UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA

CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

REFERAT ȘTIINȚIFIC
ASPECTE EPIDEMIOLOGICE ÎN INFESTAREA CU ASCARIS
LUMBRICOIDES

MASTERAND
MAN CAMELIA RODICA

2022
 Cuprins
INTRODUCERE
Capitolul I. Caracteristici generale despre paraziți
1.1. Mecanismele de acțiune ale paraziților asupra gazdei
1.2. Factorii care pot determina infestațile parazitare
1.3. Clasificarea paraziților
1.4. Nemathelminți
Capitolul II. Morfologia și biologia speciei de Ascaris lumbricoides
2.1. Morfologia speciei de Ascaris lumbricoides
2.2. Ciclul biologic al speciei de Ascaris lumbricoides
Capitolul III. Prevalența și dinamica infecției cu Ascaris lumbricoides la om
3.1. Manifestă ri clinice
3.2. Diagnostic
3.3. Tratament
3.4. Cauzele apariției ascaridiozei
3.5. Manifestă rile procesului epidemic
3.6. Profilaxie
3.7.Mă suri antiepidemice
Capitolul IV. Materiale și metode de lucru
4.1. Examenul coproparazitologic
3.2. Testul pentru anticorpii anti-Ascaris IgG
Concluzii
Bibliografie
Anexe
 Introducere
• Epidemiologia își trage originile din Antichitate, dezvoltarea ei vertiginoasă la etapa
actuală determină cunoștințe noi atât în conținutul, cât și în structura patologiei
umane. Cunoașterea bazelor epidemiologiei generale (mecanismele de formare și
răspândire a maladiilor în populația umană) și ale epidemiologiei speciale este
absolut necesară (indispensabilă) pentru realizarea de către medici a anumitor
măsuri de profilaxie și combatere.
• În materialul de față veți găsi răspunsuri la cele mai importante întrebări cu privire
la ce trebuie să faceți dacă dvs. sau copilul dvs. v-ați infestat cu ascarizi și la ce
trebuie să acordați cea mai mare atenție când vă confruntați cu această problemă.
• În medicină, ascarizii și o serie de alți viermi parazitari (de pildă, oxiurii) se mai
numesc nematode sau “viermi rotunzi”, uneori – “viermi cilindrici”. Din
greacă, nematod se traduce ca “filiform” sau “în formă de filament”. Boala
provocată de acești viermi se numește ascaridioză.
• În ziua de azi, se cunosc 17 specii de ascarizi, dar numai două dintre acestea sunt
capabile să-l infesteze pe om: Ascaris lumbricoides și Ascaris suum.
• Boala ascaridioza este cunoscută din Antichitate. Denumirea este introdusă de
Hipocrat. Ciclul biologic al parazitului a fost descris în anul 1916
 Cap I. Caracteristici generale despre paraziți
1.1.Mecanismele de acțiune ale paraziților asupra gazdei:

- acțiune toxică - din cauza produșilor de metabolism eliberați,

care sunt toxici și alergizanți pentru gazda parazitată;
- acțiune mecanică - de exemplu, Ascaris lumbricoides; corpul
parazitului poate aplatiza vilozitățile intestinale ducând la
malabsorbție ;
- acțiune spoliatoare - datorită folosirii chimului intestinal de
către parazit , ceea ce va duce la malabsorție;
- acțiune bacteriferă - poate determina infecții la distanță
( abcese hepatice, pulmonare, cerebrale) prin preluarea
germenilor care se găseau inițial la locul de plecare al
parazitului ( intestin).
• 1.2. Factorii care pot determina infestațile parazitare :

1. Caracterul sezonier
2. Caracterul geografic
3. Clima
4. Factorii populaționali: vârsta, statusul imunologic,
obiceiurile alimentare de preparare a alimentelor,
educația sanitară a populației, gradul de expunere la
stimulul parazitar;
5. Posibilitatea introducerii unor parazitoze tropicale
 1.3. Clasificarea paraziților

1. PROTOZOARE
A. rizopode
B. flagelate
C. sporozoare
D. ciliate
2. METAZOARE
A. Plathelminti
a. Clasa trematode (Fasciola hepatica)
b. Clasa cestode (Taenia solium, Taenia saginata, Taenia
echinococcus)
C. Nemathelminți ( Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis)
 Clasificarea la nematode Clasificarea la Ascaris lumbricoides

