UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE

ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
“ION IONESCU DE LA BRAD”
IAȘI
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT LA DISCIPLINA

,,NUTRIŢIE ŞI ALIMENTAŢIE ANIMALĂ”

Coordonator: Student:
Asist. dr. Cristina RADU-RUSU Amariei Razvan-Florin
Anul III
Grupa 304

Iași
2018

1
 ~Tema proiectului~

,,STABILIREA NECESARULUI DE NUTREȚURI ȘI A EFICIENȚEI UTILIZĂRII LOR

PENTRU O EXPLOATAȚIE ZOOTEHNICĂ “

2
 CUPRINS

I. INTRODUCERE............................................................................................................................. 4

II. DEFINIREA EXPLOATATIEI...................................................................................................... 6

III. NORME DE HRANA...................................................................................................................... 9

IV. CARACTERISTICILE NUTRITIVE ALE NUTRETURILOR UTILIZATE...........................10

V. RATII DE HRANA PENTRU VACI DE LAPTE......................................................................12

VI. AMESTEC DE NUTRETURI CONCENTRATE PENTRU MONOGASTRICE....................14

VII. STABILIREA NECESARULUI DE NURETURI PENTRU VACI DE LAPTE......................17

VIII. STABILIREA NECESARULUI DE NUTRETURI PENTRU MONOGASTRICE.................19

IX. ASPECTE PRIVIND EFICIENTA ECONOMICA A UTILIZARII NUTRETURILOR.........20

X. CONSIDERATII PROPRII......................................................................................................... 21

XI. BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................... 22

3
Introducere

Nutriția animală poate fi definită ca fiind “ știința care se ocupă cu studiul schimburilor
nutritive dintre organism și mediu, a transformării substanțelor absorbite în substanțe proprii
organismului, precum și a folosirii lor pentru întreținere și realizarea producțiilor”, studiind și
modul în care energía și substanțele nutritive sunt folosite în organism.

Importanța nutriției și alimentației este una evidentă prin influențele pe care aceaste le au
asupra proceselor de creștere și dezvoltare a animalelor, starea de sănătate, reproducție și nu în
ultimul rând asupra eficienței economice care este unul dintre obiectivele cele mai importante ale
zootehniei.

Valoarea nutritivă a furajelor este unul dintre factorii importanți care trebuie luația in
considerare atunci când ne referim la calitatea furajelor. În plus, siguranţaa furajelor și
compozițiaa acestoraa sunt la fel de importantea şi nu ar trebui neglijatea în procesul de realizare
al dietelor de înaltă calitate, complete si echilibrate. Acesta este de fapt rolul în sine al nutriției
animalelor, de a realiza rații și rețete care să reușească să acopere necesarul nutritiv al diferitelor
specii de animale.

Alimentaţia corectă a animalelor este deosebit de importantă întrucât favorizează

dezvoltarea echilibrată a organismelor animale, oferind posibilitatea de a dirija creşterea
tineretului în direcţia dorită de producţie şi influenţează în mod direct sănătatea animalelor, o
alimenaţie corectă crescând rezistenţă la boli .De asemenea, influenţează productivitatea
animală, atât cantitativ cât şi calitativ şi respectiv funcţia de reproducţie a animalelor .
Având în vedere aceste aspecte, o alimentaţie corectă este strâns legată de preţul de cost
al produselor de origine animală
Modul de administrare al hranei şi cantităţile administrate fiecărei specii a cunoscut multiple
modificări de-a lungul timpului.
În prezent se urmăreşte identificarea de metode de eficientizare a hranei administrate
animalelor.
Hrănirea raţională presupune îmbinarea armonioasă a principiilor fiziologice cu cele
economice, ceea ce necesită cunoaşterea cerinţelor organismului animal privind complexul de
principii nutritive pe care se bazează tehnică normării şi alcătuirii ratiilor furajere. În plus, sunt

4
necesare cunoştinţe despre la furajele utilizate cu privire la valorea nutritivă, a modului de
obţinere, la caracteristici şi la tehnologia de preparare, conservare şi administrare.
Alimentaţia care se face pe baza parametrilor nutritivi normati se numeşte alimentaţie normată.
Folosirea alimentaţiei normate prezintă următoarele avantaje:

• Permite hrănirea animalelor conform stării fiziologice şi capacităţii productive;

• Influenţează favorabil sănătatea şi producţia animalelor;
• Evita efectul dăunător al supraalimentatiei şi subalimentaţiei.

