UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

PROIECT

DISCIPLINA MANAGEMENT

Coordonator, Student,

Conf. Dr. George UNGUREANU Ciubotariu Narcisa-Elena,

Grupa: 499, Agricultură

CUPRINS

PARTEA I
Studiu de fezabilitate
Capitolul I - Date generale privind solicitantul
Capitolul II - Descrierea proiectului
Capitolul III - Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului

PARTEA II
ORGANIZAREA ȘI RAȚIONALIZAREA PROCESELOR DE MUNCĂ ȘI PRODUCȚIE LA
AGRINATURA GROUP
Capitolul IV- Importanța culturii și descrierea generală
Capitolul V- Organizarea și optimizarea proceselor de producție
Capitolul VI - Descrierea culturii şi factorii naturali ce influenţează cultura.
Capitolul VII - Fundamentarea teoretică şi practică a tehnologiilor
Capitolul VIII - Analiza indicatorilor tehnico-economici.
Capitolul IX - Calculul necesarului forţei de muncă
Capitolul X - Calculul dozelor de îngrăşăminte.
Capitolul XI- Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor.
Capitolul XII- Determinarea pragului de rentabilitate ( punctului critic).
Concluzii și propuneri
 Tema:

Fundamentarea strategiei de dezvoltare la S.C.

AGRINATURA GROUP S.A. prin înfiinţarea culturii de
BUMBAC în suprafaţă totală de 5 ha
 Studiu de fezabilitate

1.Denumirea obiectivului de investiţii:

Masura 4. 1 Modernizarea exploatatiilor agricole. Cod CAEN 0111
„ACHIZIȚII DE MAȘINI, UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE AGRICOLE PENTRU MODERNIZARE
EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ”

2.Amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);

Firma are în prezent trei sedii unde își desfășoară activitatea:
Agrinatura sediul central, strada Umbroasa, nr.1, localitatea Nanov, județul Teleorman,
cod poștal 147215.
Silosud SA cu adresa: str. Viilor, nr. 2, Alexandria, jud. Teleorman, cod postal 140110.
Agrinatura Dolj, comuna Urzicuța,, strada Sanitarului, nr. 36, județul Dolj.

3.Titularul investiţiei;
Agrinatura sediul central, strada Umbroasa, nr.1, localitatea Nanov, județul Teleorman
Cod poștal 147215

4.Beneficiarul investiţiei;
Agrinatura sediul central, strada Umbroasa, nr.1, localitatea Nanov, județul Teleorman
Cod poștal 147215

5.Elaboratorul studiului:
Elaborarea studiului de fezabilitate, studiului de piață, de evaluare, întocmirea cererii de
finanțare sunt realizate de către Agrinatura sediul central, strada Umbroasa, nr.1, localitatea
Nanov, județul Teleorman, cod poștal 147215, număr unic de înregistrare
1399733, nr. înmatriculare J34/295/1991 , având ca obiect de activitate: Cod CAEN 6011 –
Activități de consultanță pentru afaceri și management.
 Capitolul I - Date generale privind solicitantul

1.1 Denumirea solicitantului și date de identificare ale acestuia

Beneficiar: S.C. AGRINATURA SA

Sediu social: strada Umbroasa, nr.1, localitatea Nanov, județul Teleorman
Cod unic de înregistrare: 1399733
Număr de ordine în registru comerțului: J34/295/1991
Reprezentant legal: Ciubotariu Narcisa-Elena
Nr. telefon: 0742769406
Adresa de e-mail: ciubotariu64@gmail.com
Domeniul de activitate principală: conform codificării (Ordin 336/2006) Rev. Caen (2) este codul
CAEN 0111 „Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase, a plantelor
producătoare de semințe oleaginoase”.

1.2 Scurt istoric al solicitantului. Inclusiv date despre nivelul de calificare în domeniul
agricol al managerului exploatației agricole

Agrinatura a fost înfiinţată în anul 1991, începând ca o afacere de familie în Judeţul

Teleorman. Datorită spiritului antreprenorial al fondatorilor, compania a crescut exponenţial,
ajungând la 3500 ha în 2007 si 4200 ha în 2008.

În 2008, Agrinatura a intrat în Grupul Spearhead International, producător agricol cu sediul

central în Marea Britanie şi cu prezenţa în Polonia, Cehia şi Slovacia.
Spearhead Internaţional deţine peste 80,000 de hectare cu culturi mari (cereale), culturi de
legume, culturi de fructe, ferme de vite în Polonia şi Cehia şi are o cifră de afaceri de 154
milioane de euro la nivel internaţional.

Începând cu 2008, Agrinatura a avut oportunitatea de a beneficia de expertiză, cunoştinţele

şi resursele unui jucător important din piaţa agricolă europeană, Spearhead Internaţional fiind o
companie multinaţională cu o experienţă de peste 50 de ani în agricultură.
 1.3 Obiectul de activitate ale solicitantului (pentru care solicitantul are certificate
constatatoare de la Oficiul Registrului Comerțului în sensul că desfășoară respectivele
activități) și date despre nivelul de calificare în domeniul agricol al managerului
exploataţiei agricole

Domeniul de activitate principală conform codificării (Ordin 336/2006) Rev. Caen (2) este
codul CAEN 0111 „Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase, a plantelor
producătoare de semințe oleaginoase”.
În descrierea codului CAEN 0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor
leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase sunt incluse toate formele de
cultivare a cerealelor, a culturilor leguminoase și a semințelor oleaginoase în câmp deschis.
Această clasă include:
 Cultivarea de cereale, cum ar fi: grâu, porumb boabe, sorg, orz și orzoaică de
primăvară, secară, ovăz, mei, alte cereale;
 Cultivarea de leguminoase, cum ar fi: fasole, linte, lupin, mazăre, alte culturi
leguminoase;
 Cultivarea de oleaginoase, cum ar fi: soia boabe, arahide, bumbac, ricin, in, muștar,
rapiță, șofrănel, susan, floarea-soarelui, alte oleaginoase.

Obiectele de activitate aferente proiectului sunt conform:

o Cod CAEN 0222- Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a
plantelor producătoare de semințe oleaginoase.
Această clasă include:
 Cultivarea de cereale, cum ar fi: grâu, porumb boabe, sorg, orz și orzoaică de
primăvară, secară, ovăz, mei,alte cereale;
 Cultivarea de leguminoase, cum ar fi: fasole, năut, linte, lupin, mazăre, alte culturi
leguminoase;
 Cultivarea de oleaginoase, cum ar fi: soia boabe, arahide, bumbac, ricin, in, muștar,
rapiță, șofrănel, susan, floarea-soarelui, alte oleaginoase;

o Cod CAEN 0229 – Cultivarea altor plante nepermanente

Această clasă include cultura celorlalte plante neperene:
 rădăcinoase pentru nutreţ, trifoi, lucernă şi a altor plante furajere similar;
  culturi pentru sămânță de sfeclă (exclusive semințe de sfeclă de zahăr) și semințe de
plante furajere,
 flori;
 producţia de flori de tăiat şi boboci de flori;
 culturi pentru seminţe de flori;
Această clasă exclude:
 cultivarea plantelor aromatice, condimentelor şi a plantelor medicinale neperene.

Doamna, Ciubotariu Narcisa-Elena deține certificatul de calificare profesională seria E, nr.

0040622, prin care a obținut calificarea de „Lucrător în cultura plantelor”. Menționăm faptul că
durata cursului a fost de 360 de ore și diploma a fost eliberată de Ministerul Educației, Cercetării și
Tineretului.
De asemenea, doamna Ciubotariu Narcisa-Elena deține și atestatul de participare pentru
absolvirea sesiunii de formare profesională cu o durată de 20 zile, organizată în perioada 25.06-
29.06 și 09.09-22.09 în cadrul proiectului „Pregătire profesională pentru tinerii fermieri din
Regiunea/Regiunile de Dezvoltare Nord-Est și Sud-Est”, proiect care este finanțat prin Măsura 222
– „Formare profesională (training), informare și difuzare de cunoștințe”.
 1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu
precizarea regimului proprietății), construcții, utilaje și echipamente, animale, etc.

Valoare netă la data

Data întocmirii ultimului Bucăţi
Denumire mijloc fix
achiziției bilanţ
-RON-

1.CLADIRI TOTAL 180.000 3

1.1. Clădire birouri 300 mp 15.10.1995 50.000 1

1.2. Magazie depozitare seminţe

15.10.1995 100.000 1
2000 mp

1.3. Hală depozitare utilaje 1000

15.10.1996 30.000 1
mp

2.UTILAJE TOTAL 128.000 9

2.1. LANDINI LEGEND-165 15.10.1997 60.000 1

2.2. PP3x30M 15.10.1997 7.000 1

2.3. Grapă stelată GS −1,2 M 24.04.1997 4.500 1

2.4. Disc GDU 3,4 24.04.1997 20.000 1

2.5. CPU8+F8 24.04.1997 10.000 1

2.6. SUP29 24.04.1997 10.000 1

2.7.SPC8 + F8 24.04.1997 9.500 1

2.8.Remorcă tranport RM7 24.04.1997 7.000 2

TOTAL 308.000 12
 Pe lângă mașinile, utilajele și echipamentele agricole menționte mai sus,
S.C.AGRINATURA SA, mai deține mașini, utilaje și echipamente agricole uzate moral și fizic.
Altfel spus, s-au amortizat integral și nu mai pot înregistra productivitatea optimă.

TERENURI
Valoarea
Nr. Suprafata totala (ha) /
Amplasare Judet/Localitate contabila Regim juridic
crt Categoria de folosinta
- Lei-

1 Urzicuța/Dolj 8.000 600.000 Proprietate

2 Nanov/Teleorman 10.000 − Arendă

TOTAL 18.000 600.000 −

În prezent, S.C. AGRINATURA SA deține dreptul de folosință asupra suprafeței de 18.000

hectare, dintre care: 8.000 ha conform contractelor de arendă încheiate și menționate în tabelul
centralizator nr. 26963/R/PJ din data 30.08.2000 emis de primăria comunei Nanov, județul
Teleorman și 10.000 ha conform Contractului de vânzare nr. 902 din data de 30.08.1998. De
asemenea, S.C. AGRINATURA SA deține dreptul de proprietate, asupra a 15.000 mp, conform
Procesului verbal de adjudecare din data de 30.08.2000 și a extrasului de carte funciară din data de
06.04.1997. Pe acest teren se vor gara mașinile, utilajele și echipamentele agricole ce se vor
achiziționa prin prezentul proiect.
 Capitolul II - Descrierea proiectului

2.descrierea investiţiei:
a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen
lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi
oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat.
-nu este cazul

b) Scenariul tehnico-economic prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse

presupune ca fermierul să facă investiții, respectiv să își achiziționeze următoarele mașini, utilaje și
echipamente agricole:
o Tractor;
o Combină;
o Header cereale;
o Header prășitoare;
o Mașină de erbicidat.
Luând în calcul suprafața lucrată de către „S.C. AGRINATURA S.A. ”, producția medie la
ha, costul de producție, prețul de vânzare, s-a ajuns la concluzia că scenariul prin care obiectivele
proiectului de investiţii pot fi atinse este cel prezentat mai sus.
Mașinile, utilajele și echipamentele agricole prezentate mai sus sunt alese direct
proporțional cu dimensiunea fermei deținute de către „S.C. AGRINATURA S.A.”
Implementarea proiectului asigură o mai bună exploatare a terenurilor arabile aflate în
folosința societății și efectuarea unor lucrări agrofitotehnice fară pierderi și la un nivel calitativ
corespunzător

Se precizeaza tipul de actiune eligibila conform Fisei Masurii.

Prin prezentul proiect S.C. AGRINATURA S.A. investiții în achiziția de mașini, utilaje și
echipamente agricole pentru modernizarea fermei vegetale, încadrându-se în acțiunile eligibile
pentru suport conform Fișei subMăsurii 4.2, respectiv: Investiții în înființarea, extinderea şi/sau
modernizarea fermelor vegetale, inclusiv capacități de stocare, condiționare, sortare, ambalare a
producției vegetale pentru creșterea valorii adăugate a produselor.
 La această secțiune se va fundamenta necesitatea și oportunitățile investiției

Efectele rezultate în urma implementării proiectului „ACHIZIȚII DE MAȘINI, UTILAJE

ȘI ECHIPAMENTE AGRICOLE PENTRU MODERNIZARE EXPLOATAȚIE AGRICOLE”
sunt: tehnice, economico – financiare, sociale și de mediu și sunt prezentate mai jos.