Clasificare științifică Regn Animalia

Regn: Animalia
Încrengătură: Nematoda
Subregn: Eumetazoa
Clasă: Secernentea
Supraîncrengătură: Ecdysozoa
Ordin: Ascaridida
Încrengătură: Nematoda
Familie: Ascarididae
Clase Gen: Ascaris
Chromadorea
Specie: A. lumbricoides
Enoplea
Secernentea Nume binomial
Cap II. Morfologia și biologia speciei de Ascaris
lumbricoides

• 2.1.Morfologie
Este un vierme cilindric cu extremitățile ascuțite, de culoare alb-gălbuie și cu o lungime
medie de 15–20 cm. Prezintă dimorfism sexual, femela fiind mai mare decât masculul.
Femela de Ascaris lumbricoides măsoară 20 - 25 cm, iar parazitul mascul este mai scurt
măsurând 10 - 15 cm.
• 2.2. Ciclul biologic
Întregul ciclul evolutiv de la ou la adult se întinde pe o perioadă de două luni.
 Cap.III.Prevalența și dinamica infecției cu Ascaris lumbricoides la om

• 3.1. Manifestări clinice

Tabloul clinic reflectă etapele ciclului parazitar, existând manifestări provocate de larvele
pulmonare și de adulții de la nivelul intestinului subțire:
– pneumonia interstițiala tranzitorie hipereozinofilica Loeffler: tuse spastică, wheezing,
expectorație seroasă ce conține eozinofile și cristale Charcot-Leyden;
– alergii polimorfe;
– enterita ascaridiozică: dureri periombilicale, vărsături, tulburări de tranzit intestinal; numărul
paraziților din intestin poate depăși cifra de 40; la acest nivel exercită o acțiune mecanică,
spoliatoare și toxică putând genera obstrucții intestinale și malnutriție protein-calorică.

Dacă pacientul are un numǎr mare de viermi acesta poate prezenta urmǎtoarele simptome:
• dureri abdominale severe
• oboseală
• vărsături
• pierdere ȋn greutate, deoarece limbricul consuma glucoza celui infestat. Când se elimină, apoi,
paraziții, ei revin la greutatea inițială.

Cei mici sunt agitați, nervoși, iritabili. Somnul este afectat, fapt ce influențează randamentul lor școlar,
capacitatea de concentrare. Devin apatici, obosiți
 Complicații

Dacă este vorba de o infestare puternică, complicațiile potențial

periculoase pot include:
• -Creșterea încetinită. Pierderea poftei de mâncare și absorbția slabă a
alimentelor digerate pune copiii cu ascaridioză la risc de a nu obține
suficiente nutrimente, ceea ce le poate încetini creșterea.
• -Blocarea și perforația intestinală. În cazul infestării puternice, o masă
de viermi rotunzi poate bloca o porțiune din intestin. Acest lucru
poate provoca crampe abdominale severe și vărsături. Blocajul poate
face chiar o gaură în peretele intestinal sau în apendice, provocând
sângerări interne (hemoragii) sau apendicită.
• -Blocaje ale canalelor. În unele cazuri, viermii pot să blocheze canalele
înguste ale ficatului sau ale pancreasului, provocând dureri severe.
 3.2. Diagnostic
Diagnosticul este pus prin evidenţierea adultului, a larvelor şi a
ouălor.
Adulţii şi ouăle se pun în evidenţă prin analize coproparazitologice,
iar larvele, prin analiza sputei sau a sucului gastric, după 8-16 zile de
la contaminare.
• Examen coproparazitologic – poate fi negativ până la 40 de zile de
la infecție. Microscopic se pot observa ouă, uneori și viermele adult.
• Hemoleucograma – eozinofilie (creșterea numărului de eozinofile)
Alte teste:
• Ultrasunete. O ecografie poate arăta dacă existǎ viermi în pancreas
sau ficat.
• Colonoscopie
• Teste imagistice
• Amprenta anala sau testul cu banda adeziva.
 3.3.Tratament

• Tratamentul constă în administrarea de levamisol,

mebendazol, albendazolul, care paralizează sau
neutralizează paraziții intestinali și ivermectina.
• Pentru eliminarea blândă a paraziților intestinali,
copiilor cu vârste de peste 1 an li se poate
administra și un supliment alimentar pe bază de
plante, cum sunt Cyperus rotundus și Embelia
ribes, care să creeze condiții nefavorabile creșterii
și înmulțirii paraziților intestinali.
 Tratament medicină naturistă:

