UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI “REGELE

MIHAI I AL ROMÂNIEI” TIMIŞOARA

REFERAT BIBLIOGRAFIC

Cresterea bovinelor in mod

traditional in Barbatesti, Gorj
An II, Sem. I, MV, 2019-2020

Student, An II, MV:

Oprescu Malina Elena Anamaria
Grupa: 2.2.05
Coordonator:
CS II, Dr. Ing. Matiuti Marcel

1
 CUPRINS
1. Introducerea…………………………………………………………………………………………………………………3
2. Importanta social economica a bovinelor……………………………………………………………………..4
3. Cresterea bovinelor in zona noastra……………………………………………………………………………..4
4. Arhitectura grajdurilor………………………………………………………………………………………………….5
5. Intretinerea vacilor……………………………………………………………………………………………………….6
6. Principalele rase intalnite in zona noastra…………………………………………………………………….7
7. Alimentatia…………………………………………………………………………………………………………………..7
8. Reproductie………………………………………………………………………………………………………………….8
9. Produse lactate si nu numai………………………………………………………………………………………….9
10. Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………………10

2
 I. INTRODUCERE
Bărbătești este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele
Bărbătești (reședința), Musculești, Petrești și Socu. Se află în partea centrală a județului,
în zona premontană a Podișului Getic. Forma de relief a comunei prezintă mai multe
caracteristici, teritoriul comunei cuprinzând două unități geografice: dealurile aparținând
Podișului Getic și câmpia ce se întinde de-a lungul Gilortului, care este, de altfel, singurul
râu care străbate comuna.
Documentele ce provin din secolul XV, atesta faptul ca 4 frati aveau in stapanire
muntele Barbat folosit pentru pasune. Începând din sec.XV Muntele Bărbat și Poiana
Cucului este efectiv stăpânit de toți locuitorii din Bărbătești, dându-l în arendă ciobanilor
crescători de oi din Novaci și Cernădie, iar toamna în fiecare an la 8 septembrie, aceștia
aduceau celor din Bărbătești brânză și lână, precum și bani, după cum le era tocmeala.

II. IMPORTANTA SOCIAL-ECONOMICA A

BOVINELOR
Cresterea bovinelor influenteaza in mod direct nivelul de trai al populatiei, deoarece
furnizeaza un volum apreciabil de produse animaliere , de mare importanta pentru
consumul populatiei si unele materii prime pentru industria de prelucrare. Datorita rolului
social, a ponderii economice si numerice, in raport cu celelalte specii de animale de
ferma, cresterea bovinelor este considerata principala ramura a zootehniei.

3
 Prin exploatarea bovinelor se obtin, ca produse principale, laptele si carnea, iar ca
produse secundare secundare pielea, gunoiul de grajd, parul, etc. De asemenea, in multe
tari, mai ales cele cu agricultura extensiva, bovinele constituie o sursa importanta de
energie neconventionala utilizata la tractiune. Bovinele reprezinta principalul furnizor de
lapte pentru consumul populatiei.Un alt produs principal rezultat din cresterea bovinelor
este carnea, constituind o sursa principala de carne pentru majoritatea popoarelor. In tarile
cu agricultura extensiva bovinele bovinele furnizeaza o buna parte din energia mecanica
folosita la muncile agricole si in transporturi, constituind o sursa de energie
neconventionala.

III. CRESTEREA BOVINELOR IN ZONA

NOASTRA

Cresterea bovinelor constituie o ocupatie straveche a poporului nostru. Documentele

istorice atesta ca dacii erau bogati in vite cornute, bogatie ce a caracterizat si poporul
roman, nascut din elemente daco-romane, intru-cat conditiile naturale, sub raportul climei
si vegetatiei, erau favorabile cresterii animalelor.
Suprafetele de pasuni si fanete si climatul bland au constituit conditii favorabile
cresterii de bovine.
Acum multi ani, cand tehnologia nu era la fel de avansata ca in ziua de azi, majoritatea
lucrarilor agricole, in gospodariile taranesti, se faceau cu ajutorul vacilor, ele realizand si
productii de lapte cu care isi raneau viteii si doar partial putea satisface nevoile
oamenilor. Vacile fiind crescute mai mult in scop muncitoresc, de aceea grija principala a
taranului era sa asigure „boii de munca” acestia fiind folositi pentru ararea pamantului sau
transportul de lemne, iar in acest scop erau folositi cei mai valorosi vitei. Astfel taranul, in
mod inconstient, realiza o selectie negativa, taurii care erau folositi pentru reproductie
erau mult inferiori celor castrati pentru a deveni boi.
In zona noastra , marii proprietari de pamant, asa numitii „boieri”, care detineau o mare
parte din pasunile valoroase ale satului, cresteau de asemenea si foarte multe bovine, la
vremea respectiva numarul vacilor detinute era direct proportional cu averea acestuia. Cu
cat mai multe bovine avea cu atat era considerat a fi mai sus pe scala sociala , fiind
invidiat si admirat de-o potriva de restul consatenilor.
In urma cu 15-20 de ani, bunicii mei erau foarte bine vazuti in sat, avand nici mai mult
nici mai putin de 8 vaci si 2 boi, cu care se ducea si arau terenurile, atat cele detinute de ei
cat si ale altor tarani, castigand astfel bani sau alte renumeratii. Boii nu ii foloseau doar
pentru lucrul pamantului, ci si la transportul de lemne, deoarece acestea erau folosite ca
principala sursa de caldura, erau folositi si la transportul cerealelor si fanului.

