Anisakidoza

Știrbu Gabriel
CEPA, IV gr 2
Ce este anisakidoza?

 Anisakidoza este o infecţie produsă de Anisakis

Simplex, un parazit care ajunge în organismul
uman prin consumul de peşte, reacţia alergică pe
care o poate produce putând fi fatală. Nu orice
peşte este însă contaminat şi nu orice peşte
contaminat ne poate îmbolnăvi.
 Este putin cunoscuta, dar dar cu efecte care pot
ajunge până la şoc anafilactic.
Generalități

 A.simplex face parte din specia nematodelor, fam.

Anisakidae, în producerea anisakidozei fiind
implicate larvele de stadiul III ale mai multor
specii, dintre acestea cele mai importante fiind A.
simplex şi Pseudoterranova decipiens (P.
decipiens).
 Larvele acestora se deosebesc de alţi paraziţi
eventual prezenţi în musculatură, prin alura lor de
şarpe şi protejarea lor de o capsulă.
Generalități

 Parazitul A.simplex are 2 cm lungime, este uşor de observat în

organe, dar dificil de vizualizat în musculatură şi în pereţii
abdominali ai peştilor albi. Larvele de A.simplex sunt localizate în
cavitatea abdominală şi pe viscerele abdominale în interiorul
peritoneului, astfel încât se pot înlătura aproape în totalitate, odată
cu peritoneul şi viscerele. Rar larvele se găsesc sub foiţa peritoneală
şi aderă la musculatura abdominală. Studiile efectuate până în
prezent nu au stabilit o concluzie cu privire la posibilitatea migrării
larvelor de A.simplex, din organe în musculatura peştelui, după
moartea gazdei (peştilor). Localizarea musculară se întâlneşte mai
des la morun.
Ciclul biologic

 Viermii adulţi parazitează tubul digestiv al mamiferelor marine (balenă, focă, morsă,
delfin) care reprezintă gazda definitivă. Femelele adulte elimină în mediul natrural,
odată cu fecalele, ouăle care se dezvoltă în apa mării. Din ouă ies larve care ingerate
de crustacei, îşi continuă dezvoltarea. Aceste larve ajung în tubul digestiv al peştilor
marini şi cefalopodelor, în special calamar, odată cu ingerarea crustaceilor infestaţi.
În stomacul peştilor şi cefalopodelor, devin libere, traversează peretele tubului
digestiv, ajung pe seroasa cavităţii abdominale şi a viscerelor.Dacă peştii şi
cefalopodele infestate sunt ingerate de peşti sau cefalopode de talie mai mare,
larvele sunt capabile să se restabilească în aceleaşi locuri în corpul noilor gazde.
Atunci când peştii, crustaceii sau cefalopodele infestate sunt ingerate de mamiferele
marine, larvele se dezvoltă în adulţi încheind astfel ciclul biologic al paraziţilor.
 Ciclul biologic

1. ouă eliminate în mediul natural odată cu fecalele mamiferelor

marine
2. stadiile de dezvoltare larvară (L1-L3), ulterior larva fiind eliberată
în mediul acvatic
3. ingestia larvelor L1-L3 de către crustaceele planctonice
4. larvele L3 sunt ingerate de peşti, crustacei sau cefalopode
5. în momentul ingerării peştilor, crustaceilor, cefalopodelor de către
mamiferele marine, larvele se dezvoltă în adulţi
6. în momentul infestării accidentale a omului ca urmare a
consumului de peşte/crustacee infestate, una sau mai multe larve
pot
7. determina tulburări clinice sau reacţii alergice
 Factori de risc pe lanţul alimentar

Distribuţia paraziţilor de A.simplex şi P.decipiens în peştii din

Atlanticul de Nord variază în funcţie de mai factori:
1. Specia de peşte:
 specii cu infestaţii masive – merluciu, cod negru, mihalţ, cod;
 specii cu infestaţii moderate – egrefin, hering din Marea
Nordului, sebasta, cod din Atlanticul de Nord, halibut;
 specii cu infestaţii uşoare – peştele plat, merlan, cambula,
peştele pescar, macrou, stavrid, biban, cod din Canalul Mânecii,
Marea Baltică.
 Factori de risc pe lanţul alimentar

2. Localizarea geografică – infestaţia diferă de la o

zonă la alta chiar pentru aceeaşi specie de peşte,
zonele cele mai infestate fiind Marea Nordului,
Canalul Mânecii, Oceanul Atlantic;
3. Dimensiunea peştelui şi perioada în care s-a
realizat pescuitul – intensitatea infestaţiei creşte
odată cu dimensiunea/vârsta peştilor şi pare a
depinde şi de perioada în care a fost pescuit (ex: în
Marea Baltică heringul pescuit în perioada iunie-
octombrie nu este parazitat, iar heringul pescuit în
perioada noiembrie –mai este intens parazitat).
Factori de risc pe lanţul alimentar

