21. Intoxicatiile alimentare - notiune, clasificare. Particularitatile lor.

Intoxicatiile alimentare - maladii acute, rar cronice, aparute in rezultatul utilizarii alimentelor contaminate masiv cu
microelemente de o anumita specie sau impurificate cu substante toxice pentru organism de origine microbiana sau
nemicrobiana. Intoxicatiile alimetare pot evolua sub forma de cazuri sporadice sau sub forma de izbucniri in masa,
cind produsul contaminat este consumat de un numar mare de oameni.
Particularitatile
-Semnele de asemanare intre intoxicatiile alimetare si bolile contagioase:

Exista o perioada de incubatie pina la aparitia semnelor clinice

Este necesar ca in organismul uman sa nimereasca microorganismele vii

-Semnele de deosebire:

Intoxicatiile alimentare sunt provocate numai atunci cind agentul patogen, care a nimerit pe produsul
alimentar se multiplica pina la un numar foarte mare, de oicei nu mai mic decit 105

Indiferent de etiologie, intoxicatiile alimentare nu se transmit nemijlocit de la omul bolnav la cel sanatos

Semne caracteristice pentru majoritatea intoxicatiilor alimentare:

c)
debutul acut cu o perioada de incubatie scurta (15 min 24 ore)
d)
fiecare caz de intoxicatie este legat de folosirea unui tip de produs alimentar
e)
in majoritatea cazurilor intoxicatiile se caracterizeaza prin tulburari ale tractului gastro-intestinal.
f)
toate intoxicatiile nu sunt contagioase
Clasificare
I.
IA microbiene
1)
Toxicoze alimentare
a)
Toxicoze bacteriene

Botulism

Toxicoza stafilococica
b)
Micotoxicoze

Ergotismul

Fuzariotoxicoza

Aflotoxicoza
2)
Toxicoinfectii
a)
Germeni potential patogeni

E. coli, Proteus, Clostridium pertingens, Bacilus cereus, Streptococi

b)
Germeni insuficient studiati

Clebsiela, Hafnia, Cytobacter, Edwardsiella, Pseudomonas, Aeromonas

3)
Intoxicatii mixte
II.
IA non-microbiene
III.
IA idiopatice
22. Toxiinfectiile alimentare - bacteriile ce le pot conditiona, produsele ce le pot cauza,particularitatile clinice.
Principiile de profilaxie a lor.
Toxicoinfectiile reprezinta afectiuni acute, care apar la utilizarea in alimentatie a produselor ce contin un numar
foarte mare de agenti cauzali vii.
Sunt provocate de:

germenii potential patogeni:

E. coli, Proteus, Clostridium perfringens, Bacilus cereus, Streptococi

germeni insuficient studiati:

Clebsiela, Hafnia, Cytobacter, Edwardsiella, Pseudomonas, Aeromonas.
Semnele caracteristice toxicoinfectiilor:
1.
Dezvoltarea rapida a infectiei
2.
Imbolnavirea paralela a persoanelor ce au folosit acelasi fel de bucate contaminate de microflora patogena.
3.
Legatura strinsa intre afectiuni si consumarea unui anumit fel de bucate pregatit si realizat cu anumite
incalcari igienice.
4.
Delimitarea teritoriala a afectiunii, conditionata de zona contaminarii bacteriene a podusului.
5.
Intreruperea brusca a cazurilor de boala dupa inlaturarea bucatelor epidemiologic periculoase.
6.
Caracterul de imbolnavire in masa in cazurile cind produsul alimentar contaminat este consumat centralizat
prin reteaua de alimentatie publica in grupuri mici sau in familie.
Epidemiologie
Toxicoinfectiile sunt larg raspindite. Receptivitatea catre imbolnavire este mare. Mai frecvent se intilnesc in
timpul cald al anului. Sursa de imbolnavire o constituie omul si animalele. Mecanismul de trasmitere: fecal-oral.
Calea de transmitere alimentara.
In organism patrund microorganismele vii. Reactia organismului la patrunderea agentilor cauzali este stereotipica si
in majoritatea cazurilor putem deosebi:
4.
procese locale poate apare o inflamatie a TGI, disbacterioza, dereglarea motilitatii intestinului.

5.

procese generale febra, cefalee, modificari in sistemul cardio-vascular si nervos.

