TEZA DE MASTER CONTABILITATEA COSTURILOR DE PRODUCȚIE ȘI CALCULAȚIA COSTULUI PRODUSELOR Gribencea Maxim

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
Şcoala Masterală de Excelenţă în Economie şi Business

Departamentul Contabilitate, Audit şi Analiza Economică
C.Z.U.:657.471.1(478)(043)
GRIBENCEA Maxim
CONTABILITATEA COSTURILOR DE
PRODUCȚIE ȘI CALCULAȚIA COSTULUI
PRODUSELOR
TEZA DE MASTER
Domeniul general de studii: 041. Ştiinţe economice

Programul de masterat: Contabilitate şi audit
Admis la susţinere: Conducător ştiinţific:

Şef departament: CUŞMĂUNSĂ Rodica dr., conf. univ.
LAZARI Liliana dr., conf. univ.
________________________
”___”______________2022 _______________________________
semnătura
Autor:
__________________________
semnătura
Chişinău - 2022
CUPRINS:
LISTA ABREVIERILOR .............................................................................................................3
LISTA TABELELOR ȘI FIGURILOR ......................................................................................4
ÎNTRODUCERE ...........................................................................................................................6
Capitolul I. ABORDĂRI CONCEPTUALE AFERENTE CONTABILITĂŢII
COSTURILOR DE PRODUCŢIE ...............................................................................................9
1.1. Considerații aferente noțiunii, componenței și clasificării costurilor de producţie în
agricultură ..................................................................................................................................9
1.2. Particularităţile tehnologice în ramura fitotehniei și a horticulturei şi influenţa
acestora asupra contabilităţii costurilor ................................................................................14
Capitolul II. PERFECŢIONAREA CONTABILITĂŢII COSTURILOR ÎN RAMURA
FITOTEHNIEI ȘI HORTICULTURII .....................................................................................24
2.1. Perfecţionarea contabilităţii costurilor de bază în fitotehnie și horticultură..............24
2.2. Perfecţionarea contabilităţii costurilor indirecte de producție şi modul de
repartizare a acestora ..............................................................................................................43
2.3. Contabilitatea costurilor de producție ale activităţilor auxiliare şi repartizarea
acestora pe beneficiari .............................................................................................................51
Capitolul III. CONSEDERAȚII METODICE ŞI APLICATIVE AFERENTE
CALCULAȚIEI COSTULUI DE PRODUCŢIE .....................................................................57
3.1. Consideraţii privind evaluarea producţiei în curs de execuţie .....................................57
3.2. Direcţii de perfecţionare a contabilităţii şi calculaţiei costului produselor de
fitotehnie și horticole ...............................................................................................................60
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ...........................................................................................73
BIBLIOGRAFIE .........................................................................................................................75
ANEXE .........................................................................................................................................83
ADNOTARE (ÎN ROMÂNĂ ) ..................................................................................................102
ANNOTATION (english) ..........................................................................................................103
DECLARAȚIA PRIVIND PROPRIA RĂSPUNDERE .........................................................104
2
LISTA ABREVIERILOR
1. ANSA – Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor
2. ASSO – Asigurări Sociale de Stat Obligatorii
3. CAEM – Catalogul Activităților Nelicențiate din Economia Republicii Moldova
4. CIP – Costuri indirecte de producție
5. CM – Codul Muncii al Republicii Moldova
6. Ha - Hectar
7. OMVSD – Obiecte de mica valoare și scurtă durată
8. Pex – Producția în curs de execuție
9. PUFF – Produse de uz fitosanitar și fertilizanți
10. RM – Republica Moldova
11. SNC – Standardul Național de Contabilitate
12. SRL – Societate cu Răspundere Limitată
3
LISTA TABELELOR ȘI FIGURILOR
LISTA FIGURILOR
1. Figura 1.1. Modul de includere a costurilor în producția agricolă și a activelor biologice –
pag. 10
2. Figura 1.2. Componența costurilor de producție la SRL „Gramvil-Agro” – pag.10 – 11
3. Figura 1.3. Componenţa factorilor ce influențează producția plantelor de cultură mare –
pag. 16
4. Figura 1.4. Tehnologia de cultivare a produselor de fitotehnie și lucrările principale
efectuate – pag. 19 – 20
5. Figura 1.5. Ciclul complet de lucrări agrotehnice și manuale în pomicultură – pag. 22
6. Figura 2.1. Extras din fișa de evidență a activității mecanizatorului – pag. 30
7. Figura 2.2 Componența salariului – pag. 33
8. Figura 2.3. Etapele cheie la determinarea salariului mediu – pag. 38
9. Figura 2.4. Clasificarea compartimentului activităților auxiliare la entitatea SRL „Gramvil-
Agro” – pag. 53
10. Figura 3.1. Circuitul producției în curs de execuție – pag. 59
LISTA TABELELOR
11. Tabelul 1.1. Terenurile agricole din Repubica Moldova pe forme de proprietate, la data
de 1 ianuarie 2021 – pag. 15
12. Tabelul 2.1. Documentele primare utilizate în evidența contabilă în fitotehnie – pag. 25
13. Tabelul 2.2. Documentele primare utilizate în evidența contabilă în horticultură – pag. 26
14. Tabelul 2.3. Componenţa costurilor directe la entitatea „Gramvil-Agro” SRL – pag. 28
15. Tabelul 2.4. Consumul motorinei în funcție de tipul lucrării – pag. 30
16. Tabelul 2.5. Înregistrări contabile privind costurile directe de combustibil aferente
prelucrării terenurilor pentru roada viitoare – pag. 30
17. Tabelul 2.6. Calculul plăţii pentru zilele de odihnă de sărbătoare – pag. 35
18. Tabelul 2.7. Tipurile de plăți care se includ și care nu se includ la determinarea salariului
mediu potrivit HG nr.426 din 26.04.2004 – pag. 39
19. Tabelul 2.8. Relația de calcul al salariului mediu pentru perioada de decontare de 12 luni
– pag. 40
20. Tabelul 2.9. Calculul concediului anual de odihnă – pag. 40
21. Tabelul 2.10. Înregistrări contabile privind costurile indirecte de piese aferente reparației
4
tractoarelor și combinelor agricole – pag. 46
22. Tabelul 2.11. Stabilirea coeficientului de repartizare a costurilor indirecte de producție în
componența produselor finite – pag. 50
23. Tabelul 2.12. Metoda de repartizarea a costurilor activității auxiliare în costul produselor
finite – pag. 55
24. Tabelul 3.1. Repartizarea costurilor aferente producției în curs de execuție în componența
produselor – pag. 63
25. Tabelul 3.2. Repartizarea costurilor aferente producției în curs de execuție în componența
produselor – pag. 63
26. Tabelul 3.3. Înregistrări contabile privind transferarea soldului producției în curs de
execuție la începutul perioadei de gestiune – pag. 66
