UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
MASTERAT
Specializarea: ADMINISTRAREA AFACERILOR AGRICOLE

MANAGEMENTUL
AFACERILOR

PROIECT

ÎNDRUMĂTOR:
Prof. univ. dr. STEJĂREL BREZULEANU

MASTERAND,
Andrieș Bianca-Andreea

IAŞI,
2019
1
 TEMA PROIECTULUI

FUNDAMENTAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A DIMENSIUNII

EXPLOATAŢIEI AGRICOLE S.C. OVIDIU ȘI ȘTEFAN S.R.L. PRIN
METODA MBS

2
 CUPRINS

PARTEA I..................................................................................................................................0
CAPITOLUL 1 – METODOLOGIA DE UTILIZARE A MARJELOR BRUTE STANDARD
PE ACTIVITĂȚI, PE ZONE GEOGRAFICE ȘI COMUNE.....................................................0
1. Metodologia de determinare a MBS unitare si a aportului de ore munca pentru activităţile
din productia vegetala si animala.............................................................................................0
1.1 Principii de bază şi metotologia de calcul a MBS.........................................................0
1.2 Definiţie şi procedura pentru calcularea marjei brute standard (MBS)........................0
1.3 Reglementări specifice pentru produsele vegetale.........................................................0
1.4 Reglementări specifice pentru produsele animale..........................................................0
1.5 Etape parcurse pentru determinarea MBS unitare în producţia vegetală şi animală.....0
PARTEA A II A.........................................................................................................................0
CAPITOLUL 2 UTILIZAREA MBS ÎN DETERMINAREA ORIENTĂRII TEHNICO-
ECONOMICE ŞI A DIMENSIUNII ECONIMICE A EXPLOATAŢIEI..................................0
PARTEA A III A........................................................................................................................0
CAPITOLUL 3 DESCRIEREA EXPLOATAȚIEI AGRICOLE SC OVIDIU ȘI ȘTEFAN
S.R.L ȘI CALCULUL INDICATORILOR ECONOMICI DE RENTABILITATE A
AFACERII.................................................................................................................................. 0
3.1 Culturile verzi din Pachetul 4 al Măsurii 10 Agromediu.................................................. 0
3.2 Plata pentru inverzire cu elemente de calcul pentru S.C OVIDIU ȘI ȘTEFAN S.R.L.....0
3.3 Descrierea exploatatiei S.C OVIDIU ȘI ȘTEFAN S.R.L indicatori și diagramă..............0
3.4.MBS cu subvenții 2019......................................................................................................0
3.5 Descrierea investiției necesare în societatea S.C. OVIDIU ȘI ȘTEFAN S.R.L...............0
CONCLUZIE...............................................................................................................................

3
 PARTEA I
METODOLOGIA DE UTILIZARE A MARJELOR BRUTE STANDARD PE
ACTIVITĂȚI, PE ZONE GEOGRAFICE ȘI COMUNE

Marja brută standard (MBS) calculată pentru producţia vegetală şi animală în vederea
utilizării lor la nivelul exploataţiilor agricole necesită întelegerea conţinutului acesteia, modului
de calcul şi utilizarea acestei noţiuni în evaluarea activităţilor la nivelul exploataţiilor agricole.

1. Metodologia de determinare a MBS unitare si a aportului de ore munca pentru

activităţile din productia vegetala si animala

1.1 Principii de bază şi metotologia de calcul a MBS

În Uniunea Europeană, ca şi în ţările candidate la integrare, printre care şi România,
exploataţiile agricole sunt numeroase şi diversificate, ele constituind o realitate complexă. Pentru
a facilita analiza unitară caracteristicilor structurale şi a rezultatelor economice, este necesară
utilizarea unor noţiuni corespunzătoare. Această noţiune o constituie marja brută standard
(MBS).
Principiile şi regulile de bază pentru calcularea marjelor brute standard (MBS) sunt
stipulate în Anexa nr. 1 la Decizia Comisiei 85/377/33CEE din 07 iunie 1985, stabilind o
Tipologie Comunitară pentru exploataţiile agricole (OJ nr. L220, 17.08.1985) şi care sunt înca în
vigoare. Liniile generale prezentate în document oferă o imagine de ansamblu asupra regulilor
oficiale privind calcularea MBS, şi conţin şi unele explicaţii suplimentare.
Scopul principal al determinării MBS constă în compararea marimii acesteia pe zone
geografice realizarea unei clasificări uniforme a exploataţiilor agricole, în stabilirea dimensiunii
economice şi a orientării tehnico-economice a exploataţiilor.

1.2 Definiţie şi procedura pentru calcularea marjei brute standard (MBS)

Marja brută standard a unei activităţi agricole (culturi agricole sau specii de animale)
înseamna valoarea monetară a producţiei brute a activităţii în cauză la preţurile de livrare – loco

4
producător, din care se scad costurile specifice corespunzătoare MBS este unitară (pe ha, cap de
animal) şi se exprimă în lei sau euro .
Produsul brut al unei activităţii cuprinde:
 valoarea producţiei principale şi secundare, plus subvenţiile acordate de stat.
Costurile specifice sunt anumite costuri variabile care sunt direct legate de activitatea
respectivă.
Marja brută standard (MBS) pentru o anume activitate este diferenţa dintre :
 produsul brut a acelei activităţi (PB) şi valoarea standard a anumitor costuri specifice
aferente activităţii respective (CVS):
MBS = PB-CVS
Datele folosite pentru calcularea valorii standard a producţiei totale şi a costurilor
specifice corespund unei perioade de producţie de 12 luni (fie an calendaristic, fie an de
producţie agricolă). În cazul în care perioada de producţie pentru produsele vegetale şi animale
este mai mică sau mai mare de 12 luni, aceasta trebuie transformată, pentru a reprezenta o
perioadă de 12 luni.
Costurile specifice în sensul Deciziei Comisiei 85/377/EEC reprezintă unele din costurile
de producţie variabile, care pot fi alocate direct anumitor categorii de culturi sau specii de
animale.
Costurile fixe de producţie, cum ar fi maşinile, clădirile (amortizarea lor), costurile cu
forţa de muncă, chirii, combustibil şi lubrifianţi, întreţinerea echipamentelor şi a maşinilor şi
lucrări contractate cu terţii, nu sunt incluse în costurile specifice pentru calcularea MBS.
Valoarea monetară a produsului brut include orice subvenţii legate direct de produs şi de
zonă. Orice subvenţii legate de unele verigi tehnologice (seminte, energie electrică, motorină,
etc) se scad din costurile specifice . TVA nu este inclusă în producţia brută şi nici în costurile
specifice. Conform înţelegerii cu UE, România calculează MBS unitară pe zone geografice:
campie, deal şi munte, precum şi pentru fiecare cultură şi specie de animale.
MBS unitară se determină pe fiecare comună, pe baza producţiilor medii, pentru
activităţile agricole identificate în fiecare comună. Valoarea MBS unitare se calculează, atat pe
zone, cât şi pe comune la nivel de potenţial mediu şi se extrapolează la potenţial ridicat şi scăzut.
Producţiile medii la nivelul comunelor s-au stabilit în funcţie de nota de bonitare a
fiecarei culturi la nivelul comunei şi kilogramele pe punct bonitar determinate ca medie a
ponderilor medii la nivel de judeţ.
Astfel:
 Ponderea medie la nivel de cultură pe comună = nota de bonitare a culturii x producţia pe
un punct exprimata în kg ( mediu pe ultimii 5 ani).
5
 Pentru nivelul minim şi maxim al producţiei medii s-a utilizat formula:
 Producţia medie ± Abaterea standard a producţiei medii

 ( X  Xi)
Abaterea standard (kg/ha) =
n(n  1)
X= producţia medie
Xi= producţiile medii pe cei cinci ani
n = numarul de ani
1.3. Reglementări specifice pentru produsele vegetale
În vederea calculării în mod unitar a MBS este necesară o legislaţie care să reglementeze
aspectele particularităţii ale modului de calcul a MBS şi ale elementelor acesteia.
Produsul brut include subvenţiile care sunt legate direct de produs sau de zonă.
În cazul producţiei vegetale următoarele costuri specifice trebuie scăzute din valoarea
produsului brut:
1. semninţe şi material săditor;
2. îngrăşăminte achiziţionate;
3. produse pentru protecţia culturilor;
4. diferite costuri specifice, incluzând:
 apă pentru irigaţii;
 încălzire;
 uscare;
 costuri specifice de marketing (de ex. : sortare, curăţare, ambalare); si costuri de
prelucrare;
 costuri specifice cu asigurările;
 alte costuri specifice.
Costurile specifice sunt determinate pe baza preţurilor de livrare către producători,
exclusiv TVA. Orice subvenţii legate de componentele acestor costuri se deduc.
Pentru precizarea costurilor următoare nu se deduc din valoarea monetară a produsului
brut:
 costurile unitare cu forţa de muncă;
 costurile cu maşinile;
 costurile cu cladirile;
 costurile cu combustibilul şi lubrifianţii;
 costurile cu întreţinerea şi amortizarea maşinilor şi echipamentelor;
6
  costurile cu lucrările contractate (cu excepţia celor legate de reluarea unui nou ciclu,
recoltarea culturilor permanente şi uscarea recoltelor);
 costurile cu materiale pentru îmbunătăţirea calităţii solului, altele decât fertilizatorii
minerali, provenind de la ferma respectiva (de ex. îngrăşăminte biologice şi ecologice,
calcar, turba, etc)
În privinţa culturilor anuale producţia realizată pentru 12 luni corespunde în general unei
singure recolte.
În privinţa unor produse horticole, producţia anuală pentru 12 luni este în general
rezultatul câtorva recolte succesive.
În ceea ce priveşte culturile permanente (pomi fructiferi, viţă de vie) trebuie luată în
considerare întreaga perioadă în care este cultivată cultura, pentru a determina producţia totală
anuală medie şi costurile specifice variabile medii corespunzătoare.

