui pentru examene serologice

Examenele serologice cercetează prezenţa sau absenţa anticorpilor

în serul bolnavilor. Aceste examinări se utilizează pentru diagnosticul
bolilor infecţioase.
Recoltarea sângelui se face prin puncţie venoasă, direct în
eprubetă, într-o cantitate de 5 – 10 ml.

64
 Recoltarea urinei pentru examene biochimice

Fiind un lichid excretat, examenul biochimic al constantelor fizice

şi chimice ale urinei informează asupra stării funcţionale a rinichilor, cât
şi a întregului organism.
Examenul biochimic cercetează: albumina, glucoza,
urobilinogenul, pigmenţii biliari, amilaza, acetona, ionograma, etc. Se
adaugă examenul sedimentului urinar.
Se completează buletinul de recoltare şi se trimite la laborator,
împreună cu un eşantion din urina pe 24 ore.

Recoltarea vărsăturilor

Vărsăturile se strâng în vase curate şi la indicaţia medicului se

trimit la laborator.

Coprocultura

Se face pentru depistarea bacilului tific, dizenteric, a germenilor

toxiinfecţiilor alimentare, etc., recoltarea se face totdeauna înainte de
administrarea de antibiotice sau chimioterapice.
Recoltarea materiilor fecale pentru coprocultură se face în felul
următor: Materiile fecale se depun într-o oliţă de metal, care a fost
dezinfectată prin opărire.
De acolo, cu o linguriţă de lemn sau de plastic, se recoltează circa
10 grame de materii fecale şi se pun într-un ambalaj de plastic cu capac,
sau mai bine într-un recoltor special, primit de la laborator.
Proba recoltată se va trimite la laborator în maximum 2 ore, având
grijă ca pe timpul transportului să nu se verse.

65
 Coprocultura se mai face şi pentru a constata dacă foştii bolnavi s-
au sterilizat după tratament de microbi cauzatori de boală.

66
 CAPITOLUL IV
CONCLUZII

Această lucrare reprezintă o analiză a comportamentelor nursing,

care derivă din funcţia esenţială, pe care trebuie să o îndeplinească
asistenta medicală, şi anume: “Să ajute individul, bolnav sau sănătos, în
îndeplinirea acelor activităţi ce contribuie la păstrarea sau recâştigarea
sănătăţii (sau o moarte liniştită), activităţi pe care individul le-ar fi putut
îndeplini singur, dacă ar fi avut puterea necesară, voinţa sau
cunoştinţele”.
Planul de îngrijire stabilit de către asistenta medicală pe baza
diagnosticului de nursing, e influenţat de vârsta pacientului, temperament,
capacitate fizică şi intelectuală, etc.
De asemenea, de stările patologice şi de sindroamele pe care le
prezintă: febră, infecţie, deshidratare, etc.
Crearea unui plan de îngrijire, asigură unitatea şi continuitatea
îngrijirilor.
Planul de îngrijire arată aspecte a ceea ce reprezintă nursingul,
aspecte iniţiate de asistenta medicală, ţinând cont în toate acţiunile ei de
planul terapeutic.
În majoritatea situaţiilor, o astfel de schemă va cuprinde
medicamente şi alte tratamente prescrise de medic, precum şi modul şi
timpul lor de administrare.
Asistenta medicală, fiind coordonatoarea planului de îngrijire, ea
este cea care ajută cel mai mult pacientul în respectarea prescripţiilor
făcute de medic.
Evaluarea nevoilor bolnavului solicită din partea asistentei
medicale – sensibilitate, cunoştiinţe profunde şi o judecată corectă, pentru
a putea răspunde nevoilor particulare specifice fiecărui bolnav. Într-un

67
cuvânt, asistenta medicală trebuie să facă dovada ştiinţei şi cunoştinţei
sale.
Atunci când acordă îngrijiri bolnavului, ea trebuie să profite de
ocazie pentru a-l asculta, observa, cunoaşte pe el şi pe membrii familiei
sale, să fie capabilă să evalueze nevoile sale şi ale familiei şi să
stabilească relaţii interumane esenţiale, în vederea acordării unei îngrijiri
eficiente.
Tratarea bolnavului astfel va avea drept urmare rezultatul unei
îngrijiri eficiente.

BIBLIOGRAFIE

68
 1. Marin Voiculescu, „Boli infecţioase”, vol. II, Ediţia a II-a,
Editura Medicală
2. Papian, Victor, "Anatomia omului", Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1979
4. Henderson, Virginia, "Principii fundamentale ale îngrijirii
bolnavului"
7. Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor - Subredacţia Lucreţia
Titircă, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti - 1988
8. Tehnica îngrijirii bolnavului – vol. I + II - Sub redacţia Carol
Mozeş, Editura Medicală Bucureşti - 1974
9. Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali,
Subredacţia Lucreţia Titircă. ediţie revizuită 1997, Ed. Viaţa Medicală
Românească Bucureşti
10. Ghid de nursing - Subredacţia Lucreţia Titircă, Ed. Viaţa
Medicală Românească, Bucureşti - 1999
12. Breviar de explorări funcţionale şi de îngrijiri speciale acordate
bolnavului, Subredacţia Lucreţia Titircă, Ed. Viaţa Medicală Românească
Bucureşti - 2000
13. Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii
medicali - Subredacţia Lucreţia Titircă, Ed. Viaţa Medicală Românească,
Bucureşti - 2000
14. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri
corespunzătoare nevoilor fundamentale, Coordonator lucrare Lucreţia
Titircă, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti - 2001

69