27. Tabelul 3.4. Repartizarea CIP în cadrul cheltuielilor directe de producție pentru culturile
de grupa I – pag. 67
28. Tabelul 3.5. Repartizarea costurilor activității auxiliare în cadrul cheltuielilor directe de
producție pentru culturile de grupa I – pag. 69
29. Tabelul 3.6. Repartizarea diferenței de preț dintre costul planificat și costul efectiv – pag.
71
5
ÎNTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei.
Agricultura este una din ramurile de bază ale economiei naţionale a Republicii Moldova,
asigurând crearea unei pătrimi din produsul intern brut şi serveşte drept domeniu de activitate
pentru o jumătate din populaţia ocupată a ţării.
Fiind determinată în mare măsură de factorii naturali (fertilitatea solului, suma de
temperaturi active, cantitatea de precipitaţii etc.) şi particularităţile biologice de dezvoltare,
gestionarea subramurii este imposibilă totodată fără costuri de muncă vie şi materializată, care
întruchipează aportul factorului uman şi al bazei tehnico-materiale existente.
Ca elemente de bază ale contabilităţii evidenţa costurilor şi calcularea costului produselor
agricole (inclusiv din fitotehnie și horticole) au ca scop asigurarea tuturor verigilor de conducere
cu informaţii autentice şi oportune pentru desfăşurarea durabilă a activităţii de producţie şi luarea
deciziilor manageriale optime pe baza criteriilor de profit.
Gradul de studiere a acesteia în literatura de specialitate.
Diverse aspecte privind contabilitatea costurilor şi calculația costului produselor au fost
examinate în lucrările unor savanţi de notorietate ca B. Needles, H. Anderson, G. Foster (S. U. A),
A. Duţescu, V. Băbăiţă, M. Epuran (România), I. Lamîchin, M. Pizengolit, V. Radostoveţ
(Federaţia Rusă), etc.
În Republica Moldova tema în cauză a servit drept subiect de investigaţii pentru profesorii
universitari M. Carauş, V. Bucur, V. Ţurcanu, A. Frecăuţeanu ş. a. Deşi în publicaţiile autorilor
nominalizaţi, precum și a Balan I., Cojocari V au fost soluţionate multe întrebări, totuşi unele din
ele necesită precizare sau o studiere mai profundă, reieşind din modificarea condiţiilor social-
economice şi cerinţele noi faţă de contabilitate în ansamblu şi evidenţa costurilor în particular
(inclusiv din fitotehnie și horticole).
Motivația și metodologia cercetării.
În acest context examinarea critică a modului de ţinere a evidenţei costurilor şi metodelor
de calculație a costului produselor subcomplexului de fitotehnie și horticole, precum şi stabilirea
direcţiilor prioritare de perfecţionare a acestora în întreprinderile agricole sînt actuale atât în plan
ştiinţific, cât şi aplicativ, ceea ce, de fapt, şi a determinat selectarea temei în cauză ca obiect de
studiu.
6
Scopul și obiectivele investigației.
Scopul tezei constă în studierea experienţei subiectului economic la capitolul contabilităţii
consturilor şi calculației costului produselor, depistarea deficienţelor existente, elaborarea şi
argumentarea propunerilor pentru înlăturarea acestora.
Realizarea scopului de mai sus presupune soluţionarea următoarelor obiective:
 studierea esenţei opiniilor ştiinţifice principale ce ţin de evidenţa costurilor şi
calculația costului produselor cu elaborarea recomandărilor privind perfecţionarea
unor aspecte ale acestora şi consolidarea caracterului lor aplicativ;
 examinarea actelor normative şi influenţei acestora asupra componenţei, structurii şi
constatării costurilor;
 optimizarea nomenclatorului şi conţinutului documentelor justificative şi
centralizatoare ce ţin de controlul calităţii lucrărilor executate la întreprinde;
 evidenţierea particularităţilor inerente sistematizării costurilor la întreprinderile
agricole şi optimizarea unor componente ale acesteia.
Realizarea scopului şi a obiectivelor specificate va facilita depăşirea dificultăţilor aferente
contabilităţii costurilor şi calculației costului produselor cu sporirea concomitentă a calităţii
informaţiei furnizate utilizatorilor.
Obiectul cercetării îl constituie particularităţile contabilităţii costurilor şi ale calculației
costului produselor la întreprinderea SRL „Gramvil-Agro”.
Baza științifico-metodologică.
Drept suport al investigaţiilor la temă repectivă de master au servit conceptele teoretice ale
savanţilor din străinătate şi din ţară, convenţiile fundamentale ți principiile ale contabilităţii,
precum şi normele de bază ale legilor şi actelor normative în vigoare aferente contabilităţii
costurilor şi calculației costului produselor agricole.
În procesul investigaţiilor s-au folosit diferite metode de cercetare, preferinţă acordându-
se studiului monografic, metodei dialectice, analizei şi sintezei, inducţiei şi deducţiei, observării
şi selectării, comparaţiei şi grupărilor etc.
Scopul, obiectivele și sarcinile cercetării au influențat asupra structurii lucrării de cercetare,
evidențiind întroducere, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografie. În bibliografie sunt
indicate 84 de surse bibliografice. În conținutul tezei sunt prezente 10 figuri și 28 tabele.
Capitolul I „ABORDĂRI CONCEPTUALE AFERENTE CONTABILITĂŢII
COSTURILOR DE PRODUCŢIE” prezintă cadrul teoretic a temei analizate, caracteristica,
conținutul și abordarea bibliografică al costurilor, analiza publicațiilor savanților și economiștilor
autohtoni și stăini aferente temei date. De asemenea sunt descrise condițiile particularităţile
7
tehnologice în ramura fitotehniei și a horticulturei şi influenţa acestora asupra contabilităţii
costurilor.
Capitolul II „PERFECŢIONAREA CONTABILITĂŢII COSTURILOR ÎN RAMURA
FITOTEHNIEI ȘI HORTICULTURII” include descrierea documentelor specifice în baza cărora
se reflectă în contabilitate costurile directe de producție tehnologice în ramura fitotehniei și a
horticulturei. De asemenea, sunt abordate modalitațile contabilizare a costurilor directe materiale,
cu personalul și indirecte de producție ale activității de bază și auxiliare în baza datelor entității
SRL „Gramvil-Agro” aferente ramurii de fitotehnie și horticolă.
Capitolul III „CONSEDERAȚII METODICE ŞI APLICATIVE AFERENTE
CALCULAȚIEI COSTULUI DE PRODUCŢIE” în acest capitol este prezentată metodologia de
organizare a contabilității costului producției de fitotehnie și horticolă în baza unor exemple reale
din cadrul entitații analizate SRL „Gramvil-Agro”. De asemenea, autorul a abordat direcţiile de
perfecţionare a contabilităţii şi calculaţiei costului produselor de fitotehnie și horticole.
Concluziile și recomandările cuprind rezultatul cercetării efectuate, sunt expuse concluziile
privind abaterile depistate la modul de organizare a contabilității costurilor și calculației costurilor
de fitotehnie și horticolă în cadrul entității analizate și înaintate unele recomandări de soluționare
a devierilor de la normele legale în cadrul SRL „Gramvil-Agro”.
8
Capitolul I. ABORDĂRI CONCEPTUALE AFERENTE CONTABILITĂŢII
COSTURILOR DE PRODUCŢIE
1.1. Considerații aferente noțiunii, componenței și clasificării costurilor de producţie în
agricultură
Obţinerea produselor agricole şi a activelor biologice suplimentare este legată de folosirea