1.4. Reglementări specifice pentru produsele animale

M.B.S. pentru produsele animaliere s-a calculat pe cap şi pe unitatea de produs pentru
fiecare specie şi categorie de animale. Indicatorii de bază pentru determinarea M.B.S. respectiv
producţia totală şi costurile specifice s-au calculat tot pe cap de animal şi unitate de produs, pe
specii şi categorii de animale.
La baza calculării Marjei Brute Standard pentru produsele animaliere au stat următorii
indicatori tehnici şi economici:
 Producţia medie principală (sporuri de creştere gr/zi; litri/cap/an; kg/cap/an; nr.
ouă/cap/an; nr. purcei/cap/an, etc.);
 Producţia secundară – în determinarea marjei brute pe cap de animal şi pe unitatea de
produs s-a ţinut seama de valoarea producţiei secundare: la bovine pentru carne – gunoiul
de grajd; la bovine pentru lapte – viţeii şi gunoiul de grajd, carnea din reforme; la carnea
de ovine – lână; la laptele de oaie – miei, carnea din reformare, gunoiul de grajd, etc.;
 Numărul seriilor de creştere pe an şi durata unei serii (zile); module de creştere (nr.
capete);
 Produsul brut a rezultat din însumarea valorii producţiei cu subvenţiile alocate pe produs
şi pe cap de animal şi s-a preluat la valorile din buget;
 Cheltuielile variabile preluate din bugetul produsului care se deduc din valoarea
produsului brut:
 costuri de înlocuire a animalelor, material biologic şi animale cumpărate pentru
îngrăşare;
 costul furajelor:
7
  furaje concentrate (achiziţionate sau produse în fermă);
 furaje de volum (produse în fermă sau cumpărate);costuri specifice care includ:
 costuri ale serviciilor sanitar-veterinare;
 costuri pentru montă naturală şi însămânţare artificială;
 costuri cu realizarea de teste;
 costuri specifice de marketing şi costuri de prelucrare;
 costuri specifice de asigurare;
 alte costuri specifice.
Costurile specifice s-au determinat pe baza preţurilor de livrare către fermă, fără taxa pe
valoarea adăugată (TVA). Sunt deduse toate subvenţiile legate de componentele acestor costuri.
Următoarele costuri nu se vor deduce din produsul brut pe animal:
 Costuri cu forţa de muncă permanentă
 Costuri cu maşinile
 Costuri cu clădirile
 Costuri cu combustibilul şi lubrifianţi
 Costuri cu maşinile şi echipamentele de întreţinere
 Costuri pe lucrări executate de terţi
Pe baza indicatorilor menţionaţi mai sus s-a obţinut marja brută ca diferenţă dintre
valoarea produsului brut şi cheltuielile variabile, precum şi ponderea marjei brute în produsul
brut.
Valoarea marjei brute s-a calculat pentru produsele animaliere pe specii, categorii de
animale, zone şi pe trei niveluri de producţie: mică, medie şi mare, pe agrozone: câmpie, deal şi
munte cu asigurarea de furaje din surse proprii sau cumpărate.
Pentru acele produse a căror perioadă de producţie sunt mai mici de 12 luni (pui pentru
carne etc), perioada se va transforma în echivalent de 12 luni. În ceea ce priveşte producţia de
carne, pentru care perioada de producţie este mai mare de 12 luni, se calculează o MBS
corespunzătoare unei perioade de 12 luni.
MBS pentru produsele animaliere trebuie să se bazeze pe animalul de vârstă medie şi pe
producţia medie reprezentând ansamblul acelei grupe de vârstă.
Pe fiecare categorie de animale marja brută se determina pe cap de animal şi pe produs:
lapte, carne, ouă, etc , pe nivele de producţii medii, mari şi mici pe zone de potenţial ridicat,
mediu şi scăzut. În zonele de potenţial scăzut, practic nu se recomandă creşterea animalelor

8
 1.5 Etape parcurse pentru determinarea MBS unitare în producţia vegetală şi
animală
Marja brută standard reprezintă un concept economic de importanţă majoră şi de mare
actualitate, utilizat în analizele structurale şi tehnico-economice ale exploataţiilor agricole, atat în
statele mebre ale UE cât şi în ţările candidate la integrare.
Determinarea MBS, reprezentând normele UE, reprezintă o necesitate stringentă a
sectorului agroalimentar românesc, în vederea adoptarii acquis-ului comunitar, pentru
armonizarea sistemului de evidenţă naţională cu EUROSTAT.
Determinarea nivelurilor MBS pe zone, pe activităţi agricole, pe tipuri de exploataţii,
asigură analiza şi comparabilitatea efectivă cu ţările din UE, în privinţa compatibilităţii MBS a
clasificării exploataţiilor agricole, a dimensiunii economice şi a orientării tehnico-economice a
acestora.
În calculaţiile MBS unitare s-a utilizat un mare volum de informaţii tehnice şi economice,
aferente celor peste 100 de activităţi agricole nominalizate în proiect, fiind parcurse mai multe
etape şi anume: elaborarea tehnologiilor, calcularea bugetelor şi calcularea MBS.

1.5.1.a Elaborarea tehnologiilor de producţie vegetală

Întocmirea tehnologiilor de producţie cuprind două componente principale: partea tehnică
şi cea economică, considerate şi interpretate din punct de vedere al eficienţei economice. Latura
tehnică a fost realizată împreună cu Institutele şi Staţiunile de Cercetare de profil în in vederea
evidenţierii verigilor tehnologice, a sisteme de maşini şi a consumurilor tehnologice, specifice
fiecarei activităţi: semănat, fertilizat, recoltat, etc.
În ceea ce priveşte alegerea verigilor tehnologice în derularea tehnologiei, acesta a fost
cuantificat pe baza a două elemente:
 elemente care necesită un efort economic redus, generând în schimb efecte economice
însemnate;
 elemente ce impun eforturi economice substanţiale, care însă au o contribuţie majoră în
obţinerea de producţii sporite cu cheltuieli reduse pe unitatea de suprafaţa şi pe cap de
animal.
În prima categorie am inclus: sămânţa, furaje, densitatea plantelor la unitatea de
suprafaţă, epoca de executare a lucrărilor, sistemul de creştere al animalelor, nivelul calitativ al
acestora avantajând din punct de vedere economic, acele exploataţii, care îşi creează sau dispun
de asemenea pârghii de acţiune, obţinându-se astfel randamentele programate.
Din cea de-a doua categorie se detaşază net mecanizarea lucrărilor, acţiunile fitosanitare
şi irigaţiile. În privinţa mecanizării lucrărilor agricole şi implicit a gradului de înzestrare cu bază
9
energetică a exploataţiilor agricole, tehnologiile utilizate în identificarea consumurilor de
carburanţi, piese de schimb, ore tractor şi utilaje agricole precum şi costurile aferente.
De asemenea, în tehnologiile de producţie întocmite s-au evidenţiat consumurile de forţa
de muncă manuală şi mecanică în vederea determinării aportului de ore muncă (AOM) pe hectar
şi pe cap de animal.
Consumurile tehnologice înscrise în tehnologii (elemente fertilizante, de protecţie a
plantelor şi sănătatea animalelor, furaje, apa de irigaţii etc), au fost transpuse valoric pe baza
preţurilor de achiziţie a acestora.
În cadrul tehnologiile de producţie întocmite, desfăşurarea lucrărilor manuale şi
mecanice, precum şi a cheltuielilor aferente, au fost efectuate în mod cronologic pe luni
calendaristice, producţia neterminată, producţia anului de plan şi total an agricol.
Tehnologiile astfel determinate, au fost diferenţiate pe zone de campie, zone de deal şi
zone de munte la un nivel mediu de randament pe hectar. Pentru producţia animală producţiile
producţiile au fost întocmite pentru nivel ridicat şi mediu.

