UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI

„REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

Râiele ovinelor

fig 1
CINE PRODUCE RÂIA?
 Încă de când au fost descoperiți, acarienii au
constituit un grup important si divers, fiind un
taxon de artropode din clasa arahnidelor. Acești
acarieni sunt organisme mici, uneori pot fi
microscopice, avand in general capul, toracele si
abdomenul nediferentiate, cu aparatul buccal,
fiind reprezentat de o trompă alungită, adaptată
pentru ros, înțepat sau supt.
 Acarienii ectoparaziti traiesc pes au in piele si se
hranesc cu sange, cu secretii sebacee, limfa sau
debriuri cutanate. Majoritatea acarienilor
ectoparaziti isi traiesc viata in contact intim cu
gazda lor, ceea ce inseamna ca transmiterea se
realizeaza mai ales prin contact direct.
Fig. 2
 Infestatiile cu acarieni se numesc acarioze si pot
determina instalarea unor dermatite foarte
severe.
CICLUL DE VIATA AL ARGASIDELOR
 In toate etapele de dezvoltare capusele sunt hematofage. Spre deosebire de nimfele ixodide și adulții
care se hrănesc o dată în timpul fiecărei etape la care dureaza mai multe zile pentru a finaliza ciclul
biologic, nimfele și adultele căpușelor isi ia hrana în mod repetat în termen de câteva minute sau ore.
 Durata întregului ciclu de viață poate fi de la 3-6 luni până la 2-3 ani.
 Diapauza joacă un rol major în reglementarea dezvoltării multor specii argaside care trebuie să
supraviețuiască în cuiburi goale sau vizuini pentru perioade lungi de timp până când o gazdă se întoarce
sau ajunge.

Fig 3
 RÂIELE OVINELOR

 Leziunile dermatologice, care tind să fie

mai frecvente în rândul caprelor decât în
rândul ovinelor, constituie un motiv relativ
major pentru examinarea rumegătoarelor
mici.
 Principalele râi pe care le putem intalni la
ovine sunt: râia psoroptica, sarcoptica,
corioptica

Fig 4
 RÂIA PSOROPTICĂ (Psoroptes Ovis)
 Raia ovinelor este cauzată de Psoroptes ovis, un acarian (artropod) din familia Psoroptidae (Ordinul
Astigmata).
 Modelele de adaptare la speciile gazdă in organism sunt încă prost înțelese, iar studiile experimentale
privind transferul între specii sunt contradictorii. Varianta P. ovis care cauzează oilor, o boală severă, este
raportabilă în multe țări.

Fig 6
Fig 5
 CARACTERE MORFOLOGICE

 Toate stadiile de P. Ovis pot sa fie recunoscute pe baza ventuzelor care au forma specifica de trompeta,
si se regasesc situate in varful celor trei pretarse. La perechea a 4 a de picioare ventuzele lipsesc la
mascul, si la perechea a 3 a la femela.
Specific morphology: Female with Specific morphology: Male with
large mite egg (length: ca 0.1 mm); suckers on all pairs of legs.
suckers on leg pairs 1, 2 and 4. Larva Copulatory suckers and tubercles
(left) with 3 leg pairs. are seen posteriorly.

Fig 7 Fig 8
TRANSMITERE SI CICLUL BIOLOGIC
 La ovine, acarienii Psoroptes ovis trăiesc la
baza lânii și se hrănesc cu exudate de piele.
Acest organism își petrece întregul ciclu de
viață pe o singură gazdă; toate etapele –
larve, nimfe și adulți – se hrănesc cu gazda.
Stadiile prin care trece Psoroptes sunt cele
clasice si anume ou, larva hexapoda,
protonimfa, tritonimfa, octopode si in final
adulte.
 Ciclul de viață este de aproximativ 11 până la
19 zile de la ou la ou în condiții optime, iar
acarienii adulți pot trăi timp de 40 de zile. P.
ovis este extrem de contagioasă, și un singur
acarian de sex feminin poate stabili o
infestare. Acest acarian este de obicei
transmis prin contact direct între animale, dar
poate fi, de asemenea, răspândit pe
materiale, ar fi garduri, parașute și
camioane,ustensile sau asternuturi.