-Pentru eliminarea viermilor intestinali se recomandă a se

bea dimineața pe stomacul gol, ceai preparat din 10 g de
fructe de anason zdrobite și opărite cu 100 ml de apă
clocotită.
-Ceaiul sau tinctura de pelin
-Usturoiul (crud sau adaugat in diverse preparate)
-Semintele de dovleac
-Uleiul de cocos
 3.4. Cauzele apariției ascaridiozei

• Ascaridioza nu se răspândește direct de la o persoană la alta. Oamenii fac

ascaridioză intrând în contact cu solul amestecat cu fecale umane sau de porc care
conțin ouă de Ascaris sau cu apă infectată sau prin consumul de alimente sau de
băuturi contaminate cu ouă de viermi rotunzi (cum ar fi carnea de porc sau de pui
insuficient fiartă).
• Ascaridioza este cea mai frecventă infecție cu viermi intestinali și este asociată de
obicei cu igiena personală deficitară. Persoanele care locuiesc în zone în care
fecalele umane sunt folosite ca îngrășământ sunt, de asemenea, expuse riscului de
a face această boală.
 3.5.Manifestările procesului epidemic

• Ascaridoza este o helmintiază foarte răspândită în lume, cu o frecvență mai mare în

țările tropicale, unde este hiperendemică. Conform estimărilor OMS, la nivel mondial
anual peste 1 milion de oameni fac ascaridoză, iar 60000 mor în urma acestei invazii.
• În ultimul timp se observă o creștere a morbidității (incidenței) în rândul populației
rurale, în legătură cu sporirea numărului de persoane care practică grădinăritul pe
parcelele de pământ obținute în afara orașului. Riscul de contaminare este sporit în
localitățile unde în calitate de îngrășământ organic pentru grădinărit sunt folosite
dejecțiile umane nedecontaminate.
• Se îmbolnăvesc mai frecvent copiii și mai rar persoanele adulte. Acest lucru se
explică atât prin nivelul igienic mai precar la copii, cât și, posibil, prin starea
sistemului imun.
• Pentru ascaridoză sunt caracteristice sezonalitatea și focalitatea. În teritoriile cu
climă temperată infestarea omului cu ascaridoză are loc preponderent în lunile de
vară-toamnă. Focalitatea în ascaridoză caracterizează nivelul de afectare a populației
și se estimează atât după numărul de microfocare înregistrate în localitate, cât și
după numărul de populație afectată (tabelul 3.)
 Tipurile de focare în ascaridoză

Tipul focarului Populația afectată%

Focare cu intensitate înaltă ≥10 și mai mult

Focare cu intensitate medie 3-10

Focare cu intensitate mică <3

 3.6. Profilaxie

Profilaxia se realizează prin următoarele măsuri:

• construirea toaletelor la distanță de sursele de apă
• verificarea canalizărilor
• asanarea gropilor de gunoi
• dezinfectarea bazinelor de apă
• depistarea și tratarea purtătorilor de paraziți
• evitarea contactului cu solul, iar când are loc, se spală mâinile cu apă
şi săpun şi se înlătură pământul de sub unghii
• respectarea măsurilor de igienă alimentară: spalătul mâinilor înainte
de mese, spălatul atent sau opărirea legumelor și a zarzavaturilor
• educație sanitară, mai ales în școli
• în zonele endemice: tratament periodic în masă
 3.7.Măsuri antiepidemice

• Bolnavii de ascaridoză sunt supuși tratamentului ambulator, iar

excrementele urmează să fie decontaminate obligatoriu cu clorură de
var (200-300 g la 1 kg masă) sau cu apă clocotită în vas închis timp de 40
de minute.
• În focarele intensive, unde incidența depășește 10% din numărul
populației, se efectuează dehelmintizarea în masă a populației infantile
(până la 18 ani) și a persoanelor adulte în microfocare.
• Remediile elective în tratamentul de masă constă din:
piperazonuladipinat, decarisul, vermoxul (mebendazolul), albendazolul,
conform schemelor aprobate.
• În focarele cu intensitate medie toți membrii microfocarelor (familii,
gospodării particulare în care s-a depistat cel puțin un bolnav de
ascaridoză pe parcursul ultimilor 2-3 ani și în anul curent) sunt supuși
dehelmintizării.
 Cap IV.Materiale și metode de lucru