1.5.1. b Elaborarea tehnologiilor de producţie în producţia animală

Tehnologia de obţinere a unui produs animalier pentru fiecare specie, categorie de vârstă
şi sistem de creştere are la bază recomandările cercetărilor tehnice de profil ale institutelor de
cercetare cu profil animalier din reţeaua Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe
Ionescu Şişeşti”.
Tehnologiile pentru produsele animaliere elaborate şi fundamentate cuprind următoarele
elemente:
1. Nivelul producţiei medii şi respectiv a sporului mediu zilnic la efectivele destinate
îngrăşării;
2. Durata de creştere şi exploatare, în funcţie de specie şi produs;
3. Greutatea iniţială şi respectiv cea finală a animalelor supuse îngrăşării;
4. Numărul mediu de animale ce trebuie crescute şi întreţinute pentru a livra producţia
marfă destinată pieţei;
5. Structura cantitativă şi calitativă a raţiilor furajere zilnice corespunzătoare fiecărei specii,
categorii de vârstă, destinaţie şi nivele de producţie pe zone de favorabilitate: câmpie,
deal şi munte;
6. Necesarul de medicamente şi de material sanitar-veterinar aferent tehnologiei practicate;
7. Caracteristicile tehnico-productive ale maşinilor şi instalaţiilor implicate în procesele de
obţinere a produselor animaliere cum ar fi: randamentul, energie electrică, etc;
8. Necesarul de forţă de muncă aferent activităţilor procesului de producţie;
10
 9. Mărimea şi structura sortimentală a producţiei principale şi a producţiei secundare
obţinute pentru care urmează să se determine marja brută.
În determinarea principalilor indicatori economici ai tehnologiei producţiei animaliere s-a
pornit de la mărimea şi structura alocărilor directe de resurse materiale şi umane necesare bunei
desfăşurări a proceselor de producţie. Pe baza acestora, s-a cuantificat necesarul de resurse
pentru nevoile generale ale fermelor, ştiut fiind faptul că alături de sectoarele producţiei
materiale sunt incluse şi alte activităţi cu caracter de deservire care contribuie la realizarea în
bune condiţii a produselor animaliere.
Determinarea cheltuielilor aferente unei tehnologii de obţinere a unui produs animalier
are la bază: alocările fizice de resurse materiale specifice pe unitatea de produs şi de producţie,
lucrările manuale şi mecanice specifice tehnologiilor de creştere şi exploatare a animalelor:
preţurile la materii şi materiale; tarifele de plată a lucrărilor şi serviciilor prestate de terţi
profilate pe astfel de activităţi.
Principalele cheltuieli variabile sunt: cheltuieli cu materialul biologic sau animalele
cumpărate pentru îngrăşare; cheltuieli cu furajarea animalelor; cheltuieli cu energia electrică;
cheltuieli cu medicamente şi material sanitar-veterinar; cheltuieli cu materiale şi piese pentru
întreţinerea spaţiilor şi funcţionarea utilajelor şi instalaţiilor; cheltuieli cu transport tehnologic;
cheltuieli de aprovizionare pentru transportul furajelor, medicamentelor, a materialelor sanitar-
veterinar şi pentru transportul animalelor cumpărate:
1. Cheltuielile cu materialul biologic din ferma proprie sau cumpărat
S-au determinat ţinând seama de greutatea iniţială pe cap de animal a tineretului introdus
la îngrăşare, mărime ce variază în funcţie de tehnologia pentru care urmează să se stabilească
nivelul indicatorilor economici; preţurile medii pe unitatea de produs; numărul de animale
necesar la îngrăşat pentru a livra o unitate de producţie şi respectiv de produs ţinând seama de
pierderile ce pot apărea în procesul de producţie. Preţul animalelor cumpărate pentru îngrăşare
trebuie să ţină seama de momentul efectuării aprovizionărilor, ştiut fiind faptul că nivelul
acestora diferă de la o perioadă la alta.
2. Cheltuielile cu furajarea animalelor
S-au determinat pe baza raţiilor medii zilnice, respectiv a sortimentelor incluse în raţie;
duratei de întreţinere; preţurilor de producţie şi respectiv a costului de producţie aferent fiecărui
sortiment din raţie.
Pe baza conţinutului în principii nutritivi a fiecărui sortiment de furaj consumat, s-a
stabilit consumul de principii nutritivi, respectiv de unităţi nutritive (UN), substanţă uscată (SU),
proteină brută digestibilă (PB) etc., pe fiecare unitate de producţie (cap animal) şi unitate de
produs (kg carne, litru lapte, etc.).
11
 Consumurile de unităţi nutritive şi cheltuielile pe zi furajată, pe cap şi pe unitatea de
produs sunt diferenţiate în funcţie de nivelul de producţie, de tehnologiile folosite, de durata de
obţinere a produselor animaliere, de ponderea concentratelor şi a furajelor din raţii conform listei
preţurilor de materii şi materiale utilizate pentru realizarea produselor animaliere şi de furaje
pentru anul de producţie 2013/2014 (pag. 5-7).
3. Cheltuielile cu energia electrică
Cantitatea de energie electrică pe principalii consumatorii s-a determinat pe specii,
categorii de vârstă şi scop productiv. În stabilirea consumului de curent electric pe cap de animal
sau unitate de produs s-a ţinut seama de: tipul şi numărul de consumatori (moară pentru furaje,
instalaţii de muls, etc.), puterea instalată a fiecăruia; randamentul agregatelor şi respectiv
numărul de ore de funcţionare. Cantitatea de energie electrică pe consumator s-a înmulţit cu
durata de funcţionare şi cu tarifele în vigoare şi a rezultat mărimea cheltuielilor cu energia
electrică.
4. Cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitar-veterinar
Tehnologia de creştere şi exploatare a animalelor este însoţită de o tehnologie sanitar-
veterinară în cadrul căreia sunt incluse tratamente obligatorii şi tratamente de necesitate. În
evaluarea fiecărui tratament inclus în tehnologia sanitar-veterinară s-a ţinut seama de cantitatea
de medicamente necesare, de preţul fiecărei doze şi de frecvenţa de apariţie a diferitelor
afecţiuni, adică de procentul din efectivul total care trebuie tratat.
5. Cheltuielile cu alte materiale
Aceste cheltuieli rezultă din însumarea cheltuielilor aferente întreţinerii şi reparării
maşinilor şi utilajelor, a cheltuielilor cu echipamentele de protecţie şi a cheltuielilor cu
instrumentarul sanitar-veterinar.
6. Cheltuielile cu transportul tehnologic şi alte servicii
Aceste cheltuieli au rezultat din însumarea următoarelor elemente:
a. Cheltuieli pentru transport tehnologic care include cheltuielile efectuate cu manipularea
şi distribuirea furajelor;
b. Cheltuieli de aprovizionare care reprezintă cotă procentuală din cheltuielile variabile cu
principalele materii şi materiale, cum ar fi: furajele, medicamentele, animalele tinere care
urmează a fi procurate din afara fermei;

1.5.1.c. Calculul cheltuielilor fixe

Cheltuielile fixe cuprind: cheltuielile cu forţa de muncă, cheltuieli generale, asigurări,
amortizarea fondurilor fixe.
1. Cheltuielile cu forţa de muncă
12
 Cuprind următoarele elemente: retribuţiile, impozit pe fondul de retribuire, contribuţiile
pentru asigurări sociale, fondul de pensii, dobânzi bancare, impozite şi taxe.
2. Cheltuielile generale
Reprezintă cotă parte din cheltuielile variabile.
3. Cheltuielile cu asigurările
Reprezintă cotă procentuală din valoarea materialului biologic.
4. Cheltuielile cu amortizarea
Mărimea anuală a amortizării spaţiilor, instalaţiilor şi utilajelor direct implicate în
procesul de producţie rezultă din raportarea investiţiei specifice unitare la durata de serviciu
normată. În cazul în care durata ciclului de producţie este mai mică de un an mărimea amortizării
aferente a ţinut seama de durata de folosire, exprimată prin numărul de zile de exploatare.

1.5.2 Elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli

Elaborarea bugetelor pe activităţi în producţia vegetală şi animală a avut la bază
tehnologii de producţie, preţurile inputurilor din toamna anului 2014 pentru producţia
neterminată şi preţurile orientative din 2014 pentru input-urile anului de plan. Cu toate că noua
contabilitate ce va fi adoptată nu conţine bugetul de venituri şi cheltuieli al culturii fiind îlocuit
de marja brută standard şi marja brută am considerat necesar şi calcularea BVC pe culturi,
deoarece conţine în el un element de apreciere economică a culturii prin indicatorii pe care-i
calculează: cost, profit, rentabilitate, etc. Desigur că pe măsură ce elementele legate de marja
brută vor fi însuşite, se va renunţa treptat la BVC-ul culturii.
Structura bugetelor de venituri şi cheltuieli pe culturi şi specii de animale surprinde în
detaliu toate elementele referitoare la: valoarea producţiei, consumurile intermediare, costul de
producţie, venitul net, precum şi produsul brut şi subvenţiile acordate.
Valoarea producţiei este determinată pe baza producţiilor medii la hectar, a
randamentelor pe cap de animal şi a preţurilor estimate pe piaţa internă pentru producţia
principală şi a valorii producţiei secundare. Preţurile estimative ale principalelor produse
agricole pentru anul 2019 sunt urmatoarele:
Grau 0.62 lei/kg
Orz 0.72 lei/kg
Porumb 0.51 lei/kg
Floarea soarelui 1.20 lei/kg
Soia 1.20 lei/kg
Fasole uscata 5.00lei/kg
Sfeclă de zahăr 0.15 lei/kg
Cartofi 1.00 lei/kg
Orzoaică toamnă 0.75lei/kg
Orzoaică primăvară 0.80lei/kg
13
Orez 6.8 lei/kg
Mazăre 1.3 lei/kg
Rapiţă ulei 1.5 lei/kg
In ulei 0.95 lei/kg
In fibră 0.48lei/kg
Cânepă fibră 0.48 lei/kg
Tutun 5 lei/kg
Lapte vacă 1 lei/l
Tineret taurin 5.49 lei/kg
Taurine reformă 4.34 lei/kg
Porci la îngrăşat 6.8 lei/kg
Lână 2 lei/kg
Lapte oaie 2 lei/l
Tineret ovin 7.95 lei/kg
Ovine adulte 5.75 lei/kg
Ouă 0.55lei/buc
Pui pentru carne 13 lei/kg
Găini adulte reformă (ouatoare) 18.20 lei/kg

Produsul brut rezultă din însumarea valorii producţiei cu subvenţiile acordate pe produs
sau la unitatea de suprafaţă.
Cheltuielile totale comensurează valoarea inputu-rilor şi serviciilor consumate în procesul
de producţie agricolă şi cuprind: sămânţă, îngrăşăminte şi amendamente, pesticide, lucrări
mecanice, irigaţii, aprovizionare cheltuieli generale, dobânzi la credite, asigurari, amortisment şi
alte cheltuieli pentru producţia vegetală si specific , pentru producţia animală consumuri cu
furaje energie electrică, medicamente şi materiale sanitar – veterinare.
Cheltuielile totale pentru producţia principală (Ch.PP) nu includ cheltuielile ocazionate
cu obţinerea producţiei secundare.
Grupa de cheltuieli totale cuprinde doua subgrupe de cheltuieli şi anume: cheltuieli
variabile şi cheltuieli fixe
Venitul impozabil (Vi) se calculează prin scăderea cheltuielilor totale pentru producţia
principală din valoarea producţiei principale.
Venitul net (VN) rezultă în urma diminuării venitului impozabil cu valoarea impozitelor
aferente şi a adiţionării subvenţiilor (S) acordate de stat conform legislaţiei în vigoare.
Rata venitului impozabil (Rvi) este calculată în procente prin raportarea venitului
impozabil la cheltuielile pentru producţia principală.
Rvi(%)= (Vi/ChPP) x 100
Rata venitului net + subvenţiile se determină prin raportarea venitului net+ subvenţii la
cheltuielile pentru producţia principală. Bugetul activităţii se finalizează prin determinarea
costurilor de producţie şi a preţuril/or de livrare a produselor, calculate pe baza evoluţiei acestora
şi a previziunilor pentru anul 2019.
14
 1.5.3 Determinarea Marjei Brute Standard unitare şi a Aportului de Ore muncă pe
activităţile agricole
În conformitate cu principiile de bază şi metodologia de calcul a MBS unitare, înscrisă în
capitolul anterior, au fost determinate nivelurile MBS unitare la activităţile prevăzute în proiect
pe zonele geografice: deal
Nivelul mediu al MBS unitare, calculat pentru fiecare activitate din cadrul zonelor
geografice, a fost extrapolat în două variante de randament: cu producţie medie ridicată şi
respectiv cu producţie medie scazută.
Exemplu pentru producţia vegetala
Cultura grâului în zona de deal, sistem neirigat.
Principalele elemente constitutive ale modelului prezentat sunt următoarele:
 nivelul producţiei medii principale şi secundare prevăzuta: 5500 kg/ha boabe şi 1200
kg/ha paie, date preluate din devizul tehnologic;
 valoarea producţiei principale 3410 lei şi secundare 240 lei, a fost calculată prin
înmulţirea producţiei medii cu preţul de valorificare, fiind preluate din bugetul culturii;
 cuantumul subvenţiilor pe hectar este prelucrat din actul normativ în vigoare (ex. HG
1594/2003), fiind de ( 156 euro*4,7808 lei/euro=745,8) lei/ha
 determinarea nivelului produsului brut, se face prin adiţionarea valorii producţiei
principale şi secundare cu nivelul subvenţiilor şi reprezintă 4395,8 lei/ha, datele fiind
prelucrate din bugetul culturii
 determinarea elementelor de cheltuieli variabile, secundare pentru zone de deal, în
conformitate cu Reglementările UE, specifice pentru cultura grâului, respectiv 2300 lei
date din formular MBS - lei, date preluate din tehnologia şi bugetul culturii;
 determinarea nivelului MBS unitare pentru cultura grâului, prin deducerea din valoarea
produsului brut de 4395,8 lei, a cheltuielilor variabile, specifice pentru cultura grâului, de
2300 lei rezultând o MBS unitară de 2095,8lei/ha.
Valoare MBS unitară, extrapolările nivelului randamentului de producţie ridicată (+20%
faţă de producţia medie), reprezintă 2300 lei/ha.
Stabilirea aportului de ore muncă pe hectar şi tona
Aportul de ore muncă pe hectarul cultivat cu grâu şi pe tona realizată a fost extras din
tehnologia culturii prin măsurarea orelor mecanizate şi a orelor om pentru lucrări manuale , de
MBS (2.12 zile om x 8 ore/zi) rezultând un aport total de 11,3 ore muncă /ha, respectiv 2,51
ore/tonă de produs.
Exemplu pentru producţia animală
15
 Principalele elemente constitutive ale modulelor prevăzute sunt următoarele:
 producţia medie principală prevăzută 8700 l/cap
 valoarea producţiei principale : 8265 lei/cap din care pentru producţia principală 7965
lei/cap a fost calculată din bugetul produsului animalier şi a rezultat din inmulţirea
producţiei medii pe preţul de valorificare (0.95 lei/l)
 nivelul subvenţiilor este preluat din HG 1594/2003 pentru anul 2014 fiind de 187
euro*4,7808 lei/euro = 894 lei/cap
 produsul brut care rezultă din valoarea producţiei totale + subvenţia şi reprezintă 9519
lei/cap şi se preia din bugetul produsului
 cheltuielile variabile specifice calculului MBS sunt prelevate din bugetul produsului
reprezintă 4688 lei /cap
 nivelul MBS pentru produsul lapte de vacă este de 4362 lei/cap/an şi rezultă din diferenţa
dintre produsul brut şi cheltuielile variabile.
 Valoare MBS unitară, extrapolările nivelului randamentului de producţie ridicată (+20%
faţă de producţia medie), reprezintă 2300 lei/ha.

