YERSINIOZA

ȘTIRBU GABRIEL
YERSINIOZA

 Este o boală transmisă prin intermediul alimentelor care a

devenit mai răspândită în ultimii ani datorită transmiterii
pe cale fecal-orală, sursa principala fiind animalele din
ferme. Yersinioza este cauzată în principal de Yersinia
enterocolitica, dar poate fi cauzata mai rar și de Yersinia
pseudotuberculosis.
 Aceasta este de obicei caracterizată printr-o infecție acută
autolimitată care începe în intestin și se răspândește la
ganglionii limfatici mezenterici. Cu toate acestea, pot
apărea și infecții mai grave și afecțiuni cronice, în special
la persoanele imunocompromise.
 YERSINIOZA

 Aceasta infectie afectează toți

oamenii, dar copiii cu vârsta sub 5
ani, persoanele cu imunitate redusă
și persoanele în vârstă sunt mai
expuse riscului de infectare.
SIMPTOMATOLOGIE

 Boala se manifestă prin febră, dureri de

stomac și diaree (adesea sângeroasă), iar la
pacienții adulți simptomatologia seamănă
cu apendicita. Infecția cu Y. enterocolitica
este de multe ori asociată cu simptome
nespecifice, asemănătoare bolilor de altă
etiologie. Din acest motiv, multe cazuri de
yersinioză sunt diagnosticate greșit.
SURSELE DE INFECTARE

 Sursa principală de infectare cu yersinioză la om este

reprezentata de alimente, în special carnea de porc crudă sau
insuficient gătită, laptele proaspăt sau pasteurizat, alte produse
lactate, plantele infectate, fructele de mare și apa de băut.
 Suinele purtătoare de Y. enterocolitica nu prezintă nici un
simptom de infecție. Agenții patogeni le ocupă limba,
cavitățile bucale, amigdalele, ganglionii limfatici și intestinele
astfel fiind prezenți si în fecalele animalelor. În timpul
sacrificării și procesării cărnii, Y. enterocolitica poate fi
transferată din țesuturile infectate pe suprafete si pe alte
produse si subproduse.
 SPECII PATOGENE ALE GENULUI YERSINIA

 Există 17 specii în genul Yersinia

aparținând familiei Enterobacteriaceae.
Trei dintre ele sunt patogene pentru
oameni:
 Y. pestis - transmis de purici și bacterii din
aer care provoacă ciuma.
 Y. pseudotuberculosis - factorul etiologic
al rodentiozei.
 Y. enterocolitica - factorul etiologic al
yersiniozei provoacând boli ale tractului
gastrointestinal la om.
PROPRIETATI BIOCHIMICE

 Y. enterocolitica și Y. pseudotuberculosis sunt organisme

eterogene care diferă din punct de vedere al conținutului
genomic și al gradului de patogenitate. Două tulpini
patogene (1B/O:8 și 3/O:9) au fost secvențiate și comparate
pentru a obține o perspectivă asupra mecanismelor de
virulență necesare pentru inițierea infecției care provoaca
simptome acute sau afecțiuni cronice la pacienți. Infectarea
cu Y. enterocolitica are loc, în general, in urma consumului
de alimente sau de apă care au fost contaminate, implicand
aderarea bacteriilor și translocarea acestora la bariera
intestinală prin intermediul celulelor M.
PROPRIETATI BIOCHIMICE

 Având în vedere faptul că produsele din carne de porc insuficient prelucrată termic sunt principala
sursă de infecție a omului, conștientizarea consumatorilor cu privire la riscul potențial al consumului
este un element important in prevenirea infecțiilor cu Y. enterocolitica.
 La temperaturi scăzute bacteriile pot produce o enterotoxină stabilă la căldură, care este rezistentă la
121 °C timp de 30 de minute, iar la 4 °C și pH scăzut își păstrează proprietățile până la câteva luni.
 Y. enterocolitica, fiind psicrofila, se înmulțește într-un aliment (pH neutru, păstrat la 5 °C) de la 10/mL
la 2,8×/mL în 5 zile. În produsele alimentare păstrate în congelator (la aprox. –18°C) își păstrează
proprietățile patogene până la câteva luni, ceea ce prezintă un risc serios pentru consumatori.
METODE DE DETECTIE ALE BACTERIEI