4
 IV. ARHITECTURA GRAJDURILOR
Grajdurile sunt specifice zonei Gorjului, ca si intregii zone subcarpatice de altfel, se
gasesc grajduri cu lanarii deasupra si cu patule, materializandu-se in constructii cele doua
ocupatii principale, cresterea vacilor si agricultura.
Grajdurile cu lânării deasupra sunt construite din cunie de barne orizontale, avand in
general 2 spatii laterale , inchise, pentru adapostirea animalelor si unul central, servind ca
sopru pentru care, unelte, lemne.Deasupra, pe toata constructia, este un nivel superior
facut din sipci de lemn incrucisate in care se depoziteaza fanul.
Se mai intalnesc si grajduri facute din chirpici. Acestea au o constructie simpla , nefiind
dotate cu fanar deasupra. Acestea prezinta un schelet lemnos , constiituind baza pe care se
pune chirpiciul, acestea fiind facut din huma si paie, acoperisul este realizat din tabla sau
tigla, in functie de posibilitatea taranului gorjan. Acestea sunt prevazute cu doua intrari si
in medie cate 3-4 geamuri pentru a oferii luminozitate adapostului.Planseul acestuia este
fie constituit din pamanat foarte bine presat, acoperit fie de fan sau coceni.
Patulele sunt fie constituite din nuiele impletite, fie din sipci, sunt suite pe stalpi sau pe
un suport de barne de lemn sau pe un soclu de zidarie, fiind astfel delimitat pe doua
nivele, nivelul superior, patulul in sine, fiind folosit pentru depozitarea cerealelor , iar
nivelul inferior fiind folosit, fie pentru depozitarea uneltelor sau lemnelor, sau pe post de
grajd. Acestea sunt mai mici sau mai mari, in functie de puterea economica a gospodariei.

5
 V. INTRETINEREA VACILLOR
Taranii au constientizat faptul ca modul in care sunt tinute si ingrijite acestea
influenteaza in mod deosebit productia, functia de reproducere si starea de sanatate a
vacilor. Intretinerea acestora variaza in functie de sezon, dar si de vreme.
Astfel identificam :
A. Pe timpul verii 3 sisteme de ingrijire:
1. Intretinere la grajd
2. Intretinere la pasune
3. Intretinere mixta

B. Pe timp de iarna:
1. Intretinerea vacilor legate= stabulatie obisnuita
2. Intretinerea vacilor libere= stabulatie libera

In ceea ce priveste intretinerea vacilor in grajd, pe timpul verii, acesta este un sistem
contraindicat. Se practica doar in conditiile lipsei pasunii, sau cand vegetatia este afectata
din cauza anumitor factori, cum ar fi seceta.Pentru micsorarea acestor neajunsuri, de cele
mai multe ori stapanul le tine in pripon sau libere in jurul casei, pentru a le asigura astfel
sarurile minerale si vitaminele necesare, dar si miscarea zilnica de care acestea au nevoie.
In ceea ce priveste intretinerea la pasune aceasta consta in formarea unui asa-zis
program. Mai multi proprietari de bovine se grupeaza si desemneaza un anumiti
proprietar care sa duca vacile la pasunat si sa le aiba in grija, intorcandu-se cu ele la ora
de muls. De cele mai multe, ori sau cel putin atunci cand eu aveam in jur de vreo 10-12
ani, responsabilul de vaci era de fapt un grup format din mai multi copii.
Inretinerea mixta  este folosita cand proprietarul are in apropierea adaposturilor
pasunea. Vacile sunt tinute noaptea in adapost sau in padoc, sunt duse la pasune si aduse
la ora mulsului in grajd. Daca pasunea nu este mai departe de 1,5 Km, acest sistem da
rezultate bune si nu este nevoie sa se ia alte masuri.
Intretinerea vacilor legate este sistemul cel mai raspandit. Vacile sunt legate in iesle,
fiind dezlegate si scoase din adaposturi numai pentru plimbare, sau in padoc, atunci cand
timpul permite acest lucru. Acest sistem prezinta o serie de dezavantaje pentru ca
limiteaza miscarea vacilor, fapt ce duce la deformarea ongloanelor, la slabirea rezistentei
organismului si la scaderea fecunditatii.
La fel ca stabulatia obisnuita si stabulatia libera este intalnita la noi in zona, vacile sunt
tinute in adaposturi de dimensiuni mai mari, putandu-se plimba in voie. Hrana acestora
este depozitata in capatul adapostului, hranindu-se dupa bunul plac. Acest mod de
intretinere este mult mai costisitor pentru proprietar, deoarece se consuma mai mult
asternut si furaj.