Având în vedere aceste aspecte care definesc importantă unei alimentaţii raţionale,
normate şi utilitatea acumulării cunoştinţelor , consider utilă pentru formarea mea de inginer
zootehnist realizarea acestui proiect care să aplice practic principiile teoretice de administrare a
hranei într-o fermă.
Obiectivul acestui proiect este de a acoperi cerințele de hrană pentru categoría taurine,
respectiv porci la ingrasat, prin alcătuirea rațiilor și a rețetelor corespunzătoare acestor specii de
animale.

Proiectul cuprinde detalii despre nutrețurile folosite în alcătuirea acestor rații și rețete,
despre exploatațiile în care sunt crescute animalele, respectiv rezulatele obținute în urma folosirii
anumitor nutrețuri în hrana animalelor.

5
1.Definirea exploatației

Exploataţia zootehnică S.C. AMAVET S.R.L. îşi are sediul în Satul Dumbrava, comuna
Lespezi , la o distanţă de 100 km de judeţul Iaşi. Ferma este situată la marginea localităţii, având
ieşire la drumul judeţean 281 .

Ferma dispune de un efectiv de 200 de vaci de lapte, din rasa Baltata Romaneasca.
Greutatea medie a unei văcuţe este de 700 kg cu o producţie medie de 30 kg lapte /zi şi un
procent al grăsimii de 4%, obţinându-se o cantitate de aproximativ 6000 kg lapte / zi şi
1830000kg de lapte / an.
Majoritatea activităților realizate în cadrul acestei ferme sunt mecanizate. Mulsul se
realizează mecanic, ferma deținând o sală de muls tip brăduleț putând fi mulse 8 vaci odată

Hrănirea, adăparea și evacuarea dejecțiilor se fac de asemenea mecanizat, dejecțiile fiind

folosite pentru fertilizarea terenului deținut de fermă de 28 ha teren arabil.

Sectorul de creștere a taurinelor cuprinde :

- Grajd închis cu o capacítate de 30 de capete de vaci și creșă de 40 de viței, împărțiți pe vârste

separate de o alee de furajare cu lățimea de 3m;

- Sală de muls, alei de acces către sala de muls;

- Construcții auxiliare : siloz, fânar, depozit pentru concentrate;

- Clădire administrativă.

Indicele de gestație este de 48-50%, vacile în lactație 78-80%, respective reforma anuală
de 15-20% din vaci. Vârsta admiterii la reproducție a vițelelor este de 18-20 luni.

Laptele obţinut este colectat de Dorna Lactate S.A. din judeţul Iaşi,la preţul de 1.0 lei.
Vacile sunt întreţinute liber în adopost care este bine delimitat, acesta dispunând de zona de
furajare, alee de furajare, zona de adăpare, paturi de odihnă, sala de muls, etc..

Exploatatia zootehnică mai deţine şi un număr de 200 porci la îngrăşat. Aceştia sunt
întreţinuţi într-o hala cu condiţii de climatizare. În momentul când porcii ating greutatea de 100
Kg sunt livraţi către abator la preţul de 6 lei/Kg.

6
 Raţia de hrană a vacilor de lapte este alcătuită din fan natural, fân lucerna, siloz de
porumb, porumb boabe, şrot de floarea soarelui , fosfat dicalcic. Având productivităţi de 8 t/ha la
fân de lucernă , de 8 t/ha la fânul natural, 40 t/ha la siloz de porumb iar celelalte nutreţuri sunt
cumpărate de la diferiţi producători.

