Universitatea Valahia din Târgoviște

Facultatea de Ingineria Mediului și Știința Alimentelor

Specializarea: CEA

Anul I

BOTRIOCEFALOZA

Profesor coordonator: Student:

Conf.univ.dr.ing. Stoica Alexandru Ciuciuc Evelyne-Andrada

Târgoviște, 2023-2024
 Ce este botriocefaloza?
Botriocefaloza este boala parazitară a intestinului subțire datorată infestării
cu botriocefalul Diphyllobothrium latum. Botriocefalul este o tenie (vierme plat
în formă de panglică) din clasa cestodelor, care poate atinge 10-12 metri în
lungime sau mai mult și se dezvoltă în intestinul subțire al omului și al altor
mamifere (câini, pisici etc.).

Care sunt semnele și simptomele infecției cu

Diphyllobothrium ?
Majoritatea infecțiilor sunt asimptomatice. Cu toate acestea, simptomele pot
include disconfort abdominal, diaree, vărsături și scădere în greutate. Deficitul
de vitamina B12 poate duce la anemie pernicioasă. Complicațiile includ obstrucția
intestinală și boala vezicii biliare cauzate de migrarea proglotidelor.

Cum este diagnosticată infecția cu Diphyllobothrium ?

Diagnosticul se face prin identificarea ouălor sau a segmentelor de tenia într-o
probă de scaun cu un microscop. Ouăle sunt de obicei numeroase, dar poate fi
nevoie de mai mult de o probă de scaun pentru a le găsi.
 Cum este posibilă infectarea cu Diphyllobothrium ?
Infectarea este posibilă consumând pește crud sau insuficient gătit. Exemple
de pești includ somonul, păstrăvul, bibanul, știuca și alte specii - de obicei pești
de apă dulce. Unii pești, cum ar fi somonul, trăiesc atât în apă dulce, cât și în apă
sărată și pot adăposti larve de Diphyllobothrium . Peștele ușor sărat, afumat sau
murat poate conține, de asemenea, organisme infecțioase.

Cine are cel mai mare risc de infectare?

Infecția cu Diphyllobothrium apare în general în emisfera nordică (Europa,
state noi independente din Fosta Uniune Sovietică, America de Nord, Asia), dar a
fost raportată în Uganda și Chile. Peștii infectați cu larve de Diphyllobothrium
pot fi transportați și consumați în orice zonă a lumii.

Cum poate fi prevenită infectia cu Diphyllobothrium ?

A nu se consuma pește crud sau insuficient gătit.
FDA recomandă următoarele pentru prepararea sau depozitarea peștelui pentru
a ucide paraziții:
 Pește gătit în mod adecvat (la o temperatură internă de cel puțin 145 ° F
[~63 ° C]).
 Pește congelat
- La -4°F (-20°C) sau mai jos timp de 7 zile (timp total) sau
- La -31°F (-35°C) sau mai puțin până când se solidifică și depozitarea la -31°F
(-35°C) sau mai puțin timp de 15 ore, sau
- La -31°F (-35°C) sau mai puțin până când se solidifică și depozitarea la -4°F
(-20°C) sau mai puțin timp de 24 de ore.

Sunt disponibile medicamente pentru tratarea infecției cu

infecția cu Diphyllobothrium ?
Da, sunt disponibile medicamente sigure și eficiente pentru a trata infecția cu
Diphyllobothrium (praziquantelul sau niclosamida sunt utilizate cel mai des).
- Praziquantel, adulți, 5-10 mg/kg oral în terapie cu doză unică; doza pentru
copii este aceeași (trebuie luat cu lichide în timpul mesei)
- Niclosamidă, adulți, 2 g pe cale orală o dată; copii, 50 mg/kg (max 2 g) oral
o dată (trebuie mestecată bine sau zdrobită și înghițită cu o cantitate mică de
apă ).
 Ciclu de viață al botricefalului

Ouăle sunt trecute neembrionate în fecale . În condiții adecvate, ouăle se

maturizează (aproximativ 18 până la 20 de zile) și produc oncosfere care se
dezvoltă într-o coracidie . După ingerarea de către un crustaceu adecvat
(prima gazdă intermediară), coracidia se dezvoltă în larve procercoide
. Larvele procercoide sunt eliberate din crustacee la prădarea de către a doua
gazdă intermediară (de obicei un pește mic) și migrează în țesuturile mai adânci,
unde se dezvoltă într-o larve plerocercoide (spargana), care este stadiul
infecțios pentru gazda definitivă . Deoarece oamenii nu mănâncă în general
aceste specii de pești mici crude, a doua gazdă intermediară probabil nu
reprezintă o sursă importantă de infecție umană. Cu toate acestea, aceste mici
gazde intermediare secundare pot fi mâncate de specii de prădători mai mari
care servesc apoi ca gazde paratenice . În acest caz, plerocercoidul migrează
spre musculatura peștelui răpitor mai mare; oamenii (și alte specii gazdă
definitive) dobândesc parazitul prin consumul de pește gazdă paratenic
insuficient gătit . La gazda definitivă, plerocercoidul se dezvoltă în tenii
adulte în intestinul subțire. Difilobotriidele adulte se atașează de mucoasa
intestinală prin intermediul a două arbori bilaterale (bothria) ale scolexului
lor . Adultii pot ajunge la peste 10 m lungime, cu peste 3.000 de
proglotide. Ouăle imature sunt evacuate din proglotide (până la 1.000.000 de ouă
pe zi per vierme) și sunt trecute în fecale. Ouăle apar în fecale la 5 până la 6
săptămâni după infectare.

Gazde
Gazdele intermediare și paratenice includ o mare diversitate de pești de apă
dulce și marini, de obicei biban și știucă pentru Dibothriocephalus latus și somon
pentru D. nihonkaiense .
Specificitatea gazdă definitivă în rândul difilobotriidelor importante din punct
de vedere medical este scăzută. Pe lângă oameni, alte mamifere carnivore,
mâncăruri de pește și câteva păsări pot servi și ca gazde definitive. Gazdele
definitive non-umane pentru D. latus , D. nihonkaiense și D. dendriticus includ o
varietate de mamifere carnivore (canide, felide, urși și mustelide); dintre
aceștia, numai D. dendriticus este cunoscut că parazitează păsările, în special
pescărușii. Pinnipedele sunt gazda naturală definitivă pentru Adenocephalus
pacificus și a fost găsită și la câini și șacali. Dintre speciile asociate cetaceelor,
Diphyllobothrium stemmacephalum se găsește mai ales la delfini și marsuini, iar
D. balaenopterae la balene.

Prezentare clinică
Difilobotriaza poate fi o infecție de lungă durată, de până la 25 de ani.
Majoritatea infecțiilor sunt asimptomatice, dar la unii pacienți pot apărea
simptome gastrointestinale. Migrarea aberantă a proglotidelor poate provoca
colecistită sau colangită. Rareori, infecțiile masive pot provoca obstrucție
intestinală.