Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
PROIECT LA DISCIPLINA
MANAGEMENTUL PRODUCȚIILOR
LA TAURINE
Coordonator științific,
Prof. univ. dr. Vasile MACIUC
Masterand,
Ciubotariu Narcisa
UNIVERSITATEA DE ŞTIINȚE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
PLAN DE AFACERI
FERMĂ VACI DE CARNE
Coordonator științific,
Prof. univ. dr. Vasile MACIUC
Masterand,
Ciubotariu Narcisa
IAȘI,
2020
Introducere
După cum este unanim recunoscut, creşterea bovinelor reprezintă ramura de bază a
agriculturii. Pe acest concept trebuie să se fundamenteze întreaga strategie de redresare şi
dezvoltare a ei deoarece pe plan mondial bovinele asigură 96% din producţia de lapte, 33%
din cea de carne, 90% din totalul pieilor şi cca 70% din producţia de gunoi.
Prin produsele lor, bovinele contribuie la asigurarea unui procent însemnat din hrană
populaţiei. Creşterea bovinelor ocupă şi va ocupa locul prioritar în economia producţiei
animale.
Importanţa creşterii lor este dată de varietatea produselor pe care le furnizează:
un administrator
2 medici veterinari
14 îngrijitori
acționar societate: Ciubotariu Narcisa – inginer agronom, masterand Managementul
producțiilor animale.
3.2. Întreținerea
Regula de bază în creşterea bovinelor de carne este ca orice soluţie găsită să fie
eficientă şi totodată ieftină, deoarece investiţiile costisitoare vor creşte cheltuielile, iar profitul
nu va fi pe măsură.
Bovinele de carne sunt indicate pentru zonele în care terenurile nu se pretează la alte
tipuri de activităţi agricole, din această cauză nu există regulă general valabilă, fiecare
crescător trebuie să se adapteze condiţiilor existente în zona respectivă.
Bovinele de carne se ţin în stabulaţie liberă pe toată durata unui an, din care jumătate
de an vaca-mamă formează cuplu cu viţelul pe care îl alăptează.
Viţelele care vor intra în efectivul matcă, se ţin de obicei separat de vacile-mame, şi au
parte de o furajare mai bună. Vara, bovinele de carne se ţin pe păşune, în aşa fel ca ele să fie
acolo zi-noapte.
Stabulaţia la grajd, pe perioada verii, pentru bovinele de carne, implică creşterea
costurilor de întreţinere, respectiv scăderea semnificativă a profitului. Perioada de păşunat
diferă semnificativ de la o fermă la alta, dependent în cea mai mare măsură de zona
geografică şi condiţiile de agro-mediu existente. Pentru zonele unde sunt tarlale de porumb pe
care pot păşuna animalele, perioada de păşunat poate fi prelungită şi cu 60 de zile.
În cazul în care fătările sunt în primăvară, viţeii pasc alături de vacile-mame, însă
viţelele care sunt ţinute pentru efectiv-matcă trebuie ţinute pe păşune separată. Ţinerea
animalelor pe păşune pe perioada verii nu necesită construirea de 15 adăposturi pe păşune.
Conform tendinţelor actuale, animalele sunt ţinute pe o parcelă dată prin împrejmuirea
zonei, cu gard permanent/temporar şi/sau gard electric.
Pe perioada iernii, modul de adăpostire depinde iarăşi în mare măsură de condiţiile
climatice ale zonei respective, precum şi de posibilităţile financiare ale crescătorului. În
zonele cu ierni mai blânde nu este obligatorie construcţia de adăposturi costisitoare, fiind
suficientă asigurarea unor "curţi de iernare" împrejmuite şi asigurarea frontului de furajare în
aşa fel încât să nu se irosească cantitate mare furaj. Bineînţeles, dacă există grajduri, iernarea
se poate realiza prin folosirea acestora, cu condiţia asigurării spaţiului de mişcare necesar
fiecărui animal.
Dacă montele/însămânţările artificiale se fac doar într-un singur sezon (vara), atunci
pe perioada iernii nu sunt viţei noi-născuţi, însă în cazul în care sunt fătări şi iarna este
indicată separarea vacilor mame cu viţei de cele care nu alăptează sau de viţele/juninci.
Bovinele de carne nu sunt afectate de frig, însă nu le plac curenţii de aer şi vânturile puternice.
Din această cauză, se recomandă ca iernarea să se facă în zone ferite de vânt (la marginea
pădurii, gard viu - copaci plantaţi pentru a prinde curenţii de aer).
Totodată, trebuie asigurate zonele de odihnă uscate, de obicei pe porţiunile mai înalte
ale terenului. Adăposturile, pentru crescătorii de bovine de carne nu au importanţă deosebită
(exceptând viţelele), fiind mai frecvent utilizate pentru a adăposti animalele bolnave sau
slăbite. Iernarea viţelelor care vor intra în efectivul matcă este indicat să se facă în adăposturi.
Cap. 4 – Furajarea animalelor
Aberdeen-Angus.
Cap. 5 – Proiectarea tehnologică pentru ferma S.C. ANGUS-AGRO S.R.L.
