PORCUȘORUL DE GUINEEA

Porcusorul de Guineea este o specie care face parte

din clasa Mammalia (mamifere),
Ordinul Rodentia (rozatoare),
Subordinul Hystricomorpha,
Familia Caviidae,
Subfamilia Caviinae,
Genul Cavia.
 Locurile de bastina al acestei specii sunt podisurile si regiunile
stancoase ale statelor vestice a Americi de Sud: Peru, sudul Boliviei,
nord-vestul Argentinei, nordul Chilei.

Numele comun: porcusor montan (Montane Guinea Pig).

In Peru porcusorii erau folositi de catre populatia bastinasa pentru

sacrificii religioase (ritualuri) si hrana. Cu ocazia sapaturilor in mormintele
incasilor s-au gasit multe mumii de porcusori.

Chiar si astazi traiesc langa indienii din Peru si sunt tinuti ca

animale de casa.

Numele de porcusor se datoreaza

faptului ca strigatul lui seamana cu cel al
purcelusului.

Nu se stie exact, din ce cauza a primit

numele de Guineea, nume folosit de englezi,
romani, olandezi.
 Raspandirea lor ca animale de companie in Statele Unite s-a produs
aproximativ prin anii 1770.

Fiind foarte sensibili la infectii bacteriene, in secolul al XIX-lea

Robert Koch si asistentul lui, Emil Behring a folosit aceste animale in
cercetarea tuberculozei si a difteriei.

In natura porcusorii de Guineea salbatici traiesc in grupuri de cate

5-10 indivizi si sunt activi mai ales noaptea.

Nu isi construiesc vizuina, se ascund in crapaturile stancilor, in

tufisuri, sau ocupa vizuinile parasite ale altor animale, si isi petrec
majoritatea timpului in zone cu iarba din abundenta.

Doar porcusorul de Guineea domesticit tipa dupa hrana, dobandind

acest reflex conditionat prin convietuirea cu omul.
-Masoara intre 20 si 25 de cm, si pot cantari 1000- 1200 de grame.

- Speranta medie de viata este de 5-6 ani, dar pot ajunge si pana la 8-9 ani.
Cartea Recordurilor inregistreaza cel mai longeviv porcusor ca avand 14 ani si
10 luni.

-Gestatia dureaza mult comparativ cu alte rozatoare: 62-70 de zile. Durata

este major influentata de numarul de pui pe care ii poarta mama, cu cat sunt
mai multi cu atat dureaza mai mult.

-puii se nasc cu ochii deschisi, cu dinti si cu blana. La 3 ore dupa ce s-a nascut
puiul de porcusor este capabil sa alerge. Imediat dupa nastere el se hraneste
singur atat de la pieptul mamei cat si cu hrana administrata ei, putand deja
sa roada.

- Femela are doar 2 mameloane, un cuib poate ajunge pana la 7 pui, dar media
este de 2-4.

- Porcusorii ajung repede la maturitate sexuala: masculii la 3-5

saptamani, iar femelele la 4. Totusi masculii sunt fertili abia la 8-10 saptamani.

-pentru femele este recomandat sa fie imperecheate abia la 12 saptamani, cand

scheletul bazinului este dezvoltat complet
 RASE

Porcusorii de Guineea se clasifica dupa doua aspecte importante:

1. Rasa: Exemplare standard, unde se tine cont de calitatea blanii (lungimea

si directia cresterii parului), forma capului, a diferitelor parti ale corpului etc.;

2. Varietate de culori: O anumita rasa este clasificata si dupa culoarea

blanii, locul, proportia si extinderea culorilor fiind bine definite;

In lume exista 13 rase recunoscute si omologate si multime

de varietati ale acestora.

Unele (in special cele cu par lung) sunt crescute aproape exclusiv
pentru show, intrucat intretinerea blanii este sofisticata si cere mult timp
si pricepere.

Porcusorii pot fi unicolori, bicolori sau chiar tricolori.

Englez (sau porcusorul cu par scurt): English crested:

este o varietate de porcusor cu

par scurt, rezultata prin
incrucisarea cu abisinian.
American crested (porcusor cu
creasta alba) Abisinian
Black/White sow, texel
Alpaca boar
Himalaya texel sow
Golden agouti/white boar,texel
 Skinny

Baldwin
 Comportamentul porcusorilor de Guineea

In natura porcusorii de Guineea traiesc in grupuri de cate 5-10

indivizi, aceasta forma de viata este avantajoasa pentru ei, avand o mai
mare sansa de supravietuire in salbaticie.