Stabilirea aportului de ore muncă pe cap/an

Aportul de ore muncă pe cap/an pentru producţia de lapte este de 35 ore şi rezultă norma
de îngrijire şi nivelul de producţie pe cap/an.

PARTEA A II A
UTILIZAREA MBS ÎN DETERMINAREA ORIENTĂRII TEHNICO-ECONOMICE ŞI A
DIMENSIUNII ECONIMICE A EXPLOATAŢIEI

Marja brută standard constituie indicatorul cel mai utilizat în analiza structurală a
exploataţiilor agricole din Uniunea Europeană. MBS este utilizată în aprecierea potenţialului
tehnico-economic a culturilor şi speciilor de animale pe ţări şi zone caracteristice; în evaluarea
16
dimensiunii tehnico-economice a exploataţiilor agricole şi în determinarea orientării tehnico-
economice a acestora.
Aprecierea potenţialului tehnico-economic al culturilor şi speciilor de animale este poate
cea mai importantă utilizare deoarece prin metodologia de calcul creează posibilitatea aprecierii
potenţialului productiv al zonei şi respectiv al exploataţiei, prin nivelul producţiei pe hectar sau
cap de animal, dar şi aprecierea tehnico-economică a tehnologiilor de producţie prin mărimea
factorilor de producţie, a preţurilor practicate şi în final a mărimii MBS ce caracterizează o
exploataţie dată.
Modul de calcul al MBS, ca diferenţă dintre produsul brut şi cheltuieli variabile specifice
este considerat foarte simplu şi uşor de interpretat.
Astfel, produsul brut include valoarea producţiei principale, a producţiilor secundare şi a
subvenţiilor acordate culturii. Făcând o analiză a mărimii MBS, la anumite culturi sau producţii
animaliere din UE se constată o relativă constanţă a nivelurilor producţiilor medii şi a preţurilor
şi o mare variaţie a mărimii subvenţiilor. Aceasta ne îndreptăţeşte să afirmăm că MBS joacă un
rol important în stabilirea proiectelor Politicii Agricole Comunitare.

Cheltuieli
Producţie
Producţie xx preţ
preţ Cheltuieli
specifice
de
de livrare
livrare specifice
__
Subvenţii = MBS
Subvenţii MBS

Astfel, compararea MBS pe exploataţii, zone, ţări şi ansamblul Uniunii Europene poate
scoate în evidenţă mărimea MBS şi ponderea pe care o au factorii ce influenţează, putându-se
astfel interveni prin preţ şi subvenţie.
O altă utilizare a MBS o constituie determinarea dimensiunii economice a exploataţiilor
agricole: Unitatea de determinarea dimensiunii economice definită prin Decizia 94/376/CE, era
în 1980 de 1000 euro. În acest moment o unitate de dimensiune europeană este de 1200 euro.
Astfel, o exploataţie agricolă care are o MBS totală de 5000 euro are o dimensiune economică de
5000/1200 = 4 UDE.
Prin Decizia 1999/725/CE din 1999 au fost stabilite 10 clase de dimensiune economică.

Clasa UDE
I mai puţin de 2
II de la 2 la 4
III de la 4 la 6
IV de la 6 la 8
V de la 8 la 12
VI de la 12 la 16
VII de la 16 la 40
17
 VIII de la 40 la 100
IX de la 100 la 250
X >250

MBS serveşte de asemenea la determinarea orientării tehnico-economice a exploataţiei

agricole.
Clasificarea exploataţiilor agricole se face pe gruparea exploataţiilor agricole pe 5 clase
specializate şi anume: cultura mare; horticultură (legume şi flori); culturi perene (vie şi arbori
fructiferi); erbivore şi granivore (porci şi păsări) şi 3 clase mixte: asocierea de producţii vegetale;
asocierea de producţii animale şi asocierea de producţii vegetale şi animale.
Această grupare a exploataţiilor oferă 8 clase la care se adaugă una pentru exploataţiile
neclasificabile după cele 8 criterii enumerate.
În funcţie de clasificarea pe culturi sau specii de animale se pot distinge 17 orientări
tehnico-economice principale, 50 orientări tehnico-economice secundare şi 70 de orientări
tehnico-economice la nivel foarte aprofundat.
Orientarea tehnico-economică este dată de ponderea pe care o ocupă în MBS a
exploataţiei fiecare din grupările pe care le-am enumerat.

18
 Suprafata
SO (ha) in SO in urma
Coduri SO 2013 Suprafata
Denumire culturi activitate urma realizarii
EUROSTAT euro / ha (ha)
existenta realizarii investitiei
investitiei
B_1_1_1 Grâu comun 614,09 100 61.409,00   0,00
B_1_1_2 Grâu dur 432,81   0,00   0,00
B_1_1_3 Secară 354,27   0,00   0,00
B_1_1_4 Orz 529,44   0,00   0,00
B_1_1_5 Ovăz 331,88 30 9.956,40   0,00
B_1_1_6 Porumb boabe 641,80 140 89.852,00   0,00
B_1_1_7 Orez 913,26   0,00   0,00
B_1_1_99 Alte cereale 452,74   0,00   0,00
B_1_2_1 Mazăre boabe, fasole boabe, lupin dulce 533,77   0,00   0,00
B_1_2_2 Linte, bob, măzăriche 454,79   0,00   0,00
B_1_3 Cartofi 3.167,88   0,00   0,00
B_1_4 Sfeclă de zahăr 1.449,74   0,00   0,00
B_1_5 Plante radacinoase pentru nutret 1.101,45   0,00   0,00
B_1_6_1 Tutun 1.696,83   0,00   0,00
B_1_6_2 Hamei 4.105,24   0,00   0,00
B_1_6_4 Rapita 647,72   0,00   0,00
B_1_6_5 Floarea soarelui 564,52 80 45.161,60   0,00
B_1_6_6 Soia 611,00   0,00   0,00
B_1_6_7 In, altul decat inul pentru fibra 1.563,56   0,00   0,00
B_1_6_8 Alte culturi oleaginoase 374,00   0,00   0,00
B_1_6_11 Alte culturi textile 307,17   0,00   0,00
Plante medicinale, condimente, plante aromatice si
B_1_6_12 mirodenii, 937,85   0,00   0,00
inclusiv ceaiul, cafeaua si cicoarea pentru cafea
B_1_6_99 Alte plante industriale 717,56   0,00   0,00
B_1_7_1_1 Legume proaspete, pepeni şi căpşuni - în câmp - 6.196,49   0,00   0,00
B_1_7_1_2 Legume proaspete, pepeni galbeni şi căpşuni cultivate în 7.176,49   0,00   0,00
19
 aer liber,
în grădină
Legume proaspete, pepeni galbeni şi căpşuni cultivate in
B_1_7_2 spatii 25.507,66   0,00   0,00
protejate
B_1_8_1 Flori si plante ornamentale cultivate in aer liber 25.527,66   0,00   0,00
B_1_8_2 Flori si plante ornamentale cultivate in spatii protejate 833.743,81   0,00   0,00
B_1_9_1 Iarba temporara 266,22   0,00   0,00
B_1_9_2_1 Porumb furajer 1.092,19   0,00   0,00
B_1_9_2_2 Alte cereale pentru siloz 476,13   0,00   0,00
B_1_9_2_99 Alte plante furajere 662,78   0,00   0,00
B_1_10 Seminţe şi alte seminţe 2.993,73   0,00   0,00
B_11 Alte plante 592,99   0,00   0,00
B_3_1 Pajişti şi păşuni permanente 295,04   0,00   0,00
Păşuni sarace: păşunile sarace inclusiv lastarisul, de
B_3_2 obicei 93,33   0,00   0,00
nefertilizate si neintretinute
Livezi de pomi fructiferi
- Fructe semintoase: mere, pere etc. , cu exceptia
B_4_1_1_1 2.812,04   0,00   0,00
stafidelor.
- Fructe samburoase: prune, piersici, caise, cirese etc.
Fructe mici si bace: coacaze albe si rosii, zmeura,
B _4_1_2 3.958,34   0,00   0,00
smochine
B_4_1_3 Fructe cu coaja: nuci, alune, migdale, castane etc. 1.754,40   0,00   0,00
B_4_4_1 Vii - vin de calitate 1.981,83   0,00   0,00
B_4_4_2 Vii - alte vinuri 1.889,96   0,00   0,00
B_4_4_3 Vii – struguri de masa 2.170,52   0,00   0,00
B_4_5 Pepiniere 5.614,25   0,00   0,00
B_4_6 Alte culture permanente 487,35   0,00   0,00
B_6_1 Ciupercarii pe 100 mp (Nr. recolte pe an = 4) 4.456,78   0,00   0,00
TOTAL 206.379,00   0,00