Efectele de ordin tehnic

 Mărirea gradului de mecanizare și introducerea tehnologiilor avansate de producție și
management, care să respecte principiile unei agriculturi la standarde europene înalte;
 reducerea timpilor de execuție a lucrărilor agricole;
 reducerea acțiunii factorilor de risc tehnologic - prin achiziția de progres tehnic:

 se vor efectua lucrări agrofitotehnice fără pierderi și la un nivel calitativ

corespunzător;
 se vor reduce pierderile de producție – sămânța semănată și sămânța obtinuță;
 se va reduce tasarea și se va îmbunătăți calitatea structurii solului;
 se va elimina riscul de îmbolnăvire a angajaților;
 se va reduce gradul de aplicare necontolată a substanțelor daunătoare mediului
înconjurator: ulei, motorină, îngrășăminte, etc.;
 se va elimina posibilitatea de explozie ca urmare a uzurii pieselor aferente
tehnologiei uzate.

 dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale prin promovarea tehnologiilor agricole de

calitate și performante la nivelul fermierilor;
 valorificarea optimă a potențialului local de cultivare - conform anexei 5 - Sinteza
studiului privind zonarea potențialului agricol, favorabilitatea zonei agricole din
municipiul Teleorman, județul Teleorman pentru culturile care vor fi cultivate în sistem
neirigat în exploatația agricolă deținută de doamna Ciubotariu Narcisa-Elena este
mijlocie (grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui).
 Prezentăm mai jos potențialul agricol din localitatea Teleorman, județul Teleorman.

Nr.
Denumire cultură Potențial
Crt.

1 Porumb mijlociu

2 Rapiță mijlociu

3 Grâu comun de toamnă mijlociu

4 Năut mijlociu

În anul 2018, firma „S.C. AGRINATURA S.A.” lucrează la o suprafață egală cu 720 ha,
din care: 180 ha porumb, 180 ha grâu, 180 ha rapiță, și 180 ha floarea soarelui.

Efectele de ordin economico - financiar

 creșterea rentabilității culturilor obținute (grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui) ca
urmare a diminuării costurilor de producție;
 creșterea productivității ca urmare a consumării eficiente a resurselor și îndeplinirea eficace
a obiectivelor stabilite;
 creșterea competitivității ca urmare a diminuării costurilor de producție și a utilizării de
tehnologie performantă;
 creșterea valorii adăugate brute – prin utilizarea în producție a utilajelor și echipamentelor
achiziționate prin proiect, se obține creșterea valorii adăugate brute a exploatației agricole,
utilizarea factorilor performanți de producție influențând pozitiv valoarea producției
obținute.

Efecte sociale
 dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale prin promovarea tehnologiilor agricole de
calitate și performante la nivelul fermierilor;
 asigurarea produselor sănătoase şi îmbunătăţirea calităţii vieţii;
 asigurarea valorificării superioare eficiente a resurselor locale ale comunităţilor rurale;
 educarea populaţiei şi formarea de deprinderi pentru practicarea unui sistem integrat de
exploatare a resurselor agricole locale.
 Efecte de mediu
 reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră și o mai bună gestionare a deșeurilor
rezultate din activitatea de producție – toate utilajele și echipamentele ce vor fi
achiziționate prin proiect corespund nivelurilor stabilite prin normele de mediu, astfel
încât investiția nu va avea un impact negativ asupra mediului;
 asigurarea respectării cerințelor fitosanitare – Respectarea cerințelor fitosanitare prin
practicarea unor metode de cultivare sănătoase, astfel încat să asigure siguranța
alimentară a consumatorilor, să respecte normele de mediu, în scopul de a proteja apa și
solul și de a ține evidența tratamentelor fitosanitare și a produselor chimice utilizate în
procesul de producție;
 reducerea deșeurilor din activitatea de producție și managementul acestora conform
standardelor de protecție a mediului.
Tehnologia de producție a culturilor se va baza pe:
 elaborarea asolamentelor raționale;
 externalităţi pozitive de producţie şi consum (utilizarea raţională a resurselor locale);
 informaţii asupra intensităţii riscului de poluare şi eliminarea dezeconomiilor de mediu;
 utilizarea de tehnologii nepoluante conform cu normele fitosanitare și de mediu;
 reducerea deșeurilor din activitatea de producție și managementul acestora conform
standardelor de protecție a mediului;
 protejarea pe termen lung a fertilităţii solului, prin menţinerea nivelurilor de materie
organică, încurajarea activităţii biologice şi intervenţii mecanice atente;
 furnizarea indirectă de elemente nutritive pentru culturi, utilizând surse nutritive relativ
insolubile la care planta ajunge prin acţiunea microorganismelor din sol;
 atenţie specială acordată impactului sistemului agricol asupra mediului înconjurător şi
conservării biodiversităţii şi a habitatelor naturale.
Din cele prezentate mai sus rezultă necesitatea și oportunitatea realizării proiectului.
Considerăm că proiectul este viabil și are toate șansele de a fi realizat întrucât municipiul
Teleorman, judetul Teleorman, are un potential agricol mijlociu.
Toate aspectele menționate mai sus stau la baza fundamentării necesității investiției propuse de
solicitant – prin achiziționarea: mașinilor, utilajelor și echipamentelor necesare în ferma vegetală.
 Calculul dimensiunii economice a fermei.

Conform mențiunilor din ghidul solicitantului, dimensiunea exploatației agricole se va calcula

pe baza înregistrărilor din ultima perioadă (campanie) de depunere (înregistrare) a cererii unice de
plată pe suprafață în Registrul unic de identificare de la APIA (2018) în cazul proiectelor care
vizează modernizarea exploatației agricole.
În anul 2018, firma „S.C. AGRINATURA S.A.” lucrează la o suprafață egală 720 ha, din
care: 180 ha porumb, 180 ha grâu, 180 ha rapiță, și 180 ha floarea soarelui.
În urma implementării proiectului, în anul I de operare a investiției, se va semăna o
suprafață egală 720 ha, din care: 180 ha porumb, 180 ha grâu, 108 ha rapiță, și 180 ha floarea
soarelui, suprafață pe care o va păstra până în anul 5 de operare.
Pentru determinarea dimensiunii economice a fermei s-a luat în calcul Lista Coeficienților
de producție standard SO 2018 și suprafața cultivată de către„ S.C. AGRINATURA S.A.”. În
acest sens, s-a înmulțit suprafața cultivate din anul din ultima perioadă (campanie) de depunere
(înregistrare) a cererii unice de plată pe suprafață în Registrul unic de identificare de la APIA
(2017) cu producția strandard aferentă.

COEFICIENŢI PRODUCŢIE STANDARD 2018

Suprafața
SO
Suprafața (ha) în urma SO în urma
Denumire SO 2010 activitate
(ha) 2018 realizării investiției realizării investiției
cultură euro/ha Existentă
în anul I de operare în anul I de operare

Porumb 640.66 180 11 5318,8 180 11 5318,8

Grâu 529.66 180 9 5338,8 180 9 5338,8
Rapiță 622.65 180 11 2077 180 11 2077
Năut 387,25 180 6 9705 180 6 9705
Total 720 39 2439,6 720 39 2439,6

În cazul în care investiţia vizează adaptarea unității la standarde sanitar-veterinare,

sanitare, ale Uniunii Europene, se va preciza standardul la care se adapteaza. - NU ESTE CAZUL
Se va avea în vedere descrierea îndeplinirii fiecărui criteriu de eligibilitate (după caz) și de
selecție (după caz) detaliind cerințele prevăzute în ghidul solicitantului din dreptul fiecărui
criteriu.
 Luând în calcul performanța mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole „S.C.
AGRINATURA S.A.” va fi eficientă (va scădea cantitatea de resurse necesare executării
lucrărilor agricole – forța de muncă, motorina, piese de schimb) și eficace (se va reduce timpul de
executare a lucrărilor agricole).
Executarea lucrărilor de bună calitate și în timpi optimi contribuie la creșterea producțiilor,
la creșterea calității culturii fară a solicita cheltuieli suplimentare la hectar.
Performanța exploatației agricole depinde de partea economico-financiară, de prețurile la
care sunt achiziționate resursele consumate (cheltuielile totale) și prețurile la care se vor vinde
produsele (veniturile totale).
Calitatea culturilor va fi asigurată ca urmare a utilizării de:
 sămânță de calitate;
 mașini, utilajeși echipamenteagricole performante ce se vor achiziționa prin proiect
(timp scurt de execuție - printr-o singură trecere se evită tasarea solului; consum
redus de motorinăși ulei; reparatii reduse etc.);
 personal pregatit în domeniu – efectuarea lucrărilor în luna și decada optimă
utilizând mașini, utilaje și echipamente agricole performante, materii prime
(sămânță, îngrășământ, erbicide etc.) și materiale (motorina, uleiuri) de calitate;
Viteza executării lucrarilor este dată de performanța mașinilor, utilajelor și echipamentelor
agricole ce se vor achizitiona prin prezentul proiect si de personal pregătit în domeniu.
„S.C. AGRINATURA S.A.” se va adapta rapid la cerinţele pieței și va fi inovatoare ca
urmare a factorilor de producție de care va dispune:
 personal pregatit în domeniu;
 teren agricol de 720 ha situat în localitatea Nanov, județul Teleorman, teren cu un
potențial agricol mijlociu;
 capital:
- mașini, utilaje și echipamente agricole achiziționate prin proiect: (tractor – 1 bucată,
combină – 1 bucată, header cereale – 1 bucată, heder de porumb – 1 bucată;, mașină de
erbicidat – 1 bucată).
- mașini, utilaje și echipamente agricole deținute în prezent: (agregat combinat, tractor, plug,
semănătoare, mașină de fertilizat, plug ).
- teren deținut în prezent: solicitantul deține dreptul de proprietate, asupra 150.000 mp,
conform Procesului verbal de adjudecare din data 30.08.2000 și a extrasului de carte
funciară din data 06.04.2001. Pe acest teren se vor gara mașinile, utilajele si echipamentele
agricole ce se vor achiziționa prin prezentul proiect.
  inteligență – Doamna Ciubotariu Narcisa deține certificatul de calificare
profesională seria E, nr. 0040622, prin care a obținut calificarea de „Lucrător în
cultura plantelor”. Menționăm faptul că durata cursului a fost de 360 de ore și
diploma a fost eliberată de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.
De asemenea, doamna Ciubotariu Narcisa deține si atestatul de participare pentru absolvirea
sesiunii de formare profesională cu o durată de 20 zile, organizată în perioada 25.06-29.06 și
09.09-22.09 în cadrul proiectului „Pregătire profesională pentru tinerii fermieri din
Regiunea/Regiunile de Dezvoltare Nord-Est și sud-Est”, proiect care este finanțat prin Măsura 222
– „Formare profesională (training), informare și difuzare de cunoștințe”.
Luând în calcul cele menționate mai sus, în urma implementării prezentului proiect „S.C.
AGRINATURA S.A.” își va îmbunătăți performanțele generale ale exploatației agricole prin
creșterea competitivității activității agricole, a diversificării producţiei agricole şi a calităţii
produselor obţinute.
Restructurarea exploataţiilor de dimensiuni mici şi medii şi transformarea acestora
înexploataţii comerciale;
Obiective de mediu
 Achiziția de mașini utilaje și echipamente agricole care respectă standardele de mediu.
Îndeplirea obiectivelor de mediu va determina următoarele efecte de mediu:
 Reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră şi o mai bună gestionare a deşeurilor
rezultate din activitatea de producţie- tractorul împreună cu echipamentele vor fi
performante și vor emana un grad redus de gaze și noxe dăunătoare mediului, care se
încadreazăîn limitele prevăzute de normele europene. Deșeurile rezultate în cadrul
activității de producție vor fi gestionate conform normelor în vigoare.
 Asigurarea respectării cerinţelor fitosanitare-protecția mediului și a calității produselor se
va realiza prin utilizarea în mod rațional a mijloacelor de producție agricolăși efectuarea
corectă a lucrărilor solului și în timpii optimi.
 Reducerea emisiilor de CO2 și a scurgerilor de uleiuri, motorină etc.