6
 VI. PRINCIPALELE RASE INTALNITE IN
ZONA NOASTRA
In zona noastra se gasesc in mare parte Baltata Romaneasca, metis( rezultat in urma
incrucisarii dintre Baltata Romaneasca si Holstein ), in unele gospodarii se mai pot intalni
si Holstein si rasa Bruna.
Daca in urma cu cativa ani, vacile erau crescute in special pentru exploatare agricola,
acum , o data cu tehnologizarea in plina ascensiune, acest lucru a crescut semnificativ,
astfel vacile fiind crescute mai mult pentru productiile de lapte si carne. Datorita acestui
lucru, o rasa foarte apreciata in zona noastra este Baltata Roamneasca.
Baltata Roamneasca se apartine tipului mixt de carne lapte, existand frecvent in cadrul
rasei exemplare care apartin tipului lapte-carne. Rasa este de talie mare, 130-140 cm si cu
o greutate de 550-700kg. Culoarea este baltata cu galben de diferite nuante, asemanatoare
cu a rasei Simmental. Conformatia corporala este armonioasa, capul larg si potrivit ca
lungime, gatul in general scurt si musculos, bine prins in trunchi, care este larg, lung si
adanc. Calitatiile principale acestei rase sunt:
 Precocitate mare in procesul de crestere
manifestata prin greutate mare la 10-12
luni
 Productii bune de lapte si carne in conditii
optime de hranire si intretinere
 O constitutie robusta si o conformatie
armonioasa
O alta rasa foarte apreciata si cu o importanta amelioratoare in zona Oltenie, deci
implicit in micul nostru sat este reprezentata de Bruna. Dezvoltarea corporala este
determinata in mare masura de conditiile in care a fost crescut tineretul. Talia oscileaza
intre 124-128cm, iar greutatea intre 400-550 Kg la vaci si 700-850 Kg la tauri.
Conformatia este armonioasa, capul scurt si larg, cu aspectele tipului craniologic
brachicer, iar gatul este potrivit de lung si gros. Toracele este adanc si lung, abdomenul
voluminos, ugerul globulos, bine dezvoltat. Membrele sunt scurte si puternice; se
intalnesc frecvent jarete deschise si chisite scurte. Culoarea este caracteristica, si anume
bruna cu nuante de la bruna-argintie la bruna negricioasa. Este o rasa cu aptitudini
pronuntate pentru lapte, productia acestuia este variabila , in functie de nivelul de
ameliorare si de conditiile de mediu.

VII. ALIMENTATIA
La fel ca intretinerea si alimentatia acestora este influentata de sezon si conditiile de
mediu.
Bovinele fiind animale poligastrice, valorifica in mod economic furajele de volum,
consumul de cereale, comparativ cu alte specii este redus. Obtinandu-se cantitati mari de
lapte numai cu nutreturi de volum. Particularitatiile de structura ale aparatului digestiv
permit bovinelor ca prin interemediul microflorei si microfaunei ruminale sa valorifice
celuloza din plante.
Relieful satului nostru nu este unul foarte prielnic pentru culturile de cereale precum:
grau, orz, ovaz, etc, fiind un relief compus din 2 unitati geografice: dealuri coliniare in
mare parte si campia ce se intinde de-a lungul raului Gilort. Aceste recolte se gasesc in
proportii mici in regiunea noastra, valorificand intens solurile de lunca . Iar totalul
productie de cereale este reprezentat , in proportie de 50% de produse secundare (paie,