20
 PARTEA A III A
DESCRIEREA EXPLOATAȚIEI AGRICOLE SC OVIDIU ȘI ȘTEFAN
S.R.L ȘI CALCULUL INDICATORILOR ECONOMICI DE
RENTABILITATE A AFACERII

3.1 Culturile verzi din Pachetul 4 al Măsurii 10 Agromediu în conformitate cu

dimensiunea fermei și venituril din această măsură de sprijin.
Plata pentru culturile verzi din pachetul 4 al masurii 10 agromediu este de 128 de euro pe
hectar pe an.
Denumirea Suprafata (ha) Plata în EURO/ HA/AN Venituri
culturii
Mazăre 45.5 128 EURO/HA/AN 5824 EURO/AN

PACHETUL 4 - M 10 (PNDR 2014-2020)

Caietul de Agro-Mediu trebuie completat obligatoriu, pentru fiecare parcelă în parte
în fiecare an.
Acest Caiet trebuie sa fie disponibil în caz de control. Caietul de agro-mediu trebuie
completat şi păstrat pe toată perioada de desfăşurare a angajamentului şi în perioada de
monitorizare de 3 ani după încheierea angajamentului. În cazul lipsei caietului pentru anul curent
/ anii precedenţi de angajament se aplică sancţiuni care conduc la reducerea plăţilor.

Nume şi prenume
Denumirea exploataţiei
Semnatură
RO
Suprafaţa totală de PP şi PPn (ha) din exploataţie
Suprafaţa de TA aflată sub angajament de agro-mediu P4 – M
10 (ha)

21
 PARCELA FERTLIZARE DATE PRIVIND EFECTUAREA LUCRĂRILOR Observaţii
SPECIFICE
Nr. parcelă Nr. bloc Denumire Suprafaţa Tipul Perioada Speciile de Data la care Data la care s-a
3) 4)
(din cererea fizic localitate parcelei Utilizare fertililizant aplicării plante semănate s-a semănat încorporat
5)
unică (din (conform cererii aplicat fertilizantului biomasa
2)
de plată / cererea unice de fertlizanţi (chimic sau organic
1)
din unică de plată / organic)
documentul plată / din documentului DA /
de documentu de modificare)
modificare) l de NU
modificare)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1.este interzisă aplicarea fertilizanților chimici.

2. gunoiul de grajd poate fi aplicat înaintea semănării culturilor verzi.

3)
se vor utiliza doar culturile (mazăre, măzăriche, rapiţă, sulfină, muştar, lupin).

4) culturile verzi care vor fi însămânţate în toamna anului în care a fost depusă cererea unică de plată, până la 30 septembrie. 5)până la 31
martie anul următor.

Vă recomandăm să consultați Calendarul lucrărilor agricole pentru Pachetul 4 al Măsurii 10.

DATA CONTROL PE TEREN: SEMNĂTURĂ INSPECTORI APIA:

22
3,2 Plata pentru inverzire cu elemente de calcul pentru S.C OVIDIU ȘI ȘTEFAN S.R.L
Anul 2019 aduce pentru fermierii romani conditii mult mai dure in ceea ce priveste plata
pentru inverzire. De exemplu, incepand din Campania 2017, procentul obligatoriu de inverzire
va fi majorat de la 5%, cat este in prezent, la 7%. Pe langa acest lucru, cei care nu realizeaza
acest procent vor fi sanctionati.
Procentul obligatoriu de inverzire va creste de la 5 la 7%, incepand cu Campania 2019. Acest
lucru se aplica pentru fermierii care detin peste 15 hectare. Este un regulament european la care
si Romania trebuie sa se alinieze.
De asemenea, incepand cu 2019, fermierii care nu vor reusi sa atinga procentul obligatoriu de
inverzire vor fi supusi sanctiunilor.
In 2017-2018 exista obligativitatea ca 5% din exploatatia fermierului sa indeplineasca aceste
conditii cumulative, diversificarea culturilor, intretinerea suprafetelor de pajisti permanente si
prezenta zonelor de interes ecologic si daca aferent acestor ani fermierii nu realizau acest procent
de 5% pentru cele trei conditii cumulative de indeplinit nu erau sanctionati.
De exemplu, daca un fermier avea 100 de hectare de teren si doar 3% din exploatatia agricola
indeplinea acel procent de inverzire, nu era penalizat, ci era platit pentru aproximativ 70 de
hectare la banii pe inverzire. Din campania 2019 nu numai ca acest procent va creste de la 5 la
7%, dar daca nu se realizeaza acest procent vor fi sanctiuni. De exemplu, daca fermierul
realizeaza 5,5%, pentru 1,5% vor fi reduceri de la plata aferente acestei scheme de plata si
probabil vor fi si sanctiuni.
In anul 2017 a fost de circa 57.37 de euro/hectar pentru inverzire, iar in 2018 a fost de 57.17
de euro/hectar pentru inverzire.Pentru anul 2019 plata pentru inverzire va fi de 58 EURO/
HECTAR/ AN.
Fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafaţă aplică în mod obligatoriu pe toate
hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru climă şi mediu:
1. Diversificarea culturilor;
2. Menţinerea pajiştilor permanente existente;
3. Prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă.
  Beneficiază implicit fermierii care practică agricultura ecologică şi deţin document
justificativ emis de un organism de certificare şi inspecţie aprobat de MADR, fermierii ale căror
exploataţii se află integral sau parţial în zone care fac obiectul Directiva habitate 92/43/CE,
Directiva apă 2000/60/CE, Directiva conservare păsări sălbatice 2009/147/CE şi aplică practici
agricole benefice pentru climă şi mediu care corespund cu obiectivele acestor directive fermierii
care au suprafaţa totală a explotaţiei acoperită cu culturi permanente.

23
 Diversificarea culturilor în teren arabil presupune
Pentru suprafaţa de teren arabil cuprinsă între 10-30 ha trebuie realizate 2 culturi din care
cultura principală (preponderant) < =75% din terenul arabil;
Pentru suprafaţa de teren arabil de peste 30 ha trebuie realizate 3 culturi din care cultura
principală (preponderentă)  < =75% din terenul arabil şi principalele două culturi <= 95% din
terenul arabil.
Excepţie diversificarea culturilor:
 75% din suprafata arabilă a exploatatiei este pârloagă/iarbă/combinaţii, dacă restul
suprafaţei arabile < =30 ha
 75% din suprafaţa agricolă a exploatatiei este pajişte permanentă, dacă restul suprafeţei
arabile <= 30 ha, > 50% este teren arabil nou declarat şi tot terenul arabil este cu altă
cultură faţă de anul anterior.
Menţinerea suprafeţei de pajişti permanente: trebuie menţinute suprafeţele de pajişti
permanente declarate astfel:
Interdicţia de a converti/ara suprafeţele de pajişti permanente situate în ariile naturale
protejate desemnate în baza legislaţiei naţionale  care transpune prevederile Directivei
92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi
floră sălbatică  şi ale Directivei 2009/147/CE  din 30 noiembrie 2009 privind conservarea
păsărilor sălbatice.
Proporţia dintre suprafaţa totală cu pajişti permanente şi suprafaţa agricolă totală declarate la
APIA, nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% faţă de proporţia de referinţă stabilită în anul 2015.
În cazul în care proporţia de referinţă a scăzut cu peste 5 % la nivel naţional, se instituie
obligaţii la nivel de exploataţie de a reconverti terenul în pajişti permanente pentru acei fermieri
care au la dispoziţie teren care a fost convertit din teren cu pajişti permanente în teren pentru alte
utilizări într-o perioadă din trecut.
Prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă
Fermierii ale căror exploatații sunt mai mari de 15 ha se asigură că, începând cu anul 2015,
minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes.
În ceea ce priveşte cuantumul sumelor pentru înverzire, Ordonaţa de Urgenţă a Guvernului
nr. 3/2015 prevede: “Art. 21 – Cuantumul plăţii pentru înverzire se stabileşte aual prin hotărâre
a Guvernului.”
Pentru a beneficia de plăţile directe prevăzute la art. 1 alin. (2) al Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada
2015-2020,  fermierii trebuiesa îndeplineasca condiţiile  de la  art. 8. alin (1) din acelaşi
document:
24
 Să declare toate parcelele agricole, precum şi zonele de interes ecologic prevăzute la art. 20
alin. (1);
Să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia
documentele necesare care dovedesc utilizarea terenului agricol, inclusiv a terenurilor care
conţin zone de interes ecologic, precum şi a animalelor. Aceste documente trebuie să fie
încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile cel puţin până la data
de 1 decembrie a anului de cerere;”,
Să identifice, să declare, să delimiteze şi să localizeze  parcelele agricole utilizate în
aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţie de către APIA, care permite prelucrarea datelor
spaţiale şi alfanumerice privind suprafeţele declarate, şi să utilizeze datele cadastrale
disponibile.”
Atenție! La depunerea cererii, fiecare solicitant bifează schema/schemele, măsura/măsurile
pentru care solicită plată în cererea unică de plată. Bifele de solicitare sunt completate în
aplicaţia IPA-online în conformitate cu informaţiile completate în Declaraţia de suprafaţă,
Declaraţia zone de interes ecologic (ZIE), Calcul pondere culturi pentru diversificarea culturilor.

ÎN LIPSA BIFEI SE CONSIDERĂ CĂ SOLICITANTUL NU DOREŞTE SPRIJINUL AFERENT

SCHEMEI/MĂSURILOR.