 Metodele bacteriologice clasice și procedurile standard utilizate

pentru clasificarea Y. enterocolitica ca fiind bacterii patogene
nu țin cont de noile aspecte ale patogenezei yersiniozei.
Exemplele sunt tulpini de biotip 1A, considerate în mod
obișnuit nepatogene, deși sunt din ce în ce mai des izolate din
cazurile clinice de yersinioză.
 Metodele moleculare au devenit mult mai eficiente și mai
precise în diagnosticarea yersiniozei, cum este si PCR-ul în
timp real, care permite nu numai examinarea calitativă, ci și
evaluarea cantitativă a nivelului de expresie a genelor sau
detectarea polimorfismului cu un singur nucleotid.
METODE DE DETECTIE ALE BACTERIEI
 MASURI DE PREVENTIE

 Spălarea fructelor și legumelor crude,

consumul exclusiv de lapte și produse lactate
pasteurizate, spălarea temeinică a mâinilor cu
apă caldă și săpun înainte și după atingerea
oricăror produse din carne crudă, sunt câteva
dintre metodele de prevenire. Curățarea
corespunzătoare a tuturor suprafețelor și
echipamentelor înainte și după prepararea
alimentelor previne contaminarea încrucișată
cu microorganisme. Astfel, o bună igienă
trebuie practicată în timpul procesării și
pregătirii alimentelor.
MASURI DE PREVENTIE

 Alimentele pot fi contaminate în principal

prin contactul cu o suprafață sau un
echipament infectat. Deși porcii sunt
purtatorii principali de Y. enterocolitica,
bacteriile se gasesc in numar mare si în
mediul inconjurator și sunt, de asemenea,
intalinte si la alte animale inclusiv de păsări
de curte, bovine, oi și capre, dar și la animale
sălbatice, cum ar fi rozătoarele, căprioarele,
mistreții precum și la pisici și câini.
 TRATAMENT

 In general yersinioza trece de la sine fara a fi nevoie de

tratament medicamentos.
 In cazul persoanelor infectate cu imunitate redusa se
recomanda tratarea infectiei cu antibiotice. Conform
recomandărilor WHO, tratamentul se bazează pe
administrarea de tetraciclina, cloramfenicol, gentamicină
sau cortimoxazol . Datorită mutațiilor care apar în
cromozomul bacterian, fenomenul de rezistență la
antibiotice precum ampicilină, ticarcilină, amoxicilină,
cefazolin și cefalotin se observă la Y. enterocolitica.
 DISTRIBUTIA BOLII LA NIVEL GLOBAL

 Potrivit estimărilor Centrului pentru Controlul și

Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), prezentate în
2016, yersinioza afectează aproape 117.000 de
persoane pe an în Statele Unite, dintre care 640 de
cazuri care necesită spitalizare și 35 care au dus la
deces.
 În UE, s-a observat o tendință de scădere a cazurilor
de yersinioză între 2005 și 2016. Incidența în 2005
a fost de 9630, iar în 2016 a fost de 6861.
DISTRIBUTIA BOLII LA NIVEL GLOBAL

 Incidența infecțiilor cu Y.
enterocolitica este monitorizată cu
atenție în țările dezvoltate, dar în
Africa și Orientul Mijlociu nu există
suficiente diagnostice de yersinioza
și nu se cunoaște un număr exact de
cazuri de boală pentru acele zone.
CONCLUZIE

 Eterogenitatea extremă între tulpinile de Y. enterocolitica și Y.

pseudotuberculosis complică și mai mult eforturile de a lega
contaminarea de sursă și de a monitoriza boala umană într-o
manieră uniformă, comparabilă cu alți agenți patogeni de
origine alimentară studiați mai amănunțit (de exemplu,
Salmonella). O multitudine de gazde animale servesc drept
rezervoare atât pentru Y. enterocolitica și Y. pseudotuberculosis
, yersiniae asociate bolilor umane fiind cele mai răspândite în
rândul suinelor.
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!
BIBLIOGRAFIE

Pathogenesis of Y. enterocolitica and Y. pseudotuberculosis in Human Yersiniosis Cristi L. Galindo, Jason A.

Rosenzweig, Michelle L. Kirtley, and Ashok K. Chopra
Campylobacteriosis, Salmonellosis, Yersiniosis, and Listeriosis as Zoonotic Foodborne Diseases: A Review Agnieszka
Chlebicz and Katarzyna Sli´zewska
Yersiniosis – a zoonotic foodborne disease of relevance to public health Agata Bancerz-Kisiel, Wojciech Szweda

 https://www.youtube.com/watch?v=J9ngjURZ1Lg

 https://www.youtube.com/watch?v=wmv_XiTCZ1E

 https://www.youtube.com/watch?v=NLeJxkonCUQ

 https://www.osmosis.org/learn/Yersinia_enterocolitica