4.1. Examenul coproparazitologic

Metoda – examen macroscopic + examen microscopic direct (între lamă și
lamelă).
Valori de referință – absente elemente parazitare intestinale.
Interpretarea rezultatelor

Examenul macroscopic
Examinarea se face direct în recipientul în care s-a prelevat proba, cu
ochiul liber sau cu lupa de mană, utilizând o baghetă de sticlă
sau o ansă. Se observă culoarea, mirosul, consistența scaunului,
prezența de mucus, puroi, sânge, precum și de elemente suspecte
ca fiind parazitare.
Dintre elementele parazitare se pot observa viermi adulți de Ascaris
lumbricoides.
Se va preciza sexul viermelui eliminat.
Examenul microscopic direct

Se examinează între lamă și lamelă o cantitate mică de materii fecale (1.5 – 2 mg), prelevată din diferite
părți ale probei, amestecată în ser fiziologic sau soluție Lugol.

Pentru realizarea preparatelor se folosesc lame curate, degresate. Pe o lamă se pune o picatură de ser
sau soluție Lugol. Cu ajutorul unei baghete se preleva o mică cantitate din probă de examinat și se
amestecă pe lamă cu picatura de ser sau soluție Lugol. Se acoperă cu o lamelă.

Preparatul trebuie examinat cât mai repede pentru a se evita uscarea. Se utilizează lamele de 18/18 mm
dimensiuni, astfel încât marginile lor să fie cuprinse în interiorul marginilor lamei. Suspensia trebuie să
fie uniformă, iar lamela asezată orizontal, nu înclinat.

Preparatul se examinează în intregime, deplasând lama de la stânga la dreapta și de sus în jos.

Examinarea se face cu obiectiv 10x sau 20x, iar identificarea fiecărui element parazitar decelat se face
cu obiectivul 40x; se utilizează oculare 10x.

La examinarea microscopică se pot depista diferite specii de paraziți.

La Ascaris lumbricoides oul este oval, de 65-80 µm/ 50 µm. Prezintă un înveliș dublu: un înveliș extern,
gros, cu aspect mamelonat caracteristic și un înveliș intern de natură chitinoasă, neted, transparent,
stratificat.
Ou de limbric
4.2. Testul pentru anticorpii anti-Ascaris IgG
• Testul pentru anticorpii anti-Ascaris IgG este unul dintre testele de laborator care poate determina, la copii și la adulți, infecția
parazitară cu viermele Ascaris
Procedura de recoltare

• Determinarea ac anti-Ascaris IgG nu necesită pregătiri speciale. Analiza de laborator se realizează dintr-o probă de sânge venos
recoltată a jeun (pe nemâncate), sau postprandial (după masă).

Interpretare rezultate

• Rezultatul determinării Ac Anti-Ascaris IgG indică prezența sau absența infecției.

• În unele situații, rezultatul poate să fie incert sau poate să fie negativ în prezența unor simptome clare de infecție parazitară. În
aceste cazuri, este recomandat ca testul Ac Anti-Ascaris IgG să fie repetat după aproximativ 2-4 săptămâni.

Interferențe și limite

• Nu s-au observat interferențe la probele hemolizate, icterice sau lipemice cu o concentrație de până la 10 g/ml hemoglobină, 5
mg/ml trigliceride și 0.2 mg/ml bilirubină.

Rezultat pozitiv

• Un rezultat pozitiv la determinarea Ac Anti-Ascaris IgG indică prezența infecției parazitare în organism. Astfel, limbricii la adult
implică un tratament specific cu antihelmintice care este eficient în aproape toate cazurile.

