Cuprins

1. Acantocefaloza ............................................................................................................................ 2
1.1 Caracteristici ale Acantocefalilor .......................................................................................... 2
1.2 Simptome generale ale Acantocefalozei ............................................................................... 3
1.3 Diagnostic și Tratament ........................................................................................................ 3
1.4 Prevenire și Control ............................................................................................................... 4
2. Acantocefaloza la porc ................................................................................................................ 4
2.1 Etiologie ................................................................................................................................ 4
2.2 Ciclul evolutiv ....................................................................................................................... 5
2.3 Diagnostic.............................................................................................................................. 5
3. Acantocefaloza palmipedelor...................................................................................................... 6
3.1 Etiologie ................................................................................................................................ 6
3.2 Ciclul evolutiv ....................................................................................................................... 6
3.3 Diagnostic.............................................................................................................................. 7
4. Concluzii .................................................................................................................................... 7
5. Bibliografie ................................................................................................................................. 8
 1. Acantocefaloza

Acantocefaloza este o parazitoză intestinală cronică, care evoluează cu tulburări clinice la

animale tinere, crescute la păşune sau libere, determinate de Macracanthorhynchus hirudinaceus,
cu localizare în intestinul subţire. Acantocefaloza este cauzată de acantocefali, care sunt viermi
nematode din clasa Acanthocephala. Acești paraziți afectează tractul intestinal al gazdelor lor
definitive și pot provoca simptome variate în funcție de specia gazdei și de gravitatea infecției.
Acești paraziți trăiesc în intestinul subțire al animalelor și se hrănesc cu sângele și substanțele
nutritive preluate din gazdele lor.

1.1 Caracteristici ale Acantocefalilor

• Structură: Acantocefalii sunt denumiți astfel datorită prezenței unui proboscis anterior,
care este echipat cu cârlige sau cârlige spinoase. Proboscisul este folosit pentru a se atașa
de mucoasa intestinală a gazdei.
• Ciclul de Viață: Implică, de obicei, o gazdă intermediară în care ouăle se dezvoltă în
stadii larvare. Altfel spus, Infestarea cu acantocefali se produce prin ingestia ouălor
contaminate prezente în mediul înconjurător sau prin consumul hranei contaminate cu
ouăle de parazit. Ouăle ingerate eliberează larvele care se dezvoltă în viermi adulți în
intestinul gazdei.
• Specii afectate: Acantocefaloza poate afecta diverse specii de animale, inclusiv câini,
pisici, porci, păsări și alte animale domestice și sălbatice.
• Impactul Ecologic: Infestările semnificative cu acanthocephale pot afecta echilibrul
ecologic în ecosistemele acvatice și terestre. Schimbările în populațiile de gazde
intermediare sau finale pot avea consecințe asupra lanțurilor trofice și biodiversității
locale.

2
 1.2 Simptome generale ale Acantocefalozei

1. Pierdere în Greutate: Infecția poate duce la pierderea în greutate a gazdei afectate.

Acanthocefalele, prin distrugerea mucoasei intestinale, pot afecta absorbția nutrienților
esențiali. Aceasta poate contribui la pierderea în greutate și deficiențe nutriționale în
cazul infestărilor severe.
2. Letargie: Animalele sau păsările pot prezenta o stare generală de slăbiciune și letargie.
3. Scăderea Apetitului: Infecția poate afecta apetitul gazdei, ducând la scăderea
consumului alimentar.
4. Disconfort Abdominal: Animalele pot manifesta simptome de disconfort abdominal,
manifestate prin agitație sau postură neobișnuită.
5. Probleme Digestive: Diareea sau constipația pot apărea în unele cazuri. Infestările cu
acanthocefale pot contribui la diaree, care, pe termen lung, poate duce la dezechilibre
electroliții și perturbări ale echilibrului hidric al organismului gazdei.
6. Uneori, infecția severă poate duce la complicații precum obstrucția intestinală sau
perforarea peretelui intestinal.

1.3 Diagnostic și Tratament

Diagnosticul este realizat prin examinarea fecalelor pentru identificarea ouălor sau a paraziților
adulți sub microscop. În plus față de examinarea fecalelor, tehnici avansate de diagnostic, cum ar
fi PCR ,pot fi utilizate pentru detectarea precisă și identificarea speciilor de acanthocephale. În
practica veterinară, este important să se facă și un diagnostic diferențial între acantocefaloza și
alte afecțiuni parazitare sau non-parazitare care pot provoca simptome similare. Existența altor
paraziți intestinali, cum ar fi nematodele sau cestodele, poate necesita strategii de diagnostic și
tratament diferite.
În ceea ce privește tratamentul, sunt folosite pentru a trata infecția, medicamente antiparazitare,
cum ar fi albendazolul sau praziquantelul.