Amestecurile de nutreţuri combinate complete destinate porcilor la îngrăşat sunt

cumpărate ,acestea fiind porumb boabe, şrot soia 48,şrot soia 44 ,orz , L-Lizină, grăsimi
vegetale, drojdie hidrolizată, fosfat dicalcic , cretă furajeră, sare şi premix vitamino-mineral.

Descrierea culturilor furajere si a nutreturilor cumparate

Fânul natural

Sub denumirea de fân natural sunt cunoscute toate fânurile obținute de pe pajiști permanente
exploatate prin cosire (fânețe), când masa verde este conservată prin uscare (graminee,
leguminoase, altele). Uscarea se face cu aer cald (deshidratare), deoarece pierderile sunt reduse,
iar compoziţia chimică a plantelor rămâne neschimbată. Fânurile naturale diferă în funcție de
compoziția floristică, fiind dependent de condițiile geografice, sol, climă.

Silozul de porumb

Porumbul pentru siloz este considerat foarte bun pentru vacile în lactaţie, folosirea lui
constituie cel mai eficient mod de hrănire a animalelor în perioada de stabulaţie, având un grad
foarte ridicat de consumabilitate.

Porumbul pentru siloz se recoltează în faza de lapte ceară, când umiditatea plantelor este de
75%. Dacă recoltarea se face mai devreme silozul obţinut este de proastă calitate. Întârzierea
recoltării duce la uscarea plantelor care îşi pierd suculenţa şi se presează mai greu în siloz,
rămânând goluri, fermentaţia lactică este stânjenită, producându-se fermentaţii nedorite care
depreciază calitatea silozului.

Recoltarea se face mecanizat cu vindroverul care taie, toacă şi încarcă silozul în mijloacele de
transport.

7
Porumbul

Este cultura de cereale cea mai răspândită în regiunea noastră, fiind un concentrat energetic.
Grăunţele de porumb sunt foarte digestibile(85-90% pentru SO) şi palatabile, sunt consummate
cu plăcere de toate speciile domestice.

Compoziția chimică evidențiază faptul că proporția de proteină în porumb este redusă (8-10 %
în SU), aceasta făcând parte, în general, din proteinele de rezervă (gluteline, prolamine), care
sunt insolubile în apă și sărace în aminoacizi esențiali (în special lizină, treonină, triptofan); de
altfel cca 50 % din proteina porumbului este reprezentată de zeină, care nu conține lizină și are
foarte puțin triptofan. Porumbul conține cantități mari de caroten și xantofile (precursori pentru
vitamina A); este o sursă bună de vitamina E, dar este sărac în vitamine B și nu conține vitamine
D.

Șrot de floarea soarelui

Şrotul de floarea soarelui se caracterizează printr-un conţinut în proteină brută de 30- 40% în
funcţie de tratamentul aplicat seminţelor înainte de procesare. Astfel, dacă înainte de extracţia
uleiului seminţele se supun unui proces de decorticare totală conţinutul şrotului rezultat după
extragerea uleiului poate atinge valoarea de 40%. Când decorticarea seminţelor se face parţial
şrotul rezultat are o proteină brută în jur de 30%.Şrotul de floarea soarelui are un conţinut ridicat
în minerale mai ales, în calciu şi fosfor comparativ cu alte şroturi.

Conţinutul ridicat în ulei al seminţelor de floarea soarelui (28-50%) conferă o valoare energetică
ridicată ceea ce permite utilizarea acestui produs şi în nutriţia animalelor. Ponderea seminţelor de
floarea soarelui în nutreţurile combinate este limitată de digestibilitatea redusă determinată de
conţinutul ridicat de celuloză (peste 25%). Pentru ţara noastră floarea soarelui şi şrotul de floarea
soarelui, mai ales,reprezintă o a doua sursă de proteină vegetală utilizată în alimentaţia
animalelor.