pământului şi a unui număr impunător de resurse materiale, de muncă şi financiare chemate să
contribuie la maxim valorificării posibilităţilor genetice ale plantelor şi animalelor în condiţiile
dependenţei semnificative de factorii pedologici şi climaterici. În plan valoric activitatea agricolă
este elucidată pe conturi sub formă de consumuri de muncă vie şi materializată care, la rândul lor,
servesc drept suport pentru determinarea costului. [2.1, p. 9]
Dar în pofida importanţei evidente, experienţei bogate de aplicare practică şi a cercului
vast de investigaţii ştiinţifice la temă esenţa categoriilor „consumuri” şi „cost” (inclusiv în sectorul
agrar) până în prezent nu poate fi considerată ca determinată definitiv şi univoc. În mare măsură
aceasta se explică prin divergenţa scopurilor urmărite de unele acte normative sau cercetări
speciale, precum şi prin diversitatea neobişnuită a caracterului aplicativ al acestor două categorii
care în egală măsură sunt folosite în evidenţă, planificare, analiză şi în alte domenii ale activităţii
manageriale. [2.21, p. 9]
Specificul analizei costurilor în agricultură de fapt trebuie să accentueze scopul
consumării resurselor – obţinerea venitului. Cert e că venitul se obţine la etapa realizării mărfii, pe
când consumul productiv de resurse are loc la altă etapă (la etapa fabricării). În afară de aceasta,
trebuie de avut în vedere că nu toate produsele sunt fabricate pentru vânzare şi obţinerea venitului.
De exemplu, o parte din seminţe şi majoritatea furajelor pot fi folosite pentru necesităţile interne
ale gospodăriilor, fără a se materializa direct în formă de marfă.
În viziunea cercetătorului autohton, doctorul în economie Frecăuțeanu A., consumurile
sunt interpretate ca expresia valorică a resurselor consumate sau folosite la fabricarea produselor,
mărimea căreia se determină în conformitate cu metodele politicii de contabilitate a întreprinderii.
[2.21, p. 10]
Iar aceste metode, după cum s-a menţionat anterior, sunt nu numai variate, dar şi extrem
de flexibile, modificându-se sub influenţa factorilor interni şi externi.
Necesită perfecţionare şi unele aspecte ce ţin de costul produselor şi activelor biologice
suplimentare (în primul rând, cu scopul precizării sferei de calculare a acestei categorii şi
componenţei costurilor incluse în ea). Este cert faptul că costul se determină (cu/sau fără
reflectarea în sistemul de conturi) la toate etapele circuitului economic. La prima etapă este vorba
9
despre costul valorilor procurate, la a doua – despre costul produselor obţinute la întreprindere, iar
la a treia – despre costul producţiei – marfă realizate.
În acest context considerăm raţional de menționat S.N.C. ”Particularitățile contabilității
în agricultură” deoarece standardul în cauză reglementează modul de determinare anume a costului
de producţie, luând ca bază consumurile ce au loc în circuitului economic. [1.10]
Astfel, conform standardului, contabilitatea costurilor se ţine pe tipuri de activităţi (de
bază şi auxiliare) şi sectoare (fitotehnia şi zootehnia). În cadrul fiecărui sector costurile se
contabilizează pe subdiviziuni structurale şi pe obiecte de evidenţă a costurilor (de exemplu, tipuri
de culturi – grîu de toamnă, porumb, floarea soarelui, cartofi; tipuri şi soiuri de plantaţii perene –
sămînţoase, sîmburoase; tipuri şi grupuri de active biologice – animale şi păsări). Nomenclatorul
şi componenţa articolelor de costuri se stabileşte de entitate de sine stătător. [1.10]
Tipuri de costuri incluse în producția agricolă
Costuri directe Costuri indirecte de

Costuri repartizabile
producție
 costuri directe  amortizarea şi

privind retribuirea reparaţia mijloacelor
 costuri de deservire
muncii fixe
 servicii acordate de  costuri de gestiune
 costuri directe de
materiale terți
 servicii
Figura 1.1 Modul de includere a costurilor în producția agricolă și a activelor

biologice
Sursa: Elaborat de autor în baza SNC „Particularitățile contabilității în agricultură”
Pe de altă parte, este evident că în acest standard costul de producţie se examinează de pe

poziţiile întreprinderii în ansamblu. Aceasta înseamnă că stocurile şi serviciile consumate sunt
incluse în componenţa costurilor la valoarea efectivă: cele cumpărate – la preţul de procurare cu
adăugarea cheltuielilor de transport-aprovizionare, iar cele fabricate sau prestate pe teren – la
costul normat (planificat) cu corectarea la suma abaterilor la finele anului. [1.10]. Însă aşa cost
este depersonalizat, nu reflectă particularităţile activităţii anumitor subdiviziuni şi nu permite să
10
fie stabilit aportul lor real la rezultatele finale ale întreprinderii, decît la finele perioadei de
gestiune.
Una din verigile de bază ale metodologiei evidenţei costurilor de producţie este gruparea
acestora pe articole, care permit nu numai divizarea resurselor utilizate pe tipuri, destinaţii şi centre
de responsabilitate, dar şi efectuarea analizei în scopul depistării lacunelor şi rezervelor
nevalorificate.
În cadrul întreprinderii SRL „Gramvil-Agro” consumurile de producție sunt grupate
conform figurei de mai jos.
Costuri de
producție
Costuri directe Costuri indirecte
- Costuri directe cu personalul: - Amortizarea imobilizărilor corporale:

Retribuirea muncii  Amortizarea utilajelor și
 Calcularea contribuțiilor tractoarelor agricole
obligatorii de asigurări  Amortizarea edificiilor cu
sociale de stat destinație agricolă (hale de
producere și păstrare)
- Costuri directe de materiale:  Amortizarea unităților de
 Costul combustibilului transport
 Costul materialelor - Uzura OMVSD;
seminciere - Costuri de întreținere și reparație:
 Costul produselor de uz  Reparația și întreținerea
fitosanitar și a fertilizanților tractoarelor
 Reparația și întreținerea
combinelor
 Reparația și întreținerea
mașinilor
- Alte costuri indirecte de producție:
 Consumul de energie electrică
 Costuri de întreținere a spațiilor
de depozitare
 Costuri privind protecția muncii
tractoriștilor și a muncitorilor
auxiliari de la depotize
 Servici de transport
 Alte servicii prestate de terți
 Alte costuri.
Costuri repartizabile
11
- Plata de arendă pentru terenurile
agricole arendate
- Retribuirea muncii (pentru producția
în curs de execuție)
Figura 1.2 Componența costurilor de producție la SRL „Gramvil-Agro”
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor SRL „Gramvil-Agro”
După cum este menționat în figura precedentă, entitatea la care s-a făcut referință, a
instituit o astfel de clasificare a costurilor de producere, poate un pic mai diversificată însă destul
de eficientă în procesul managerial și de analiză. Un accent separat s-a pus pe diferențierea
cheltuielilor de reparație a utilajelor agricole, deoarece acestea au o pondere destul de ridicată în
totalul cheltuielilor indirecte, astfel se urmărește continuu care este impactul acestora asupra
costurilor și dacă se impune luarea unor decizii privind procurarea unor echipamente noi, pentru a
reduce costurile uneori destul de exagerate pentru reparație și întreținere.
În economia de piaţă gestiunii stocurilor i se acordă o atenţie deosebită datorită
implicaţiilor economico-financiare pe care le determină formarea şi deţinerea lor. Ciclul de
exploatare al oricărei entităţi necesită în permanenţă existenţa unor stocuri la toate fazele
activităţii economice. Totodată caracterului continuu al activităţii de producţie sau de desfacere i
se opune, din motive economice, caracterul discontinuu al aprovizionării, ceea ce generează
anumite probleme în vederea asigurării oportune a entităţilor cu mijloace materiale circulante de
sortimentul, calitatea şi valoarea optimă. [1.12, p. 15]
Importanţa deosebită a stocurilor în circuitul economic al întreprinderii constă în faptul
că pe parcursul procesului de producţie acestea devin depozitarul valorii cedate de celelalte tipuri
de resurse, cum ar fi: personalul, mijloacele fixe, informaţiile, mediul etc. Prin urmare, stocurilor
deopotrivă cu activele biologice le revine rolul de obiect asupra căruia se realizează acţiunea de
prelucrare şi transformare. [1.12, p. 15]
Din punct de vedere economic, stocurile se află într-o continuă fluentă valorică,
schimbându-şi forma materială şi utilitatea în cadrul circuitului economic al patrimoniului. Cu
ocazia finalizării ciclului de exploatare diferitele forme concrete de stocuri sunt înlocuite
continuu cu exemplare noi de acelaşi fel. Prin urmare, componenţa stocurilor se modifică în
permanenţă datorită operaţiunilor economice ocazionate de aprovizionarea cu noi mijloace
12
economice, de participarea acestora în activitatea de producţie, unde îşi schimbă forma,
conţinutul, proprietăţile fizice şi chimice, precum şi de operaţiunile de desfacere a produselor.
Componenţa stocurilor la întreprinderile agricole este influenţată de
particularităţile activităţii agricole şi anume:
 obţinerea unei părţi semnificative de stocuri (de exemplu, seminţe şi furaje)
nemijlocit pe teren, cu posibilitatea reînnoirii acestora doar o singură dată pe an – la momentul
recoltării. Această particularitate are o deosebită importanţă pentru stabilirea direcţiilor de
utilizare ulterioară a bunurilor în cauză, deoarece o parte din ele trebuie rezervată în stoc pentru
următorul ciclu de producţie;
 obţinerea unică a produselor agricole şi activelor biologice suplimentare,
ceea ce majorează perioada de localizare a mijloacelor în stocuri. În asemenea condiţii, o
parte semnificativă de valori mater iale, cum ar fi seminţele, materialul de plantat, furajele
şi îngrăşămintele organice, se reînnoiesc frecvent în cadrul circuitului economic pe seama
mijloacelor proprii. Acestea nu se consumă şi nici nu se comercializează, ci rămân în
componenţa stocurilor pentru următorul ciclu de producţie, generând astfel majorarea duratei de
rotaţie a mijloacelor. Cu alte cuvinte, recuperarea totală (sau rotaţia completă), de exemplu, a
seminţelor va avea loc doar după încheierea procesului de obţinere a produselor din aceste
seminţe, recuperarea totală a furajelor – după obţinerea produselor sau încheierea creşter ii anima
lelor până la condiţiile corespunzătoare de masă vie sau îngrăşare etc. [1.12, p. 15]
Pornind de la cele menţionate mai sus se poate concluziona că stocurile reprezintă atât
elementul indispensabil al transformării direcţionate a plantelor şi animalelor, cât şi rezultatul
acestei transformări. O parte din stocuri (de exemplu, seminţele şi materialul de plantat) contribuie
la formarea activelor biologice purtători care asigură obţinerea multiplă a produselor agricole. Alte
tipuri de stocuri (de exemplu, furajele) au o destinaţie mai variată şi participă atât la crearea, cât şi
la dezvoltarea în continuare a activelor biologice.
Pe de altă parte, însăşi transformarea plantelor şi animalelor generează noi stocuri care în
funcţie de destinaţie şi forma naturală se pot plasa în categoria produselor, materialelor cu
destinaţie agricolă sau animalelor la creştere şi îngrăşat. Componenţa stocurilor utilizate în
activitatea de bază a producătorilor agricoli, precum şi a celor obţinute în urma activităţii
respective este determinată preponderent de procesele biologice care derulează în cadrul acestora.
Nomenclatorul stocurilor este influenţat de asemenea de îmbinarea la unele entităţi a activităţii
comerciale cu cea de producţie.
Pentru producătorii agricoli criteriul originii (sau provenienţei) stocurilor are o
importanţă majoră, întrucât, pe lângă, stocurile de origine industrială (carburanţi, îngrăşăminte
13
minerale, mijloace de uz fitosanitar etc.) se utilizează pe larg pentru necesităţi de producţie şi
stocuri de origine biologică (de exemplu, seminţe, furaje, îngrăşăminte organice etc.), ceea ce
nu este caracteristic pentru majoritatea întreprinderilor din alte ramuri ale economiei
naţionale. [1.12, p. 20]
Luînd ca exemplu situația evidenței stocurilor în cadrul entității analizate, acestea sunt
organizate deasemenea după criteriul originii în mod automatizat, pentru a optimiza procesul de
gestionare a acestora, astfel și nomenclatoarele sunt sistematizate în grupuri și actualizate în
permanență. (Anexa 1). Pentru unele grupuri de nomenclatoare au fost efectuate unele modifări în
fișa de evindeță a mărfurilor, pentru a facilita gestiunea și raportarea catre instituțiile abilitate. De
exemplu în grupul de nomenclatoare produse de uz fitosanisat și fertilizanți au fost incluși anumiți
parametri suplimentari pentru completare, cu scopul de a selecta anumite tipuri de produse după
componența chimică și destinația de utilizare, precum erbicide, fungicide, insecticide, stimulatori
de creștere, altele, indicatori referitor la norma reglementată de utilizare, indicatori privind cultura
agricolă pentru care sunt utilizate produsele respective etc. (Anexele 2-5).
1.2. Particularităţile tehnologice în ramura fitotehniei și a horticulturei şi influenţa

