Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ


CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

Listerioza

Student:
Hrimiuc Ioana-Andreea
Program de studii: CEPA
Anul: IV

SUCEAVA,2017
Listerioza
Listerioza este o boală infecţioasă, determinată de Listeria monocytogenes, care se manifestă
clinic extrem de grav, afectând mai ales nou-născuţii, precum şi copiii şi adulţii în condiţii de rezistenţă
scăzută.
Listerioza este în primul rând o boală a animalelor, de la care se care se transmite de obicei la
oameni prin produse alimentare contaminate, lapte insuficient pasteurizat sau branza (insa cel mai
adesea germenele se gaseste in carnea gatita insuficient si in produsele lactate). În unele cazuri germenul
a fost transmis prin contact direct cu alte persoane infectate sau animale.

Definită ca "microorgansim al cărui principal mijloc de transmitere la oameni este prin


intermediul alimentelor contaminate în timpul producţiei şi procesării" (World Health Organisation
Working Group, 1988), Listeria monocytogenes este considerat a fi agentul infecţios care induce cea
mai mare mortalitate în cazul contaminării.( Voiculescu., 1990).

Primul caz de infecţie la om a fost descris de Nyfeldt ( 1929 ), care a izolat listeria din sângele unui
bolnav cu angină
În ţara noastră, listerioza a fost depistată prima dată în 1950 la animale, iar la om în 1959.
Sursa de agent patogen

Agentul etiologic: Listeria monocytogenes este un germen bacilar, necapsulat, nesporulat, Gram pozitiv și
mobil la 250C. Trăiește ca saprofit în sol, apă și furaje ( în special cele însilozate) sau ca epifit al organismului. În
afara organismului animalelor, în unele din aceste medii germenul se poate chiar multiplica.( Perianu.,2010).

Epidemiologie: Listeria provoacă boli la mamifere proximativ 42 de specii și la păsări la 22 specii. Agentul
cauzal a fost izolat din sol, unde a rămas mai mult de 295 de zile, din surse, canalizare, siloz, praf și refuz la
abatoare. A fost extras din conținutul intestinului, vagin, a fost găsit în conținutul colului uterin, nasului,
urechilor, sângelui și urinei persoanelor aparent sănătoase.( Perianu.,2010).
Purtătorii de agenți patogeni

Sursele de infecție sunt reprezentate de animalele bolnave, ca și de cele clinic


sănătoase, purtătoare și excretoare de germeni prin secreții și prin avorturi.
Purtătorii latenți de listerii au fost identificați atât printre animalele domestice-
îndeosebi printre bovine și ovine- ca și printre animalele sălbatice.

Receptivitatea este crescută la acțiunea unor factori favorizanți :


- schimbări bruște în alimentație, administrarea de furaje acide, mucegăite, înghețate
sau de calitate necorespunzătoare, transporturi obositoare, infestații parazitare.
Furajele însilozate administrate în cantitate excesivă determină o perturbare a
metabolismului glucidic și consecutiv creșterea corpilor cetonici și a piruvatilor.
Omul se îmbolnăveşte mai frecvent pe cale alimentară,consumând
carne şi lapte prelucrate termic insuficient. Mai este posibilă infectarea pe calea
conjunctivală şi cutanată la îngrijirea animalelor bolnave, la sacrificarea şi
prelucrarea pieilor de la ele. Infectarea pe cale transmisibilă, adică prin
intermediul vectorilor (înţepături de paraziţi şi hematofagi,căpuşe etc.) are o
importanţă secundară. Nu se exclude şi molipsirea de listerioză pe cale aerogenă
(aerosol), la inspiraţia prafului infectat, spre exemplu, din încăperile unde se ţin
ovinele bolnave.Molipsirea omului de la om încă nu este stabilită, însă
transmiterea infecţiei de la mama bolnavă la făt (prin intermediul placentei –
calea verticală de infectare) este posibilă.
Modurile şi căile de transmitere a agenţilor patogeni

Există trei modalităţi posibile de transmitere a listeriozelor:


• prin contact direct cu animalele contaminate (cazuri mai rare, apar în special la
veterinari sau la persoanele care îngrijesc animalele),
• infecţii nosocomiale (mai rare)
• transmiterea prin produsele alimentare (cel mai frecvent)

Transmiterea de la animale la om se realizează pe căi multiple:


• Digestivă ( prin alimente)- frecvent respiratorie
• Conjunctivală şi cutanată (contact cu animalele bolnave)
Receptivitatea, rezistența, imunitatea,
fond imunitar populaționar

Receptivitatea la infecţie este mare la nou-născuţi, mai ales la prematuri. În timp ce


copii şi adulţii sunt mai rezistenţi. Circa 40 % din cazurile clinice aparîn primele 3 săptămâni
de viaţă. Rezistenţa la adult scade prin boli debilizante, mai ales neoplasme, colagenice şi în
cursul tratamentului cu corticosteroizi.