-nu se pot catara si nu pot sari. Atentie mare cand il luati in brate sau il
asezati undeva la inaltime, sa nu cada sau sa nu sara pentru ca se
poate accidenta grav.

- Sunt animale rezistente, foarte sanatoase. Nu necesita vaccinare sau vizite

dese la veterinare. Se pot alege cu paraziti externi, daca vin in contact cu
acestia. Scorbutul si diareea sunt cele mai comune afectiuni ale lor.
-Au o memorie buna si simturi ascutite. Auzul, mirosul si simtul tactil sunt
bine dezvoltate, vazul mai putin. Nu suporta sunetele puternice.

- Asemenea porcilor, mananca foarte mult. Tot timpul rontaie cate ceva, asta
si pentru ca dintii lor incisivi cresc continuu si trebuie tociti.

- Din pacate sunt si animale folosite adesea pentru experimente de laborator,

pentru gasirea de remedii impotriva multor boli ale noastre.

- Pot fi tinuti in aceeasi cusca cu iepuri, insa nu si cu alte rozatoare.

Hamsterii desi sunt mai micuti pot fi extrem de agresivi cu ei.
Hranirea porcusorului de
Guineea
Este gresita ideea, ca el nu are nevoie de apa.

Alegerea cea mai buna va fi o adapatoare care se poate instala la

marginea custii. Porcusorul poate invata usor sa foloseasca adapatoarea, iar
noi avem siguranta ca apa nu va fi murdarita sau rasturnata. Este foarte
important ca porcusorului recent cumparat sa nu-i schimbam brusc dieta,
astfel organismul lui se va adapta fara risc la noua alimentatie.
Fanul are un rol deosebit in digestia porcusorului,
mentinandu-l sanatos. Se va da fan proaspat in fiecare zi si in tot cursul
anului.

Hrana special conceputa pentru porcusori nu poate inlocui fanul,

oricare tip de hrana ar consuma, fanul trebuie sa fie permanent in fata
lui!

Porcusorul de Guineea este un erbivor al carui sistem digestiv e

asemanator cu cel al calului, cu cecum voluminos si colon proximal.

Necesita hrana vegetala cu un continut mai scazut de

proteine, si mai bogat in fibre, continutul inalt de fibre fiind un
element esential in dieta lui.
Cecumul reprezinta aprox. 65 % (!) din tractul digestiv al porcusorului.

Cateva idei despre fan:

Daca este de culoare bruna, a fost prea tarziu taiat sau a fost uscat timp prea
indelungat. Astfel se va pierde o cantitate mare de Vitamina E si va avea o
valoare nutritiva mai mica.

Este de calitate cel, care are mai putine seminte in el.

Fanul umed, murdar, prafuit sau mucegait nu este recomandat.

Pe langa fanul care va fi permanent in fata lui, accentul va fi pe

iarba verde, si alternativ diferite verdeturi, zarzavaturi, fructe, deoarece
porcusorul de Guineea necesita hrana bogata in Vitamina C.

Vom evita hranirea porcusorului cu verdeturi, legume si

fructe murdare, sau cele care au fost tratate cu diferite substante
toxice.
 Dintre elementele minerale trebuie subliniata rolul calciului si al
fosforului (calciul, fosforul si magneziul sunt constituenti de baza ai oaselor si
ai dintilor). Absorbtia calciului de catre organism este influentata de multi
factori - vitamine, hormoni, diferite stari (cum ar fi gestatia, alaptarea,
cresterea) etc. Pentru a avea o dieta sanatoasa, vom fi atenti la raportul
dintre calciu si fosfor, la porcusori proportia optima este de 1,5:1 - 2:1
(Ca:P).
morcovi,castraveti, marar, gulii, frunza de gulii, patrunjel, frunza de
patrunjel, frunza de morcovi, ardei gras, frunza de broccoli, sfecla
furajera (si frunza), rosii, frunza de conopida, conopida, pastarnac,
vanata, salata verde, varza, mere, cirese, piersici, struguri, prune,
mandarine, portocale, banane, kiwi, lubenita, pepene, dovleac,
dovlecel, matasea frageda de porumb, coaja frageda a stiuletei de
porumb, frunza verde a porumbului, sparanghel, mazare frageda in
pastaie, napi, frunza de mustar, sfecla rosie, frunza de telina, frunza
de ridichi, spanac, frunza de cicoare, andive etc.
Atentie!