8
2.Norme de hrană

Tab. 2.1 Norme de hrană pentru taurine

Categoria de animale UFL PDI(g) Ca P SU UIDL

(g) (g) (Kg)
Vaca de lapte 18.8 1885 146 80 21.6 18.5
Vaca gestanta 7.6 600 61 35 11 11.5

Tab. 2.2 Norme de hrană pentru porci la ingrașat

SPECIFICARE Purcei ințărcați Purcei in creștere Purcei la finisare

10-25 Kg 25-60 Kg 60-100 Kg
25-90 zile 90-130 zile 130-180 zile
STARTER GROWER FINISHER
EM(Kcal) 3200-3300 3050-3100 3050-3100
PB% 18-19 15-17 13-15
LIZ% 1,2 0,8 0,7
M+C % 0,65 0,5 0,42
Ca % 1,05 0,95 0,85
P% 0,75 0,6 0,5
Sare (%) 0,3 0,3 0,3
Premix (%) 1 1 1
SMZ (g) 230 875 800
I.C. (kg nutreț/kg 2 3 3.9
spor)

9
3.Caracteristicile nutritive ale nutrețurilor utilizate

Tab 3.1 Caracteristicile nutritive ale nutreţurilor utilizate în alimentaţia vacilor de lapte

Pret S.U g/kg S.U

Nutret Lei/kg (g/Kg)
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
Fan lucerna 0.6 0.850 0.67 112 94 15.5 2.5 1.03

Siloz porumb 0.1 0.300 0.90 52 66 3.5 2.5 1.13

Porumb boabe 0.7 0.860 1.27 82 120 3.5 0.3 -
Srot floarea 0,95 0.895 0,81 245 128 3.1 10,3 -
soarelui
Fosfat dicalcic 1.9 0.950 - - - 240 185 -
Fan natural 0,2 0,850 0,73 67 68 9,5 3,0 1,16

10
Tab 3.2 Caracteristicile nutritive ale materiilor prime folosite în alimentaţia porcilor la îngrăşat

Nutret Pret Valoarea nutritivă /kg nutret

Lei/kg
EM PB% Met+Cis % LIZ % CB% Ca% P%
Kcal/Kg
Porumb 0.7 3315 9 0.39 0.25 2.2 0.01 0.27
Orz 0.6 2890 9.2 0.41 0.35 4.8 0.05 0.36
Şrot soia 44 1.3 3135 43 1.27 2.7 7.4 0.30 0.69
Şrot soia 48 1.76 3185 46 1.37 2.91 5.6 0.30 0.69
L-lizină 8.6 4250 95.6 - 78.4 - - -
DL-metionină 32 5280 58.7 99 - - - -
Sare 1,4 - - - - - - -
Cretă furajeră 0.15 - - - - - 39 -
Fosfat dicalcil 1.9 - - - - - 24 18.5
Ulei soia 3.3 8500 - - - - - -
Drojdie furajera 8,0 3000 73 2,4 1,10 - 0,10 1,00
hidrolizata
Premix 4 - - - - - - -

4.Ratii de hrană pentru vaci de lapte

Raţie de hrană pentru o vacă de 600 Kg, producţia de 35 kg lapte, Grăsime 4%

11
 Raţie de hrană pentru o vacă gestantă în luna a 9-a

Kg Valoarea nutritiva a nutretului(g/kg SU) Pret NUTRET Kg Norme de hrana

SU lei/kg brut 11 7.6 600 600 61 35 11,5 Cost
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg UFL PDIN PDIE Ca P UIDL lei
SU g g g g
0.850 0.73 67 68 9.5 3.0 1.16 0,2 Fan natural 7 5,5 4,01 369 374 52,25 16,5 6,38 1,4
0.300 0.90 52 66 3.5 2.5 1.13 0,1 Siloz 15 4,4 3,96 229 290 15,4 11 4,97 1,5
porumb
TOTAL 22 9,9 7,97 598 664 67,65 27,5 11,35 2,9
RH-NH - -1,1 +0,37 -2 +64 +6,65 -7,5 -0,15 -

