CRAPUL ARGINTIU

CRAPUL ARGINTIU

OANCEA
OANCEAGEORGIANA
GEORGIANA
ALEXANDRA
SAVU ALEXANDRA
CAMELIA
BIOSECURITATEA
PRODUSELOR

Crapul argintiu (Hypophthalmichthys

molitrix),sangerul sau fitofagul este un
pete fitoplanctonofag din familia
ciprinidelor,este un peste de
aproximativ un metru, din
apele mari curgtoare dulcicole din
Extremul Orient. A fost introdus n
Europa, unde
se crete n heleteie i iazuri.
Acesta face parte din regnul Animalia,
increngatura Chordata, clasa
Actinopterygii, ordinul Cypriniformes,
familia Cyprinidae, genul
Hypophthalmichthys, specia H molitrix.
Are o lungime obinuit de 3545cm,
maximal 110cm; greutatea maximal
50kg. Poate tri 20 ani.Corpul este

Capul este mare (mai mic dect la novac), lat, ascuit,

neacoperit de solzi, i botul rotunjit. Gura mare, orientat uor
n sus, oblic, cu buze subiri i fr dini. Aredini faringieni
mari, lii, situai ntr-un singur rnd, cte 4 de fiecare parte; ei
servesc la sfrmarea, dar mai ales la mcinarea hranei,
format din plancton. Ochii sunt mici, distanai i deplasai n
jos, cu marginea inferioar a orbitei aflat la colul din spate a
gurii (mai sus i mai aproape dect la novac). O creast (caren)
ascuit se ntinde pe partea ventral, de sub opercul pn la
nottoarea anal.nottoarea dorsal cu baza scurt este
situata n urma nottoarelor ventrale, iar nottoarea anal n
urma nottoarei dorsale. nottoarea caudal este puternic
scobit, lobii avnd extremitile ascuite. nottoarele
pectorale, ventrale i pedunculul caudal sunt mai scurte dect
la novac.Corpul este acoperit cu solzi mici i caduci. Linia
lateral este curbat n jos n partea anterioar i rectilinie n
partea posterioar.Membranele branhiale
sunt sudate ntre ele i formeaz un pliu mare peste
istm.Branhiospiniisunt foarte lungi, subiri i

Coloraia
Coloritul spatelui este cenuiu-verzui sau negru cenu iu; laturile sunt
argintii, uneori cu numeroase puncte negre, iar abdomenul albicios. nottoarele
pectorale, ventrale i anal sunt cenuiu ntunecate, u or glbui. nottoarea
dorsal i caudal sunt cenuii, cu o tent glbuie. Coloritul corpului este mult
mai deschis comparativ cu novacul. Irisul ochilor este argintiu.
Reproducerea
Depune icrele primvara prin aprilie-mai n masa apei n plin
curent, cnd migreaz n partea superioar a rurilor. n Europa
se reproduce n special artificial, n luna iunie. Depunerea
icrelor are loc de obicei n primele ore ale dimineii i este
foarte zgomotoas, petii srind afar din ap.n Romnia
devine matur sexual la vrsta de 8-9 ani i se reproduce numai
n staiile de reproducere artificial. Se practica tot mai frecvent
reproducerea natural dirijat dup o prealabil stimulare cu
extracte hormonale (ageni estrogeni)

Icrele sunt pelagice i au diametrul de 0,7-1,0 mm i o culoarea cenu iuverzui. Dup hidratare, diametrul icrelor devine 3,5-4,5 mm. O femel depune
n medie 500.000 icre sau 100.000 - 150.000 icre/kg.Crapii argintii se
inmultesc usor prin depunere de icre. Femela are un corp mai rotunjor, in timp
ce masculul este considerabil mai mic si mai colorat. Cand formeaza perechile,
acestia sunt foarte loiali.Apa din acvariul pentru imperechere trebuie sa aiba
26-30 grade C, iar nivelul acesteia nu trebuie sa depaseasca 10-15 cm. Ar fi
bine sa adaugi plante cu frunze fine, fie plutitoare, fie grupate. Bilele de
marmura pot fi folosite ca si substrat, pentru a proteja icrele de ceilalti
pesti.In acvariul de imperechere trebuie sa plasezi de doua ori mai putine
femele decat masculi. Acestea trebuie mutate cu cateva zile inaintea
masculilor. Se vor forma perechile si vor parasi grupul, pentru a depune icrele
printre plante. Indeparteaza adultii imediat ce depunerea s-a incheiat; in caz
contrar, acestia vor manca puietul.Mentine acvariul la intuneric pana cand
icrele se dezvolta, pentru a preveni cresterea fungica.Pestisorii vor iesi la 3648 de ore dupa depunere si trebuie hraniti cu creveti proaspeti. Cresc repede si
pot fi hraniti cu hrana uscata macinata fin sau cu hrana speciala
din magazinele de animale.

Habitat si ingrijire
Crapul argintiu este originar din raurile din Burma, Thailanda si Sumatra.
Intrucat necesita un nivel putin mai ridicat de oxigen decat alte specimene
Danio, este foarte important sa alegi un filtru bun pentru acvariu. Crapii
argintii tolereaza temperaturi mai scazute ale apei si pot fi tinuti intr-un
acvariu neincalzit.
Inoata la toate nivelurile, dar pentru ca le place sa sara, acvariul trebuie
acoperit. Opteaza pentru un acvariu mare, cu plante pe margine. Culorile
radiante ale acestor pesti sunt cel mai vizibile la lumina reflectata de sus.
Le place lumina soarelui de dimineata.
Desi nu sunt pretentiosi in ceea ce
priveste parametrii apei, prefera totusi
apa cu pH neutru.