Dimensiune Plata pentru Plata pentru restul Plata medie pe Total

cultură primele 5 ha ha ha finanțare
fermă
5,73 ha 5ha * 167= 835 euro 0,73* 222= 126,06 997,06: 5,73= 174 997,06
LUCERNĂ euro/ha Euro

3.3 Descrierea exploatatiei S.C OVIDIU ȘI ȘTEFAN S.R.L indicatori și diagramă

25
 Executant: ANDRIEȘ BIANCA Data colectării datelor: 01.10.2017

Date de baza
Ferma /Unitatea: S.C. OVIDIU ȘI ȘTEFAN S.R.L.
Forma juridică: Societate Comerciala cu Raspundere Limitata
Adresa: Sat Bulbucani, Comuna Gropnița Telefon: 753467520
Judeţul: Iași Numărul de înregistr.a unităţii: J22/1115/2003
Pregătirea profesionala a şefului unităţii: Studii Superioare
În cazul formelor asociative: nr. de asociaţi :
Banca/ile (cu care se 1. BCR Iași Nr.bancii:
colaborează): 2. BRD Iași Nr.bancii:
Plătitor de T.V.A. ? Da Nu
Condiţii naturale ale D.p.d.v geomorfologic teritoriul se încadrează în partea central-sudică a Câmpiei Moldovei.
zonei: Temperatura medie anuală este de 8-9°C.
Observaţii:

Scurta descriere a masurilor :

Schimbarea profilului de activitate de la 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si
a plantelor producatoare de seminte oleaginoase la 0150 Activitati în ferme mixte (cultura vegetala
combinata cu cresterea animalelor) prin investitii in cladiri si tehnica necesare cresterii a 30 vaci de lapte
Anul proiectarii 2018 Perspectiva de planificare(Ani): 5 Inceputul implementarii: 2019

Rezultate contabile: Anul contabil: 2017 2018 2019

Venituri: Venituri din vanzari productie vegetala 1.550.020 1.950.000 2.500.000
Venituri din vanzari productie animala 45.000 70.650 100.000
Alte venituri
Venituri totale: 1.595.020 2.020.650 2.600.000
Cheltuieli: Materiale/Servicii 100.200 150.200 200.000
Cheltuieli cu personalul 20.000 25.000 30.000
Amortizari 1.500 2.000 3.000
Cheltuieli cu dobanda 1.200 1.500 1.000
Alte cheltuieli 6.200 8.050 5.000
Cheltuieli totale 129.100 186.750 239.000
Rezultate anuale ale unitatii: 1.465.920 1.833.900 2.361.000

Descrierea rezultatelor importante Actual Optimizat Obiectiv

Marja bruta totala, inclusiv alte venituri 1.681.260 1.690.200 2.520.220
Veniturile fermei/unitatii 1.641.260 1.675.900 2.453.268
Profit din exploatarea terenurilor si padurilor unitatii 1.770.625 1.790.625 2.650.200
Venitul total al familiei şefului unitatii 1.770.625 1.895.265 2.540.060
Modificarea capitalului propriu al familiei/unitatii 1.780.620 1.897.525 2.204.500
Venituri salariale/persoana 200.800 300.250 350.200
Forta de munca folosita in unitate (UM) 8,5 9,0 10,0
Limita durabilă a anuităţii (pe termen mediu) 1.677 2.000 3.000
Anuitatea Dobanda
Amortizarea creditului (principal sau rata anuală) 6.522 34.166 36.166
Rezerva durabila a anuităţii 1.672 2.520 3.520
Anuitatea,Limita anuităţii,Rezerva durabila a anuităţii pe baza (a se compara cu pagina 9) Maximum Maximum Maximum

26
Dotarea cu capacitati de productie si utilizarea lor Pagina 2

3 Teren exploatat Actual Optimizat Obiectiv

Propriu Aren- Dat in Adminis- Propriu Aren- Dat in Adminis- Propriu Aren- Dat in Adminis-
4 în ha dat arenda. trate dat arenda. trate dat arenda. trate
5 Teren arabil 80,0 270,0 350,0 80,0 270,0 350,0 100,0 250,0 350,0
6 Fâneţe
7 Pârloagă
8
9
10 SAU * 80,0 270,0 350,0 80,0 270,0 350,0 100,0 250,0 350,0
11 Supraf.paduri
12 Alte terenuri 4,0 4,0 4,0
13 Teren neutilizat
14 Terenul unitatii 80,0 274,0 350,0 84,0 270,0 350,0 104,0 250,0 350,0
15 Info. Legate de Arendat la un pret de 350/ha
16 durata arendarii

Personalul Actual Optimizat Obiectiv

("Prod" = ore lucrate pt. Nr. Norma ore lucru* Nr. Norma ore lucru* Nr. Norma ore lucru*
activ itatea de productie) person. intreaga total prod. person. intreaga total prod. person. intreaga total prod.
Conducerea unit. 1 1,0 2.600 2100 1 1,0 2.600 2100 2 1,0 2.600 2100
UM famil. perman 1 0,75 1.650 1650 1 0,8 1.650 1650 2 0,8 1.650 1650
UM famil. sezonier
UM strain perman. 3 1,0 1.900 1900 3 1,0 1.900 1900 6 1,0 1.900 1900
UM strain sezonier
Administratie

Total Personal 5 2,8 6.150 5650 5 2,8 6.150 5650 10 2,8 6.150 5650
OL/100ha sup.agr 1,4 0,8 1.757 1.614 1,4 0,8 1.757 1.614 2,9 0,8 1.757 1.614
*Suma totala a angajatilor /an

Teren utiliz.(ha) Actual Opt Obiectiv Locuri adăpost si depozitareActual Optimizat Obiectiv
Arabil 330 330 500 Locuri vaci 10 loc 15 loc 15 loc
vii Locuri ovine 50 loc 60 loc 60 loc
Livezi

Depozitare siloz 6040 m³ 8080 m³ 8080 m³

Depozitare fan 2215 m³ 2451 m³ 2451 m³

Cresterea anim.UVM / Actual Optimizat Obiectiv

(Ø Septel) unitate Capete UVM Capete UVM capete UVM
Vaci 1 10 10,0 15 15,0 15 15,0
Ovine de lapte 1 50 50,0 60 60,0 60 60,0

Pajiste
Pasune
Supraf .agric.utiliz. 330 330 500
Sup. furaj. principala 80 80
Sup. furaj.secundara 65 65
Fâneţe/Total teren UVM total – 60,0 – 75,0 – 75,0
Prăşitoare/total 24% 16% UVM/ha sup.agr. – 0,2 – 0,2 – 0,2

27
13 Mijloace fixe si drepturi
14
15 Tractor Joh Deer 1 72.000 72.000 72.000 72.000
16 Plug Khun 1 11.600 11.600 11.600 11.600
17 Adapost animale 1 75.000 75.000 75.000 75.000
18
19
20
21
22
23
24
25 Costuri supl.constructii
26 In total – 158.600 158.600 – 158.600

28 Necesarul suplimentar de capital pt.animale si mijloace circulante

29 Optiunea a: pausal in conf.cu planul
30 Optiunea b: dupa pozitiile unice pt.achititionare de animale ,stocuri si cadastrul funciar:
31 Achizitionare animale 15 18.000 18.000 1.200
32
33
34
35
36
37
38 Stocuri
39 Producţia în curs
40 In total – 18.000 18.000 –

42 Investitii in total 176.600 176.600 – 158.600

43 Necesar de acoperire –
44 Cheltuieli auxiliare de finanţare –
45 Consultanţă în vederea investiţiilor 1.766 1.766 –
46 Rambursarea datoriilor –
47 Altele/Extraordinare 1% × R.42 1.766 1.766 – –
48 Suma intermediara 180.132 180.132 – 158.600
49 Cresterea inflatiei 5% p.a. 9.007 9.007 – –
50 Nevoia de finantare totala 189.139 189.139 – 158.600
*)de obicei pretul net (= pret brut - impozit)

28
Mijloace de finantare (Plan de finantare) Pagina 4

3 Denumire 2019 2020 2021 2022 In total

5 Lichiditati proprii
6 Vanzarea proprietare funciara( teren )
7 Vanzare de utilaje
8 Vanzare de animale *
9 Vanzare de mijloace circulante *
10
11
12 Depunere de numerar 120.000 120.000
13 Creanţe disponibile
14
15 Mij. de finanţare din activitatea unităţii
16 Suma 120.000 120.000
*)atata timp cat nu se soldează cu necesar suplimentar de animale si mijloace circulante de la pagina 3!

18 Aport propriu (altul decât numerar)

19 Valoarea ap. prop. prin UM disponibile
20 Alocarea de lemn de construcţie
21 Utilizarea masinilor proprii
22
23
24
25 Suma

27 Subvenţii
28 Subventii pt.infiintarea fermei
29
30
31 Suma

33 Imprumut
34 Imprumut 69.139 69.139
35
36
37
38
39
40
41
42
43 Cont curent suplimentar
44 Suma 69.139 69.139

46 Suma mijloacelor de finantare 189.139 189.139

47 Din care imprumuturi 69.139 69.139
48 Necesarul de finantare (de la pag. 3) 189.139 189.139
49 Partea mijloacelor banesti proprii – – – – 63,4%

29
Datorii Diagrama Pagina 5

3 Datorii si planul de rambursare Indicatie: pentru a introduce un imprumut cu rambursare finala, nr. anilor de graţie egal perioada de derulare minus 1
4 Credite Tip Anul Perioada Ani de Dobanda p.a. Valoarea Curs de Plata Rambur- Datorie Dobanda Amortiz.
5 Nr. Denumire 1=Anuitar contrac- de rulare graţie Intreaga Scazuta Ramasa nominala plata neta sare In perioada medie de planificare
6 2=Cred.scadent tarii (Ani) % % % RON % RON da/nu (5 Ani) [RON ]
7 1 Cont curent in "Actual" 2 --- --- --- – 100
8 2
9 3
10 4 Tractor John Deere 1 2019 7 7,0 7,0 72.000 100 72.000 53.797 3.766 14.400
11 5 Plug Khun 1 2019 7 7,0 7,0 11.600 100 11.600 8.667 607 2.320
12 6 Adăpost animale 1 2019 7 7,0 7,0 75.000 100 75.000 56.039 3.923 15.000
13 7
14 8
15 9
16 10
17 11
18 12
19 13
20 14 Cont curent suplimentar 2 --- --- – 100 –
21 Suma datoriilor deja existente (Actual) => Contractare de credit inainte de 2019 – –
22 + Suma datoriilor care vor fi contractate => Contractare de credit incep. cu 2019 158.600 – 158.600 – 118.503 8.295 31.720
23 = Total (Obiectiv) 158.600 – 158.600 – 118.503 8.295 31.720