Îndeplinirea obiectivelor de ordin tehnic, economico-financiar și de mediu

determinăîndeplinirea obiectivelor specifice care la randul lor îndeplinesc obiectivul general
al proiectului, obiective care sunt în concordanță cu obiectivele submăsurii 4.2. Investiții în
exploatații agricole.
 CAPACITATEA EXISTENTĂ ŞI CAPACITATEA PROPUSĂ

Suprafața (ha)
SO în urma Producția totală în
SO Suprafa SO în urma
Productie Producție realizării urma realizării
Denumire culturi 2018 ța (ha) activitate realizării
medie totală existentă investiției an I investiției an I de
euro/ha 2018 existentă investiției an I
de operare operare
de operare
Porumb 4,000 640.66 180 11 5318,8 72 0000 11 5318,8 72 0000 11 5318,8
Grâu 3,500 529.66 180 9 5338,8 63 0000 9 533898 63 0000 9 5338,8
Rapiță 2,000 622.65 180 11 2077 36 0000 11 2077 36 0000 11 2077
Năut 1,000 387,25 180 6 9705 18 0000 6 9705 18 0000 6 9705
Total 10,0 000 720 39 2439,6 189 0000 39 2439,6 189 0000 39 2439,6

În anul 2017, firma „S.C. AGRINATURA S.A.” .” lucrează la o suprafață egală cu 720 ha, din care: 180 ha porumb, 180 ha grâu, 180
ha rapiță, și 180 ha năut.
În urma implementării proiectului, în anul I de operare a investiției, se va semăna o suprafață egală cu 720 ha, din care: 180 ha porumb,
180 ha grâu, 180 ha rapiță, și 180 ha năut, suprafață pe care o va păstra până în anul 5 de operare.
 Plan de cultură
PERIOADA DE OPERARE
CULTURA
AN 1- ha AN 2 - ha AN 3 - ha AN 4 - ha AN 5 - ha
Porumb 180 180 180 180 180
Grâu 180 180 180 180 180
Rapiță 180 180 180 180 180
Năut 180 180 180 180 180
Total 720 720 720 720 720

Pentru clădirile care se modernizează se va prezenta ca parte componentă din studiul

de fezabilitate, expertiza tehnică de specialitate asupra construcţiei existente, întocmită, datată,
semnată şi ştampilată de un expert tehnic atestat pentru proiectele care prevăd
modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiinţarea parţială/ lucrări de reparaţii, precum şi
finalizarea construcţiilor a căror execuție a fost intrerupta inainte de finalizarea completa a
acestora; si Raportul privind stadiul fizic al lucrarilor. - NU ESTE CAZUL
În situația în care realizarea investiției este condiționată de obținerea de avize și
acorduri se va realiza o corelare a datelor tehnice din acestea cu caracteristicile investiției. - NU
ESTE CAZUL
Se va descrie modul în care prin realizarea investiției se realizează adaptarea la
standarde sau respectarea noilor cerințe ale legislației europene.
„S.C. AGRINATURA S.A.” s-a înființat în anul 1991, an în care a început să lucreze
și terenul. Societatea deține documente de la mediu, atât pentru activitatea curentă, cât și pentru
prezentul proiect.
În prezent, firma „S.C. AGRINATURA S.A.” deține, pentru activitatea desfășurată,
nota de constatare nr. 26329/20.06.1992 din care rezultă ca solicitantul desfășoară activități care nu
necesită autorizarea din punct de vedere al protecției mediului, iar la finalizarea investiției este
obligat să notifice APM Teleorman + GNM.
Pentru proiectul „Achiziții de mașini, utilaje și echipamente agricole pentru
modernizare exploatație agricolă” la „S.C. AGRINATURA S.A .” , solicitantul deține Clasarea
notificării nr. 26699/29.09.2018 din care rezultă că proiectul nu intră sub incidența H.G. nr.
445/2009 – privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului sau
art.29 din O.U.G. nr. 56/2006 – proiectul propus nu se supune procedurilor de evaluare a
impactului asupra mediului și de evaluare adecvată.
 Investiția ce va fi realizată nu va avea efecte negative asupra mediului. Astfel,
mașinile, utilajele, echipamentele agricole propuse prin proiect sunt noi și înglobează o tehnologie
modernă, având un consum redus de combustibil, nivel redus de emisii toxice în atmosferă, deci un
impact negativ redus asupra mediului.
Societatea „S.C. AGRINATURA S.A .” va solicita sprijin în vederea desfășurării
activităților prevăzute în codul CAEN 0222 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor
leguminoase si a plantelor producătoare de semințe oleaginoase. Altfel spus, investiția nu necesită:
autorizare DSP conform Ordinului 2030/20.009.2009 și autorizare DSV conform hotararii 563 din
2002.
Investiția va respecta legislația în vigoare din domeniul: sănătății publice, sanitar-
veterinar și de siguranță alimentară.
Luând în calcul cele menționate mai sus, societatea respectă legislația în vigoare atât în
activitatea curentă, cât și în urma realizării investiției.
În cazul fermelor vegetale care vizează investiţii în sisteme de irigaţii se va descrie
modalitatea de îndeplinire a condiţiilor optime de consum al apei şi economia realizată prin
achiziţia propusă prin proiect. De asemenea se va preciza dacă investiția afectează corpuri de apă
subterană sau de suprafață care au fost identificate ca nesatisfăcătoare/satisfăcătoare (conform
avizului ANAR) în conformitate cu parametrii tehnici ai instalației sau ai infrastructurii existente.
Aceste precizări vor avea la bază menţiunile din soluţia tehnică prezentată în vederea obţinerii
avizelor favorabile de la instituţiile abilitate, în speţă, ANAR, ANIF, APM. - NU ESTE CAZUL
În cazul plantaţiilor de viţă de vie pentru struguri de masă se vor descrie investiţiile
realizate în concordanţă cu Devizul pe obiect specific conform Fişei privind costurile standard
prezentă în Fişa submăsurii..
Se va prezenta proiectul de plantare avizat de Institutia de cercetare viticolă abilitata,
din zona de amplasare a investiției. - NU ESTE CAZUL
Se va prezenta cantitatea de materie primă folosită cantitățile de produse finite
obtinuțe și consumul specific pe fiecare produs.
PRODUCȚIA EXISTENTĂ ȘI PRODUCȚIA PROPUSĂ

Suprafața (ha) Producția totală

Producție în urma în urma
Denumire Producție Suprafața
totală realizării realizării
culturi medie (ha) 2018
existentă investiției an I investiției an I
de operare de operare
Porumb 4,000 180 72 0000 180 72 0000
Grâu 3,500 180 63 0000 180 63 0000
Rapiță 2,000 180 36 0000 180 36 0000
Năut 1,000 180 18 0000 180 18 0000
Total 10 000 720 189 0000 720 189 0000
 Capitolul III - Date privind forţa de muncă şi
managementul proiectului

Descrierea personalului existent.

Total personal existent: 5 din care personal de execuţie: 1.
Estimări privind forţa de muncă ocupată pentru realizarea investiţiei.
Numărul locurilor de muncă nou create prin implementarea acestui proiect va fi de 1
ajungându-se la un număr total de 6 salariaţi, din care personal de execuţie 1.
În cadrul unităţii activează la această dată 5 salariaţi angajaţi cu contract de muncă pe
perioadă nedeterminată, din care personal de execuţie 1.
Activităţile manageriale în cadrul exploataţiei sunt realizate de responsabilul legal al
unităţii: Ciubotariu Narcisa - are pregătirea profesională necesară, asigură un management
de calitate în cadrul exploatatiei şi permite realizarea unor lucrări agricole de bună calitate –
având pregătirea necesară. Lucrările agricole sunt efectuate de 4 mecanizatori agricoli iar în
perioadele de vârf pentru efectuarea lucrărilor manuale se apelează la forţa de muncă
sezonieră.
Responsabil legal (nume, prenume, funcţie în cadrul organizaţiei, studii şi
experienţă profesională)
Responsabil legal Ciubotariu Narcisa , persoană împuternicită cu puteri depline în
cadrul S.C. AGRINATURA S.A.;
Studii: în prezent an terminal la Facultatea de Agricultură din cadrul UNIVERSITĂŢII
DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD”, IAŞI.
Descrierea achiziţiilor realizate prin proiect, respectiv denumirea, numărul, valoarea şi
caracteristicile tehnice şi funcţionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor
de transport/ dotărilor ce urmează a fi achiziţionate prin proiect:
Caracteristici tehnice și funcționale ale utilajelor/echipamentelor
tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor ce urmează a fi achiziționate prin proiect
și prezentarea tehnică a construcțiilor în care urmează a fi amplasate utilajele/dotările
(inclusiv utilități). Se vor preciza de asemenea denumirea, numărul și valoarea utilajelor/
echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor care vor fi achiziționate,
cu fundamentarea necesității acestora din punct de vedere tehnic și economic. Numărul de
utilaje, mașini, echipamente, etc. se va corela după caz (tipul de proiect) cu suprafața, nr.
capete, tipul de activități, frecvența lucrărilor, productivitate, etc (utilizați formatul tabelar
prezentat mai jos). Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea și tehnologia aplicată în cadrul
proiectului (plan de cultură pe perioada de cinci ani, plan de producție pe perioada de cinci
ani pentru ferma zootehnică și altele).

Nr.crt Denumire/Tip Număr Valoare fară TVA Total cu TVA

utilaj/echipament bucăți TVA -Lei- -Lei-
-Lei-
1 Tractor 1 292,900 36,590 229,490
2 Combină 1 262,900 34,590 206,490
3 Heder cereale 1 22,600 4,520 26,220
4 Heder de porumb 1 35,900 6,290 43,090
5 Mașină de erbicidat 1 30,600 6,240 36,940
TOTAL 529,624 203,623 622,336

Atenție! Nu se va menționa marca, denumirea producătorului, firma etc.

Caracteristicile tehnice ale mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole care se vor

achiziționa prin proiectsunt prezentate în cele ce urmează:
1. Tractor
o Puterea motorului (CP): 250-290;
o Motor: 6 cilindri;
o Pompă hidraulică: 220-250 l/min;
o CTP: 4x4 transmisie;
o Control electronic al tiranților;
o Cabină cu climă;
2. Combină
o Volumul buncărului (litri): 6500 – 9500;
o Putere maxima (CP): 230-290;
o Capacitate cilindrică: 5-9 litri;
o Transmisie hidrostatică;
o Cutie de viteză mecanică cu acționare electrică;
o Sistem cu aer condiționat, ventilație și încălzire automata;
3. Heder cereale
o Lățime de lucru (m): 5-6;
4. Heder de porumb
o Număr de rânduri –5-6;
o Reglare hidraulică a plăcilor mobile;
 o Kit de recoltare a florii-soarelui;
o Dispozitiv de distrugere a resturilor în fața roților combinei pentru protecția
pneurilor;
5. Mașină de erbicidat
o Lățime de lucru (m): 25-20;
o Capacitate rezervor (litri): 2900-2500;
o Comenzi electrohidraulice;
o Indicator de presiune digital;
o Filtru de presiune autocuratant;
Caracteristicile funcționale ale mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole care se
vor achiziționa prin proiect sunt prezentate în cele ce urmează:
Fundamentarea achizițiilor
Necesarul de mașini, utilaje și echipamente agricole a fost calculat în funcție de
activele deținute în prezent, de suprafața lucrată, de potențialul agricol local, structura
culturilor, caracteristicile agrotehnice și climatice ale zonei, productivitatea utilajelor și
echipamentelor, volumul producției și strategiile de viitor ale unității agricole, astfel:
 Tractor:1 buc - va avea o putere cuprinsă între 250-290 CP și va fi utilizat în
agregat cu toate utilajele și echipamentele agricole necesare efectuării operațiilor tehnologice
din fișa tehnologică aferentă fiecărei culturi: grau, porumb, floarea soarelui, orz, lucernă,
rapiță, fasoleși soia. Astfel tractorul va fi utilizat pentru tractarea sau purtarea utilajelor și
echipamentelor agricole achiziționate prin proiect a celor deținute în prezent și a celor care
vor fi închiriate pentru asigurarea mecanizării tehnologiilor agricole în proporții de peste 90%.
 Combină:1 buc –va avea o putere cuprinsă între 230-290 CP și va fi folosit în
agregat cu tractorul de 250 – 290 CPpentru pregătirea terenului în vederea efectuării
semănăturii.
 Heder cereale: 1 buc –Este un echipament al combinei necesar pentru recoltarea
cerealelor.
 Heder de porumb: 1 buc –culege stiuleții de porumb fară să deterioreze boabele
de porumb și transportă în combină numai știuleții.
 Mașină de erbicidat: 1 buc –se va folosi pentru tratarea chimică a culturii de
camp.
 „S.C. AGRINATURA S.A. ”,. lucrează o suprafață de 720 ha de teren agricol. Din
fișele tehnologice ale culturilor se observă necesitatea mașinilor, utilajelor și echipamentelor
agricole, atât din punct de vedere tehnic, cât și numeric. De asemenea, din cadrul fiselor
tehnologire rezultă frecvența utilizării mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole ce se
vor achiziționa prin prezentul proiect.
În prezent, solicitantul deține două tractoare, o semăntoare și un echipament de
recoltat – mașini, utilaje și echipamente agricole insuficiente desfășurării optime a
activităților agricole necesare culturilor.
Pe lângă mașinile, utilajele și echipamentele agricole mențioante mai sus, S.C.
AGRINATURA S.A. mai deține un plug cu 4 brăzdare, , mașini, utilaje și echipamente
agricole uzate moral și fizic, care nu mai pot înregistra productivitatea optimă.
Pentru a realiza în bune condiții toate etapele tehnologice ale exploatației, precum și
pentru a evita costurile suplimentare cu închirierea utilajelor, întreprinderea individuală
solicită acest sprijin financiar nerambursabil pentru realizarea parcului de utilaje agricole.
În acest sens, solicitantul va achiziționa:
 Tractor – bucată;
 Combină – 1 bucată;
 Header cereale – 1 bucată;
 Heder de porumb – 1 bucată;
 Mașină de erbicidat – 1 bucată,
în vederea efectuării lucrărilor agricole la momentul oportun, reducerii dependenței față de
terți etc.
Fluxul tehnologic, activitatea și tehnologia aplicată în cadrul proiectului (plan de
cultură pe perioada de cinci ani, plan de producție pe perioada de cinci ani pentru ferma
zootehnică și altele).

