Tenia

Ce este tenia?
Tenia face parte din familia cestodelor, fiind un parazit intestinal cu forma
plata, asemanator unei panglici. Tenia nu poate trai de una singura, ea
supravietuieste doar in intestinul uman sau al unui animal.
Ouale viermilor plati ajung in organismul uman prin mancarea ingerata, mai
ales a carnii crude sau nepreparate termic corespunzator. Oamenii se pot si ei
infecta prin contact cu scaunele animalelor sau apa contaminata. Cand
infectia se transmite de la animal la om, avem de a face cu zoonoza.
Tenia adulta consta intr-un scolex (capul si gatul teniei) si segmente in lant
numite proglote. Cand un individ este infectat cu tenie, capul acesteia adera
la paretele intestinului, iar proglotele crec, producand oua. Teniile adulte pot
trai chiar si 20 ani in interioarul unei gazde. Infectiile intestinale sunt de
obicei usoare, insa cele severe pun probleme grave de sanatate.
Tenia este un protozoar pluricelular, fiind mult mai evoluat dect celenteratele
sau spongierii, deosebirea fiind faptul c prezint organe i sisteme de organe


Tenia
Transmiterea Teniei
Transmiterea Teniei se realizeaza prin ingestia de carne de vita cruda sau
insuficient preparata termic (cruda) - care contine chisturi larvare de tenie.
In intestin, formele larvare se transforma in viermi adulti, cu dimensiuni de
aprox. 10 metri, care elimina oua prin segmentele lor terminale. Oale ajung
in mediul exterior odata cu scaunul si reprezinta o sursa de infestare pentru
bovine. Astfel, ciclul se reia. Clinic, boala poate trece neobservata. Intr-un
numar mic de cazuri, se poate manifesta prin dureri abdominale moderate,
astenie, stare de rau. Transmiterea Teniei la om se face tot digestive, dar in
acest caz, omul poate fi gazda intermediara sau definitive. Astfel, daca
ingera oua de Tenia, devine gazda intermediara, imbolnavindu-se de
cisticercoza. In acest caz este de vina consumul de carne de porc in stare
cruda sau insufficient preparata termic - continind larve de Tenia.
Simptomele in cazul Teniei sint desori absente iar in cazul cisticercozei este
severa. Diagnosticul in teniaza se bazeaza pe examinarea fragmentelor de
Tenie din scaun. Tratamentul se efectueaza cu substante antiparazitare si
trebuie supravegheat de medic.

Consumul carnii sau pestelui contaminat: daca pestele sau
carnea are chisturi de larve si este consumata cruda sau
insuficient preparata termic, larvele pot ajunge in intestin
unde se dezvolta in paraziti adulti. O tenie adulta poate
trai chiar si 20 ani, putand ajunge la o lungime de 15m.
Majoritatea se ataseaza de peretii intestinului, in vreme
ce altele parcurg sistemul digestiv si sunt eliminate in
toaleta odata cu scaunul. Tenia provenita din ingerarea
pestelui este mai des intalnita in tarile cu traditie
in consumarea pestelui crud, cum sunt regiunile Europei
de Est, Scandinavia si Japonia. Pestele consumat crud sau
insuficient pregatit, cum este somonul, constituie cea mai
raspandita sursa de infectie.
Transmiterea de la om la om : tenia pitica poate fi
transmisa de la om la om. Este singurul vierme plat care
poate parcurge tot ciclul de viata (ou-larva-tenie adulta)
in interiorul unei singure gazde, fiind cea mai raspandita
teniaza la nivel global.
Transmiterea insecta-om : mustele si unele tipuri de
gandaci pot colecta ouale de tenie prin ingestia
excrementelor sobolanilor sau soarecilor infectati,
insectele infectand, la randul lor, oamenii. Aceste insecte
sunt numite gazde intermediare, intrucat tenia exista
in interiorul organismului lor in stadiul cuprins intre ou si
tenie adulta. Acest tip de infectare apare, in special, in
cazul teniei pitice, fiind foarte raspandite in zonele de
pe glob cu igiena precara.

Reinfectarea : in timpul tratamentului pentru eliminarea teniei, pacientii se
pot reinfecta in cazul in care nu respecta masuri de igiena stricte. Ouale vor
fi prezente in scaun, iar daca pacientul nu-si spala mainile foarte bine dupa
folosirea toaletei, exista riscul reinfectarii.
Tenia cainelui : numita si Echinococoza uniloculara sau chistul hidatic,
presupune ca larvele de tenie (chisturile continand larvele) se stabilesc si
raman intr-un singur loc din organism. Oamenii, in special copiii, pot atinge
accidental scaunul cainelui si astfel vor inghiti ouale atunci cand isi duc mana
la gura. Infectia este posibila si printr-un contact apropiat cu un caine
infectat. Acest tip de infectie este raspandit in unele parti din Australia,
Grecia, Sudul Spaniei, America de Nord si de Sud, Turcia si Asia. Este
mai intalnita in zonele rurale dacat in cele urbane.

Care sunt simptomele si
semnele teniazei?