Principiile de profilaxie a intoxicatiilor alimetare microbiene

izolarea sursei de provocare a intoxicatiilor

prevenirea patrunderii agentului declansator al intoxicaatiei in produsele alimentare

intreruperea cailor de contaminare a produselor alimentare

preintimpinarea multiplicarii si acumularii mi/o sau formarii toxinelor

neutralizarea produselor potential periculoase din punct de vedere epidemiologic

23. Intoxicatiile stafilococice - patogenia, produsele ce le pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia.
Toxicoza stafilococica aparitia bolii este povocata de enterotoxina stafilococului auriu (rara!). Sursele de
microorganisme:

personalul de la intreprinderile alimentare cu procese inflamatorii purulente de etiologie stafilococica (plagi

purulente, panariciu)

purtatorii facultativi animalele bolnave de mastita

stafilococii din mediul inconjurator

De cele mai dese ori toxicozele stafilococice apar in rezultatul utilizarii in alimentatie a laptelui si produselor lactate
poluate cu stafilococi, si mai rar la consumarea bucatelor din carne si peste. Poate sa apara si la consmarea
produselor de cofetarie cu crema. De regula intoxicatiile apar in rezulatul nerespectarii regulilor igience si sanitare.
Daca produsul alimentar este contaminat, el contine o cantitate mica de stafilococi, dar aceasta este suficient de a
provoca boala. Intoxicatile alimentare se pot produce numai in cazul cind acest produs alimentar se pastreaza mult
timp la o temperatura favorabila pentru multiplicare.
Primele semne apar peste 2-4 ore dupa consumarea produsului. Simptomele principale:

greata

voma

durerile acute in regiunea stomacului

insuficienta cardio-vasculara
60-70% din bolnavi sufera de dureri de cap, ameteli, transpiratie rece. Pielea devine palida, uneori cenusie, buzele
sunt palide pina la vinat. Majoritatea au diaree.
Directiiile in profilaxia intoxicatiilor stafilococice

depistarea surselor

micsorarea numarului purtatorilor de stafilococi ce activeaza la intreprinderile alimentare

intreruperea cailor de contaminare a produselor alimentare si a bucatelor

asigurarea conditiior de producere, pastrare si realizare a produselor alimentare cu prevenirea formarii

toxinelor
24. Botulismul - etiologia,patogenia,produsele ca-l pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia.
Botulism, cu agentul patogen Clostridium botulinum.
Sursele si modul de contaminare a produselor alimentare:
Bacilul botulinic se afla in intestinele animalelor si pestilor. Astfel, cu excrementele forma vegetativa (sporii)
nimeresc pe sol si in apa. Sub forma sporulata isi pastreaza virulenta mai multi ani. In produsele alimentare nimeresc
cind nu sunt bine curartate de sol sau accidental patrunse in produsele animaliere si peste. Prin carnea de peste trece
prin prelucrarea incorecta din intestinele pestilor. In organismul uman patrund formele vegetative, sporii sau
exotoxinele. In organism sporii elimina forma vegetativa, care elimina toxine.
In trecut cazuri se inregistrau prin diferte produse alimentare (mezeluri, peste sarat,etc. ). In prezent se inregistreaza
cazuri in rezultatul conservarii in conditii casnice, in special a ciupercilor si legumelor.
Se cunosc 3 variante de botulism: Botulism alimentar 99% ,de plaga, infantil.
Caracteristicile de baza ale bacilului botulinic: anaerob, imobil, formeaza spori, sporiii sunt rezistenti la factorii
fizici si chimici. Rezista 5-6 ore la fierbere. Ii distruge doar autoclavarea la 120 grade. Formele vegetative elimina o
exotoxina cu cele ma puternice proprietati toxice. Exotoxina nu este distrusa de actiunea sucului gastric si intestinal,
dar se distruge la fierberea de 10-15 minute. Are mai multe serovariante. La borcanele cu conserve in care a nimerit
agentul botulinic se bombeaza capacul.
Manifestarile clinice:

se deosebeste esential de cel a altor intoxicatii alimentare

perioada de incubatie, care depinde de doza de toxina 6-36 ore

se caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos vegetativ, digestiv si altor sisteme

Simptomele de baza: simptomul oftamoplegic, sindromul bular, dureri de cap, indispozitie, slabicuni, dureri
in epigastru, tulburari dispeptice, dureri abdominale, meteorism, voma si diaree la inceput care trece in constipatie