Plan de cultură
CULTURA PERIOADA DE OPERARE
AN 1- ha AN 2 - ha AN 3 - ha AN 4 - ha AN 5 - ha
Porumb 180 180 180 180 180
Grâu 180 180 180 180 180
Rapiță 180 180 180 180 180
Năut 180 180 180 180 180
Total 720 720 720 720 720
 Grâul
Grâul este o plantă considerată pretențioasă, iar sub raport economic, alături de
porumb, este planta cea mai importantă din țara noastra.De aceea locul cel mai bun în
rotație se va acorda în primul rand grâului.
Planta premergatoare
Datorită ponderii culturilor de grâu și porumb în suprafața totală arabilă a țării, trebuie
aplicate măsuri care fac din porumb o mai bună premergătoare pentru grâu. Grâul de toamnă
nu se dă să se cultive în monocultură sau cultură repetată. Grâul reușește un an doi dupa el
însuși daca solul este bine lucrat din vară, daca prima data s-a cultivat după o premergătoare
bunăși dacă nu au aparut daunători (gândacul ghebos- Zabrus Tenebrioides, cărăbușul
grâului- Anoxia villosa). O bună premergătoare pentru grâul de toamnă este rapița de toamnă.
Floarea soarelui este, în general, o potrivită premergătoare pentru grâul de toamnă.
Fertilizare
În toate condițiile pedoclimatice din țara noastră, grâul reactionează pozitiv la
aplicarea îngrășămintelor, având o capacitate ridicată de a valorifica economic atât
îngrașămintele organice cât și pe cele minerale.
Datorită sistemului radicular slab dezvoltat, grâul este considerat o plantă pretențioasă
față de îngrașăminte, acest fapt datorându-se de asemenea și perioadei scurte de extragere a
elementelor nutritive ( de la împăiere la maturitatea în lapte).
Azotul în cantități corespunzătoare asigură o bunăînfrațire și înrădăcinare a plantelor,
mărește rezistența la temperaturi scăzute, mărește numărul de flori fertile în spic și
îmbunătațește conținutul boabelor în substante proteice. Pentru solurile din Romania, azotul
rămâne principalul element pentru obținerea unor producții ridicate de grâu. Dozele mari de
fosfor determină creșterea în bobul de grâu a conținutului de P2O5 și a amidonului și
reducerea conținutului de proteină. Pe solurile din țara noastră carența de potasiu se manifestă
la grâu pe unele soluri podzolite mai ușoare, mai ales in urma aplicarii amendamentelor cu
calciu.
În funcție de recolta scontată, tipul de sol, planta premergatoare, condițiile de mediu
(temperatură, umiditatea atmosferică, umiditatea solului, etc), în primăvară, doza de
îngrășământ cu azot se poate abate de la cea stabilită inițial.
Îngrășămintele organice (gunoi de grajd semifermentat și must de gunoi) pot fi
administrate direct grâului în cantități de 25-20 tone.
 Lucrările solului
Grâul cere un sol afânat pe circa 20 cm adâncime, cu suprafaţa nu foarte mărunţită, dar
fără bulgări în sol, aşezat, nivelat, fără resturi vegetale pentru a permite semănatul în bune
condiţii. De starea în care se prezintă solul în momentul semănatului depinde în cea mai mare
măsură felul cum vegetează plantele de grâu în toamnă şi, implicit, capacitatea lor de a trece
peste perioada de iarnă. Arătura se execută imediat după eliberarea terenului de către planta
premergătoare, perioada septembrie-octombrie, la 20-25 cm adancime. Lucrarea se va executa
cu tractorul de 250-290 CP în agregat cu plugul reversibil. După arătură se realizează o
mărunține și o afânare a solului. Aceasta se realizează cu tractorul de 250 – 290CP în
agregat cu discul. Întârzierea arăturii are efecte nedorite: îmburuienare, pierderea rapidă a
umidității din solul care nu mai este protejat de plante, solul se întărește și nu se mai poate
ara; orice întârziere a efectuării arăturii conduce la scăderi progresive de recoltă.Trebuie
realizată afânarea solului pe urmele compactate de trecerile repetate cu tractorul (pentru
lucrările de îngrijire din timpul vegetaţiei şi la recoltare).
Dezvoltarea sistemului radicular al plantelor de grâu şi pătrunderea rădăcinilor în
profunzime sunt favorizate de afânarea adâncă a solului; ca o consecinţă, gradul de
compactare a solului influenţează în mare măsură dezvoltarea în ansamblu a plantelor şi
formarea componentelor de producţie. Până în toamnă, arătura trebuie prelucrată superficial,
pentru mărunţirea bulgărilor, nivelarea terenului, distrugerea buruienilor care răsar.
Pregătirea patului germinativ se realizează înainte de semănat prin lucrări cu agregatul
format din tractor 250 – 290 CP și combinatorul.Se urmărește realizarea unei suprafeţe
nivelate, curate de buruieni, afânată pe adâncimea de semănat, dar nu prea mărunţită, şi ceva
mai tasată sub adâncimea de semănat, pentru a asigura ascensiunea apei (spre seminţele în
curs de germinare).
Sămânța și semănatul
Pe baza a numeroase cercetari si a rezultatelor obtinute in productie s-a stabilit
urmatorulul interval pentru semanat 20 septembrie- 25 octombrie. Epoca de semănat a grâului
se stabileşte astfel încât, până la venirea iernii să rămână 40-50 zile în care plantele să
vegeteze normal, în care să se acumuleze suma temperaturilor de 450-500˚C temperaturi
pozitive, iar la intrarea în iarnă plantele de grâu să ajungă la stadiul de 2-3 fraţi şi 3-4 frunze .
Semănatul se realizează cu ajutorul semănătoarei de paioase în agregat cu tractorul de
250-290 CP.
Adancimea de semanat a grâului este de 5-6 cm si tine cont de umiditatea solului,
starea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive etc.
 Densitatea la semanat se stabilieste astfel incat sa se asigure accesibilitatea elementelor
nutritive pe intreaga suprafata pentru fiecare planta.
Pentru a asigura densitatea spicelor/m2 se va utiliza samanta de cea mai buna calitate,
cu o puritate ridicata, cu o facultate si energie germinativa mare, iar lucrarea de semanat se va
realiza cu o semanatoare de precizie.
Cantitatea de samanata la hectar va fi intre 220-250 kg samanta/ha.
Semanatul se va realiza in randuri obisnuite la distanta de 22,5 cm.
Recoltarea:
Alegerea momentului optim de recoltare se face in functie de umiditatea boabelor, care
trebuie sa atinga valoarea de 24%. Lucrarea se realizeaza cu ajutorul combinei de 250-350
CP în agregat cu heder de paioase și echipament de recoltat cereale paioase.
Conform site-ului insse.ro, productia, exprimata in kg/ ha inregistrata in anul 2014 a
fost de 3596 kg/ha la nivel national, 3496kg/ha la nivelul regiunii Sud-Est si 3632 kg/ha la
nivelul judetului Botoșani.
Productia inregistrata de fermier este de 3500 kg la ha, motiv pentru care aceasta
inregistrare s-a folosit si la intocmirea proiectiilor financiare.