Fig 9
 SEMNE CLINICE

 Cazurile ușoare și stadiile incipiente ale bolii mai severe sunt caracterizate prin exudate seroase și
macule eritematoase mici sau papulo-veziculoase, cu colorarea galbenă/portocalie a lânii în
apropierea pielii.
 Pe măsură ce boala progresează, se dezvoltă leziuni mari, gălbuie, solzoase, cruste, în principal pe
zonele lânoase ale corpului. Crustele sunt aderente la piele cu un lichid vâscos.
 Leziunile raiei ovine se pot răspândi rapid pentru a afecta zone mari ale corpului. Leziunile sunt
intens prezente cu prurit, și daunele secundare de la zgarieturi, frecare și mușcături este comună.
Unele oi afectate prezintă un reflex de "ciugulire" fără nici o stimulare externă.
 Pierderea rapidă în greutate și moartea pot fi observate la miei infestati, cu unele crize
epileptiforme care pot dura pana la 10 minute. Cele mai multe animale adulte în cele din urmă se
pot recupera și lana sa inceapa sa creasca. La unele animale, dar nu toate, acarienii pot persista în
urechi, și subclinic în fosa inghinală și infraorbitală.
Fig 10

Fig 12

Fig 11 Fig 13
DIAGNOSTIC CLINIC

 Raiele ovinelor ar trebui să fie suspectate la ovinele ce prezinta prurit foarte

intens , alopecic, cruste cu leziuni gălbui.
 Pentru a fi siguri, vom realiza examinari microscopice a unui raclat efectuat
mai ales la marginea leziunilor, dar de cele mai multe ori putem observa
acarienii fara a folosi microscopul, daca punem intr-o placa Petri cruste sau
suvite de lana.

Fig 14
 Fig 15

RAIA SARCOPTICA
 Scabia este o boală raportabilă și este zoonotică. Acest parazit
preferă să infesteze pielea din jurul ochilor și urechilor și
provoacă prurit intens. Acarienii sunt rotunzi în cap și corp și au
tulpini lungi, nearticulate pentru prima pereche de picioare.
Acești acarieni se ascund prin epidermă, iar femela depune ouă în
aceste tuneluri sapate intraepidermic, pana aproape de stratul
bazal.
 Ciclul de viață al Sarcoptes variază în durată de la 10 la 17 zile.
Acarienii cel mai frecvent sunt transmisi prin contact direct, dar
pot supraviețui în mediu pentru perioade variabile.
 Ganglionii limfatici regionali pot deveni măriți din cauza
severității leziunilor cutanate. În încercarea de a identifica
organismele, raclatele profunde ale pielii trebuie obținute de la
periferia leziunilor active, dar acarienii sunt dificil de găsit, iar
diagnosticul se bazează adesea pe semne clinice și pe răspunsul
la terapie.

Fig 16
 RAIA CORIOPTICA Fig 17

 Acarianul Chorioptes ovis (Chorioptes ovis,

Chorioptes caprae) are o formă ovală a corpului;
prima pereche de picioare sunt scurte și
nesegmentate și au ventuze in forma de clopot
atașate la capete.
 . Acești acarieni și leziunile asociate lor sunt
limitate la scrot și membrele distale la ovine și
membrele inferioare, abdomen, și sferturile
posterioare la caprine. Leziunile includ alopecie,
eritem, excoriație și cruste, asociate cu prurit.
Oile și caprele infestate pot fi neliniștite, isi rod
picioarele din cauza disconfortului
 RAIA DEMODECICA
 Această boală se caracterizează prin noduli cu diametrul de 2 până la 12 mm în piele de-a lungul feței,
gâtului, umerilor și trunchiului, deși s-a observat o predilecție pentru pleoape. Aceste noduli exprimă
un exsudat gros, care poate fi examinat microscopic pentru acarienii în formă de trabuc. Diagnosticul
poate necesita raclat profund al pielii, care ar trebui să includă foliculi care se învecinează cu leziuni
active. Infestarea cu D. caprae poate fi cea mai frecventă. Paisprezece la sută din 118 turme de ovine
într-un studiu israelian au fost pozitive pentru paraziți demodectici