3
 1.4 Prevenire și Control

Igienă: Menținerea igienei adecvate în adăposturi și evitarea contactului cu surse de infecție.

Hrănire Corespunzătoare: O dietă echilibrată și sigură pentru animale poate ajuta la reducerea
riscului de infecție.
Monitorizare și Management: Monitorizarea regulată a stării de sănătate a animalelor și
implementarea măsurilor de gestionare adecvate, precum efectuarea regulate a deparazitări
interne.

2. Acantocefaloza la porc

Acantocefaloza la porci este o infecție parazitară cauzată de acantocefali, care sunt viermi
nematode din clasa Acanthocephala. Acești paraziți afectează sistemul digestiv al porcilor și pot
provoca diverse simptome și probleme de sănătate.

2.1 Etiologie

Sistematică: Încrengătura Acanthocephala, Clasa Archiacanthocephala, Familia

Oligacanthorhynchidae, cu specia Macracanthorhynchus hirudinaceus.
Morfologie: M. hirudinaceus păstrează caracterele esențiale ale acestei clase. Corpul cilindric,
prevăzut cu pliuricuticulare transversale, are culoare albicioasă sau roz-brună. Este de
dimensiuni mari, astfel masculul are 5-10cm lăţime, iar femela, 40-65 mm/5-10 mm. Totodată,
sunt prevăzuţi cu trompă cefalică pro-şi retractilă, având 1-1,5mm lungime şi 0,5 mm lăţime,
acoperită cu numeroase croşete recurbate posterior, dispuse pe 5-6 rânduri transversale. Trompa
fixează puternic parazitul de peretele intestinal al gazdei, perforându-l până la nivelul seroasei.
Paraziţii au cavitate generală, dar sunt lipsiţi deaparat digestive şi se hrănesc prin osmoză. Ouăle,

4
elipsoidale, cu coaja groasă, stratificate, de culoare brună, sunt embrionate la pontă și au
dimensiuni de 80-100/50-65 µm. În ceea ce privește embrionul, acesta este oval, alungit,
nespiralat și prezintă trompă în miniature.

2.2 Ciclul evolutiv

Adulții sunt fixați cu trompa de peretele duodenal și jejunal, la porc, ecvine. Ouale, eliminate
prin fecale în mediul exterior, au nevoie de G.I. coleoptere, precum: Melolontha melolontha,
Cetonia aurata, în corpul cărora se dezvoltă în continuare. Ouăle sunt ingerate de către larvele de
coleoptere și în intestinul acestora ies larvele ce pătrund în cavitatea corpului, unde se dezvoltă şi
închistează, supraviețuind la acestea, în perioada metamorfozărilor, timp de circa 4 ani.
Contaminarea suinelor se face prin ingerarea de coleoptere ce conțin larvele infestante de
acantocefali. Prepatența durează circa 3 luni.

2.3 Diagnostic

Clinic, boala poate fi suspicionată, dar tabloul simptomatic este necaracteristic, îmbolnăvirile
apărând în infestații puternice la finele toamnei şi în iarnă, prin: inagețență, adinamie, deplasare
jenantă. colici, slăbire, întârziere în creştere a tineretului.
Ovohelmintoscopic, prin metode coproscopice de sedimentare, se identifică ouăle paraziților.
rezultatele negative se consideră neconcludente.
Morfopatologic, se depistează cu ușurință și certitudine paraziții în lumenul intestinului subțire.
fiind înfipți cu trompa în perete, determinând noduli de mărimea boabelor de mazăre, de nuanță
cărămizie sau albă-cenușie, care sunt vizibili şi prin transparența seroasei viscerale. Sunt
prezente şi ulcere ale mucoasei, cu marginile proeminente, congestionate, rămase după
desprinderea paraziților. Infestatiile masive sunt însoțite de duodenite necrotice, sclerogene la
cazurile vechi sau chiar de perforații intestinale și, consecutiv, peritonite. Paraziții se diferențiază
fără dificultate de ascarizi, care sunt liberi, nefixati.

5
 3. Acantocefaloza palmipedelor

Semnalată la palmipede, mai frecvent la rațe, acantocefaloza evoluează cronic, cu tulburări

digestive şi locomotorii, produsă de acantocefali din fam. Polimorphydae.