Porumb
În Romania, alături de suprafața ocupată cu grâu de toamnă, suprafața ocupată cu
porumb este precumpanitoare față de alte culturi (circa 65%) . Datorită sistemului radicular
bine dezvoltat, cultura de porumb necesită arături normale (29-20 cm), un număr însemnat de
prașile în timpul vegetației, dacă nu se folosesc erbicide, ceea ce conduce la o mai bună
mobilizare a solului și o combatere eficientă a buruienilor.
Rotația
Porumbul se poate cultiva după o serie de plante, în general, se plasează după cerealele
de toamnă sau de primavară, plante prășitoare, și de multe ori după el însuși. Porumbul este o
plantă puțin pretențioasa față de cultura premergătoare.
Porumbul se poate cultiva dupa el însuși 2-3 ani și chiar mai mulți când urmează după
leguminoase perene respectându-se condițiile de a se administra îngrășăminte orano-minerale
în cantități mai mari și de a se combate eficient bolile și daunătorii. Deoarece grâul şi
porumbul ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa arabilă a ţării, cea mai răspândită este
rotaţia grâu-porumb.
Neajunsul rotației este reprezentat de faptul că poate duce la îmburuienarea solului şi
există posibilitatea apariţiei unor boli comune (fuzarioza- Fusarium spp.) sau a unor dăunători
comuni (sfredelitorul-Ostrinia nubilalis, gărgăriţa frunzelor- Tanymecus dilaticollis etc.).
Întreruperea periodică a rotaţiei grâu-porumb şi intercalarea, după 3-4 rotaţii, a altor
culturi (mazărea, soia, floarea-soarelui, sfecla de zahăr etc.) devine o necesitate. La rândul lui,
porumbul este o bună premergătoare pentru toate culturile de primăvară; de asemenea, el
devine o bună premergătoare şi pentru grâul de toamnă.
Fertilizarea
Porumbul este o plantă cu un consum ridicat de substanţe nutritive, cu un maxim de
consum atins până la începutul formării bobului. Datorita faptului ca in perioada formării
boabelor porumbul foloseşte numai o parte 20-25 % din elementele nutritive, cea mai mare
parte din elementele N,P si K - (azot, forfor si potasiu) ce se acumulează în bob provin din
plantă, din rezervele anterioare.
Cantitatea de azot administrată culturi de porumb este influiențată de cultura
premergatoare și de cantitatea de îngrășământ organic (gunoi grajd) administrat odată cu
executarea arăturii.
Pentru aplicarea ingrăşămintelor pe bază de fosfor se ia în considerare conţinutul
solului în fosfor mobil şi producţia planificată ţinandu-se cont că pentru fiecare tonă de
porumb boabe consumul de fosfor este de 9-9 kg. Îngrăşămintele cu fosfor se administrează
uniform pe toată suprafaţa şi se încorporează sub arătura de bază sau odată cu lucrările de
pregătire a patului germinativ.
O altă metodă de aplicare a îngrăşămintelor cu fosfor este primăvara împreună cu
îngrăşămintele cu azot odată cu semănatul.
Pe solurile ușoare, pe cele acide şi pe solurile care au un conţinut mic de potasiu sub
250 ppmK se aplică îngrășăminte pe bază de potasiu.
Odată la 2-3 ani pe solurile grele şi odată la 3-4 ani pe celelalte soluri se va aplica
gunoiul de grajd, se vor administra 20-60 t/ha. Condiția esențiala este să se aplice uniform pe
toată suprafaţa şi să se încorporeze imediat sub arătura de bază pentru a se evita pierderile de
azot prin volatizare. Pe solurile acide cu un pH mai mic de 5,9 în apă şi gradul de saturaţie sub
65% se vor aplica în prelabil amendamente pe bază de calcar prin împrăştierea uniformă la
suprafaţa solului şi încorporarea sub arătura în doza de 4-5 t/ha., odată la 5 ani. Fertilizarea
culturii se va executa cu ajutorul cisternei închiriate.
Lucrările solului
Porumbul trebuie semănat într-un sol afânat, ușor tasat, marunțit la suprafață în
vederea distrugerii capilaritații și reducerea pierderilor de apă. Lucrarea de bază, arătura, se
efectuează în flux continuu sau imediat după recoltarea plantei premergatoare pentru a reduce
pierderile de apă și a se asigura intervalul necesar așezării solului în vederea semănatului.
Arătura se va executa la o adâncime de 20-29 cm și se va efecuta cu ajutorul
tractorului de 250-290 CP în agregat cu plugul și cu grapa cu discuri.
Pregătirea patului germinativ, reprezintă lucrarea sau succesiunea de lucrări prin
care se asigură un strat de sol afânat, umed, ușor tasat în profunzime, bine mărunțit la
suprafață, în care sămânța gasește un mediu prielnic germinării.
Pregătirea patului germinativ se execută în ziua sau preziua semănatului cu tractorul
în agregat cu combinatorul, pentru a nu favoriza îmburuienarea terenului înaintea răsăririi
culturii. Calitatea patului germinativ este asigurată de reglarea corectă a agregatelor de lucru
şi evitarea executării lucrării când solul este prea umed.
Sămânţa şi semănatul
Sămânţa pentru semănat trebuie să fie certificată să aparţină hibrizilor daţi pentru
fiecare zonă de cultură.
Epoca de semănat începe de regulă după data de 20 aprilie, hibrizi timpurii se
seamană la începutul intervalului optim, continuând cu hibrizi târzii.
Densitatea optimă la semănat - se stabileşte în funcţie de hibridul cultivat
aprovizionarea cu apă, fertilitatea solului şi condiţiile de cultură. Având în vedere faptul că
porumbul este o plantă cu înrădăcinare viguroasă, are nevoie de un spațiu de nutriție mai
mare, de aceea la un ha porumb, în cultură neirigată, densitatea la semănat va fi de 45- 60 mii
plante recoltabile ha, la hibrizii timpurii, 40- 55 mii, la cei semitimpurii şi de 40-50 mii la cei
târzii.
Norma de sămânță se mărește cu 20-25% atunci când condițiile de climă și sol sunt
nefavorabile, deoarece o parte din semințe nu vor avea condiții optime pentru germinare. De
asemena, desimea la semanat este mai mare, deoarece o parte din plante vor fi distruse sub
acțiunea bolilor, dăunătorilor și a lucrărilor de ingrijire( prașile manuale sau mecanice).
Cantitatea de sămânţă - se folosește o cantitate de 25-25 kg sămânță /ha .
Distanţa între rânduri – semănatul se face în rânduri distanțate, atât pe terenul irigat cât
şi pe cel neirigat distanţa dintre rânduri va fi de 60 cm, permiţând astfel combaterea
buruienilor prin praşile manuale şi mecanice. Semănatul se face bob cu bob.
Adâncimea de semănat – influențează germinația, răsărirea și uniformitatea culturii și
deprinde de particularitățile morfologice și fiziologice ale semințelor, condițiilor de clima și
sol, epoca și metoda de semănat, etc. Semințele trebuie introduse în sol la o adâncime de cca
9-20% mai mare decât diametrul lor. La porumb adâncimea de semănat este cuprinsă în
intervalul 6-9 cm.
Semănatul se va executa cu ajutorul tractorului în agregat cu semănatoarea de
prășitoare.
Lucrările de îngrijire
În intervalul semănat-recoltat, plantele au nevoie de o serie de lucrări de îngrijire, care
asigură creșterea și dezvoltarea în condiții optime a plantelor. Prin lucrările de îngrijire se
asigură combaterea buruienilor, mobilizarea solului s.a.
Combaterea buruienilor - se realizează prin integrarea mai multor metode de cultivare
a porumbului în asolamente, în special cu cereale păioase, prin arături mai adânci şi lucrări ale
solului corect executate, prin praşile mecanice şi manuale, precum şi prin utilizarea
erbicidelor.
Cercetările efectuate până în prezent arată faptul, că la cultura porumbului pierderile
de producţie cauzate de buruieni ajung până la 30-90%.
Combaterea integrată a buruienilor se realizează prin alternanţa culturilor şi
respectarea asolamentului, a adâncimii şi epocii de executare a arăturii, prin praşile mecanice
şi manuale şi prin aplicarea erbicidelor, date de specialistul agricol, conform CODEXULUI
fito-sanitar.
Combaterea integrată a bolilor şi dăunatorilor se va realiza prin respectarea rotaţiei,
prin executarea lucrărilor de bază la timp, precum şi prin tratamente chimice la sămânţă.
Raritul se efectueaza in faza de 2-4 frunze, este o lucrare costisitoare care poate fi
eliminata printr-un semanat de precizie.
Combaterea buruienilor
Alegerea corectă a plantei premergătoare, efectuarea unor lucrări de pregătire a patului
germinativ de bună calitate, constituie măsuri esenţiale pentru prevenirea îmburuienării
culturii.
În funcţie de gradul de îmburuienare, de însuşirile solului, de regimul precipitaţiilor şi
de felul plantei în cursul perioadei de vegetaţie sunt necesare: 3-4 prasile mecanice intre
randuri si 2-3 prasile manuale pe rand. Primele 2-3 saptamani dupa rasarire constituie faza
critica in ingrijirea porumbului, iar prasilele se executa la intervale de 20-20 de zile in functie
de aparitia buruienilor, urmarindu-se ca lanul de porumb sa fie mentinut curat.
Prăşitul, urmăreşte în primul rând distrugerea buruienilor şi realizarea unui strat de sol
afânat la suprafaţa solului, care să contribuie la păstrarea apei în sol, aerisirea acestuia etc.
Printre rândurile de plante prăşitul se execută mecanic cu combinatorin agregat cu tractorul,
iar pe rând prăşitul se execută manual. Viteza de deplasare a agregatului la prima praşilă este
de 4-5 km/oră, iar la praşilele următoare viteza va fi mai mare, respectiv de 6-9 km/oră.
Combaterea buruienilor din lanurile de porumb pe cale chimica are cea mai mare
eficacitate.
Combaterea chimică a buruienilor din cultura porumbului asigură importante sporuri
de producţie. Aceasta se realizează prin tratamente la sol, înainte sau după semănat, şi
tratamente în perioada de vegetaţie. Frecventele perioade secetoase din primăvară impun
folosirea şi încorporarea în sol a unor erbicide volatile.
Pentru folosirea erbicidelor nevolatile, se caută perioade mai umede de aplicare a
acestora sau zonele cu precipitaţii. Pentru a le folosi cu maximă eficienţă, este recomandabil
ca aplicarea erbicidelor să se facă conform indicaţiilor inginerilor agronomi sau a
specialiştilor-cercetători în acest domeniu.
În timpul perioadei de vegetaţie, porumbul suportă mai bine tratamentele în fază de 3-
5 frunze şi acestea se aplică în special pentru combaterea buruienilor perene. Este foarte
indicată o alternanţă a erbicidelor folosite la combaterea buruienilor din culturile de porumb.
Combaterea dăunatorilor (viermi sârmă, sfredelitorul porumbului și rățișoară)
se face prin metode profilactice (rotație rațională, sămânță certificată, distrugerea sau
strângerea de pe cămp a resturilor vegetale), mecanice (distrugerea buruienilor care reprezintă
gazde intermediare pentru insectele dăunatoare, prașile) și prin aplicarea tratamentelor
chimice specifice.
Prașilele mecanice se vor executa cu ajutorul tractorului împreună cu cultivatorul.
Recoltarea
Perioada optimă de recoltat se poate efectua atunci când umiditatea boabelor a ajuns la
29-30% şi se poate încheia atunci când boabele au o umiditate de 20-25%. După acest
fenomen recoltatul ştiuletilor se va realiza manual pentru a se evita scuturatul boabelor de pe
ştiulete.
Recoltatul mecanizat sub forma de boabe se poate realiza atunci când umiditatea
boabelor a ajuns sub 25%.
Pentru a se păstra în bune condiţii boabele de porumb trebuie uscate la umiditatea de
păstrare, sub 24%.%. Lucrarea se realizează cu ajutorul combinei în agregat cu heder de
păioase și echipament de recoltat cereale păioase.
Producția, exprimată în kg/ ha înregistrată în anul 2024 a fost de 4660 kg/ha la
nivel național, 4526kg/ha la nivelul regiunii Sud-Est si 4264 kg/ha la nivelul judetului
Botoșani.
 Producția înregistrată de fermier este de 4000 kg la ha, motiv pentru care aceasta
înregistrare s-a folosit și la întocmirea proiecțiilor financiare.

Rapița

Pregătirea terenului
De cele mai multe ori opţiunea fermierului cu privire la pregătirea terenului este în
strânsă corelaţie cu condiţiile climatice din zonă. Anul acesta, datorită ploilor căzute în iunie
şi iulie, o parte din fermieri au reuşit să facă o arătură la adâncimea de 20 - 22 cm. Acolo unde
nu e posibilă arătura, se poate face pregătirea patului germinativ prin una sau două treceri cu
un disc greu.
Fiecare fermier decide în funcţie de dotare şi de condiţiile climatice ce soluţie este mai
rentabilă. Din observaţiile de pe teren s-a constatat că acolo unde s-a efectuat arătura, resturile
vegetale au fost mai bine încorporate în sol, efectul de fitotoxicitate al erbicidelor aplicate
culturii premergătoare (acolo unde a fost cazul) a fost diminuat şi cultura de rapiţă a fost mai
puţin îmburuienată.
În ultimii ani, în anumite zone agricole, s-a constatat la culturile de grâu şi rapiţă un
atac deosebit de puternic al rozătoarelor - în special al şoarecilor de câmp.
Agresivitatea acestor dăunători s-a manifestat prin crearea unor pagube însemnate
culturilor. În cazul solelor unde pregătirea terenului s-a făcut prin arătură s-a constatat o
diminuare a numărului de şoareci şi deci o diminuare a pierderilor.
Una din explicaţii ar fi că prin arătură se distrug o parte din galeriile aflate mai la
adâncime şi o dată cu acestea şi hrana şoarecilor. Pe de altă parte, de cele mai multe ori,
fermierii au observat în urma brazdei prezenţa pescăruşilor şi a berzelor care se hrănesc cu
şoarecii de câmp.
Pregătirea terenului cu discul greu înseamnă un efort financiar mai mic din partea
fermierului pentru înfiinţarea culturii, o viteză mai mare de lucru, o conservare mai bună a
apei, mai ales în verile secetoase şi totodată o încadrare mai bună în epoca optimă de semănat.
După lucrarea de bază, terenul se pregăteşte fie prin una sau două treceri cu discul
uşor, fie printr- un disc şi un combinator sau printr-un agregat complex care lasă terenul
discuit şi nivelat.
În unele ferme care au utilaje de ultimă oră, toate lucrările necesare (discuit, semănat,
nivelat, tăvălugit etc) se pot realiza printr-o singură trecere. Indiferent de tipul de lucrare
efectuat, important este să se aibă în vedere realizarea uni pat germinativ afânat în primii 2 - 3
cm şi ferm sub adâncimea de semănat pentru a se asigura condiţii optime de germinare a
seminţelor.
Semănatul
La rapiţă, semănatul poate fi realizat fie cu semănători clasice, caz în care fermierul va
utiliza o cantitate mai mare de sămânţă la hectar, fie cu semănători performante care pot
asigura o densitate uniformă şi la care poate fi controlată cantitatea de sămânţă pe hectar.
Practic, în ultimul timp s-a trecut de la semănatul rapiţei cu semănători mai puţin precise spre
utilizarea semănătorilor performante cu distribuţie controlată a cantităţii de sămânţă/ha.
Majoritatea firmelor care comercializează sămânţă hibridă de rapiţă recomandă o
cantitate cuprinsă între 2 şi 4 kg/ha (aproximativ 45 - 60 boabe/mp), iar firmele care
comercializează soiuri recomandă o cantitate între 5 - 6 kg/ha (aproximativ 60 - 80
boabe/mp).
Cantităţile variază în funcţie de masa a 1000 de boabe, de puritate şi de germinaţie.În
unele cazuri, având în vedere gradul de intensivitate al hibridului sau soiului respectiv, firmele
pot recomanda cantităţi mai mici de sămânţă/ha. Pentru asigurarea unei cantităţi corecte de
sămânţă pe hectar este bine de ţinut cont de recomandările firmelor furnizoare.
Din punct de vedere al distanţei între rânduri se utilizează mai multe intervale de
semănat: la 18 cm, la 25 cm şi la 37,5 cm, depinzînd în primul rând de semănătoarea folosită,
de varietatea semănată, dar şi de gradul de culturalizare al terenului.
Distanţa dintre rânduri cea mai frecvent utilizată în România este de 25 de cm. În
condiţiile în care se utilizează distanţe mai mari de semănat, se reduce cantitatea de sămânţă
la hectar, dar creşte riscul îmburuienării culturii de rapiţă.
Adâncimea de semănat a seminţelor de rapiţă se situează la 2-3 cm şi se realizează în
teren bine pregătit, fără resturi vegetale şi fără buruieni. Dacă semăntul se realizează în teren
afânat şi cu denivelari este bine ca adâncimea semănătorii să fie bine reglată, aşa încât
sămânţa să fie poziţionată în sol la acelaşi nivel.
La semănătorile prevăzute cu două tipuri de patine se vor utiliza patinele destinate
seminţelor mici. În felul acesta se realizează condiţii optime pentru o germinare şi o răsărire
uniformă a plantulelor.
Referitor la perioada de semănat, din punct de vedere calendaristic, recomandările diferă de
la o companie la alta, dar în linii generale semănatul rapiţei ar trebui să înceapă cu data de 20
august pentru nordul ţării şi să se încheie în jurul datei de 15 - 20 septembrie în zona de sud-
est a Romaniei.
Din punct de vedere al temperaturilor mai mari de zero grade C, rapiţa ar trebui să
acumuleze până la intrarea în iarnă aproximativ 600 - 700 grade C biologic active. Se
consideră că dacă plantele au acumulat această temperatură până la intrarea în iarnă, cultura
de rapiţă se află în stadiul cel mai potrivit pentru trecerea anotimpului rece.
Această temperatură corespunde cu formarea la plantele de rapiţă a 5 - 8 frunze
adevărate.
Samânţa utilizată pentru înfiinţarea culturilor de rapiţă trebuie să fie o sămânţă
certificată, cu o puritate fizică de minimum 98% şi o germinaţie mai mare de 85%. Toată
sămânţa utilizată în acest scop trebuie să fie tratată atât cu fungicid, cât şi cu insecticid.
Fertilizarea
Rapiţa este una dintre culturile cu cele mai mari consumuri specifice de elemente
nutritive necesare pentru realizarea unei tone de producţie (sămânţa + masa vegetativă
aferentă).
În general, literatura de specialitate citează consumuri specifice de aproximativ 45 kg
N; 30 kg P2O5 şi 35 kg K2O/tona de sămânţă de rapiţă cu producția secundară aferentă. Ca
urmare, încă de la pregătirea patului germinativ trebuie acordată o importanţă marită
capitolului de fertilizare a culturii.
Nu se poate concepe obţinerea de producţii mari la rapiţă fără o susţinere puternică din
punct de vedere al fertilizării. Majoritatea firmelor producătoare de sămânţă prezintă propriile
planuri de fertilizare a culturii, dar în general acestea se opresc în jurul următoarelor valori: 70
- 120 kg/ha N; 50 - 80 kg/ha P2O5, 40 - 60 kg/ha K2O și 10-30 kg S.
Întreaga doză de fosfor şi potasiu se aplică înainte de efectuarea arăturii de bază sau
înainte de prima lucrare cu discul greu. Dacă însă fermierul dispune de îngrăşămite complexe
de tipul N:P:K în doze diferite, dar în care trebuie să predomine fosforul şi potasiul, acest
îngrăşământ se va aplica la pregătirea patului germinativ, sub disc.
În mod normal, la pregătirea patului germinativ se aplică tot fosforul şi potasiul şi
numai 30 - 40% din doza de azot. Diferenţa de azot se va aplica în primăvară după pornirea în
vegetaţie a culturii.
 3.date tehnice ale investiţiei:
a) zona şi amplasamentul;
Referiri la amplasarea investitiei in zone defavorizate/montane, etc(dupa caz),
potențialul agricol al zonei
Investiția se va realiza în județul Teleorman, municipiul Teleorman T48/2, P12, loc în
care solicitantul își va gara mașinile, utilajele și echipamentele ce se vor achiziționa prin
prezentul proiect.
Terenul agricol pe care îl va lucra beneficiarul se află în localitatea Nanov, județul
Teleorman, localitate care nu se încadrează în zone defavorizate sau în zone montane.
Conform „Anexei 5 – Sinteza studiului privind zonarea potențialului agricol”, culturile
de porumb, grâu, rapiță, fasole și sfeclă furajeră din Iași au un potențial agricol mijlociu.
În anul 2018, cultura predominantă din punct de vedere al suprafeței a fost porumbul
(36% din suprafața totală semanată) care are un potențial agricol mijlociu în municipiul
Teleorman.
b) statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;
Documentele in baza carora este detinut terenul; identificarea proprietarilor, precum
şi a suprafeţelor de terenuri, afectate de investiţie
Prin proiectul „ACHIZIȚII DE MAȘINI, UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE AGRICOLE
PENTRU MODERNIZARE EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ”, beneficiarul va achiziționa
mașini, utilaje și echipamente agricole.
Investiția se va realiza în județul Teleorman, municipiul Teleorman (extravilan),
T48/2, P12, loc în care solicitantul își va gara mașinile, utilajele și echipamentele ce se vor
achiziționa prin prezentul proiect.
c) situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din
intravilan/extravilan; - Nu este cazul
d) preluate din studii de teren:
- studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor
- studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor analiza apei
subterane etc;
- alte studii de specialitate necesare, după caz;
Studiile se vor intocmi de catre persoane autorizate si vor respecta conditiile de forma
si continut conform legislatiei in vigoare. - Nu este cazul
 e) caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii,
specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu S.C.
AGRINATURA S.A. darea variantei optime pentru aprobare;
Atentie la cerința și la diferența între varianta constructivă și scenariul S.C.
AGRINATURA S.A. dat. - Nu este cazul
f) situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum:
Condiții aplicabile investițiilor de modernizare în sisteme/echipamente de irigații la
nivel de fermă.
În cazul fermelor vegetale care vizează investiţii în sisteme de irigaţii se va descrie
modalitatea de îndeplinire a condiţiilor optime de consum al apei şi economia realizată prin
achiziţia propusă prin proiect.
De asemenea se va preciza dacă investiția afectează corpuri de apă subterană sau de
suprafață care au fost identificate ca nesatisfăcătoare/satisfăcătoare (conform avizului ANAR)
în conformitate cu parametrii tehnici ai instalației sau ai infrastructurii existente. Aceste
precizări vor avea la bază menţiunile din soluţia tehnică prezentată în vederea obţinerii
avizelor favorabile de la instituţiile abilitate, în speţă, ANAR, ANIF, APM.
- necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării;
- soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi;
Lipsa accesului la utilitati (demonstrarea unei solutii tehnice viabile) poate conduce la
neeligibilitatea cererii de finanțate. - Nu este cazul
g) concluziile evaluării impactului asupra mediului;
În cazul investiţiilor aferente fermelor zootehnice, se va descrie în mod obligatoriu
modalitatea de gestionare a gunoiului de grajd, cu respectarea normelor de mediu în vigoare.
- Nu este cazul