acestora asupra contabilităţii costurilor
Fitotehnia și horticultura sunt ştiinţe ale agronomiei care elaborează tehnologiile de
cultivare a plantelor de cultură și a celor pomicole pe baza cunoaşterii biologiei şi a cerinţelor
acestora faţă de factorii de vegetaţie, în scopul obţinerii unor producţii ridicate şi de calitate, în
condiţii de eficienţă economică şi de protecţie a mediului înconjurător.
Plantele de cultură care fac obiectul de studiu al fitotehniei sunt plantele de cultură mare
sau plantele de câmp, respectiv plantele care se cultivă pe suprafeţe mari, care sunt grupate în:
cereale, leguminoase pentru boabe, plante oleaginoase, plante textile, cartof, sfeclă de zahăr,
hamei, tutun, plante medicinale și aromatice.
Pomicultura este o ramură a horticulturii cu pondere importantă din punct de vedere
economic şi social. Obiectul de studiu al științei pomicole este reprezentat de diversitatea mare de
specii de pomi și arbuști fructiferi.
Atît plantele de cultură mare cît și cele pomicole se cultivă pe cea mai mare parte din
suprafaţa arabilă a globului, respectiv cca. 85%. Aceste specii asigură produse de bază pentru hrana
oamenilor şi furajarea animalelor, precum şi materii prime pentru o mulţime de industrii, precum:
industria de morărit şi panificaţie, industria uleiului, industria zahărului, industria amidonului,
industria alcoolului, industria farmaceutică, industria fibrelor textile etc.
Ramura fitotehniei și a pomiculturii reprezintă activități tradiţionale şi de o importanţă
14
majoră pentru economia R.M. Din totalul fondului funciar de 3384,7 mii ha, suprafața terenurilor
agricole constituie 2491,7 mii ha, ceea ce reprezintă o pondere foarte semnificativă, adică 73,6 %
din totalul terenurilor. Astfel, sectorul fitotehniei constituie majoritatea terenurilor agricole,
formînd suprafața de 1852,2 mii ha, sau 74,3 % din totalul suprafețelor agricole, pe cînd plantațiile
pomicole și de arbuști fructiferi dețin o cotă destul de redusă formînd suprafața de 127,6 mii ha,
ceea ce reprezintă 3,8 % din totalul terenurilor agricole. [5.1]
Caracteristica generală a suprafeţelor destinate fitotehniei si horticulturii pe categorii de
proprietate este prezentată în tabelul 1.
Tabelul 1.1
Terenurile agricole din Repubica Moldova pe forme de proprietate, la data de 1 ianuarie
2021
Total Pe forme de proprietate
Publică Privată
Mii, ha Structur Mii, ha Structura Mii, ha Structur
a% % a%
Terenuri - Total 3384,70 - - - - -
Terenuri agricole - 2491,7 100,0 642,1 100,0 1849,6 100,0
Total
Teren arabil 1852,2 74,3 268,8 41,8 1583,4 85,6
Plantații 278,0 11,2 37,3 5,8 240,7 13,0
multianuale
Livezi 127,6 5,1 22,1 3,4 105,5 5,7
Vii 126,2 5,1 8,0 1,2 118,2 6,4
Sursa: Elaborat de autoru în baza Anuarului Statistic 2021, disponibil:
https://statistica.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=263&id=2193
Trăsăturile biologice distincte ale fiecărei specii şi soi condiţionează cantitatea şi

calitatea produselor obţinute, volumul investiţiilor capitale, durata şi norma calculării uzurii,
tehnologia şi mărimea costurilor la întreţinerea lor, fiind niște indicatori importanți în formarea
costurilor produselor finite.
Din cele menționate în tabelul precedent, evidențiem faptul că culturile ce fac parte din
fitotehnie reprezintă grupa de plante cea mai importantă la nivel național, totodată deţinând
suprafaţa cea mai mare și la nivel global.
15
Practic, la toate grupele de plante de cultură mare trebuie mărite producţiile prin
perfecţionarea continuă a factorului biologic şi a tehnologiilor de cultură, în paralel cu
îmbunătăţirea calităţii recoltei. Aceasta se impune ca urmare a creşterii nevoilor alimentare şi de
produse agricole pentru o populaţie în continuă creştere. [2.22, p.13]
În continuare vom aborda diferențiat procesul tehnologic de producție a fitotehniei și a
horticulturii deoarece sunt procese total opuse și necesită o clarificare echitabilă.
Astfel, procesul de producție a culturilor de fitotehnie depind de mai multi factori, care
influențează nemijlocit asupra costului de formare a produsului finit, și sunt expuși în figura de
mai jos.
Factori biologici
Factorii de Factori ecologici

producție
Factori tehnologici
Factori economico-sociali politici
Figura 1.3. Componenţa factorilor ce influențează producția plantelor de cultură