25 Anuitatea si suma de rambursat (la momentul respectiv) a imprumuturilor RON *)suma de rambursat înaintea rambursării anuale
26 Credit 2018 2019 2020 2021 2022
27 Nr. Denumire Datorii * Dobanda Rata credit Datorii * Dobanda Rata credit Datorii * Dobanda Rata credit Datorii * Dobanda Rata credit Datorii * Dobanda Rata credit
28 1 Cont curent in "Actual"
29 2
30 3
31 4 Tractor John Deere 72.000 5.040 8.320 63.680 4.458 8.902 54.778 3.834 9.525
32 5 Plug Khun 11.600 812 1.340 10.260 718 1.434 8.825 618 1.535
33 6 Adăpost animale 75.000 5.250 8.666 66.334 4.643 9.273 57.060 3.994 9.922
34 7
35 8
36 9
37 10
38 11
39 12
40 13
41 14 Cont curent suplimentar
42 Suma "ACTUAL"
43 + Suma suplimentara 158.600 11.102 18.327 140.273 9.819 19.610 120.664 8.446 20.982
44 = Suma total (obiectiv) 158.600 11.102 18.327 140.273 9.819 19.610 120.664 8.446 20.982
45 Anuitatea (Dob.+RataCred.) "Optimizat" 29.429 29.429 29.429
30
31
Rezultate economice Pagina 6

3 Total marja bruta si alte venituri* Actual Optimizat Obviectiv

4 Total marja bruta a unitatii/fermei agricole 1.681.260 1.690.200 2.135.000
5 + Subventii directe, etc. *) 130.448 166.736 216.449
6 + Venituri din salarii /Inchirieri de masini
7 + Alte venituri(fara salarii,dobanda si luare in arenda)
8 = Marja bruta totala & alte venituri agricole 1.811.708 1.856.936 2.351.449
*) atata timp cat nu au f ost luate in considerare in calcularea Marjei brute!!

10 Cheltuieli fixe si cheltuieli generale ale unitatii agricole *

11 Cladiri, etc. Amortizari 28.824 28.824 28.824
12 (mijl.f .gener."Cladiri") Alte cheltuieli fixe (Intretinere, etc) 7.206 7.206 7.206
13 Masini, etc. Amortizari 32.854 32.854 32.854
14 (mijl.mob.gener. "Masini") Alte cheltuieli fixe (Asigurari etc) 6.160 6.160 6.160
15 Alte mij. fixe Amortizare
Alte cheltuieli fixe
16 (mijl.generale "Alte mijl.f ixe")
17 Cheltuieli var. Servicii/inchiriere masini 1.400 3.500 5.950
18 generale Intretinere masini,reparatura 1.100 2.750 4.675
19 atata timp cat nu au Combustibili /lubrifianti 1.000 2.500 4.250
20 fost luate Energie ,caldura,apa 2.250 5.625 9.563
21 in consid. in MB alte 1.200 3.000 5.100
22 Alte cheltuieli Asigurari in general ale intreprinderii 1.500 3.750 6.375
23 fixe si Impozitele si taxele unitatii 850 2.125 3.613
24 chelt. indirecte Asigurari personale suplimentare
25 atata timp cat nu au Contabilitate si consultanta 3.000 7.500 12.750
26 fost luata Contributii banesti pt.asociatii 800 2.000 3.400
27 in consid. in MB Echipare birou,Literatura de specialitate, Telefon, etc.
28 alte 25.500 63.750 108.375
29 Suma cheltuielilor fixe si cheltuielilor indirecte 113.645 171.545 239.095

31 Venituri brute, Venituri nete, Profit

32 Marja bruta total & alte venituri agricole 1.811.708 1.856.936 2.351.449
33 – Suma cheltuieli fixe si cheltuieli indirecte 113.645 171.545 239.095
34 + Toate cheltuielile salariale deja scazute în Marja bruta 16.547 46.350 47.175
35 = Venituri 1.714.610 1.731.741 2.159.529

37 – Toate cheltuielile salariale deja scazute in Marja Bruta 16.547 46.350 47.175
38 – Cheltuieli salariale suplimentare (atata timp cat nu sunt luate in considerare in MB)
39 = venituri nete 1.698.156 1.726.500 2.112.354

41 – Cheltuieli cu dobanda imprumuturilor 19.534 19.534 19.534

42 + Castig din dobanda mijl. fixe financ. (gemäß S.7 Z.10) 4%
43 – Cheltuieli legate de arendarea terenului agricol
44 + Castig din terenul agricol arendat 35.000
45 ± Sold venituri (+) / cheltuieli(-) alte inchirieri si arende
46 ± Sold venituri (+) / cheltuieli(-) din unitati auxiliare
47 ± Sold venituri (+) / cheltuieli(-) pt.silvicultura si ( vanatoare)

48 = Profit din exploatarea terenurilor si padurilor unitatii 1.713.622 1.706.966 2.092.820

50 – Cheltuieli de oportunitate pt. UM familiale P.7 R.33 43.750 43.750 43.750

51 – Chelt.de oport. pt:
Capital propriu disponibil P.7 R.20 16.998 18.052 10.798
52 – Cheltuieli de oportunitate pt. terenul propriu P.7 R.26 18.900 18.900 36.400
53 = Profitul antreprenorial 1.633.973 1.626.263 2.001.872
54 Rentabilitate neta R.48 / (R.50 + R.51 + R.52) 2151% 2115% 2301%
32
33
 3.4 .MBS cu subvenții 2019
Marja brută producție vegetal

Marja brută creșterea animalelor

3.5 Descrierea investiției necesare în societatea S.C. OVIDIU ȘI ȘTEFAN S.R.L.

S.C OVIDIU ȘI ȘTEFAN S.R.L dorește să investească în următoarele echipamente,mașinării
și clădiri în scopul dezvoltării fermei :
 Tractor JOHN DEERE model 6120M
 Adăpost de animale pentru efectivul de 60 ovine
 Plug reversibil cu 3 trupite extensibil KUHN model MM 113

34
 OFERTĂ

Tractor JOHN DEERE

model 6120M Pret unitar:
72000 EUR Cantitate
ofertata: 1
Data tinta de livrare: 15.08.2019
Fabricat in Germania CE
MOTOR
John Deere PowerTech PSS, Stagiul V, 4 cilindri, 4.5 L, dual turbo,
Intercooler, 4 valve, Common Rail
Motor cu Filtru de Particule (DPF), Catalizator (DOC) si DEF
Putere nominala 120 CP la 2100 RPM , putere maxima 126CP – 97/68/EC, Cuplu motor
542Nm @1500 rpm. Rezervor combustibil 195 L cu scut de protectie inferioara, rezervor DEF
13 L
TRANSMISIE John Deere PowrQuad Plus 16/16, 38 km/h PermaClutch - ambreiaj umed
cu discuri actionat hidraulic, inversor electro-hidraulic pe mana stanga. Park Lock – sistem
mecanic de blocare a transmisiei.Discuri de frana in baie de ulei autoreglabile asistate hidraulic
LUMINI
4 lumini montate in capota, 4 lumini de lucru montate pe cabina, girofar. SISTEM
ELECTRIC baterie incarcata umed 12V/154AH, alternator 14V/200A, priza electrica 3 si 7 pini
in cabina, intrerupator general
Valoarea ofertei
Valoarea totala a pachetului de utilaje ofertat este: 72000 EUR
Valabilitate
Valabilitatea ofertei este de 30 zile, pana la data de 24.10.2019
Finanțare
Finantare de pana la 100% din pretul utilajelor.Perioada mare de rambursare de pana la 7 ani.
Rate sezoniere. Garantie doar bunuri achizitionate.
Prețurile
Preturile nu contin TVA. Pretul include transportul, precum si instructajul tehnic si functional al
operatorilor, fara cheltuieli suplimentare din partea dumneavoastra.
Livrare
Livrare in functie de tipul utilajului, data semnarii contractului si efectuarea platii.
Garanția
Garantia utilajelor este de 12 luni de la data livrarii. Pentru motor, garantia este de 2000 ore de
functionare sau 24 de luni, in functie de care va interveni prima, cu exceptia Manitou, garantia

35
motorului fiind de 2000 ore de functionare sau 12 luni. Pentru prima revizie se factureaza doar
consumabilele, manopera si costurile de deplasare fiind suportate de IPSO. Asiguram service si
piese de schimb cu personal tehnic specializat si atelier mobil de service atat in perioada de
garantie cat si in postgarantie. Pentru echipamentele din gama John Deere Gazon perioada de
garantie standard minim acordata este de 12 luni.

