Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
digestiv
1. Examenul functional al ingestiei
A. Apetitul
Dorinta animalului de a consuma anumite furaje sau apa
SEMIOLOGIA APETITULUI Modificat sau normal
Normal-caracteristic specie si mai ales individului
Modificat= disorexie(cantitativa(+,-) sau calitativa)
Modificari cantitative: anorexia-lipsa apetitului sau a poftei de mancare
bulimia-apatit nestapanit, exagerat, cauze
patologice:leziuni ale lobului frontal, tumori hipotalamice
Modificar calitative: parorexia, paradipsisa, sindromul de pica, etc
B. Foamea
Nevoia imediata de a consuma alimente fara a diferentia in mod special tipul si calitatea alimentului
Reactie fiziologica comuna care determina aparitia comportamentului de foame
Apetitul≠Foamea
C. Satietatea
Diminuarea sau disparitia foamei si a apetitului in urma ingestiei de alimente si apa
Reglarea centrul foamei si al satietatii din nuclei hipotalamici
Examenul si semiologia vomitarii
vomitarea= eliminarea reflexa in exterior, pe gura si nari a continutului stomacului
Actul vomitarii se desfasoara in doua faze: 1. senzatia de greata-facies suparat, miscari frecvente ale buzelor
si limbii, masticatii si deglutitii in gol
2. actul de vomitare proppriu-zis-eliminarea pe grurasi nas
a continutului stomacal
Prin examinare se urmareste: frecventa, intensitatea, durata, eforturile depuse de animal, caracaterul
continutului vomitat
Clasificarea vomitarii: 1. dupa modul de manifestare: unica
repetata
incorecibila
2. dupa sediul excitatiei: centrala
periferica
Vomituritia= vomitarea in gol
Falsa voma=eliminarea exploziva de continut alimentare, care nu provine din stomac, ci de la nivelul cailor
digestive superioare
Caracteristicile materialului vomitat:
1. Cantitatea-d.p cu canpacitatea stomacului, regimul alimantar si frecventa vomitarii. Vomitarile periferice-
antitati mari de material vomitat, iar cele centrale-cantitati mici
2. Mirosul- acid, dar la rum si pasari este fad sau dulceag
3. Reactia , in mod normal este neutral, dar poate fi alcalina sau acida, in dispensii dipo sau hiperclorice
4. Culoarea in functie de alimentele ingerate
5. Compozitia: heloasa- bogata in mucus
hemoragica- eliminarea de sange sub forma dde strii, cheaguri sau amestecat cu continutul
stomacului
biloasa-culoare verde-galbui sau negriciosgastroenterite
fecaloida- prezenta chilului intestinal in stomac obstructii sau ocluziin intestinale sau in
coprofagie
Hematemeza=vomitarea de sange integral sau digerat
Examenul fizic al organelor digestive
prediafragmatice – cavitatea orala
Examenul extern:
inspectia-integritatea, forma, dimensiunile, mobilitate si aspectul
formatiunilor anatomice
palpatia-aprecierea temperaturii, sensibiliti, tonusul muscular
percutia-mai rar, in scop palpatoriu
Examenul intern:
inspectia-mucoasei orale, a dintilor
palparea-temperature, sensibilitatea, umiditatea
percutia-una palpatorie-asupra dintilor
Examenul intern presupune deschiderea cavitatii orale prin metode manual
sau cu ajutorul instrumentarului.
Examenul extern al faringelui:
inspectia de la distanta disfagie, tuse, jetaj alimentar
din apropiere deformari, leziuni
palpatia superficiala si profunda
percutiaindirecta digito-digitala
Semiologia faringelui:
Durerea si paralizia disfagie de deglutitie in timpul bucal si faringian
Sensibilitatea falsa senzatie de corp strain
Sondajul permeabilitatea organului
Semiologia si examenul esofagului:
Inspectia-vizeaza regiunea santului jugular stang si se pot constata urmatoarele: deformari, miscari ondulatorii
peristaltice, zgomote in timpul deglutirii
Percutia –se aplica in zonele deformate
Palparea –doar in segmental cervical al esofagului-o palpatie bimanuala penetranta prin glisare (temperature,
tumefactii, consistenta)
Examinarea si semiologia generala a abdomenului
Examenul functional are in vedere aprecierea si semiologia durerii abdominale= colica
Colica –termen cu sens larg, care nu defineste provenienta durerii.
