In procesul de respiratie acceptorul final de hidrogen este o substanta

organica sau anorganica si nu oxigenul moleculart

In natura bacteriile anaerobe sunt numeric in avans fata de cele aerobe.

Rolul lor in natura este complex si variat: iau parte la ciclul azotului si
carbunelui, la descompunerea substantelor organice (fenomene de
putrefactie), sintetizeaza unele materii organce, etc.

Habitatul lor normal este solul ( flora exogena) respectiv cavitatile

naturale ale omului si animalelor (flora endogena).

A. FLORA ANAEROBA EXOGENA

a. Clostridiile neurotoxice: Clostridium tetani- Clostridium botulinum

b.Clostridiile histotoxice (ai gangrenei gazoase)- Clostridium perfringens-

Clostridium septicum- Clostridium oedematiens- Clostridium histolyticum,
etc.

B.FLORA ANAEROBA ENDOGENA

a. Coci anaerobi- Genul Peptostreptococcus- Genul Veillonella

b. Familia Bacteriodaceae- Genul Bacteroides (Ristella)- Genul

Fusobacterium- Genul Leptotrichia

c. Familia Lactobacillaceae- Genul Lactobacillus

d. Familia
Propionibacteriaceae- Genul Propionibacterium- Genul Eubacterium

FLORA EXOGENA ANAEROBA

GENUL CLOSTRIDIUM

Fac parte din familia Bacillaceae.

Sunt bacili de 3-12 milimicroni lungime, Gramm pozitivi, sporulati.

Diametrul sporilor fiind mai mare dcit grosimea formelor vegetative ,

deformeaza corpul bacterian, dindu-i aspect de fus
sau barcuta ( spor central) de racheta de tenis ( spor subterminal)
respectiv de bat de toba ( spor terminal).
Cu exceptia lui Cl perfringens care poseda capsula, toate celelalte
specii sunt mobile detinind cili peritrichi.

Sunt anaerobi sau micoaerofili.

Din filtratul culturii se izoleza enzime proteolitice, hemolizine

si exotoxine foarte puternice. Toxigeneza este caracterul dominant de
patogenitate al clostridiilor patogene.

Infectiile cauzate de acesti germeni nu sunt contagioase, nu pot

fi transmise de la om la om, sau de la animal la animal, deci sursa de
infectie nu este niciodata omul sau animalul bolnav.

CLOSTRIDIUM TETANI

1.Definitie
2. Habitat Se gaseste in sol, in intestinul omului si al animalelor
3.Caractere Sunt bacili mari de 2-5 milimicroni, mobili cu cili peritrichi.
morfologice
Sunt Gramm negativi.

Sporuleaza formind un spor mare dispus terminal la unul din polii bacilului
dind aspectul de racheta de tenis.
4. Caractere de Creste usor pe medii simple dar absolut necesar in conditii de
cultura anaerobioza (mediul Zeissler) formind colonii mici, bombate cu margini
neregulate colonii de tip S.

Produce hemoliza.

In medii lichide crste tulburind usor mediul, datorita prezentei bulelor gazoase,
degajind un miros de corn ars de animal.

Pe geloza in coloana dezvolta colonii pufoase ( in puf de papadie).

5. Caractere In general nu nu fermenteaza nici un zahar.
biochimice
Puterea proteoliticaeste slaba.

Produce indol si H2S.

Secreta tetanolizina si o exotoxina foarte puternica - tetanospasmina.

6. Rezistenta Formele vegetative sunt distruse de dezinfectante si antiseptice la temperatura
in mediu, la de 56 gr.C in timp de 15- 2o de minute, precum si de radiatiile solare.
agenti fizici,
chimici Formele vegetative sunt sensibile la peniciline.
si biologici
Sporii rezista 20 de minute la 115 gr. C. dar sunt distrusi la autoclav.
7. Structura Prezinta antigene somatice (Ag O de perete si Ag H de cil) si
antigenica antigene solubile (exotoxine).

Ag H este specific de tip identificind l0tipuri serologice de Cl tetani de la I-X.

Toate tipurile de Cl. Tetani secreta o toxina UNICA.

Antigenele solubile (exotoxinele) sunt:

- tetanospasmina cu afinitate pentru SNC (bulb si maduva).

- tetanolizina care are afinitate pentru hematii producind hemoliza.

8.Caractere de Se datoreaza toxigenezei. Toxina tetanica este o exotoxina.
patogenitate
Contine 2 fractiuni tetanolizina care este antigenica si tetanospasmina care
produce contractii si paralizii.

Cu ajutorul caldurii si formolului se transfoprma in anatoxina care fiind

deosebit de antigenica, inoculata la animale sau om determina
aparitiaanticorpilor antitoxici.

Toxina tetanica este o neurotoxina care nu are actiune

dermonecrotica si nici nu produce leziuni vizibile la nivelul
pielii, actiunea ei repercutindu-se asupra sistemului nervos central si a celui
periferic.

Toxina ajunge la centrii motori din bulb si hipotalamus pe cale

nervilor peroferici, actionind ca
stricnina asupra SNC prin suprimarea inhibitei sinaptice( neuro neuro
nale si neuromusculare)Activitatea miozincoinesterazei este inhibata,
motiv pentru care are loc acumularea acetilcolinei in cantitate mar, determinind
contractii spasmodice.
9. Este umoral fata de toxinele tetanice insa in cursul bolii anticorpii sintetizati
Raspunsul imu sunt slabi, nu confera protectie, deoarece toxina tetanica are locusul patogenic
n mult mai puternic decit locusul antigenic.
10. Boala la Cl. tetani produce infectii numai daca patrunde in plagile
om profunde, murdare in special cu pamint (plaga cu potential tetanigen).

Germinarea sporilor in tesuturile afecgtate are loc numai la o presiune de

oxigen mai scazuta decit cea din tesuturile normale.

Bacilul tetanic ramine cantonat la poarta de intrare in organism.

Nu determina bacteriemii.

Dupa o incubatie de 4-10 zile debuteaza cu contractii musculare s

 spasmodice insotite de hiperexcitabilitate generala. la om primul semn de boala
este trismusul ( contractura maseterului), apoi sunt

prinsi orbicularii ochilor si gurii, respectiv muschii fruntii,

bolnavul avind un facies caracteristic ' risus sardonicus'.
Contracturile se extind asupra muschilor cefei, spatelui,
membrelor inferioare. Bolnavul ia in pat diferite pozitii antalgice
(opistotonus). Indiferent de locul leziunii omul face intotdeauna tetanos
descendent, spre deosebire de animale care fac tetanos ascendent.

In urma spasmului muschilor respiratori si a insuficientei respiratorii si

circulatorii instalate urmeaza moartea bolnavului in lipsa instituirii rapide a
tratametului specific.
11.Epidemiolo Plagile cu potential tetanigen trebuiesc atent si minutios tratate
gie
)curatirea atenta a plagii, dezinfectia ei, tratament antibiotic, si in
functie de indicatile medicului infectionist seroterapie si vaccinare sau
revaccinare antitetanica de urgenta.