 Omul se poate infesta prin ingerarea peştilor şi cefalopodelor infestate, crude sau
insuficient preparate termic.
 Creşterea numărului de infestaţii la om din ultimii ani se datorează mai multor factori,
dintre care amintim:
ameliorarea tehnicilor de diagnostic;
creşterea consumului de peşte crud sau insuficient preparat termic;
- reglementarea sistemelor de exploatare a mamiferelor marine.
 Cazurile de alergii datorate A.simplex sunt descrise mai ales în Spania, unde 12,4% din
populaţia Madridului posedă IgE specifice A.simplex, situaţie datorată consumului de
hamsii proaspete în oţet (murate).
Manifestare/simptome

 Manifestările alergice, cutanate sau articulare (faza invazivă)

 pseudo-ulceroase (faza acută)
 dureri sau sindroame subocluzive (faza subacută)
 Simptomatologia debutează cu urticarie pe fond alergic şi ulterior sindrom
anafilactoid asociat cu infecţii gastro-intestinale.
 Cazurile studiate în Spania descriu simptome clinice evoluând de la angioedeme
izolate şi urticarie, până la şoc anafilactic.
 Alte simptome descrise: gastroenetrita eozinofilică, boala respiratorie
ocupaţională, boala reumatică şi dermatita de contact.
Manifestare/simptome

 Urticaria acută şi angioedemul afectează aprox.20% din populaţie, în special

adolescenţii şi deşi aceste simpotme sunt limitate, fără a pune în pericol viaţa
pacienţilor, creează o stare de disconfort datorată pruritului, tulburărilor de
somn. Apariţia angioedemului asociat cu urticaria se întâlneşte la cca. 30% din
cazuri şi poate pune în pericol viaţa pacienţilor atunci când apare riscul unui
edem al glotei. Primele semne ale unei reacţii alergice uzuale apar în aproximativ
60-120 minute şi uneori chiar şi 6 ore, de la consumul peştelui (produselor
pescăreşti) infestate“,
 Cele mai multe focare sunt concentrate în concentrate în Asia şi Europa de Vest,
90% din cazuri fiind semnalate în Japonia, urmând apoi Germania, Olanda, Spania
şi Franţa.
Profilaxie

 Profilaxia transmiterii la om se bazează numai pe examinarea

corectă şi eliminarea din consumul uman a peştilor infestaţi.
 Congelarea este o metodă sigură de protecţie, însă trebuie
efectuată ţinând cont de parametri foarte bine supravegheaţi.
Astfel, congelarea la -20 º C pentru o perioadă de cel putin de
24 h asigură distrugerea larvelor de A. simplex, pentru o
perioadă mai mică de congelare fiind necesar să se scadă
temperature.
Profilaxie

 Şi totuşi aceste tratamente nu asigură şi distrugerea totală a

alergenilor rezultaţi din larvele de anisakis. Multe din tehnicile de
marinare tradiţionale sau afumare la rece nu sunt suficiente pentru
a asigura distrugerea larvelor de A.simplex. Aceste tratamente
trebuie să fie aplicate produselor crude sau produselor finite.
 În ceea ce priveşte tratamentele alternative congelării în cazul
produselor pescăreşti, nu există suficiente informaţii care să arate
dacă aceste tratamente – presiunea hidrostatică înaltă, iradierea,
deshidratarea, curentul cu voltaj scăzut – sunt eficiente pentru
distrugerea larvelor de Anisakidae.
Assessing the risk of an emerging zoonosis of worldwide
concern: anisakiasis
Miguel Bao, Graham J. Pierce, Santiago Pascual, Miguel González-Muñoz, Simonetta Mattiucci, Ivona Mladineo, Paolo
Cipriani, Ivana Bušelić & Norval J. C. Strachan

 Anșoa capturată în zonele FAO 37 (Marea Mediterană și Neagră) și 27 (Atlantic,

Nord-Est) au fost imediat congelate după capturare și ulterior inspectate pentru
Anisakis spp. în muşchi. După decongelare, anșoa a fost fileată și fileurile au fost
presate și apoi congelate pentru o examinare ulterioară. Apoi a fost efectuată
inspecția vizuală a fileurilor dezghețate de anșoa folosind o sursă de lumină UV
de 366 nm, larvele moarte de Anisakis spp. prezente în fileuri fiind fluorescente.
Bibliografie

 https://www.nature.com/articles/srep43699
 http://old.ansvsa.ro/upload/admin/altele/Riscuri_siguranta_alimentara_Anisakis.
pdf
 https://adevarul.ro/locale/slatina/ce-anisakidoza-putem-imbolnavi-produsele-sa
natoase-consumam-mare-grija-1_5c261a26df52022f75ff0412/index.html
 https://www.money.ro/macroul-congelat-infestat-nu-este-periculos-deoarece-lar
vele-sunt-moarte/
 https://www.youtube.com/watch?v=iuYjHhGCQEw
 https://www.youtube.com/watch?v=0kI1sKxrz9k