3.1 Etiologie

Sistematică: Încrengătura Acanthocephala, familia Polymorphidae, cu speciile Polymorphus

boschadis, Filicollis anatis.
Morfologie: Polymorphus boschadis are corpul de nuanță portocalie; cuticula în partea
anterioară, prevăzută cu spini; iar trompa cefalică, cilindrică, este înconjurată de 16 rânduri
longitudinale, cu 6-10 croşete fiecare. Masculul are până la 3 mm lungime, iar femela până la 10
mm. Ouăle, alungite și înguste, măsoară 110/18-20 µm; sunt embrionate la pontă. Se dezvoltă în
intestinul subțire la rață, gâscă, păsări acvatice sălbatice. Filicollis anatis are dimensiuni mai
mari decât primul parazit: masculul măsoară 6-8 mm lungime și este alb, în timp ce femela are
10-25 mm și este de nuanță gălbuie. Trompa cefalică, prevăzută cu croşete, are formă ovoidă la
mascul, iar la femelă este globuloasă, de 2-3 mm în diametru, urmată de gâtul lung și subțire.
Ouăle sunt ovale, alungite la poli și măsoară 62-70/23 µm. Totodată, sunt embrionate la pontă.
Adulții parazitează în intestinul subțire, fixați cu trompa de peretele intestinal la rață, gâscă și
alte specii de palmipede.

3.2 Ciclul evolutiv

Se realizează cu intervenția de G.I., crustacee acvatice Gammarus, Potamobius şi Asselus. Ouăle

parazitului ajung cu fecalele în apă, după ce sunt ingerate, larvele se eliberează și devin apoi
infestante. Contaminarea păsărilor se face prin ingerarea de G.I. infestate. Perioada prepatentă
durează undeva la 4 săptămâni.

6
 3.3 Diagnostic

De certitudine este necropsia, însă datele clinice sunt orientative. Simptomele mai evidente sunt:
apariția diareei, inapetență, slăbire, tulburări locomotorii, la boboci; la adulte evoluează
asimptomatic.
Examenul coproscopic, ovohelmintoscopic, în situații de pozitivitate aduce precizarea
etiologică.
Necropsic, se remarcă prin transparența intestinului, prezența nodulilor, la locul de fixare al
trompei cefalice. În lumenul intestinal se identifică paraziții fixați de mucoasă, însoțiți de leziuni
inflamatorii şi ulcerații rotunde, rămase după desprinderea paraziților.

4. Concluzii

În concluzie, acantocefaloza la animale este o infecție parazitară cauzată de acantocefali, care

afectează tractul intestinal al gazdelor lor definitive. Tratamentul acestei infecții implică
administrarea de medicamente antiparazitare, precum albendazolul sau praziquantelul, sub
supravegherea și prescripția unui medic veterinar. Un diagnostic precis, determinarea dozei
corecte și respectarea strictă a planului de tratament sunt esențiale pentru eficacitatea terapiei.
În paralel, măsuri de igienă și gestionarea adecvată a mediului sunt critice pentru prevenirea
reinfestării și pentru controlul acestei afecțiuni în cadrul grupurilor de animale.
Gestionarea eficientă a acantocefalozei nu doar îmbunătățește bunăstarea animalelor, ci are și
implicații economice pozitive prin reducerea pierderilor de producție și a costurilor asociate
tratamentului și gestionării infecției.
Astfel, abordarea integrată, care include diagnosticarea precisă, tratamentul corespunzător,
măsuri de prevenire și control, reprezintă cheia pentru un management de succes al
acantocefalozei în comunitățile de animale.

7
 5. Bibliografie

1. Cozma V., Gherman C., Mircean V., Magdaș C., Mihalca A., Ghid de Diagnostic
Parazitologic Veterinar, Risoprint, Cluj Napoca, 2010.
2. Dulceanu N., Terinte, C., Parazitologie veterinară, Tipo Moldova, 2007."
3. Moglan, I., Popescu I.E., Parazitologie animal, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza,
Iași 2009.
4. Anne M. Zajac Gary A. Conboy, Veterinary Clinical Parasitology, 9th Edition, Wiley
Blackwell.
5. William J. Foreyt, Veterinary Parasitology Reference Manual, 5th Edition, 2002.
6. G. L. Urquhart, J. Armour, J. L. Duncan, A. M. Dunn, F. W. Jennings, Veterinary
Parasitology, Second Edition, Blackwell Publishing.
7. Charles M. Hendrix, Diagnostic Veterinary Parasitology, Second Edition.