12
 5.Amestec de nutreţuri concentrate utilizate în alimentaţia monogastricelor

Tab. 5.1 Reţeta nutreţ combinat tentru categoria: STARTER

Valoarea nutritivă a nutrețului /kg Norme de hrană Cost

% în 3200-3300 18-19 1.2 0.65 4 1.05 0.75 Lei
Kcal %PB % L % M-C % CB % Ca %P Preț Nutrețuri amestec kcal % PB %L % % % Ca %P
EM EM/kg M+C CB
3315 9 0.25 0.39 2.2 0.01 0.27 0.7 Porumb 69.8 2313.87 6.28 0.17 0.27 1.54 0.01 0.19 0,4886
3185 46 2.91 1.37 5.6 0.3 0.69 1.76 Şrot de 19.72 628.08 9.07 0.57 0.27 1.10 0.06 0.14 0,347
soia 48
5280 58.7 0 99 0 0 0 32 DL- 0.07 3.70 0.04 0.00 0.07 0.00 0.00 0.00 0,0224
metionină
4250 95.6 78.4 0 0 0 0 8.6 L-lizină 0.47 19.98 0.45 0.37 0.00 0.00 0.00 0.00 0,0404
0 0 0 0 0 39 0 0.15 Cretă 1.2 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.47 0.00 0,0018
furajeră
0 0 0 0 0 24 18.5 1.9 Fosfat 2.15 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.52 0.40 0,0408
dicalcic
3000 73 2.4 1.1 0 0.1 1 8.0 Drojdie 3.45 103.50 2.52 0.08 0.04 0.00 0.00 0.03 0,276
hidrolizată
8500 0 0 0 0 0 0 3.3 Ulei soia 1.84 156.40 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0,0607
0 0 0 0 0 0 0 1,4 Sare 0.3 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0,0042
0 0 0 0 0 0 0 4 Premix 1 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0,04
Total 100 3225.52 18.36 1.20 0.65 2.64 1.05 0.76 1,3219

13
 Tab. 5.2 Rețetă nutreț combinat pentru categoria: GROWER

Valoarea nutritivă a nutrețului /kg Nutrețuri % în Norme de hrană Cost

amestec 3050-3100 15-17 0.8 0.5 4 0.95 0.6 lei
Kcal %PB %L % M- % % Ca %P Preț kcal EM/kg % PB % L % M- % % Ca %P
EM C CB C CB
3315 9 0.25 0.39 2.2 0.01 0.27 0.7 Porumb 53.41 1770,54 4,80 0.13 0.21 1,18 0.01 0.14 0,373
2890 9.2 0.35 0.41 4.8 0.05 0.36 0.6 Orz 22 635,8 2,02 0.07 0.09 1.06 0.01 0.07 0,132
3135 43 2.7 1.27 7.4 0.3 0.69 1.3 Şrot de 20.51 642,99 8,88 0.55 0.26 1.52 0.06 0.14 0,266
soia 44
4250 95.6 78.4 0 0 0 0 8.6 L-lizină 0.06 2.55 0,06 0.05 0.00 0.00 0.00 0.00 0,005
0 0 0 0 0 39 0 0.15 Cretă 1.47 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.57 0.00 0,002
furajeră
0 0 0 0 0 24 18.5 1.9 Fosfat 1.25 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.30 0.23 0,023
dicalcic
0 0 0 0 0 0 0 1,4 Sare 0.3 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0,004
0 0 0 0 0 0 0 4 Premix 1 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0,04
Total 100.00 3051,88 15.76 0.80 0.56 3.76 0.95 0.60 0,845