mare
Sursa: elaborat de autor în baza [2.4, p. 50]
Factorii biologiei sunt reprezentaţi de soi sau hibrid, calitatea materialului de semănat
sau plantat şi organismele care acţionează asupra plantelor de cultură mare.
Recolta potenţială este determinată de soiul sau hibridul cultivat, respectiv de zestrea
genetică pe care o posedă planta cultivată şi care se poate manifesta mai mult sau mai puţin în
funcţie de acţiunea celorlalţi factori de producţie. [2.4, p. 52]
Materialul de semănat sau plantat. În practica agricolă, materialul de semănat este
denumit sămânţă, iar materialul de plantat este denumit material săditor. Prin sămânţa folosită la
semănat se înţelege orice material de reproducere (seminţe, fructe, organe vegetative, material
săditor produs prin orice metode de înmulţire) destinat multiplicării sau reproducerii unei plante
agricole. [2.4, p. 54]
Organismele care acţionează asupra plantelor de cultură mare le influenţează
capacitatea de producţie, acestea fiind:
16
- microorganisme patogene (virusuri, bacterii, ciuperci), care produc boli (viroze,
bacterioze, micoze);
- microorganisme simbiotice, care sunt folositoare plantelor de cultură mare (de
exemplu, bacteriile din genul Rhizobium care trăiesc în simbioză cu speciile de leguminoase);
- organisme animale dăunătoare: insecte, nematozi, acarieni, păsări, rozătoare, etc.
- plante care intră în competiţie pentru factorii de vegetaţie cu plantele de cultură,
denumite buruieni (plante nedorite în culturile agricole);
Factorii ecologici cei mai importanţi sunt: radiaţia solară, apa, căldura, aerul, elementele
nutritive, solul, fiecare specie de plante având cerinţe specifice privind aceşti factori.
Radiaţia solară reprezintă sursa primară de energie pe Terra, fiind utilizată de plante în
procesul de fotosinteză prin care aceasta este convertită în energia chimică a substanţelor oganice
rezultate în urma procesului de sinteză. Radiaţia solară este cea care asigură un mediu de viaţă
propice plantelor, ca de altfel pentru toate organismele vii de pe pământ.
Apa este importantă pentru fiecare etapă a procesului de dezvoltare a plantelor, de la
procesul de imbibiţie a seminţei şi declanşarea germinaţiei şi până la maturitate. În anumite faze
de vegetaţie, deficitul de apă are un efect mai important asupra plantelor, acestea fiind denumite
faze critice.
Căldura influenţează procesele care au loc în cadrul plantei, şi anume: viteza cu care se
desfăşoară reacţiile biochimice; ritmul de absorţie al apei şi elementelor nutritive şi viteza de
deplasare a acestora în plantă; procesele fiziologice care au loc în plantă; rata de creştere şi
dezvoltare.
Cunoaşterea temperaturii minime de germinaţie este importantă pentru stabilirea
momentului optim de semănat în cazul plantelor de cultură care se seamănă primăvara, respectiv
a momentului când această temperatură se realizează la adâncimea de semănat în sol.
Aerul este important pentru plante atât la nivelul atmosferei cât şi la nivelul solului (aerul
din sol). În aerul atmosferic este importantă concentraţia CO2, a cărei creştere intensifică procesul
de fotosinteză, având un efect fertilizant asupra plantelor.
Elementele nutritive (macroelementele principale – azot, fosfor, potasiu;
macroelementele secundare – sulf, calciu, magneziu; microelementele – zinc, fier, molibden,
mangan, bor, etc.) sunt utilizate de către plante în funcţie de faza de vegetaţie, cerinţele fiind
diferite de la o specie la alta, şi chiar de la un cultivar la altul (soi sau hibrid).
Solul influenţează plantele prin însuşirile sale fizice (textură, structură, densitate
aparentă), chimice (conţinut în elemente nutritive, pH) şi biologice (activitate microbiologică,
fertilitate solului). [2.4, p. 57]
17
Factorii tehnologici sunt reprezentaţi de intervenţiile pe care omul le efectuează asupra
plantei de cultură prin intermediul tehnologiei de cultivare, intervenţii care sunt grupate în
următoarele verigi tehnologice: rotaţie, fertilizare, lucrările solului, sămânţa şi semănatul, lucrările
de îngrijire, recoltarea.
Factori economico-sociali şi politici sunt reprezentaţi de: tipul de exploataţie, dotarea
tehnică, modul de valorificare a recoltei, sursele de finanţare, subvenţiile, normele de protecţia
mediului, normele fitosanitare, legislaţia în vigoare, etc.
Analizînd influența factorilor de producție descriși mai sus, deducem faptul că domeniul
agricol este unul pe cît de complex la fel și de riscant, deoarece presupune foarte multă implicare
și multe resurse, inclusiv financiare și umane. Pentru optimizarea costurilor și competitivitatea
produselor pe piață este foarte important ca în cadrul gospodăriilor agricole să existe un sistem de
management și o trasabilitate a întregului ciclu de producție.
Factorii de producție descriși în textul de mai sus, de fapt reprezintă niște indicatori
indispesanbili creșterii producției agricole. Importanța analizei și monitorizării în permanență a
acestora va contribui semnificativ în luarea deciziilor cu privire la eficiența utilizării resurselor
economice ale întreprinderilor și la formarea unor costuri optime de producere și competitive,
astfel în continuarea vom analiza detaliat factorii tehnologici de producție.
Totuși este necesar de atras atenția anume asupra acestui factor, deoarece omul acţionează
asupra plantelor de cultură prin intermediul tehnologiei de cultivare într-un mod controlat şi
sistematic, în conformitate cu scopul pe care-l urmăreşte, şi anume obţinerea unei anumite recolte
cu o anumită calitate, în condiţii de eficienţă economică şi de protecţie a mediului înconjurător.
Omul acţionează asupra plantelor de cultură, folosindu-se de maşini, utilaje şi
echipamente agricole, materii şi materiale, know-how, cunoştinţe, informaţii şi experienţă. Prin
intervenţia sa, omul urmăreşte ca plantele de cultură să aibă condiţii de creştere şi dezvoltare cât
mai bune, influenţând, îmbunătăţind, corectând sau anihilând acţiunea unor factori de mediu.
Fiecare entitate de sinestătător va alege tehnologia de de cultivare a a produselor de
fitotehnie și horticultură, reieșind din experiența acumulată cunoștințele specialiștilor angajați.
Totuși este foarte important de analizat și factorii descriși mai sus prin faptul că acestea pot
influența semnificativ abordarea cu privire la procedurile de lucru în procesul de producție în
agricultură.
În procesul de analiză a tehnologiei de cultivare a producției de fitotehnie, ne propunem
să prezentăm un model standart, de cultivare a producției de fitotehnie, care să elucideze
principalele faze ale procesului, separarea culturilor după modul de însămînțare, prezentarea
principalelor lucrări agrotehnice și utilaje utilizate pentru efectuarea acestora. Deasemenea pentru
18
unele tipuri de lucrări sunt indicate și perioadele exacte de efectuare a acestora.
Tehnologia de cultivare
Culturi de toamnă (grîu de Culturi de primăvară (porumb,

toamnă, orz de toamnă, floarea soarelui, leguminoase
rapiță) – iulie -septembrie boabe) – iulie n – aprilie n+1
Lucrări de
pregătire a solului
Lucrări după plante premergătoare cu Lucrări după plante premergătoare cu

recoltare timpurie sau tîrzie: recoltare timpurie:
 Dezmiriștirea – utilizarea  Dezmiriștirea – utilizarea
grapelor cu discuri, după caz. grapelor cu discuri
 Arătura - cu utilizarea  Arătura de vară - cu utilizarea
plugului sau a scarificatorului plugului sau a scarificatorului
 Pregătirea patului germinativ  Lucrările de întreţienere a
– grapă rotativă, combinator, arăturii – grapa cu discuri,
lamă nivelatoare, tăvălug lama nivelatoare
 Pregătirea patului germinativ
– cultivator, combinator, grapă
cu discuri, tăvălug
Sămînța și semănatul
Lucrări de pregătire a semințelor:

Tratarea materialului semincier – utilizarea produzelor de uz fitosanitar
pentru tratarea chimică împotriva bolilor și dăunătorilor din sol.
Pregătirea pentru transportare în cîmp – utilizarea ambalajelor pe perioada
transportării (saci, remoci)
Semănatul:
Culturi de toamnă Culturi de primăvară
Perioada (August-Septembrie) Perioada (Aprilie-Mai)
Încorporarea în sol a îngrășămintelor minerale – distribuitor de îngrășăminte,

grape cu discuri.
Încorporarea în sol a semințelor împreună cu îngrășăminte minerale sau
separat – se va utiliza semănătoarea. ! (Se va ține cont de densitatea
plantelor, norma, distanța între rînduri, adîncimea la semănat)
Figura 1.4 Tehnologia de cultivare a produselor de fitotehnie și lucrările principale
efectuate
Sursa: elaborat de autor 19
Fertilizarea
Îngrășăminte minerale: Îngrășăminte minerale:

 La ieșirea din iarnă –  Din toamnă odată cu
distribuitor de îngrășăminte pregătirea solului
 Primăvara timpuriu –  Primăvara timpuriu –
distribuitor îngrășăminte, distribuitor îngrășăminte,
semănătoare semănătoare
Îngrășăminte foliare:  Îm timpul semănatului
 Se aplică în trei faze, după Îngrășăminte foliare:
caz - prin pulverizare cu  După necesitate, în
utilizarea stropitorii perioada de vegetație pentru
sporirea calității și
productivității – prin
pulverizare cu utilizarea
stropitorii
Lucrări de îngrijire
 Tăvălugit după semănat –  Tăvălugit după semănat –

utilizarea tăvălugului utilizarea tăvălugului,
 Tăvălugitul la desprimă- după caz
vărare – utilizarea  Combaterea buruienilor și
tăvălugului dăunătorilor –
 Aerarea plantației – borona administrarea produselor
rotativă de uz fitosanitar
 Combaterea buruienilor și  Cultivarea între rînduri
dăunătorilor – administrarea  Mulcirea
produselor de uz fitosanitar  Irigarea
Recoltarea
Pregătirea tehnicii specializate pentru procesul de recoltare – combină

pentru recoltarea cerealelor culturilor prașitoare
Pregătirea spațiilor de depozitare – deratizarea și dezinsecția halelor
agroindustriale
Pregătirea aparatelor măsurare și cîntărire – verificarea metrologică a
utilajelor destinate pentru măsurare și cîntărire
Recepționarea producției agricole din cîmp – efectuarea înregistrărilor
privind, cultura și cantitatea recoltată, cu indicarea unor parametri
suplimentari după caz.
Depozitarea – asigurarea păstrării producției agricole pînă în momentul
vînzării sau transportării pentru prelucrare
Figura 1.4 Tehnologia de cultivare a produselor de fitotehnie și lucrările

20
principale efectuate
Sursa: elaborat de autor
Pomicultura modernă se straduiește continu să-și îmbunătățească tehnologiile de
producție pentru realizarea anuală de producții mari și de calitate. Ca în orice alt sector al
agriculturii, fermierii trebuie să se conducă după principiile fermierilor din vestul Europei unde
piața concurențială este nemiloasă și de accea comanda socială este egală cu producții mari și de
calitate, cu costuri mici pe kg, de produs și care în ultimii 30 de ani au primit un puternic sprijin
financiar din partea statului, pentru modernizare si remodernizare. [2.3, p. 13]
Pomicultura modernă şi durabilă se bazează pe tehnologii de cultură îmbunătăţite, în acest
scop urmărindu-se intervenţia raţională şi sistematică a omului în viaţa speciilor pomicole, de-a
lungul întregii lor perioade de creştere şi dezvoltare individuală.
De asemenea, rezultatele cultivării unei specii sau a unui soi, mai ales din punct de vedere
calitativ, depind de interacţiunea dintre genotip şi mediu şi sunt modulate de tehnicile culturale, ca
şi de imputurile energetice.
Astfel, la efectuarea tăierii pomilor care influenţează semnificativ periodicitatea
fructificării este necesar de ţinut cont de particularităţile biologice ale unor sau altor specii şi soiuri.
Pornind de la faptul că intrarea pe rod şi periodicitatea fructificării pomilor depind de specie,
asociaţia soi/portaltoi, structura geometrică şi morfologică a coroanei, toate măsurile agrotehnice
trebuie să fie orientate spre formarea întregului ansamblu de ramificaţii ale tulpinii şi amplasarea
lor raţională în coroană. Aceasta asigură intrarea timpurie pe rod, creşterea rapidă a masei
lemnoase şi obţinerea recoltelor înalte de fructe calitative. [2.19. p. 34].
Spre deosebire de culturile din sectorul fitotehniei, pomicultura nu implică o diversitate
mare lucrări agrotehnice, însă sunt utilizate aceleași lucrări mecanizate frecvent. Particularităţile
specifice ale plantaţiilor perene ca mijloace fixe influenţează de asemenea asupra tehnologiei şi
modului de organizare a ciclului de producţie.
Actualmente în pomicultură nivelul mecanizării lucrărilor de bază este unul din cele mai
reduse din agricultură. Dacă majoritatea lucrărilor în cultura plantelor de câmp sunt mecanizate la
95-100 %, apoi în pomicultură doar la 20-30 % [2.19. p. 34].
Acestea sunt operaţiile de lucrare a solului, administrare a îngrăşămintelor, stropind şi
udatul. Lucrările decisive - tăierea pomilor şi recoltarea - se efectuează manual şi necesită
consumuri semnificative de muncă vie. De asemenea o pondere mare în bilanţul timpului de muncă
revine recoltării şi definitivării producţiei-marfă (sortarea, calibrarea şi aranjarea fructelor în lăzi).
De exemplu, la recoltarea merelor procesul de culegere, ambalarea în lăzi, transportarea,
cântărirea, plasarea lăzilor în stivă şi colectarea fructelor căzute ocupă 58 % în totalul timpului de
muncă, iar definitivarea producţiei-marfă - 42 %. [2.19. p. 34].
De aceea, pornind de la trăsăturile caracteristice ale plantaţiilor pomicole ca active
21
biologice şi particularităţile exploatării lor, este necesar de precizat obiectele de evidenţă şi de
calculaţie în pomicultură, de argumentat mai profund metodele de calculare şi normele uzurii, de
perfecţionat modul de elucidare a costurilor aferente administrării îngrăşămintelor.
În continuare sunt prezentate lucrările principale care se efectuează pentru un ciclu
complet pe perioada anului agricol.
Procesul tehnologic de cultivare în pomicultură
Prelucrarea solului și încoporarea îngrășămintelor minerale:

- Distruibuitor-cultivator îngrășăminte minerale, scarificator, grapă cu
discuri. (lucrările respective se efectuează de obicei toamna tîrziu)
Lucrări de taiere și formare a scheletului pomilor:

- Lucrări manuale, efectuate cu ajutorul foarfecelor profesionale și alte
unelte de taiere în lemn precum ferestrău etc. (lucrările se efectuează în
perioada de repaos vegetativ al pomilor, adică decembrie-martie)
- Vopsirea tulpinelor pomilor
Protecția livezilor de boli și dăunători, precum și de înghețuri:

- Efectuarea sistematică a stropiturilor împotriva bolilor și dăunătorilor.
(de exemplu la cultura mere de toamnă, executarea lucrărilor de stropit
se va începe din aprilie și se va finisa în septembrie, în dependență de
specie și caracteristici biologice)
Îngrijirea pomilor:
- Înlăturarea buruienilor în plantații cu ajutorul grapelor, cositoarelor,
tocatoarelor de resturi vegetale etc.
- Rarirea mecanizată sau manuală a fructelor
- Lucrări de taiere în vegetație
Recoltarea și depozitarea:
- Recoltarea se va efectua manual de către zilieri sau alți muncitori
- La întreprinderile unde există spații frigorifice specializate, fructele
recoltate vor fi expediate pentru depozitare pe perioade mai lungi de
timp după care se vor realizate.
Figura 1.5 Ciclul complet de lucrări agrotehnice și manuale în pomicultură