Persoanele care au sistemul imunitar slăbit au de asemenea un risc crescut de a face o formă
severă a bolii. Printre aceste cazuri se numără persoanele care sufera de boli, precum
cancer sau SIDA, și de asemenea, persoanele în vârstă.
Cu toate că adulții sănătoși și copiii pot, de asemenea, contacta germenul, aceștia fac foarte
rar o formă severă de boală.
Forme de manifestarea a procesului epidemic
Frecvente cazuri sporadice:

• 2-3 cazuri/1 000 000 locuitori - SUA(2004);


• 4 cazuri/1 000 000 locuitori - Canada (2004);
• 3,3 cazuri/1 000 000 locuitori - Europa (2007):
• 4,8 cazuri/1 000 000 locuitori - Franța;
• 7,5 cazuri/1 000 000 locuitori - Suedia;
• 0,3 cazuri/1 000 000 locuitori - Grecia

Izbucniri epidemice rare:


• 1983, SUA: lapte contaminat ;
• 1985, SUA: brânză mexicană;
• 1987, Elveția: brânză cu pastă moale;
• 1987-1989, Marea Britanie: pate de ficat;
• 1991, Franța: limbă de porc în aspic;
• 1992, Franța: carne tocată prăjită;
• 2001, Finlanda: margarină
Fig.1. Evoluția cazurilor de îmbolnăviri datorate L. monocytogenes în UE între 1999-2006

În anul 2006, s-au înregistrat cele mai multe cazuri de listerioză în statele membre UE și anume 1583, acest lucru
reprezentant o creștere semnificativă. Cazurile din Germania, Franța și Marea Britanie au constituit 64% din
numărul total de cazuri raportat în UE în 2006.
Factori favorizanți ai evoluției procesului epidemiologic

Factorii declanșării unor manifestări de tip epidemic sunt de obicei naturali, reprezentați de cele mai
multe ori de schimbări bruște în alimentație, administrarea de furaje acide animalelor, mucegăite, inghețate sau
de calitate necorespunzătoare, infecșii parazitare.

Boala poate să apară spontan, ca infecție endogenă datorită purtătorilor sau ca infecție exogenă, ca urmare
a posibilităților multiple și variate de contaminare, unele insuficient cunoscute.

Cea mai obișnuită prezentare a infecțiilor cu L. monocytogenes este meningita. Meningita cu L.


monocytogenes nu se distinge clinic de alte tipuri de meningita bacteriană, iar simptomele includ febra,
cefaleea și alterarea stării de conștientă.
Supravegherea . Prevenția și dispensalizarea

Prevenția

Exista unele masuri generale pentru prevenirea listeriozei:

• Consumul de alimentele perisabile și gata preparate.


• Spălarea legumelor crude inainte de a le consuma.
• Gatirea alimentele crude de origine animala (carnea de vita, carnea de porc sau de pasare).
• Evitarea laptelui nepasteurizat (crud) dar si produsele alimentare obtinute din lapte nepasteurizat.
• Pastrarea alimentelor gătite separat de legume
• Spalati-va mainile, cutitele si tocatoarele (dar si celelalte ustensile din bucatarie) dupa manipularea
alimentelor nepreparate.
În cazul în care un om are simptome precum torticolis (afecțiune musculară)
sau febră se recomandă consultarea unui medic. Se recomandă un test de sange sau se
poate solicita efectuarea unei punctii spinale pentru a examina calitatea lichidului de la
nivelul măduvei spinării.

Bebelușii cu listerioză primesc aceleași antibiotice ca și adulții cu infecție. În


ciuda tratamentului prompt, infecția cu Listeria poate, încă, în anumite cazuri, să
conducă la deces, acest lucru este mult mai frecvent întâlnit la persoanele în vârstă și în
cazul acelora care se confruntă cu probleme medicale grave.
Concluzii

În concluzie, se poate spune că în ultimii ani cauzele de listeriaze au crescut foarte mult, în special
datorită modificărilor tehnologiei alimentare (industrializarea producţiei, distribuirea alimentelor, utilizarea
refrigerării pentru conservarea alimentelor).

Listerioza este o boală infecţioasă, afectând mai ales nou-născuţii, precum şi copiii şi adulţii în condiţii de
rezistenţă scăzută.
Listerioza este o boală a animalelor, de la care se care se transmite de obicei la oameni prin produse
alimentare contaminate, lapte insuficient pasteurizat sau branza (insa cel mai adesea germenele se gaseste in
carnea gatita insuficient si in produsele lactate).
Persoanele cu listerioza pot dezvolta simptome asemanatoare gripei, cum ar fi febra, cefalee, greata si
varsaturi, oboseala si diaree.
Datorită manifestărilor grave, această zoonoză prezintă o importantă deosebită și impune supravegherea
ei și implementarea unui set de măsuri pentru evitarea contaminării produselor alimentare.
Bibliografie

1. Marin Gh. Voiculescu ”Boli Infecțioase” Editura Medicală, București, 1990.


2. Perianu Tudor – Boli infecțioase ale animalelor. Viroze, vol. I, Ed. Venus, 2010.
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-asociate-sarcinii/listerioza-infectia-cu-listeria-
monocytogenes_1089
http://votp.info/sanatate/listerioza-cauze-simptome-prevenire/
.https://biblioteca.regielive.ro/referate/industria-alimentara/listeria-monocytogenes-
253801.html
http://rjp.com.ro/articles/2009.1/Pedia_Nr-1_2009_Art-2.pdf
REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOL. LVIII, NR. 1, AN 2009
http://www.uaiasi.ro/PN_2/PD-377/Lucrare-congres-2011.pdf
http://www.uaiasi.ro/ro/files/doctorat/Rezumat_Catalin_Carp_Carare.pdf
http://www.mediculmeu.com/boli-infectioase/infectii-cu-specii-de-corynebacterium-si-
antraxul/infectii-determinate-de-listeria-monocytogenes.php
Vă mulțumesc pentru atenție!