Simptomul este ceea ce pacientul simte si raporteaza, in vreme
ce semnul este ceea ce altii, inclusiv doctorul sau asistenta
medicala, observa. De exemplu, durerea poate fi un simptom,
in vreme ce eruptia cutanata este un semn.
Majoritatea indivizilor care au tenie nu acuza simptome,
nefiind macar constienti de gazdurirea parazitului. In cazul in
care simtomele sau semnele sunt prezente, acestea
includ:oboseala si stari de slabiciune generala
dureri abdominale; pot include si dureri epigastrice (durere in
abdomen, chiar deasupra stomacului)
scadere in greutate
stari de voma
greata

inflamarea mucoasei intestinului (enterita), alterarea
apetitului de cele mai multe ori, scaderea acestuia. In
cazul infectiei cu tenie de porc, poate aparea cresterea
apetitului
dificultati de somn
ameteli
convulsii
malnutritie, intrucat tenia consuma o proportie
importanta din nutrientii localizati in intestin
deficienta vitaminei B12 este foarte rara si apare doar in
cazul pacientilor infectati cu tenia provenita din consumul
carnii de peste (Diphyllobothrium latum)

Viermele de galbeaza
Viermele de glbeaz (Fasciola hepatica) este un vierme parazit care
triete n ficatul oilor.
[1]
Este bine adaptat condiiilor de via; este acoperit
cu un tegument care formeaz o cuticul cu rol de aprare mpotriva
sucurilor digestive. Tegumentul i ptura muscular de sub el formeaz
mpreun teaca musculo-cutanee. Dup forma corpului el se clasific n
grupa platelminti (viermi cu corpul plat). face parte din clasa viermii.
Boala parazitar a ficatului pe care o produce se numete glbeaz (a
ficatului), distomatoz hepatic, sau fascioloz

Mediu de via i alctuire


Viermele-de-glbeaz se gsete n ficatul oilor dar poate fi gsit i la alte
animale, cum ar fi vaca. Produce boala numit glbeaz. Seamn cu o smn
de dovleac de 3-4 cm lungime. Tocmai pentru c este galben, viermele a primit
numele vierme-de-glbeaz. Are dou ventuze pe partea ventral, una n jurul
orificiului buco-anal i cellalt napoia lui.
Alctuirea intern este simpl, neavnd sistem circulator i nici respirator.
Sistemul digestiv este minimalist; este format din un tub lung i subire, cu un
singur orificiu buco-anal i ramificaii laterale scurte. Acestea faciliteaz circulaia
substanelor nutritive, a oxigenului i a dioxidului de carbon. Excreia se
realizeaz prin canalicule i canale excretoare.
Sistemul nervos este alctuit din ganglioni nervoi grupai n partea anterioar a
corpului. Organele de sim sunt foarte slab dezvoltate, datorit faptului c duce o
via parazit.

Reproducerea

Viermele-de-glbeaz este hermafrodit i se nmulete printr-un numr mare
de ou, pe care le depune n canalele biliare ale oii parazitate. Acestea ajung
n tubul digestiv i apoi cu fecalele n mediul exterior. Dac mpreun cu
fecalele ajung n apa unei bli, din ou ies nite larve mici, care pot nota.
Larvele care ptrund n cochilia melcului se dezvolt, se transform,
rezultnd cercarii. Ele se urc pe firele de iarb i se nchisteaz.
Dup ce oile mnnc iarba infestat, viermele merge din stomac n ficat
pn n cile biliare. n sptmnile care urmeaz ingestiei parazitului,
subiectul are febr, frisoane i simte dureri ale ficatului. De asemenea, survin
pusee de urticarie i uneori umflturi ale articulaiilor. Trecerea parazitului n
cile biliare provoac icter, dureri mai acute ale ficatului, colici hepatice i o
inflamare a cilor biliare i a veziculei. Prezena oulor viermelui n scaune
confirm diagnosticul

Galbeaza mare a ficatului este prezenta in Franta la
ierbivorele domestice (vaci, oi etc.), mai rara la om, ciclul
de reproducere al parazitului necesitand prezenta unei
mici moluste semi-acvatice, limnea. Omul se contamineaza
cu ea consumand salate crude ca cea de papadie, creson
sau fetica, culese din fanete. Dupa ingestie, viermele
merge din stomac in ficat pana in caile biliare. In
saptamanile care urmeaza ingestiei parazitului, subiectul
are febra, frisoane di simte dureri ale ficatului. De
asemenea, survin pusee de urticarie si uneori umflaturi
ale articulatiilor. Trecerea perazitului in caile biliare
provoaca un icter, dureri mai acute ale ficatului, colici
hepatice si o inflamare a cailor biliare si a veziculei..
De la primele simptome, infestarea este diagnosticata prin examene
serologice si sangvine, care pun in evidenta
o hipereozinofilie (cresterea numarului unei varietati
de leucocite care atesta o infestare parazitara). Prezenta oualor
viermelui lichidul biliar, obtinut prin tubaj duodenal, confirma
diagnosticul.
Tratamentul necesita o spitalizare si consta in amdinistrarea de
emetina. Prevenirea se bazeaza pe consumarea de creson si fetica de
productie exclusiv industriala; papadia trebuie sa fie spalata cu
atentie, si nu trebuie s-o culegem de pe pajisti pe care pasc vacile sau
oile.