14
 Tab. 5.3 Rețetă nutreț combinat pentru categoria: FINISHER

Valoarea nutritive a nutrețului /kg Norme de hrană Cost

Nutrețuri % în 3050-3100 13-15 0.7 0.42 4.5 0.85 0.5 lei
ameste
Kcal %PB %L % % Ca % P Preț c Kcal % PB %L % % % Ca % P
EM % M-C CB EM/kg M-C CB
3315 9 0.25 0.39 2.2 0.01 0.27 0.7 Porumb 52 1723,8 4.68 0.13 0.20 1,14 0.00 0.14 0,36
4
2890 9.2 0.35 0.41 4.8 0.05 0.36 0.6 Orz 33 953,7 3.04 0.11 0.14 1.58 0.02 0.12 0,19
8
3135 43 2.7 1.27 7.4 0.3 0.69 1.3 Şrot de 12.19 382.16 5.24 0.33 0.15 0.90 0.04 0.08 0,15
soia 44 8
4250 95.6 78.4 0 0 0 0 8.6 L-lizină 0.16 6.80 0.15 0.13 0.00 0.00 0.00 0.00 0,01
3
0 0 0 0 0 39 0 0.15 Cretă 1.5 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.59 0.00 0,00
furajeră 2
0 0 0 0 0 24 18.5 1.9 Fosfat 0.85 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.20 0.16 0,01
dicalcic 6
0 0 0 0 0 0 0 1,4 Sare 0.3 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4
0 0 0 0 0 0 0 4 Premix 1 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.04
Total 100.00 3066,16 13.11 0.70 0.49 3.62 0.85 0.50 0.79
5

15
 6.Stabilirea necesarului de nutreţuri pentru vacile de lapte

Tab. 6.1 Stabilirea necesarului de nutreţuri pentru vacile de lapte

Categoria EMP NZP NZAF Nutreturi uscate Nutreturi Nutreturi concentrate Alte
de murate nutreturi Cost total
animale hrana
(LEI)
Fan Fan lucerna Siloz porumb Porumb boabe Srot fl. Fosfat
natural soarelui dicalcic
R N N R N R N R N R N

Vaci in U 200 305 61000 - - 7 427000 27 1647000 5,61 342210 2,32 141520 0,11 6710
lactatie
Vaci U 200 60 12000 7 84000 - - 15 180000 - - - - - -
gestante
NECESAR TOTAL (KG) 84000 427000 1827000 342210 141520 6710
COST NUTRET /kg 0,2 0,6 0,1 0,7 1,76 1,9
total 16800 256200 182700 239547 249075,2 12749 957071,2
E.M.P.=efectivul mediu pe perioadă 
N.Z.P.=numărul de zile din perioadă 
I=iarnă 210 zile /V=vara 155 zile N.Z.A.F.=număr zile animale furajate 
N.Z.A.F=EMPxNZP 

16
R=kg brut din raţie 
N=kg brut necesar pe perioadă 
N=Rx NZAF 
Necesar total(kg) se stabileşte însumând N pentru fiecare nutreţ în parte. 
Cost/total-costul nutreţului pe kg 
Cost total nutreţ=necesar total (kg) x Cost/kg 

Tab 6.2 Planificarea suprafeţei de teren alocată culturilor furajere şi calculul cheltuielilor de producţie a acestor culturi

Cultura Necesar(tone) Productivitatea Suprafata Cost productie Cheltuieli (lei)

(t/ha) necesata (ha) /tona (lei)

Fân natural 84 8 10,5 200 16800

Fân lucernă 427 8 53,37 600 256200

Siloz porumb 1827 40 45,67 100 128700

TOTAL 109,54 900 401700

Tab. 6.3 Planul de cumparaturi pentru nutrețuri

Nutreț Necesar (tone) Cost(lei/tona) Cheltuieli(lei)

Porumb boabe 342,21 700 239547
Şrot Fl. Soarelui 141,52 1760 249075,2
Fosfat dicalcic 6,71 1900 12749

17
 TOTAL 501371,2

7. Stabilirea necesarului de nutrețuri pentru monogastrice

Tab. 7.1 Necesar nutrețuri si cheltuieli cu nutrețurile la porcii în crestere si ingrășare