6 - 12 luni
= Nr. viţele 12 – 18 luni minus 1% sacrif. necesitate
Viţele peste 18 luni 206
viţele 12 – 18 luni
= Nr.viţele peste 18 luni minus 25% viţele 18 luni (nu
Juninci au atins greut. optimă pt. monta fecundă sau 174
reformate)
Tǎuraşi 0 – 3 luni = Raportul între sexe este de 1:1 = Nr. viţei / 2 225
s ticate
Reforma
Vaci
Montate
Fătate
d.c. reforma
Gestante 250 200 50 500
Juninci
Negestante
Monte tineret femei
Vaci 250 200 50 500 112,5 90 202,5 22,5
Monte
Vitele
TOTAL
Vaci
Fatari
TOTAL 250 200 50 500
REFORMA 1
Masculi 125 100 25 250
Produs
Femele 125 100 25 250
TOTAL 250 200 50 500
Diagnosticat
Vaci 138 110 27 275
e
gestante Vitele
Negestante Vaci 113 90 22 225
la control Vitele
5.5 Fișa tehnologică de lapte
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct noi dec
total
INDICATORI UM 31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31 anual
ef.la inceputil lunii cap 0 250 450 500 500 500 500 500 500 500 500 500
intrari total din care: cap 250 200 50
de la juninci cap 250 200 50
Evolutie din cumparari cap
iesiri total din care:
cap
Reforme cap
Vanzari
cap
ef.la sf. Lunii cap 250 450 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500
zile furajate 3875 9800 14725 15000 15500 15000 15500 15500 15000 15500 15000 15500 165900
nr
ef.medii cap 125 350 475 500 500 500 500 500 500 500 500 500
monte fec.din an prec: Vaci nr
juninci nr 250 200 0 450
monte in an de plan monta 1 vaci nr 250 200 50 113 90 22
vitele nr
Reproductie
monta2 vaci nr 113 90 22
vitele
nr
monte fecunde vaci nr 138 110 27
juninci
nr
prod. Vitei de la vaci cap
de la juninci 250 200 50
cap
natalitate cap
Fanuri cantit.(kg/zi) Deal 3 to 11,7 29,4 44,2 45 46,5 46,5 45 46,5 314,8
lucerna 4 15,5 39,2 58,9 60 62 62 60 62 419,6
Porumb siloz cantit.(kg/zi) 30 to 116,3 294 441,8 450 465 465 450 465 3147,1
Masa verde cantit.(kg/zi) pajisti 60 to 900 930 930 900 3660
lucerna 0
Concentrate cantit.(kg/zi) IARNA 2 to 7,8 19,6 29,5 30 31 31 30 31 209,9
VARA 2 to 30 31 31 30 122
Tineret femel
31984 0 175912 639680 0 31984 15992
12 – 18 luni
Tineret femel
33930 0 118755 475020 0 50895 25448
6 – 12 luni
Tineret femel
22461 0 33691,5 134766 0 38184 19092
3 – 6 luni
Tineret femel
22601 0 15821 0 0 15821 7910,35
0 – 3 luni
Tineret mascul
45062 0 49512 134766 0 54004 27002
0 – 6 luni
38226 1086103, 596678 418720 310928,
TOTAL 590708 621858
2 4 2 0 9
PRODUCŢIA
- 6000 4000 40000 8500 6000 - - - - - -
MEDIE kg / ha
Nr
Crt
SPECIFICARE UM Realizat
A CHELTUIELI MATERIALE Lei 1657600,00
1 Materii prime şi materiale Lei 1160000,00
Furaje Lei 1050000,00
Medicamente Lei 50000,00
Altele Lei 60000,00
2 Cheltuieli de aprovizionare (11 %) Lei 127600,00
3 Combustibil, energie, apă Lei 120000,00
4 Lucrări şi servicii efectuate de terţi Lei 15000,00
5 Amortizarea mijloacelor fixe Lei 225000,00
6 Alte cheltuieli Lei 10000,00
B CHELTUIELI SALARIALE Lei 92256,25
7 Salarii brute Lei 72500,00
8 Contribuţiile angajatorului Lei 19756,25
- Fond de pensii şi asigurări sociale (20 %) Lei 14500,00
- Fond asigurări sociale de sănătate (5%) Lei 3625,00
- Fond de şomaj ( 0,5%) Lei 362,50
- Fond risc accidente şi boli profesionale (0,4%) Lei 290,00
- Fond garantare creanţe salariale ( 0,25%) Lei 181,25
- Contribuţii concedii şi indemnizaţii ( 0,85%) Lei 616,25
- Comision Inspecţia muncii (0,25 %) Lei 181,25
I TOTAL CHELTUIELI DIRECTE (A+B) Lei 1749856,25
II CHELTUIELI INDIRECTE (8%) Lei 139988,50
III TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE Lei
1889844,75
(I+II)
9 CHELTUIELI FINANCIARE Lei 0,00
IV TOTAL GENERAL (III+9) Lei 1889844,75
10 Valoarea produselor secundare (gunoi) Lei 50000,00
14 Preţ unitar Lei/kg 20,00
18 Valoarea producţiei marfă (350 viţei*300 kg Lei
2100000,00
greutate)
19 Subvenţii Lei 500000,00
20 Venituri totale Lei 2600000,00
21 Profitul brut total Lei 710155,25
22 Profitul impozabil Lei 210155,25
23 Impozitul pe profit (16%) Lei 33624,84
24 Profitul net Lei 676530,41
25 Rata profitului % 11,12
BIBLIOGRAFIE