4. costurile estimative ale investiţiei

 valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;

Documente necesare: (a) devizul general; (b) devizele pe obiect; (c) listele de
echipamente şi lucrări pe baza cărora s-au intocmit devizele pe obiect; (d) fişele de date
exclusiv tehnice pentru echipamente (e) oferte de preţ, preţuri de catalog pentru
echipamentele şi utilajele ce se intenţionează a fi achiziţionate
Cheltuielile aferente investitiilor in sisteme de irigatii vor fi cuprinse in deviz pe obiect
specific.
 În cazul plantaţiilor de viţă de vie pentru struguri de masă care fac obiectul investiţiei
propuse prin proiect, se va insera în cadrul Devizului pe obiect specific din Cererea de
finanţare, suprafaţa plantaţiei viticole, în vederea calculării valorii totale necesare realizării
investiţiei în funcţie de costurile standard.
În estimarea costurilor investiei prin intocmirea bugetului estimativ se va verifica in
Baza de date de preturi pe de pagina de internet a A.F.I.R. si se vor printa si atasa la cererea
de finantare paginile referitoare la bunurile incluse in proiect, identificate in baza.
În situatia in care bunurile propuse spre achizitionare nu se regasesc in Baza de date
de preturi, precum si pentru servicii, se vor atasa trei oferte pentru categoriile de
bunuri/servicii care depasesc valoarea de 25.000 EUR si o oferta pentru categoriile de
bunuri/servicii cu o valoare mai mica de 25.000 EUR, cu justificarea ofertei alese, mentionata
in devizele pe obiect.
La ofertele de servicii, se vor mentiona si tarifele orare.
Ofertele sunt documente obligatorii care trebuie avute in vedere la stabilirea
rezonabilitatii preturilor si trebuie sa aiba cel putin urmatoarele caracteristici:
- sa fie datate, personalizate si semnate;
- sa contina detalierea unor specificatii tehnice minimale
- să conţină preţul de achiziţie pentru bunuri/servicii
Atentie: la dosarul cererii de finantare vor fi ataşate numai paginile relevante din
ofertele respective, cuprinzand pretul, furnizorul si caracteristicile tehnice ale bunului,
detaliate mai sus (maxim 2-3 pagini/oferta).
Se va atasa un tabel comparativ al ofertelor care au stat la baza intocmirii bugetului
indicativ astfel incat sa poata fi verificata rezonabilitatea preturilor.
Pentru lucrari, proiectantul va declara sursa de preturi folosita, printr-o declaratie
semnată şi ştampilată care va fi ataşată la studiul de fezabilitate.
Nu este permisă încadrarea în subcap. 4.2 Construcţii şi instalaţii, atât cheltuieli
eligibile cât şi cheltuieli neeligibile, fără a se detalia în devizele pe obiect lucrările
corespunzătoare spaţiilor/ instalaţiilor ce se vor executa.
Pentru restul subcapitolelor de la cap. 4, se vor preciza care sunt echipamentele,
utilajele / montajul care fac parte din categoria cheltuielilor eligibile/neeligibile.

5. sursele de finanţare a investiţiei

Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare
şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local,
credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse
legal constituite. Pentru a se verifica încadrarea cheltuielilor eligibile din buget în limitele
prevăzute în fişa submăsurii se va utiliza cursul de schimb Euro/Lei publicat pe pagina web a
Băncii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data întocmirii Studiului de
Fezabilitate.

6. estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

 2.număr de locuri de muncă create în faza de execuţie 0

 2.număr de locuri de muncă create în faza de operare 0

Atentie! Se coreleaza cu capacitatile de productie, productivitate, productia estimata,

etc.
6.2 Total personal existent 2
din care personal de execuţie 2
6.3 Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei
Locuri de muncă nou – create 0
6.4 Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si
experienta profesionala), relevante pentru proiect.
Doamna Ciubotariu Narcisa, responsabil legal al proiectului si administrator la S.C.
AGRINATURA S.A. detine Certificatul de Calificare Profesionala seria D, nr. 0060992, prin
care a obtinut calificarea de Lucrator in Cultura Plantelor.
Mentionam faptul ca durata cursului a fost de 360 de ore si diploma a fost eliberata de
Ministerul Educatiei si Cercetarii.
De asemenea, doamna Ciubotariu Narcisa a absolvit „UNIVERSITATEA DE STIINTE
AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ION IONESCU DE LA BRAD” din Iasi, Facultatea de
Medicina Veterinara, prin care a obtinut titlul de doctor - medic veterinar. Durata studiilor a
fost de 6 ani iar diploma a fost eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
S.C. AGRINATURA S.A. a fost infiintata la data de 29/11/1992 iar doamna
Ciubotariu Narcisa este administrator al societatii de la acea data. Experienta de 9 ani ca si
administrator al unei societati cu profil agricol denota faptul ca responsabilul legal al
proiectului (doamna Ciubotariu Narcisa) are capacitatile necesare pentru a implementa cu
succes un proiect de investitie. Baza de cunostinte pe care acesta o detine plus experienta
profesionala, va reprezenta un fundament solid in adoptarea celor mai bune decizii, in
capacitatea de a actiona in conditii de stres si capacitatea de a gestiona optim un proiect de
investitie.
7. principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei
1. valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)
(în preţuri - luna06, anul 2025, 2 euro =4,4446 lei),
din care: 553,996 mii lei/ 224,620 mii euro
- construcţii-montaj (C+M);- nu este cazul
2. eşalonarea investiţiei (INV/C+M):
- anul I 329,925 mii lei/ 64,003 mii euro;
- anul II 224,962 mii lei/ 60,626 mii euro.
3. durata de realizare (luni): 24 luni;
4. capacităţi (în unităţi fizice şi valorice).

Cultura Suprafata Productie Cantitate Pret Valoarea

cultivata medie totala (kg) (Lei / kg) productiei
(ha) (kg / ha) (lei)
Grau 180 3500,00 72 0000 0,50 36 0000
Porumb 180 4000,00 63 0000 0,45 28 3500
Rapiță 180 2000,00 36 0000 1,20 43 2000
Floarea Soarelui 180 1 000,00 18 0000 3,50 63 0000
Total 720 10 000,00 189 0000 170 5500
Suprafata Previzionat (ha)
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Grau 180 180 180 180 180
Porumb 180 180 180 180 180
Rapiță 180 180 180 180 180
Floarea Soarelui 180 180 180 180 180
Total 720 720 720 720 720
Productie medie Previzionat (kg/ha)
An 2 An 2 An 3 An 4 An 5
Grau 3500,00 3500,00 3500,00 3500,00 3500,00
Porumb 4000,00 4000,00 4000,00 4000,00 4000,00
Rapiță 2000,00 2000,00 2000,00 2000,00 2000,00
Floarea Soarelui 1 000,00 1 000,00 1 000,00 1 000,00 1 000,00
Cantitate totala Previzionat (kg)
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Grau 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000
Porumb 63 000 63 000 63 000 63 000 63 000
Rapiță 36 000 36 000 36 000 36 000 36 000
Floarea Soarelui 18 000 18 000 18 000 18 000 18 000
Pret Previzionat (lei/kg)
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Grau 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50
Porumb 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45
Rapiță 1,20 1,20 1,20 1,20 1,20
Floarea Soarelui 3,50 3,50 3,50 3,50 3,50
Venituri totale Previzionat (lei)
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Grau 36 000 36 000 36 000 36 000 36 000
Porumb 28 350 28 350 28 350 28 350 28 350
Rapiță 43 200 43 200 43 200 43 200 43 200
Floarea Soarelui 63 000 63 000 63 000 63 000 63 000
Total 170 550 170 550 170 550 170 550 170 550
Subventii 34.492 34.492 34.492 34.492 34.492
total cu subventii 239.246 235.692 239.492 236.262 236.632
 PARTEA II
Capitolul 4
Importanța culturii și descrierea generală