Rezultat negativ

• Când determinarea Ac Anti-Ascaris IgG indică un rezultat negativ, atunci infecția parazitară este, de cele mai multe ori,
absentă. Totuși, dacă pacientul are un rezultat negativ, însă prezintă simptome specifice de infecție parazitară, determinarea
poate să fie considerată incertă și se recomandă repetarea testului de laborator, de sine stătător sau în combinație cu alte
analize specifice, după cel puțin 2 săptămâni.
 CONCLUZII
• Ascaridioza este una dintre cele mai frecvente infecții cu paraziți din întreaga lume (1,4
miliarde de persoane). Pentru că cei mai mulți oameni prezintǎ cazuri ușoare de
ascaridiozǎ, aceștia nu au simptome.
• Ȋnsǎ atunci cȃnd corpul pacientului este infestat cu sute de viermi, pot apărea simptome
grave dar și complicații. Ascaridioza apare cel mai frecvent la copiii mici și este mai
rǎspanditǎ ȋn regiunile tropicale și subtropicale ale lumii.
• Limbricii nu se transmit direct de la persoanǎ la persoanǎ, ȋnsǎ fecalele umane ale unui
pacient cu limbrici conțin ouǎ de limbrici. Deoarece ȋn multe țări în curs de dezvoltare
fecale umane sunt utilizate ca și îngrășăminte existǎ riscul ca infecția sǎ ajungǎ la copiii care
se joacǎ ȋn noroi și care duc mȃinile murdare la gurǎ. De asemenea, fructele sau legumele
nespǎlate și cultivate în sol contaminat pot transmite ouăle microscopice, care provoacă
ascaridioza. Ouăle sunt foarte rezistente la condițiile mediului înconjurător și pot rezista pe
sol până la câțiva ani.
• Morbiditatea prin helmintiaze, pe parcursul ultimelor două decenii, se află într-o
descreștere continuă..
• Se recomandă o hiperdiagnostică a ascaridiozei, fapt ce impune fortificarea activităților de
instruire continuă a colaboratorilor de laborator la compartimentul parazitologie medicală.
• Ascaridioza constituie una din bolilele parazitare frecvent întâlnite în mediu rural și mai
puțin în cel urban.
• Educația pentru sănătate, salubrizarea localităților și îmbunătățirea calității apei sunt acele
măsuri care pot contribui esențial la reducerea acestor afecțiuni.
 Bibliografie
1.Chiriac Elena, 1975, Parazitologie generală, Editura Didactică și Pedagogică București.
2.Georgescu Maria, Crăciun-Simionescu Olga, 1965, Parazitologie, Editura Didactică și Pedagogică, București.
3.Moldoveanu, M., 2012.Virusologie,bacteriologie și parazitologie pentru asistenți medicali, Edit.ALL,p.71-104
4.Nitzulescu V., 1979, Parazitologie pentru toți, Editura Medicală, București.
5.Popa Gabriela Lordeana, M.D., Ph.D; 2007, Parazitologie medicală, Editura Renaissance, București.
6.Prisăcaru, Viorel. Epidemiologie specială; Univ. de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Catedra
Epidemiologie: red.-coord.:Ana Manole; SA „Tipogr. Reclama”, 2015 - pag.417-422
7.Bhattacharyya, Tanusree, et al. “Possible Approach for Serodiagnosis of Ascariasis by Evaluation of Immunoglobulin
G4 Response Using Ascaris Lumbricoides Somatic Antigen.” Journal of Clinical Microbiology, vol. 39, no. 8, Aug.
2001, pp. 2991–2994, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1128/jcm.39.8.2991-2994.2001
8.Chatterjee, B. P., et al. “Evaluation of IgG4 Response in Ascariasis by ELISA for Serodiagnosis.” Tropical Medicine &
International Health, vol. 1, no. 5, 1 Aug. 2007, pp. 633–639, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1111/j.1365-
3156.1996.tb00088.x
9.Santra, Amal, et al. “Serodiagnosis of Ascariasis with Specific IgG4 Antibody and Its Use in an Epidemiological Study.”
Transactions of the Royal Society of Tropical Medicine and Hygiene, vol. 95, no. 3, May 2001, pp. 289–292,
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
10.http://www.scumc.ro/examen-coproparazitologic/
11.http://www.fiisanatos.md/ro/boli_item/parazitolog/ascaridioza.html
12.https://www.drmax.ro/articole/viermi-intestinali
13.https://www.medicalcenterdorohoi.ro/ascaridioza/
14.https://www.sitemedical.ro/content/ascaridioza
16.https://www.colegfarm.ro/userfiles/file/OMS%201301_2007_norme%20laboratoare%20analize%20medicale_
%20v%20iunie%202022.pdf)
16.https://ro.wikipedia.org/wiki/Limbric
17.https://www.scientia.ro/biologie/37-cum-functioneaza-corpul-omenesc/3773-ascaris-lumbricoides-limbricii.html