Simptmele specifice: diplopie, dilatarea pupilelor sau anizocorie, tulburari de vedere, ptoza palpebrala,
paralizia muschilor faringieni, tulburarea deglutitiei, paralizia palatului moale, voce ragusita, pulsul la inceput rar, pe
urma accelerat, temperatura nu corespunde pulsului (normala sau mai joasa, rar subfebrila), in cazuri de intoxicatie
grava astenia se intensifica, se constata dereglarea respiratiei, care devine superficiala, aritmica. Organismul isi
revine trepata dupa boala 2-3 luni. In forma usoara nu apar paraliziile

Directiile de baza in profilaxia botulismului

prevenirea patrunderi agentului declansator pe materia prima

prelucrarea termica corecta (sterilizarea)

prevenirea germinarii sporilor, multiplicarii formelor vegetative si formarii toxinelor in conservele pregatite
25. Micotoxicozele - etiologia, produsele ce le pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia.
Micotoxicoze intoxicatii de ciuperci microscopice, care paraziteaza pe diferite produse alimentare, in special pe
cereale. Dintre micotoxicozele provocate de ciupercile microscopice fac parte:
1.
Ergotismul
2.
Fuzariotoxicoza
3.
Aflotoxicoza
Micotoxicozele se deosebesc de intoxicatiile alimenare prin manifestarile clinice.
Aflotoxicoza are forma acuta, subacuta si cronica; e provocata de aflotoxina, care poseda actiune hepatotoxica si
hepatocancerigena. Dezvoltarea ciupercilor si producerea aflotoxinelor mai frecvent se inregistreaza la nucile de
arahide, faina de arahide, griu, ovaz, faina pe porumb, lapte, oua, ceai, boabe de cafea.
Ergotismul apare in urma folosirii in alimentatie a produselor atacate de cornul secarii. Formele ergotismului:
convulsiva se caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos, gangrenoasa afectarea aparatului neurovascular,
mixta.
Fuzariotoxicoza este cauzata de piinea contaminata cu Fusarium graminearum. Tabloul clinic se manifesta prin
gastroenterita cu afectarea SNC, care se aseamana cu ebrietatea.
Profilaxia micotoxicozelor include:

lupta cu daunatorii plantelor cu prelucrarea corecta a cerealelor

respectarea regulilor de pastrare a produselor alimentare, a cerealelor, a nutreturilor

monitorizarea nivelului de poluare a materiei prime si a produselor alimentare

26. Funciile medicului practician n caz de declanare a intoxicaiei alimentare.
Daca dupa particularitatile sale, boala se aseamana cu o intoxicatie alimentara, medical este obligat
1 S acorde ajutorul medical urgent
2. S fac cercetrile prealabile ale cazului cu scopul de a determina cauzele bolii, de a lua msurile necesare
pentru profilaxia rspndirii sau repetrii intoxicaiei alimentare, spre exemplu, sustragerea
3. S informeze centrul sanitaro-epide-miologic despre cazul de intoxicaie (prin telefon sau telegrafic) i s
expedieze n-Wnarea._urgent indicnd n ea : 1) localitatea ; 2), data ; 3) locul (unitatea alimentar), unde s-a
ntmplat cazul ; 4) numrul de victime (inclusiv spitalizate) ; 5) tabloul clinic al bolii ; 6) numrul de cazuri
letale (dac snt) ; 7) produsul alimentar suspect i cauzele, care au dus la izbucnirea intoxicaiei alimentare ; 8) ce
msuri s-au luat
Centrele sanitaro-epidemiologice primesc informaia despre cazurile de intoxicaie alimentar i imediat trimit n
focar un medic-specialist n igiena alimentar. Acesta efectueaz inspecia sanitaro-epidemiologic a cazului de
intoxicaie alimentar. Studierea cazului ncepe cu cercetarea locului i chestionarea celor suferinzi, preciznduse data i ora intoxicaiei alimentare, specificul clinicii, cu ce bucate s-au alimentat
1. Medicul igienist

Sa excluda produsul suspect din alimentatia populatiei

Sa colecteze mase vomitive sis a la trimita in laborator

Sa interzica comercializarea produselor suspecte pana la identificare a cauzelor

Sa anunte central sanitary-epidemiologic

2. Medicul sanitar

Colecteaza anamneze

Impreuna cu medicii curative analizeaza tabloulclinic

Expediaza in laborator materialele recoltate de la bolnavi

Sa clarifice caile de infectare