7
pleava, coceni de porumb), acestea fiind valorificate de rumegatoare si transformandu-le
in lapte si carne, crescand astfel si rentabilitatea in agricultura.
Dupa cum spuneam la inceput alimentatia acestora difera in functie de sezon. Astfel pe
timp de vara, hrana vacilor este din plantele intalnite pe pasunile de la noi din zona.
Covorul ierbos ce apocera regiunea noastra este in mare parte format in mare parte de
trifoi si iarba.
Pe timp de iarna alimentatia vacilor este reprezentata de nutret uscat precum: lucerna,
coceni, paine si chir furaje si concentrate.
Am reusit sa fac rost de un program alimentar de la unul dintre proprietarii de vaci din
sat, acesta este format din 3 mese pe zi:

DIMINEATA(in intervalul orar 7-8)

 Lucerna
PRANZ(intervalul orar 12-13)
 Concentrate/furaj
 Coceni
SEARA(interval orar 18-19)
 Lucerna
 Paie

VIII. REPRODUCTIE
Deoarece majoritatea crescatorilor de vaci din satul nostru, le cresc in scop propriu,
pentru a beneficia de produce cat mai naturale, monta se face in mod natural, existand
putini proprietari care apeleaza la inseminare artificiala. Proprietarii locali urmaresc in
mod specific productia de lapte astfel, intervalul de timp dintre 2 fatari consecutive este
de cel mult 12 luni, astfel monta, fie ea naturala sau artificiala se realizeaza in primele 3
luni dupa fatare. Durata de gestatie la vaca este de 285 de zile, in medie cu putine variatii,
cuprinse intre 270- 300 de zile. Gestatia este mai scurta cu 1-3 zile la vacile primipare sau
la vacile care fata 2 vitei.
Dupa fatare, vacii trebuie sa i se asigure o ingrijire deosebita. Din cauza eforturilor
depuse, vaca transpira si trebuie busumata cu un somoiog de paie. Daca fatarea a avut loc
pe timp de iarna, in graj, dupa igenigarea trenului posterior si a organelor genitale
externe, vaca trebuie acoperita cu o patura sau saci de
panza. Pentru restabilirea functiilor vitale, la circa o
ora dupa fatare, vacii i se administreaza o galeata de
apa la o temperatura de 36-37 de grade Celsius, in
care se adauga 1 kg de tarate de graunsi 50-60 de
grame de sare de bucatarie.
Inainte de primul supt sau muls ugerul se spala bine,
se sterge cu un prosop curat, iar primele jeturi de
colostru nu vor fi supte de vitel, ci se vor mulge
separat intr-un vas, deoarce contin un numar foarte
mare de microbi adunati la intrarea in canalul
mameloanelor. Vitelul este despartit de mama,
hranirea acestuia fiind rationalizata.

8
 IX. PRODUSE LACTATE SI NU NUMAI
Principlale foloase de care se bucura proprietarii de la vaci sunt reprezentate de lapte si
gunoiul de grajd.
Laptele este produsul de baza, de pe urma caruia se pot dezvolta mai multe derivate, si
anume, iaurt si branza.
Branzeturile sunt reprezentate de urda, cas si telemea veche. Telemeaua veche este
specifica zonei fiind una dintre cele mai cautate sortimente de branza cautata in zona
noastra.
Reteta traditionala de urda:
Tin minte ca atunci cand eram mica bunica mea facea urda din laptele ramas.
Aceasta fierbea laptele intr-o oala de tuci la foc
de lemene, pana cand laptele incepea sa se
seapre in bulgaras mici fata de zer, iar daca
acest lucru nu se intampla in mod natura
adauhga cateva lingurite de otet. Dupa ce
separarea bulgarasilor fata de zer devenea
vizibila, lua laptele de pe foc si il strecura,
folosind un o panaza special sau un tifon, dupa
ce il strecura, il lasa timp de cateva zile pana se
sgurgea tot zerul, iar branza era numai buna de
mancat.
Gunoiul de graj este folosit de tarani pentru
fertilizarea pamanturilor, care si asa sunt destul
de sarace in saruri minerale, astfel nul urmator
roade pamantului fertilizat in mod natural cu gunoi de graj vor fi mult mai bogate

9
 X. BIBLIOGRAFIE

1. „Tehnologia cresterii bovinelor”-Gavril Stanciu, editura Brumar 1999

2. https://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/18930-hranirea-si-adaparea-
vacilor.html
3. https://www.setthings.com/ro/grajduri-si-patule-in-mehedinti/
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_B%C4%83rb%C4%83te%C8%99ti,_Gorj
5. https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/2114-fatarea-la-vaca-si-ingrijirea-
dupa-fatare.html
6. https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/2176-perioada-optima-de-monta-la-
vaci.html
7. https://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/17501-intretinerea-vacilor-
lactante.html

10