Adăpost de animale pentru efectivul de 60 de ovine

În tabelul 2.5 sunt prezentate informaţii referitoare la suprafaţa minimă recomandată pe

cap de animal şi dimensiunea frontului de furajare, în conformitate cu condiţiile privind
bunăstarea animalelor. Standardele referitoare la spaţiu cresc pentru turmele cu efective reduse.
Pentru ovinele întreţinute în sisteme deschise trebuie să li se asigure protecţie faţă de
condiţiile meteorologice şi faţă de prădători.
Suprafaţa de odihnă minimă pe oaie Front de furajare
(m2 pe animal) (metri liniari)
Creștere până la greutatea Creștere până la greutatea Furajare Furajare la
corporală de 50 kg corporală de 50 kg restrictiva discreție
Oi adulte 1 1,2 0,4 0,14
Berbeci de reproducție 2,0 3,0 0,5 0,18
Miei sub 3 luni 0,5 0,6 0,2 0,17

Pentru ovinele întreţinute în padocuri (ţarcuri) în aer liber trebuie să li se asigure un

spaţiu adecvat. Suprafaţa unui padoc (m²/animal) ar trebui să fie de cel puţin dublul suprafeţei pe
cap de animal dintr-o boxă utilizată într-un anumit sistem de adăpost. În sistemele ecologice de
creştere a ovinelor, suprafaţa minimă de acomodare în adăpost (spaţiul interior net disponibil
pentru animale) este de 1,5 m² pe cap de animal şi 0,35 m² pe miel. Suprafaţa minimă a unui ţarc
în aer liber (fără suprafaţa de păşune) este de 2,5 m² pe cap de adult şi de 0,5 m² pe miel.
Iluminatul şi intensitatea sunetelor
Potrivit legislaţiei referitoare la bunăstarea animalelor, în adăposturile pentru ovine
trebuie să existe un sistem de iluminat adecvat (fix sau mobil), care să permită inspectarea atentă
a animalelor în orice moment. Într-un adăpost tradiţional românesc unde lăţimea acestuia este
sub 12 metri, se foloseşte lumina naturală şi surse suplimentare de iluminat artificial - lumină de
noapte pentru orientarea în adăpost şi lămpi portabile pentru inspectare. În cazul unui adăpost
pentru ovine nou construit se recomandă instalarea unui sistem de iluminat
Ventilaţia şi necesarul de aer proaspăt
Viteza aerului în adăpost nu trebuie să depăşească 0,3 m/s la nivelul pardoselii. Viteza
poate fi o depăşită doar în perioadele foarte calde, când temperatura din adăpost trece de 20 C.
Umiditatea relativă a aerului
36
 Ovinele sunt extrem de sensibile la umiditatea excesivă a aerului. În adăposturile uscate,
fără curenţi de aer, oile pot suporta destul de bine temperaturile sub 0°C. Pentru toate grupurile
dintr-o turmă, umiditatea relativă a aerului din adăpost nu ar trebui să fie mai mare de 75-80%.
Adăparea Cantitatea de apă pentru adăpatul la păşunat variază în funcţie de starea
păşunii, umiditatea plantelor şi temperatura aerului. Oile sunt aduse cel puţin de două ori pe zi la
zonele pentru adăpat şi consumă aproximativ 2-7 litri de apă. De-a lungul timpului, oile se
obişnuiesc cu locul de amplasare a adăpătorilor şi, de aceea, amplasamentul, atât pe păşuni cât şi
în adăpost, nu trebuie schimbat decât atunci când există un motiv serios.

Furajarea şi rumegarea
Pe parcursul procesului de furajare, ovinele fac pauze de rumegare şi odihnă. Oile
întreţinute pe păşune, păşunează exclusiv în timpul zilei şi rumegă în principal după ce se întorc
de la păşunat. Perioada totală de km, iar pe păşunile bogate circa 1-2 km. În funcţie de rasă, oile
consumă zilnic 4-8 kg de materii vegetale. Ovinele se odihnesc în timpul zilei, această perioadă
totalizând 9-13 ore. rumegare depinde de digerabilitatea furajelor şi pe parcursul a 24 de ore
totalizează aproximativ 8-10 ore. Hrănirea, inclusiv perioada de rumegare la păscut, durează
circa 9- 11 ore pe zi, în funcţie de calitatea furajelor, condiţiile meteorologice, vârstă şi rasă,
apetit etc. De-a lungul zilei, există 4-8 perioade de păşunat. Dacă păşunile sunt sărace, oile se
deplasează într-o zi pe o distanţă de 2-5 km.

OFERTĂ

Stimate Domnul/Doamnă,

37
 Urmare a cererii dumneavoastră vă înaintăm următoarea ofertă tehnică și de preț:
Plug reversibil cu 3 trupite extensibil KUHN model MM 113
 Fabricat CE Franța.S
 ecțiune inchisă a ramei principale cu o ranforsare
triunghiulara intr-o parte Sectiunea cadrului 700 x
120 mm in fata si 120 x 120 mm in spate Sistem
de cuplare rapida cu arbore dintr-o parte in alta,
categoria II.Reglarea latimii de lucru a primei
trupite cu reglare automata a unghiului de lucru
 Cilindru de intoarcere simplu sau cu dubla acțiune
cu valva de blocare.
Putere minima/maxima per trupita 18/33 CP. Latime de lucru per trupita ajustabila 35, 40
sau 45 cm prin sistem mecanic cu bolt Degajare la sol a cadrului 75 cm. Degajare intre trupite
102 cm.
 3 perechi de trupite elicoidale cu protectie la suprasarcina prin bulon de tractiune.
 3 perechi de de mare capacitate ZRL cu protectie la suprasarcina prin bulon de
antetrupite forfecare Roata de reglaj adancime cu pneu 600x210 mm.
Greutate aproximativa 1000 kg.
Preț unitar: 11,600.00 EUR
Cantitate ofertata: 1
Valoare: 11,600.00 EUR
Data tinta de livrare: 25.11.2019
Valoarea ofertei
Valoarea totală a pachetului de utilaje ofertat este: 11,600.00 EUR
Valabilitate
Valabilitatea ofertei este de 30 zile, pănă la data de 10.08.2019.
Finanțare
 Finanțare de până la 100% din prețul utilajelor
 Perioada mare de rambursare de până la 7 ani
 Rate sezoniere
 Garanție doar bunuri achiziționate
Prețurile
Prețurile nu conțin TVA. Prețul include transportul, precum și instructajul tehnic și
funcțional al operatorilor, fără cheltuieli suplimentare din partea dumneavoastră.
Garanția
38
 Garanția utilajelor este de 12 luni de la data livrării. Pentru motor, garanția este de 2000 ore
de funcționare sau 24 luni, în funcție de care va intervini prima, cu exceptia Manitou, garantia
motorului fiind de 2000 ore de functionare sau 12 luni. Pentru prima revizie se factureaza doar
consumabilele, manopera si costurile de deplasare fiind suportate de IPSO. Asiguram service si
piese de schimb cu personal tehnic specializat și atelier mobil service atât în perioada de garanție
cât și în postgaranție. Pentru echipamentele din gama John Deere Gazon perioada de garanție
standard minim acordată este de 12 luni de la livrare.
Livrare
Livrare in funcție de tipul utilajului, data semnării contractului și efectuarea plații.

39
 Concluzii
Pentru a produce eficient şi competitiv, exploataţiile agricole indiferent de tipul lor,
trebuie să se înscrie în tendinţele care se manifestă în prezent la nivelul agriculturii mondiale,
spre promovarea factorilor calitativi din rândul cărora fac parte dezvoltarea cunoaşterii,
pregătirea managerială, înnoirea tehnică, aplicarea tehnologiilor moderne, informatizarea etc.
Orientarea spre această promovare constitue o condiţie obligatorie pentru progresul agriculturii
ţării noastre şi a integrării în UE. Lipsa factorilor de producţie şi a competitivităţii produselor
româneşti la nivelul UE se datorează în principal lipsei banilor necesari investiţiilor, de aceea
exploataţiile agricole apelează la credite bancare sau fonduri structurale.
Planificarea activităţii de producţie incluzând şi investiţiile în
retehnologizare/diversificarea producţiei este mai mult decât un simplu concept teoretic, ea
exprimând un ansamblu complex de acţiuni prin care se urmăreşte dirijarea activităţii economice
corespunzător anticipărilor, determinate ştiinţific în cadrul unui plan.
Procesul de planificare a activităţii de producţie în cadrul exploataţiei agricole
vegetale/zootehnice/mixte reprezintă, în fapt, un ansamblu de actvităţi prin care se studiază
alternativele de urmat şi se alege varianta optimă. El se desfăşoară pe baza teoriei planificării, de
către fermier şi urmăreşte să asigure o eficienţă ridicată a activităţii, să dezvolte şi să
perfecţioneze instrumentele, tehnicile şi pârghiile pentru desfăşurarea competiţiei pe piaţă, să
reducă gradul de incertitudine, să asigure instrumentele de gestiune şi control în situaţiile de
criză.
Managementul exploataţiei agricole este permanent interesat de măsurarea
performaneţelor activităţii în scopul eficientizării proceselor operaţionale şi al utilizării
resurselor. Se urmăreşte totodată şi o standardizare a evaluării exploataţiilor în vederea facilitării
unor comparaţii reliste fie în România fie la nivelul Uniunii Europene. În acest sens se utilizează
indicatorul Marja Brută Standard.
Marja brută a unei culturi sau a exploatării unui animal reprezintă diferenţa dintre
produsul brut al acestora şi costurile direct proporţionale. Se calculează la unitatea de suprafaţă
(ha). Deoarece există o mare heterogenitate privind tehnologiile practicate pentru o cultură s-a
căutat păstrarea acestui indicator, dar elementele de cheltuieli direct proporţionale, respectiv
variabile pentru (MB) au fost nominalizate pentru fiecare activitate de producţie în parte. Aceste

40
cheltuieli direct proporţionale sunt nominalizate la nivelul UE prin reglementări care stabilesc
modul concret de calculare a marjei brute standard.
La nivelul unei ferme în care se desfaşoară mai multe activităţi (cu mai multe ramuri de
producţie) – este şi cazul exploataţiei analizate - , prin însumarea tuturor marjelor brute ale
tuturor ramurilor de producţie, se obţine marja brută totală. Putem considera că marja brută este
un barometru al profitului şi un influent instrument decizional.
La nivelul exploataţiei agricole S.C OVIDIU ȘI ȘTEFAN S.R.L a fost calculată marja
brută pe ambele ramuri de producţie – pe fiecare cultură, pe cap de animal şi pe total – urmărind
alternative în luarea deciziei de investiţie.
Totodată au fost calculaţi şi indicatorii de rentabilitate şi profit în vederea evaluării
evoluţiei întreprinderii ca urmare a retehnologizării exploataţiei, evaluându-se nivelul profitului
în situaţia utilizării fondului funciar parţial (98% din 345 ha), total (350 ha) – pentru culturi de
câmp, cât şi a utilizării fondului funciar pentru culturi de câmp şi furajere şi pentru creşterea a
60de ovine și 15 vaci de lapte.
Activitatea exploataţiei este profitabilă în Actual- 1633881 lei dar prin utilizarea
completă a fondului funciar în Optim se obţine o creştere 1706500 lei. Nivelul profitului are o
creştere mult mai mare în cazul retehnologizării şi diversificării activităţii de producţiei prin
exploatarea a 60 de ovine și a 15 vaci de lapte profitul în Obiectiv fiind de 2112354 lei.
Astfel decizia managementului este de a contracta un credit în vederea retehnologizării şi
extinderii obiectului de activitate, exploatarea celor 20 de vaci de lapte coraborată cu producţia
vegetală fiind mult mai profitabilă. De asemenea, creșterea suprafeței agricole ajută la
profitabilitate fermei.

41
42