TOXIINFECTIILE

ALIMENTARE

DEFINITIE
Toxiinfectiile alimentare sunt boli acute, ce
apar sporadic sau epidemic in urma consumului de
alimente intens contaminate cu variate bacterii si
toxinele acestora, caracterizate clinic prin
varsaturi, colici abdominali, scaune diareice,
insotite de fenomene toxice generale si uneori de
febra.
Denumirea de toxiinfectie este adecvata,
deoarece se refera atat la componenta toxica cat si
la cea infectioasa, prezente concomitent si in
proportii variabile in cursul acestor boli.

CLASIFICARE
toxiinfectii alimentare produse de bacterii ce
contin endotoxine, in care intervine elementul
toxic si cel infectios;
toxiinfectii alimentare produse de toxine
preformate in aliment, in care intervine numai
elementul toxic (infectia stafilococica);
toxiinfectii alimentare produse de o multiplicare
exagerata a unor germeni (bacillus cereus,
proteus etc.)

AGENTI PATOGENI SI
SIMPTOME
Un numar mare de virusuri, bacterii si alti
microbi reprezinta o amenintare in ceea ce priveste
siguranta alimentelor. In mod normal ele sunt
prezente in cantitati mici in mancare, dar se
inmultesc pana la un nivel periculos cand aceasta nu
este gatita cu atentie sau este lasata la temperatura
camerei mai mult de 1-2 ore.
Cele mai obisnuite microorganisme care duc la
infectii alimentare sunt:
SALMONELLA : apare in mod special in friptura
de pasare, in oua, in lapte si in peste, cand acestea
sunt lasate afara, la temperatura camerei mai
mult timp sau cand nu sunt gatite in mod adecvat.

STAFILOCOCUL: anumite tulpini al acestui

microorganism contamineaza mancarea, in mod
normal, atunci cand cel care o pregateste
stranuta sau tuseste intr-un fel care permite
bacteriei sa ajunga din corp in mancare. Bacteria
respectiva creeaza o toxina si aceasta este cea
care provoaca diaree, voma si crampe
abdominale.
CLOSTRIDIUM BOTULINUM: aceasta bacterie
poate cauza botulismul, un tip de toxiinfectie
alimentara rara, dar potential fatala. Botulismul
apare in mod frecvent, in urma consumului de
legume sarace in acid sau carnuri care n-au fost
conservate corespunzator, adesea in casa. Dupa
12-13 ore de la consumarea hranei contaminate

cu clostridium botulinum pot aparea ameteli,

vorbire incoerenta, dificultati de respiratie si
inghitire, stari de greata, voma, diaree si dureri
abdominale.
ESCHERICHIA COLI: Hamburgeri tinuti prea
putin in cuptor poate usora dezvoltarea acestei
bacterii, care se gaseste in intestinele omului si
in cele ale vitelor. Unele variante ale Escherichiei
Coli pot fi responsabile de toxiinfectii, ca urmare
a contaminarii carnii in timpul sacrificarii.
Procesarea si pregatirea in conditii neigienice pot
permite inmultirea bacteriilor, chiar pana in acel
punct in care nici pregatirea corecta nu le mai
poate distruge pe toate.

Alimentele cele mai frecvent incriminate in

producerea toxiinfectiilor alimentare sunt:
carnea si preparatele din carne (mezeluri, carnati,
pateuri etc.);
laptele si derivatele din lapte;
pestele si conservele de peste;
ouale (in special cele de rata), praful de oua;
preparatele culinare din alimente contaminate
(creme, maioneze, prajituri, inghetate etc.)
Cand mai multi oameni care au mancat
impreuna se imbolnavesc la diferente de o zi-doua, de
vina este toxiinfectia alimentara. Cele mai usoare
simptome care inseamna cu gastroenterita sunt:
diaree, varsaturi si dureri de stomac.

In functie de agentul infectat, simptomele pot aparea

in 30 de minute, dupa consumarea unui aliment
contaminat sau dupa 48 de ore. Riscul major il
prezinta deshidratarea datorata diareei si
varsaturilor.

TRATAMENTE
Cele mai multe cazuri de intoxicatii alimentare
raspund la tratamentele simple, ce includ odihna la
pat si consumul de lichide. Pana nu se linisteste
stomacul, consumul altor alimente inrautateste
lucrurile. Alimentele usor digerabile, precum supele
de legume, sunt cele mai indicate. Se pot recomanda
medicamente pentru a combate diareea

si varsaturile. Daca este identificata bacteria vinovata

prin coprocultura, atunci medicii pot prescrie si
antibiotice, cum ar fi ampicilina. Cand simptomele sunt
puternice, deshidratarea mare si durerile insuportabile
ar trebui sa fie contactat medicul de specialitate.
Remediile naturiste sunt preferabile
medicamentelor care pot interfera cu incercarile
organismului de a elimina toxinele. Se recomanda:
carbune activ sau argila alimentara pentru a absorbi
si a inlatura toxinele din tubul digestiv;
un produs din seminte de scaiete de lapte pentru a
ajuta ficatul in prelucrarea toxinelor;
o doza mare de vitamina C cu bioflavonoide care pot
ajuta la eliminarea toxinelor din corp;

folosirea altor remedii homeopatice ca cele cu

arsenic, ipeca, belladonna sau nux vomica;
incercarea remediilor populare: dizolvarea a 1-2
linguri de ulei de ricin intr-un pahar cu suc de
lamaie si sorbit; consumarea de ceai negru, lapte
de magneziu sau apa cu lamaie sau paine prajita;
masarea punctului moale din adancitura de sub
degetul mijlociu de la picior.

MASURI DE PREVENIRE A
TOXIINFECTIILOR ALIMENTARE:
Consuma alimentele corect prelucrate/procesate;
Prepara carnea corespunzator din punct de
vedere termic, evita sa consumi carne si mezeluri
din surse nesigure;
Nu consuma produse lactate nepasteurizate;
Consuma mancarea imediat dupa prepararea ei,
nu dupa ce a stat ore intregi la temperatura
mediului ambiant;
Pastreaza corect alimentele preparate/gatite;
Spala-te corect si des pe maini;

Nu consuma fructe si legume nespalate, chiar

daca par a fi curate;
Pastreaza o curatenie riguroasa pe toate
suprafetele din bucatarie;
Protejeaza alimente fata de accesul insectelor si
indeparteaza corespunzator resturile alimentare;
Foloseste exclusiv apa potabila la prepararea
alimentelor;
Fructele de mare si pestele crud (sushi) trebuie
consumate doar atunci cand sunt proaspete,
pentru ca, deseori, prezinta riscul de dezvoltare a
toxiinfectiilor alimentare.

PASTREAZA-TI
MAINILE
CURATE,
DAR
CONSIDERA-LE
CONTAMINATE !!!

BIBLIOGRAFIE:

www.scribd.com

www.sfatulmedicului.ro

www.farmaciata.ro

www.csid.ro