Specificare Greut.intrare Greut. Spor total I.C. Consum/ Efectiv Necesar Pret/kg Cheltuieli
kg finala Kg Kg porc kg porci nutreturi n.c. cu
kg nutret/kg Kg nutreturile
spor (Lei)
STARTER 10 25 15 2 30 200 6000 1,3219 7931,4
GROWER 25 60 35 3 105 200 21000 0,845 17745
FINISHER 60 100 40 3.9 156 200 31200 0.795 24804
TOTAL 50480,4

18
8.Aspecte privind eficiența economică a utilizării nutrețurilor

Tab.8.1 Eficiența economică a utilizarii nutrețurilor la diferite categorii de animale

Categoria Cheltuieli cu nutreturile Cheltuieli totale(lei) Venituri (lei) Rezultat economic

Profit/Pierdere

lei %
Vaci de lapte 903071,2 50 1806142,4 2086200 280057,6
Porci la îngrașat 50480,4 65 77662,15 120000 42337,85

19
20
Consideratii proprii

Implemantarea unei alimentatii normate, rationale presupune identificarea unui echilibru

intre asigurarea sanatatii si productivitatii animalelor si costurile asociate. In urma analizei
nutreturilor optime pentru productivitatea bovinelor si porcinelor am constantat ca dacă raţiile şi
reţetele nu sunt echilibrate, din punct de vedere al costului acestora, profitul asteptat nu poate fi
atins.

Din rezultatele economice obţinute la vacile de lapte am observat că:

• venitul anual este de 2086200lei din care 1806142,4lei reprezintă cheltuielile

totale, iar diferenţa de lei fiind 280057,6 profitul;

• 50 % din cheltuielile totale, adică 903071,2lei, sunt reprezentate de cheltuielile cu

nutreţurile.

Din punctul meu de vedere, profitul aste optim si nu sunt necesare imbunatatiri.

Necesarul de nutreţuri la porcii de îngrăşat este de 6000 kg pentru starter, de21000 kg

pentru grower şi de 31200 kg pentru finisher, însumând cheltuieli anuale cu nutreţurile de
50480,4 lei.

• 65 % din cheltuielile totale ,adică 77662,15 lei sunt reprezentate de cheltuielile cu

nutreţurile. Veniturile de 120000 lei sunt obţinute din vânzarea porcilor la preţul de 6 lei/kg,
obţinându-se un profit de 42337,85 lei

Recomandări de eficientizare a alimentaţiei porcilor sunt următoarele:

• practicarea alimentaţie umede ar creşte sporul mediu zilnic şi astfel consumul de

nutreţuri ar fi mai redus .

• folosirea aditivilor furajeri

21
BIBLIOGRAFIE

[1]. Pop, I.M.; Halga, P; Avarvarei , Teona; 2006- Nutriția și alimentația animalelor vol.
I, II, III; edit. Tipo Moldova; Iași

Kg Valoarea nutritivă a nutrețului(g/kg SU) Pret NUTREȚ Kg Norme

SU lei/kg brut 21,3 18,8 1885 1885
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg UFL PDIN PDIE
SU G g
0.850 0.67 112 94 15.5 2.5 1.03 0,6 Fan 7 5,5 3,68 616 517
lucerna
0.300 0.90 52 66 3.5 2.5 1.13 0,1 Siloz 27 8,1 7,29 412 535
porumb
TOTAL RB 34 13,6 10,97 1028 1052
0,860 1,27 82 120 3,5 0,3 - 0,7 Porumb 5,61 4,83 6,13 396 580
boabe
0,895 0,81 245 128 3,1 10,3 - 0,95 Srot fl. 2,32 2,08 1,68 510 266
soarelui
TOTAL RS 7,93 6,91 7,81 906 846

0,950 - - - 240 185 - 1,9 Fosfat - 0,11 - - -

dicalcic
TOTAL 41,93 20,62 18,78 1934 1898
RH-NH - -0,98 -0,02 +49 +13

Maciuc V., “ Managementul creșterii bovinelor”; Editura Alfa Iași 2006

www.reolta.eu
www.revista-ferma.ro
www.policom-prim.ro
www.gazetadeagricultura.ro

22