4.1. Importanța culturii

Pe plan mondial este cea mai importanta planta textila din care se asigura peste 70-75
% din productia mondiala de fibre vegetale.
Fibra de bumbac formata pe tegumentul semintei are cateva caracteristici care-i dau o
valoare de intrebuintare deosebita: finetea, elasticitatea, higroscopicitatea, rezistenta la rupere,
filare, torsiune si colorare uniforma.
Dupa lungime fibrele de bumbac se clasifica in:
lungi si foarte lungi: 32 – 35 mm;
- mijlocii superioare: 28 – 31 mm;
- mijlocii curente: 23 – 27 mm;
- scurte: 18 – 22 mm.
Fibrele lungi si foarte lungi se gasesc la bumbacul insular (Gossypium barbadense).
Fibrele lungi si fine se utilizeaza sub diverse forme la fabricarea unor tesaturi diverse.
Fibrele mijlocii se utilizeaza ca bateala, la fabricarea de stofe, panzeturi cu diverse destinatii.
Fibra foarte scurta se foloseste pentru a fabrica: bumbacul hidrofil, vata, celuloza fina, hartia
de scris si hartia filtru.
Din fibra de bumbac se obtin:
- ata de diverse grosimi;
- matase artificiala;
- tesaturi filtru cu utilizari diverse;
- tesaturi impregnate cu cauciuc.
Importanta bumbacului a crescut odata cu marile descoperiri din industria textila.
Samanta de bumbac contine 20-27 % ulei semisicativ care prin rafinare se utilizeaza
ca: ulei alimentar si la fabricarea margarinei.
Uleiul nerafinat se utilizeaza in industria vopselelor si la obtinerea glicerinei.
Din punct de vedere al productiei de ulei, bumbacul ocupa unul din primele locuri in
productia mondiala de ulei.
 Miezul semintelor au un continut ridicat in proteine (21,2 – 29,4 %) utilizate in:
preparatele de carne, in prajituri si paine.
Bumbacul este sursa a 6 % din proteina realizata la nivel mondial.
Turtele ramase de la extragerea uleiului, datorita alcaloidului gossypol cu unanumit
grad de toxicitate, se folosesc in cantitati moderate in hrana animalelor.
Cojile (tegumentul), contin 45 % celuloza, se utilizeaza in:
- producerea hartiei si cartoanelor pentru ambalaj;
- fabricarea cauciucului sintetic;
- in industria maselor plastice.
Este o importanta planta melifera datorita glandelor nectarifere de la baza corolei.

4.2. Relațiile culturii cu factorii de vegetație

Bumbacul este o planta termofila cultivata in emisfera nordica pana la paralela de

40° latitudine nordica iar in emisfera sudica pana la si 35s.
4.2.1 Cerintele fata de temperatura
Bumbacul are cerinte ridicate fata de temperatura.Germinarea este la o temperatra
minima de 12 - 14°C, cea optima pentru crestere este de 20 – 28s, iar pentru imbobocire-
inflorire de 25 – 28°C.
Constanta termica: 3200 – 3400°C la soiurile timpurii, 3650°C pentru soiurile tardive
si 3800 - 4000°C pentru soiurile din specia G.barbadense.
Cresterea si dezvoltarea bumbacului sunt fara probleme cand temperatura medie pe
intreaga vegetatie este de 25-30sC.
Este sensibil la temperaturile scazute ca si la oscilatiile de temperatura.Temperaturile
de sub 0sC distrug plantele tinere, iar la -1sC sunt distruse plantele mature.
La temperaturi de 15-16°C cad multi boboci florali;
Temperatura de coacere este de 25 - 28°C.
Brumele timpurii din toamna intrerup maturitatea si inrautatesc calitatea fibrelor.
4.2.2 Cerintele fata de lumina
Bumbacul este o planta de zi scurta.
Este iubitor de lumina. In conditii de nebulozitate accentuata se intarzie parcurgerea
fazelor de vegetatie (Gh.Bilteanu, 2001). La noi in tara bumbacul da productii sigure daca in
perioada 1 mai – 31 octombrie exista 1500 ore de stralucire a soarelui (85 zile de cer
senin). Timpul innourat din timpul vegetatiei influenteaza negativ fructificarea.
 4.2.3 Cerintele fata de umiditate
Bumbacul are cerinte moderate fata de apa, coeficientul de transpiratie fiind de 350-
650 unitati de apa/unitatea de substanta uscata.
Are un necesar de precipitatii de 500 - 800 mm din care 75-80 % este apa efectiv
consumata de planta.
Fazele critice pentru apa se manifesta de la imbobocire- inflorire – formarea
capsulelor cand se consuma 50 % din totalul necesarului de apa al bumbacului (60-90
m3/ha/zi). Consumul maxim de apa zilnica se inregistreaza in lunile iulie-august.
Pentru bumbac repartitia precipitatiilor este mai importanta decat cantitatea. Din
totalul precipitatiilor cazute in perioada de vegetatie, 120-180 mm sunt necesare in perioada
de crestere a tulpinii si 80-120 mm in perioada de crestere si dezvoltare a capsulelor. Vremea
umeda si racoroasa prejudiciaza productia de fibre la bumbac.Umiditatea relativa a aerului nu
trebuie sa scada de-a lungul perioadei de vegetatie sub 50 %. Sub aceasta limita, bobocii
florali cad.
Cu toate acestea bumbacul are o rezistenta buna la seceta datorita:
- sistemului radicular foarte bine dezvoltat;
- caracterelor de xerofitism (culoare inchisa a frunzelor), reducerea suprafetei foliare in
perioada de seceta cand frunzele isi indoaie marginile in sus (Gh.Bilteanu, 1974).
Pe intreaga perioada de vegetatie, in tara noastra bumbacul are nevoie de 300 mm de
precipitatii din care 200 mm in lunile mai-iulie si 100 mm in perioada august-septembrie.
Excesul de umiditate (in sol si in atmosfera) este daunator pentru bumbac. Cea mai
buna calitate a fibrelor de bumbac se realizeaza in zonele calduroase, unde apa se asigura prin
irigare.
4.2.4 Cerintele fata de sol
Bumbacul are cerinte ridicate fata de sol. Da cele mai bune productii pe soluri:
- cu textura mijlocie;
- profunde si fertile;
- cu reactie neutra spre slab acida;
- cu expozitie sudica;
- adapostite de vanturi puternice;
Nu se amplaseaza pe:
- soluri grele si umede;
- solurile nisipoase si pe cele saraturoase;
- soluri cu apa freatica la adancime mai mica de 2 m.
 Pentru a se evita disproportiile intre cresterile vegetative si cele generative, bumbacul
se cultiva pe soluri cu fertilitate mijlocie.
 Capitolul V
Organizarea si optimizarea proceselor de producție

5.1.Întocmirea asolamentuluișimodul de folosință al terenului

Specificare Ha

Suprafaţa totală a terenului arabil 280

Suprafaţa medie a solei 56

Schema de asolament

SOLA/ANUL 2015 2016 2017 2018 2019

I Leguminoase Prășitoare Cereale de Planteoleagin Prăşitoare

pt. boabe toamnă oase

II Prășitoare Cereale de Planteoleagin Prăşitoare Leguminoase

toamnă oase pt. boabe

III Cereale de Planteoleagin Prăşitoare Leguminoase Prășitoare

toamnă oase pt. boabe

IV Planteoleagin Prăşitoare Leguminoase Prășitoare Cereale de

oase pt. boabe toamnă

V Prăşitoare Leguminoase Prășitoare Prăşitoare Planteoleagin

pt. boabe oase

Tipul de asolament
SOLA/ANUL 2015 2016 2017 2018 2019

I Soia Floarea Grâu de BUMBAC Porumb

soarelui toamnă boabe

II Floarea Grâu de BUMBAC Porumbboabe Soia

soarelui toamnă

III Grâu de BUMBAC Porumb boabe Soia Floarea

toamnă soarelui

IV BUMBAC Porumb boabe Soia Floarea Grâu de

soarelui toamnă
 V Porumb boabe Soia Floarea Grâu de BUMBAC
soarelui toamnă

5.2. Programarea producţiilor medii

Prognozarea producţiei medii prin metoda sporului mediu

Planul de cultură
Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile
medii şi totale.

Producţiaprognozată
Producţiarealizată (kg/ha)
Cultura (kg/ha)
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Floareasoa
2110 2180 2220 2340 2470 2560 2650
relui
Porumbbo
6130 6250 6340 6500 6670 6805 6940
abe

Soia 2110 2190 2340 2430 2510 2610 2710

Grâutoam
4310 4450 4520 4610 4730 4835 4940
nă

Bumbac 2000 2040 2100 2120 2240 2230 2290

Floarea soarelui: Q = spor mediu total
Q = 2470 -2110 = 360 kg q = spormediuanual
q= 90 kg
Porumb boabe:
Q = 6670 – 6130 = 540 kg
q= = 135 kg
Soia:
Q = 2510 – 2110 = 400 kg
q= = 100 kg
Grâu de toamnă:
Q = 4730 – 4310 = 420 kg
q= = 105 kg
Bumbac :
Q = 2240 – 2000 = 240 kg
q = 60 kg
Planul de culturăcuprindestructuraculturilor, dimensiunilefiecăreia, producţiilemediişitotale.
Întocmireaplanului de cultură

Producţiimedii Producţiatotală Preţlivrare

Cultura Suprafaţa (ha)
(kg/ha) (t) (lei/kg)

Floareasoarelui 62 2560 140,8 1,6

Porumbboabe 66 6805 367,5 0,7

Soia 65 2610 146,2 1,6

Grâu de toamnă 63 4835 280,4 0,8

Bumbac 5 2100 132,3 1,42

5.3. Calcululdozelor de îngrășăminte la cultura de bumbac

Dozele de îngrăşăminte chimice se determină cunoscând consumul specific al fiecărei

specii şi chiar soi, exprimat în kilograme substanţă activă pe tona de produs, funcţie de
fertilitatea solului având în vedere datele referitoare la analizele de laborator cu privire la
conţinutul solului în azot, fosfor şi potasiu în forme accesibile plantelor.
Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ţinându-se cont atât de producţiile medii
cât şi de existentul de suprafaţă activă din sol. S-au luat în considerare şi pierderile rezultate
prin levigare.
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice

Nr. Crt. SPECIFICARE U.M. Bumbac

1 Producţia medie Kg/ha 2100

N P K

2 Consum specific Kg s.a./t 43 23 40

3 S.a. de administrat Kg/ha 98,38 53,14 91,52

4 S.a.în sol Kg 45 20 50

5 Diferenţa de adm. Kg s.a. 53,38 33,14 41,52

6 Pierderi prin levigare % 18 6 8

 7 Cant. Pierdută prin Kg s.a.
17,7 3,18 7,32
levigare

8 Total s.a. de administrat Kg 116,08 56,32 98,84

9 Tipul de îngrăşământ NO4NO3 Super P c. Sare de K

10 Conţinutul în s.a.a îngr. Kg/

34,5 40 40
100kg

11 Doza de îngr. de Kg
336,46 140,8 246,2
administrat

5.5 Calculul indicatorilor tehnico-economici

Calculul eficienţei economice reprezintă criteriul dominant al întregii activităţi

economice iar utilizarea eficientă a diferitelor resurse constituie principalele direcţii a
programelor economice şi sociale.
Calculul eficienţei economice se poate face în diferite unităţi de organizare a
exploataţiilor agricole pe sectoare de producţie sau chiar pe locuri de muncă sau ferme.
Fiecare sector sau domeniu de activitate se caracterizează printr-un anumit sistem de
indicatori, care pot fi diferiţi pe un indicator de eficienţă a producţiei agricole sau indicatori
de eficienţă a investiţiilor făcute în agricultură. Fiecare din această grupă de indicatori
prezintă oanumită forţă de comunicare intercondiţionându-se reciproc oferind astfel o anumită
imagine sintetică asupra aprecierii eficienţei economice.
Pentru aprecierea eficienţei economice se folosesc o serie de indicatori care se grupează în
3 categorii:
1. Indicatori tehnici: se referă la suprafaţa cultivată, la producţia medie şi totală,
producţia măria totală şi secundară.
2. Indicatori economici:
a. cifra de afaceri care reflectă potenţialul economic al unei ferme şi care rezultă
din însumarea următoarelor elemente: venituri din valorificarea producţiei, soldul stocului
producţiei finite, soldul stocului producţiei neterminate, venituri din prestări de servicii,
dobânzi pe depozite, rente, chirii.
b. cheltuieli totale de exploatare pentru obţinerea producţiei.
c. valoarea adăugată - V.A.B. este rezultatul diferenţei dintre veniturile realizate
şi consumurile intermediare (cheltuieli materiale)
 d. valoarea adăugată netă - V.A.N. care se calculează prin diferenţa dintre V.A.B. şi
amortizarea mijloacelor fixe.
3. Indicatori financiari sunt reprezentaţi de:
 profitul brut care este egal cu cifra de afaceri minus cheltuieli de exploatare
 profitul net egal cu profitul brut minus impozitul pe profit. Din profitul net se
plătesc dividente la sfârşitul anului, fondul de dezvoltare, de investiţii, fondul de cercetare
 rata profitului.
 costul de producţie