Conopida, gulia, broccoli si varza doar in cantitati mici, deoarece

provoaca balonare.

La fel si frunza de ridichi, se va da doar in cantitati mici.

Frunza de telina se va da treptat, prima data doar putin. Tulpina groasa se va
arunca, fiind greu de digerat.

Salata verde se va da mai rar (!) si numai cateva frunze, deoarece in

cantitati mari afecteaza rinichii.

Spanacul si frunza de patrunjel contin oxalat, in cantitati mari/prea des

repetate pot contribui la formarea pietrelor in rinichi.

Cartoful nu (!) este o alegere buna si nu este recomandat. Din cauza

continutului inalt de amidon este nesanatos (!) ptr. porcusori.

Fasole verde nu (!) se va da porcusorilor, in stare cruda contine fazina, o

substanta toxica (o lectina) ce se descompune doar prin incalzire.

Nucile, din cauza continutului inalt de calorii, nu sunt recomandate!

 Porcusorul de Guineea nu isi poate sintetiza acid ascorbic, acest
nutrient esential vietii ce pentru el a devenit vitamina, isi procura din surse
exogene, din alimente.

Cele mai bogate in vitamina C sunt verdeturile, legumele, fructele

proaspat culese. Pentru a evita scorbutul, este recomandat ca porcusorul sa
primeasca zilnic iarba verde proaspata.

Morcovii, diferitele verdeturi, zarzavaturi si fructe sunt si ele recomandate in

hrana zilnica.

Bine de stiut! 100 grame iarba verde proaspata contine in general

aprox. 50 mg vitamina C.

Ratia zilnica necesara al unui porcusor adult este de aprox. 10

mg vitamina C, adica aprox. 1 mg vitamina C la 100 grame masa
corporala. Acest necesar este asigurat prin alimentatia naturala pe timpul
verii.
Masculul are aparatul genital in forma de i, unde punctul de pe i este
penisul.
Femela are aparatul genital in forma de Y.
 Ciclul estral al porcusorului este de aprox. 16 zile. Femela are
ovulatie la fiecare a 15-a pana la a 17-a zi, pe o perioada de 24-48 de
ore.

Ea va accepta masculul aproximativ 6-12 ore. Daca dorim sa devina

gestanta si nu are un mascul (partener) langa ea, se va tine impreuna cu un
mascul timp de 3 saptamani, astfel - la cele sanatoase - se va produce monta.

Temperatura corporala normala a porcusorului de Guineea : 37,2 - 39,5

grade C.
Nr. cromosomi (2n) 64
Media de viata 5-7 ani
Greutate la nastere 70-100 g
Greutate mascul adult 900-1200 g *
Greutate femela adulta 700-900 g *
Temperatura corporala 37,2 - 39,5 0C
Consum hrana 6 g/100 g/zi
Consum lichide (apa vegetala, apa endogena, apa de baut) 10-40 ml/100 g/zi
Tranzit gastrointestinal 13-30 ore
Maturitate sexuala mascul 5 (!) -10 saptamani
Mascul apt pt. reproducere 600-700 g (la varsta de 3-4 luni)
Primul estru (prima ovulatie) intre varsta de 30-134 zile oricand
Femela recomandata pt. reproducere de la varsta de 5-6 luni
Ciclu estral 15-17 zile
Proestru 1-1,5 zile
Estru 6-12 ore
Estru postpartum la 2-15 ore dupa nastere (!)
Durata gestatiei 59-73 zile (in general 68 zile)
Pseudogestatie (f. rar!) 17 zile
Nr. puilor la nastere in medie 2-5 pui
Intarcare 150-200 g (14-21 zile)
Durata lactatiei 18-23 zile
Varf de lactatie 65 ml/kg (la 5-8 zile dupa nastere)
Compozitie lapte 3,9% grasime, 8,1% proteina si 3,0% lactoza
Ritm de imperechere comercial (!) 4-5 gestatii/an (nerecomandat!)
Conceptie/gestatie postpartum 60-80 %
Ritm respirator 42-104 respiratii/minut
Ritm cardiac 230-380 batai/minut
Volum respirator 2,3-5,3 ml/kg
Consum oxigen 0,76 mlO2/g/ora
Tensiune arteriala (in stare nesedata) 80-94/55-58 mm Hg
Tensiune arteriala (in stare sedata) 76,7/46,8 mm Hg