Colica intestinala, colica biliara, colica urinara COLICA FALSA
INSPECTIA- de la distanta sau din apropiere urmareste modificari de forma si volum ale abdomenului, miscarile
peretelui si zgomotele care apar
PALPATIA-la inceput superficiala si apoi profunda(temperature locala, sensibilitatea regiunii si elasticitatea pielii)
PERCUTIA- are ca rezultat un sunet clar, sonor cu nuanta atimpanica sau timpanica(eq si car), slabe la suine.
Acumularile de lichide duc la formarea unui sunet mat
ASCULTATIA-receptarea zgomotelor digestive, iar in cazuri patologice zgomote de: clapotare, de picatura, de
frecatura peritoneala, de toc-toc
PUNCTIA EXPLORATOARE-Consta in inteparea abdomenului, e regula in zonele declive, cu scopul de a recolta
continut lichid din cavitate, pentru a-l examina(seros/serofibros, lactescent, hemoragic, purulent, biliar,
gastric/intestinal)
Examenul intern:
Tuseu rectal
Palpatie transrectala
Endoscopie abdominala
Celiotomie exploratoare
Examenul si semiologia prestomacelor-RUMEN
Ocupa jumatatea stanga a cavitatii abdominale
Examenul extern: inspectia-apreciaza forma si variatia
conturului abdominal, mai ales a flancului stang, modificarile
sunt vizibile sub forma unor bombari tranzitorii ce se repeat la
interval de 57 de secunde.
palpatia-superficiala-motilitatea
rumenului, iar cea profunda, cu pumnul, palma sau degetele-
aprecierea consistentei peretelui ruminal si sensibilitatea
organului
percutia- directa evidentiaza sensibilitatea peretelui abdominal stang, iar cea indirecta-
aprecierea sunetului obtinut: 1. in fosa paralombara-clar, timpanic sau atimpanic
2. La nivelul corzii flancului- submat
3. La nivelul peretelui ventral –submat sau mat
Ascultatia-directa si indirecta
Primul zgomot-intens si ritmic, repetandu-se la 40-50 de secunde. Se aseamna cu o cascada, un tunet sau o
caruta pe un pod de lemn. Sincron cu ridicarea peretelui fosei paralombare si atesta activitatea motorie a
rumenului. Frecventa = 6-8/5minute
Al doilea zgomot-zgomotul de lichid asociat uneori cu primul
Al treilea zgomot este zgomotul crepitatiei, care apare ca urmare a spargerii bulelor de gaz rezultate in procesul
de fermentatie
Examenul si semiologia prestomacelor-RETEA
Necesita o atentie sporita datorita activitatii sale intense, dar
si topografiei sale, care fac ca la acest nivel sa se faca localizati
frecvent corpi straini metalici
Examenul functional al retelei - precedat in mod obligatoriu
de o anamneza amanuntita. Proba pranzului, pentru o apreciere
comparative a apetitului, prehensiunii, masticatiei, rumegarii,
deglututiei, etc
Examenul general al animalului – in cazuri grave, cu manifestari
toxice, apar semen de inhibitie corticala. In reticulita traumatica, bovinele pot prezenta stari de excitatie
corticala.
Inspectia –nu ofera date concludente, apar rar deformari ale zonei de proiectie
Palpatia – profunda, cu pumnul urmareste sensibilitatea organului incercarea de sustragere a animalului,
reactia de aparare active, gemete
Percutia – directa-se face in scop palpatoriu, cu pumnul sau ciocanul plesimetric, prin lovituri moderate pe
peretele lateral al toracelui, in aria de proiectie
Percutia-indirecta- digito-digital sau cu ciocanul si placuta plesimetrica, in spatiile intercostale VI-VII
sunet mat sau submat. In cazul reticulitei traumatice sunet de “cutie”
Ascultatia –directa/indirecta sesizarea sunetului specific: “ boabe date prin ciur”, cu character bifazic si
care se repeat la un interval de 30-60 de secunde, sincronizandu-se cu rumenul.
Va multumesc pentru atentia acordata!