Nr.crt. INDICATORI U.M. VALOARE

1 Salarii totale Lei 5039,660
-lucrări manuale 1444,540
-lucrări mecanice 3595,120
2 Impozit pe salarii 16% Lei 806,345
3 Taxe totale Lei 2066,259
-CAS 31% 1562,294
-Fond de pensii 4% 201,586
-Somaj 0,5% 25,198
-Fondsanatate5,5% 277,181
4 Cheltuieli materiale Lei 56427,850
5 TVA 18% Lei 13625,148
6 Cheltuieli cu aprovizionarea (5%) Lei 2821,392
7 Cheltuieli cu lucrari mecanice Lei 73508,400
8 Amortizarea Lei 3150
9 Cheltuieli directe Lei 157445,054
10 Cheltuieli indirecte Lei 18893,405
Comune(5%) 7872,252
Generale(7%) 11021,153
11 Total cheltuieli exploatare Lei 176338,460
12 Venituri vanzare produse Lei 187866
-principale 187866
-secundare
 13 Cost de productie Lei/tona 1330,86
14 Pret de livrare Lei/tona 1420
14 Profit brut total Lei 11527,54
15 Rata profit brut % 6,53
16 Impozit pe profit 16% Lei 1844,406
17 Profit net Lei 9683,134
18 Rata profit net % 5,49
19 Productivitatea muncii
-lei/zo 36,54
-zo/t 0,29
20 VAB Lei 131438,150
21 VAN Lei 128288,150

5.6 Calculul necesarului de muncitori permanenți și sezonieri

În agricultură se manifestă sezonalitate în consumul de zile-om, apare evident faptul că

şi numărul necesar de executanţi este variabil pe decade şi luni. Specialistul este pus în faţa
problemei fie de a stabili necesarul de personal muncitor permanent după intervalul cu
solicitare maximă (decadă sau lună) ceea ce duce la folosirea incompletă a muncitorilor în
celelalte perioade, fie de a stabili necesarul permanent după un alt nivel (sub cel de solicitare
maximă), ceea ce asigură o mai o mai bună folosire a muncitorilor permanenţi, dar în
perioadele de vârf trebuie să asigure forţa de muncă temporară. Decizia, depinde, desigur de
gradul de sezonalitate, de situaţia forţă de muncă în unitate, etc..
Datele necesare:
Pentru determinarea numărului de muncitori permanenţi, cărora să li se asigure
posibilitatea de a efectua un număr determinat de z.o./muncitor permanent/an, trebuie
cunoscute următoarele date:
- numărul de z.o. necesar desfăşurării proceselor de producţie pe fiecare lună (datele se
iau din fişele tehnologie ale culturilor);
- numărul de zile pe lună în care se pot efectua lucrările;
- numărul de z.o. propus ca sa fie asigurat pe muncitor permanent timp de un an.
 Modul de lucru:
1. Din numărul total de z.o./muncitor permanent/an propus a se realiza, se scade un
număr egal cu 24 x n, în care n reprezintă un număr de luni cuprins între 1 şi 11, de regulă cu
cea mai mare număr de z.o..
2. Se totalizează numărul de z.o. din lunile rămase, iar suma se împarte la numărul
rămas la scăderea din numărul de z.o./an propuse a se realiza a produsului (24 x n), rezultatul
fiind numărul de muncitori permanenţi.
3. Se determină numărul de z.o. ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună, prin
împărţirea numărului total de z.o. din fiecare lună la numărul de muncitori permanenţi rezultat
din calcul. Se va avea în vedere ca acest număr să nu depăşească cifra de 24 pe lună. Se
totalizează aceste zile şi se vede dacă se realizează condiţia asigurării numărului de
z.o./muncitor/an propus iniţial.
4. Se tatonează cu un alt număr de luni (n) până se obţine câtul cel mai mic
(reprezentând numărul de muncitori permanenţi) şi implicit numărul de z.o./muncitor
permanent/an propus iniţia.
5. Pentru lunile neacoperite de muncitori permanenţi se va determina numărul de
muncitori temporari, prin împărţirea, pe fiecare lună a numărului de z.o. rămase disponibile la
24.

Supr. Număr zile-om pe luni calendaristice Total Total/

Cultura
(ha) z.o. ha
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Rapiță 71 0 0 0 2,52 5,04 13,23 0 2,55 12,13 0 0 0 39,53 0,62

Alte activităţi 2zile/ha 61 61 61 63,52 66,04 74,23 61 63,55 72,13 61 61 61 466,53 7,40

Total general
- 61 61 61 63,52 66,04 74,23 61 63,55 72,13 61 61 61 466,53 7,40

Total recalculat
- 61 61 61 63,52 66,04 74,23 61 63,55 72,13 61 61 61 466,53 7,40
 Calculul necesarului de muncitori permanenţi şi temporari

Bumbac Ipoteza 1
N =170 (nr.de zile propus pentru a se realiza pe un muncitor/an)
n = 2 (nr. de luni cu un consum maxim de forţă de muncă)
170 – 2 x 24 = 122 zile
61+61+61+63,52+66,04+74,23+61+63,55+72,13+61+61+61=466,53
466,53 : 122 = 3,82 ≈ 4 muncitori permanenţi

Total
Specificare Lunile anului
z.o.
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Zile-om pe 466,5
61 61 61 63,52 66,04 74,23 61 63,55 72,13 61 61 61
fermă 3
Zile-om/
muncitor 15 15 15 15 16 18 15 16 18 15 15 15 170
permanenţi
Zile-om pt.
muncitori 15 15 15 15 16 18 15 16 18 15 15 15 170
permanenţi
Zile-om/pe
muncitori 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
temporari
Nr.
muncitori 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
temporari

5.7 – Calculul necesarului de erbicide și insectofungicide

Pentru 5 ha de bumbac este necesar de 12 kg Butisan 400 SC și Furore Super, erbicide
ce se aplică în doză de 2 kg/ha.
Ca insectofungicide se va utiliza Nurelle- insectofungicid ce se aplică în doză de
0,4l/ha, deci un total de 2,2 litri produs comercial pentru cele 5 ha, și ca insecticid vom folosi
Decis Mega, cu o doza 0,15 kg/ha, un total de 1.5 kg produs/5 ha.

5.8 – Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor.

De eficacitatea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor depinde starea de
sănătate a culturilor, aspectul calitativ precum şi cantitatea de produse realizate. Această
lucrare se poate executa cu diferite mijloace cum ar fi: aviaţia utilitară, maşini mecanice de
stropit sau prăfuit, pompe manuale, etc..
Eficienţa oricărei lucrări trebuie să respecte următoarele etape:
-stabilirea numărului de agregate, a formaţiei de muncă, a necesarului de materiale
-organizarea lucrării;
-desfăşurarea propriu-zisă a lucrării;
-controlul calităţii lucrării.
 Date necesare:
1.Suprafeţele şi dimensiunile parcelelor
2.Starea de vegetaţie a culturilor
3.Relieful
4.Distanţele dintre rânduri
5.Capacitatea rezervorului
6.Viteza de deplasare a agregatelor
7.Distanţa de la care se transportă apa, sau distanţa de la punctul de preparare a
soluţiei la locul de stropit
8.Norma de muncă a muncitorilor pentru preparatul soluţiei
Modul de lucru:
1.Se determină numărul de mijloace mecanice necesare defăşurării lucrărilor în termen optim
(1-3 zile)
S
N
nP
S = suprafaţa totală
P = productivitatea agregatului
n = numărul de zile pentru efectuarea lucrării (1-3 zile)
* Productivitatea agregatului:
B V  t  H 12  3500  8  0,8
P P  26,88 hectare
10.000 10.000
B = lăţimea de lucru a agregatului (m)
V = viteza de deplasare a agregatului (m/ora) (3300-3600 m/oră)
t = durata unei schimb (8 ore)
H = coeficientul de utilizare a timpului de lucru (0,8-0,9)
2.Se calculează cantitatea totală de substanţă sau soluţie pe hectar
q=N+d
BUTISAN 400 SC = 300 + 2 = 302 L N = norma de stropit (litri)
d = doza de produs comercial (%)
FURORE SUPER = 300 + 2 = 302 L
NURELLE = 300 + 0,4 = 300,4 L
DECIS MEGA = 300 + 0,15 = 300,15 L
3.Se calculează cantitatea totală de soluţie pe întreaga suprafaţă
Q  q V n BUTISAN 400S C = 302 x 71 x 1 = 21442 L
 FURORE SUPER = 302 x 71 x 1 = 21442 L
NURELLE = 300.4 x 71 x 1 = 21328,4 L
DECIS MEGA = 300,15 x 71 x 1 = 21310,65
V = volumul lucrării
n = numărul de stropiri
4.Se determină mărimea parcelelor de lucru
S 71
s s  71 ha
N 1
S = suprafaţa
N = numărul de agregate folosite
5.Se organizează locul de muncă prin aprovizionarea cu materialele sau produsele chimice
necesare punctelor de alimentare.
6.Se calculează distanţa dintre punctele de alimentare
D  2  B  t  N D  12  2  4  1  96 m
B = lăţimea de lucru a agregatului
t = numărul curselor dus-întors până la golirea completă a rezervorului
N = numărul de agregate care lucrează grupat pe o parcelă
7.Numărul de ture dus-întors până la golirea rezervorului
10000  Q  Y 10000  2500  0,9
t t  4 ture dus  int ors
A B2 L 300  12  2  800
Q = capacitatea rezervorului (litri)
Y = coeficient de utilizare
A = norma de stropit (litri/ha)
B = lăţimea de lucru (m)
L = lungimea parcelei (m)
8.Se calculează cantitatea de soluţie ce se va pune la primul punct de alimentare
C  Q  N C  2500  1  2500 litri
Q = capacitatea rezervorului (litri)
N = numărul de agregate grupate pe o parcelă
9.Se calculează cantitatea de soluţie necesară pentru celelalte puncte de alimentare
C  Q  N  Y C  2500  0,9  2250 litri
Y = coeficient de utilizare al rezervorului
10.Se calculează numărul de muncitori necesar pentru prepararea soluţiei
V 71
Nr.muncitori   i Nr.muncitori   1  1 muncitor
PZ 10000  2
V = volumul lucrării
P = norma de productivitate zilnică a muncitorilor
Z = numărul de zile în care se execută lucrarea (1-3 zile)
i = numărul de muncitori din formaţie.

5.9 - Determinareapragului de rentabilitate (punctului critic)

Mărimea ratei profitului şi a costurilor de producţie se află în strânsă dependenţă cu

mărimea producţiei şi a cheltuielilor totale de exploatare dintr-o fermă horticolă. În funcţie de
dinamica cheltuielilor ce contribuie la realizarea cheltuielilor totale de exploatare acestea se
împart în două categorii: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe (constante).
Cheltuielile variabile sunt constante ca mărime pe unitatea de produs şi volumul lor
creşte direct proporţional cu volumul producţiei realizate. În această categorie intră lucrările
ce au ca unitate de măsură tona, kilogramul, mii butuci, mii litri, mii bucăţi (exemple:
lucrarea de încărcat, descărcat, muşuroit, tăiere în uscat, dirijat şi legatul lăstarilor, preparat
soluţie, recoltat, etc.).
Cheltuieli fixe sau constante – sunt acele cheltuieli care au o mărime constantă la
unitatea de suprafaţă dar sunt variabile la unitatea de produs realizat. În această categorie intră
lucrările solului (arat, discuit, prăşit), administrat îngrăşăminte chimice, stropit cu pesticide,
etc.
Punctul critic sau pragul de rentabilitate marchează acea dimensiunea a producţiei
medii la hectar la care încasările din valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale
de exploatare. În acest punct nu se înregistrează profit dar nici pierderi.
Punctul critic sau pragul de rentabilitate se poate determina în două moduri şi anume:
fără profit programat şi cu profit programat.
În vederea obţinerii unui profit anticipat, este necesar o sporire a cheltuielilor de
producţie în scopul obţinerii unei producţii suplimentare din vânzarea căreia se pot acoperi
cheltuieli suplimentare ce au fost făcute în cadrul unei exploataţii agricole.
 Determinarea pragului de rentabilitate

 Y = Y’
Y = venituritotale (lei/hectar)
 Y = PV·X
Y’ = cheltuielitotale de exploatare (lei/hectar)
 Y’ = X·CV+CF
Pv =preţul de vânzare (lei/t)

Cv= cheltuielivariabile (lei/t)

CF=cheltuielifixe(lei/ha)

Pv = 1420 lei/t
Cv = 309,18 lei/t
C f = 1166,8 lei/ha C = cheltuieli fixe (lei/hectar)

Producția = 2100 t/ha x = producţiemedie (kg/hectar)

Pr = profit programat

Y = 1420 x 1,05 = 1491 lei/t

Y’ = 1,05 x 309,18 + 1166,8 =1491,439 lei/ha

CF 1166,8
x   1,05tone / ha
PV  CV 1420  309,18

Nivelul productiei de 1,05 t/ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate, in
care valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea acestei cantităţi la preţul de 1420 lei/ tona,
asigură acoperirea integrală a costului de producție.