Dieta
Crapii argintii accepta hrana sub orice forma: vie, inghetata sau sub
forma de fulgi.
In natura, dieta lor este formata in primul rand din insecte si
zooplancton.Pentru a le mentine sanatatea, hraneste-i cu fulgi tropicali de
calitate sau cu hrana granulata, precum si cu mancare inghetata sau vie cum
ar fitubifex, larve de tantari, creveti si Daphnia.
Importana economica
Crapul argintiu are o valoare mare economic, avnd un ritm de cre tere
accentuat. Are o carne foarte gustoas, bogat n grsimi (pn la 13% i
chiar 23%). Hrnindu-se cu plancton, aceast specie nu este concurent la
hrana crapului, care consum n special, hran de pe fund. Sngerul
consum plancton vegetal, asigurnd o mai bun
valorificare a potenialului trofic al bunurilor piscicole,
a vegetaiei dezvoltate n exces.

Boli ale pestilor

Infectiile fungice sunt printre cele mai raspandite boli intalnite la pestii tropicali.
Deoarece sporii de ciuperca sunt prezenti in toate acvariile, ei se pot depune rapid si pot
crea probleme pestilor stresati, raniti sau bolnavi. Calitatea slaba a apei poate contribui
si ea la raspandirea infectiilor fungice intr-o populatie sanatoasa de pesti.Cei mai multi
acvaristi pot identifica cu usurinta infectiile fungice externe. Majoritatea infectiilor
fungice au un aspect caracteristic alb, pufos, fiind cunoscute in general ca boala de
bumbac". Pe masura ce infectiile fungice se inrautatesc, pot capata un aspect de
culoare gri sau chiar rosu.Din fericire, cele mai multe infectii fungice ataca doar
tesuturile externe ale pestilor si icrelor. Majoritatea infectiilor sunt asociate cu o infectie
sau rana mai veche, din acest motiv de cele mai multe ori este necesar un tratament
format din doua parti pentru a vindeca complet acesti pesti infectati. Exista si infectii
fungice care afecteaza organele interne ale pestilor.
Ciupercile sunt prezente in majoritatea acvariilor, dar exista anumite conditii care
maresc sansele de aparitie a infectiilor fungice, inclusiv:
Calitatea slaba a apei
Igiena neglijenta
Existenta in acvariu a unor pesti morti sau a unor cantitati mari de material organic in
descompunere

Boala cu aspect de bumbac

Boala de bumbac" este un termen general folosit pentru infectiile fungice comune
care afecteaza epiderma, aripioarele si cavitatea bucala. Excrescentele albe pufoase
colonizeaza zonele unde au existat anterior si alte infectii, paraziti sau rani. Cele mai
comune tipuri de ciuperci in cazul acestor infectii sunt Saprolegnia si Achyla. Si alte
ciuperci pot cauza aparitia acestor infectii si in locul unei infectii pot exista mai multe
specii de ciuperci.
Tratamentul pentru boala cu aspect de bumbac include bai cu sare sau cu agentul
antifungic denumit fenoxietanol. In unele cazuri este tratat tot acvariul, dar daca exista
infectii individuale, este de preferat tratarea pestilor intr-un acvariu separat, pe post de
spital. Un alt tratament este aplicarea locala a unui agent antifungic si antibacterian
numit Violet de gentiana.

Putregaiul branhiilor (Gill rot)

Putregaiul branhiilor este o infectie fungica rara, dar daca apare si nu este
tratata, poate fi mortala. Un peste infectat respira greu si branhiile sale sunt acoperite
cu mucus si au un aspect patat. Infectia este cauzata de ciuperca Branchiomyces si
poate duce la putrezirea in totalitate a branhiilor. Infectiile apar in special la pestii
stresati, care traiesc in acvarii cu un nivel ridicat de amoniac sau azotat. Chiar daca
tratamentul este dificil si de cele mai multe ori nu da rezultate, unele cazuri au fost
vindecate cu o terapie, pe termen lung, de bai cu fenoxietanol si niveluri crescute de
oxigen. Prevenirea si buna ingrijire sunt importante in impiedicarea aparitiei acestei
boli.

Ciuperca ce afecteaza ouale

Daca in acvariu sunt pesti care se afla in perioada de imperechere, icrele pot fi
infectate de o ciuperca pufoasa, alba. Ciupercile Achyla si Saprolegnia sunt
speciile care provoaca cele mai multe probleme. Aceste ciuperci sunt prezente in
majoritatea acvariilor si infecteaza ouale crapate, bolnave sau infertile, dupa care
vor afecta si ouale sanatoase. Deoarece multe specii de pesti care depun icre isi
protejeaza ouale si le indeparteaza pe cele bolnave, infectia fungica devine o
problema in situatiile in care parintii au abandonat cuibul sau in cazurile de
incubare artificiala.Odata ce un ou a fost infectat, nu exista tratament.
Ouale infectate trebuie indepartate imediat cu o pipeta, ac sau penseta. Este
important ca proprietarul acvariului sa nu confunde un ou opac sanatos cu un ou
infectat cu o ciuperca.