Fig 18
 Fig 19

PREVENTIE

 Toate oile care sosesc, inclusiv

animalele din alte ferme, piețe sau
din afara terenurilor, pot
transporta acarieni de scabie, chiar
dacă nu au semne clinice de boală.
Acestea trebuie să fie asumate ca
transportatori, indiferent de orice
asigurare a libertății bolii sau a
tratamentului prealabil din partea
vânzătorilor. Chiar și oile din
efectivele libere de scabie pot fi
infectate pe piețe, în transport sau
din îmbrăcăminte și echipamente
contaminate.

Fig 20
VA MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!
Imagini
 Fig 1: https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fblog.livestockfarming.co.uk%2Fposts%2Fsheep%2Finfographic-sheep-
scab.aspx&psig=AOvVaw3A9sWXgoSnyswLznnSPxNR&ust=1618757129751000&source=images&cd=vfe&ved=2ahUKEwjM3euuwoXwAhUQxrsIHUplAiYQr4kDegQIARBN
 Fig 2:https://barks.ru/ro/the-difference-between-an-animal-tick-and-a-human-all-you-need-to-know-about-ticks.html
 Fig 3: https://petplaza.ro/blog/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-capuse-partea/
 Fig 4: https://www.semanticscholar.org/paper/Novel-control-of-the-sheep-scab-mite%2C-Psoroptes-the-Hall/e05b573406b3a2c9d46c256407b1468278f9c54c
 Fig 5: https://www.sciencephoto.com/media/798192/view/sheep-scab-mite-psoroptes-ovis-sem
 Fig 6: https://atlas.sund.ku.dk/parasiteatlas/ectoparasitic_arthropod/Psoroptes_ovis/
 Fig 7: https://www.researchgate.net/figure/Illustration-of-a-female-Psoroptes-natalensis-mite-showing-body-configuration-and_fig1_283448644
 Fig 8: https://www.researchgate.net/figure/Illustration-of-a-male-Psoroptes-natalensis-mite-showing-body-configuration-and_fig2_283448644
 Fig 9: https://www.thescottishfarmer.co.uk/business_sales/17769490.farmers-key-role-sheep-scab-prevention/
 Fig 10: https://www.rvc.ac.uk/research/programmes/livestock-production-and-health/news/animal-health-experts-call-for-welsh-government-to-fund-sheep-scab-
programme
 Fig 11: https://www.nadis.org.uk/disease-a-z/sheep/sheep-scab/
 Fig 12: https://line.17qq.com/articles/fhdbppjz.html
 Fig 13: https://www.scops.org.uk/news/4442/do-you-have-questions-about-sheep-scab/
 Fig 14: https://www.researchgate.net/figure/Microscopic-examination-of-skin-sample-from-ventral-abdomen-of-cuscus-observes-the-mite_fig2_273709807
 Fig 15: https://inaturalist.nz/taxa/262979-Sarcoptes-scabiei
 Fig 16: https://www.researchgate.net/figure/Photomicrograph-of-Sarcoptes-scabiei-var-ovis_fig1_228839544
 Fig 17: https://www.vetstream.com/treat/bovis/bug/chorioptes-bovis
 Fig 18: https://veterinary-practice.com/article/common-mites-and-skin-disease-an-overview
 Fig 19: https://www.farmhealthonline.com/disease-management/sheep-diseases/sheep-scab/
 Fig 20: https://agrointel.ro/159479/imbaierea-la-ovine-deparazitare-externa/