Sursa: elaborat de autor
22
Menționăm, că acest model de proces tehnologic este unul tipic culturilor pomicole, însă
gradul de aplicare diferă foarte mult în dependență de specie și caractesticile biologice a culturii.
Deasemenea, conform practicilor internaționale cunoaștem că agricultura mereu se află în proces
de modernizare și inovare din punct de vedere tehnologic și științific, astfel pot apărea și alte
metode și practici de cultivare a plantațiilor pomicole. Modelul desfășurat antetior se aplică și de
către întreprinderea SRL „Gramvil-Agro” pe care s-a făcut studiul.
23
Capitolul II. PERFECŢIONAREA CONTABILITĂŢII
COSTURILOR ÎN RAMURA FITOTEHNIEI ȘI HORTICULTURII
2.1. Perfecţionarea contabilităţii costurilor de bază în fitotehnie și horticultură
Veridicitatea datelor furnizate de evidenţa primară este extrem de importantă, deoarece

în baza lor se ţine evidenţa analitică şi sintetică, se întocmesc rapoartele financiare, se efectuează
planificarea activităţii economice a întreprinderilor, aceasta permite orientarea spre noi
tehnologii și deasemenea contribuie la stabilirea unui cost de producție echitabil.
Totodată perfecţionarea documentelor primare trebuie să contribuie la reducerea
costurilor de resurse umane pentru perfectarea şi prelucrarea lor și desigur să contribuie
optimizarea managementului calității. La elaborarea unor proiecte noi de documente primare în
schimbul celor existente trebuie de ţinut cont de destinaţia lor. [2.21. p. 39]
Una din direcţiile de perfecţionare a contabilităţii costurilor la cultivarea produselor de
fitotehnie și horticultură constă în adaptarea documentelor la cerinţele controlului calităţii
produselor şi lucrărilor. Astfel, la obţinerea produselor vegetale participă numeroşi salariaţi care
efectuează diferite lucrări agrotehnice. Estimarea corectă a indicatorilor cu privire la etaloanele
cantitative, numerice, sau de volum constituie sarcina primordială a specialiştilor serviciilor
contabilate, economic, agronomic etc. În fitotehnie din cauza longevităţii procesului de producţie
(care poate dura până la un an şi mai mult) volumul muncii depuse nu corelează direct cu
cantitatea produselor obţinute. Forţa de muncă se foloseşte, de regulă, la operaţii tehnologice
iniţiale, intermediare sau finale ce ţin de cultivarea şi dezvoltarea activelor biologice. De aceea
până la recoltare şi înregistrarea produselor finite calitatea muncii depuse de personalul de bază
poate fi estimată obiectiv şi univoc doar prin calitatea lucrărilor executate de acesta.
Pentru a organiza controlul eficient şi estimarea argumentată a calităţii lucrărilor
executate este important de a selecta corect nivelul de bază al parametrilor măsuraţi. Acest nivel
nu poate fi prea înalt, rămânând accesibil doar pentru lucrătorii de calificare performantă şi dotaţi
din punct de vedere fizic, dar nici moderat. De aceea nivelul de bază al calităţii urmează a fi, pe
de o parte, tensionat, necesitând eforturi fizice şi intelectuale suplimentare, iar pe de altă parte,
el trebuie să rămână accesibil pentru majoritatea agrotehnicienilor incluşi în statele întreprinderii.
[2.21. p. 40]
Conform Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, noțiunea de
document primar, reprezintă – confirmare documentară care justifică producerea faptelor
economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce); certifică producerea unui eveniment.
[1.4, art.3]
24
Totodată protrivit articolului 11 al Legii contabilității și raportării financiare,
întreprinderea are dreptul de sinestătător să elaboreze și să utilizeze documente primare aprobate
de către conducerea entității. Dat fiind faptul că la moment există foarte multă literatură de
specialitate și sunt scrise multe articole științifice, totuși la nivelul multor entități din domeniul
agriculturii persistă multe lacune cu privire la utilizarea documentelor primare contabile specifice
domeniului. [1.4, art.11]
Pentru înlăturarea neajunsurilor menționate, SRL „Gramvil-Agro” a recurs la
soluționarea problemei de sinestător, și a stabilit niște cerințe unice, desigur subiective, însă care
în timp s-au dovedit a fi destul de eficiente și au generat rezultate la etapa de contabilizare a
costurilor și repartizare a acestora pe grupe de produse.
În tabelul de mai jos sunt indicate documentele primare elaborate de către SRL
”Gramvil-Agro” și circuitul acestora în procesul tehnologic de producție în fitotehnie și
horticultură. (Anexele 6 -)
Tabelul 2.1
Documentele primare utilizate în evidența contabilă în fitotehnie
Etapa de cultivare Denumire document primar
Lucrări de pregătire a solului - Fișa de evidență a activității
mecanizatorului (anexa 6)
- Fișa limită de ridicare a combustibilului și
lubrifianților pentru tractoare și mașini
agricole (anexa 7)
Sămînța și semănatul - Fișa de evidență a activității
mecanizatorului
Fertilizarea agricole
- Fișa de evidență a muncii și lucrărilor
îndeplinite (anexa 8)
- Act de consum a produselor de uz
fitosanitar și a fertilizanților (anexa 9)
- Act de consum a semințelor și a
Lucrări de îngrijire
materialului semincier (anexa 10)
- Bon de consum
- Act de consum a materialelor (anexa 11)
Recoltarea Fișa de evidență a activității
mecanizatorului
agricole
îndeplinite
- Bon de consum
25
- Act de consum a materialelor
- Fișa de transportare și recepționare a
cerealelor din cîmp (anexa 12)
- Act de curățare și calibrare a semintelor și
a materialului semincier (anexa 13)
- Act de curățare și calibrare a producției
- Act de trecere la pierderi în limita
perisabilității naturale în procesul păstrării,
prelucrării și transportării producției
vegetale. (anexa 14)

Tabelul 2.2
Documentele primare utilizate în evidența contabilă în horticultură
Etapa de cultivare Denumire document primar
Lucrări de pregătire a solului și - Fișa de evidență a activității
încorporarea îngrășămintelor mecanizatorului (anexa 6)
- Fișa limită de ridicare a combustibilului
și lubrifianților pentru tractoare și mașini
agricole (anexa 7)
îndeplinite (anexa 8)
fitosanitar și a fertilizanților (anexa 9)
- Bon de consum
Lucrări de tăiere și formare a - Fișa de evidență a muncii și lucrărilor
îndeplinite
scheletului pomilor
- Bon de consum
- Act de consum a materialelor (anexa 11)
Protecția livezilor de boli și dăunători, - Fișa de evidență a activității
mecanizatorului
precum și de înghețuri
agricole
îndeplinite
fitosanitar și a fertilizanților
- Bon de consum
Îngrijirea pomilor - Fișa de evidență a activității
mecanizatorului
agricole
îndeplinite
fitosanitar și a fertilizanților
26
- Bon de consum
- Act de consum a materialelor
Implementarea acestor documente contribuie la crearea unui sistem de evaluare a

calităţii muncii şi lucrărilor executate, sporirea nivelului motivării morale şi materiale a
salariaţilor, facilitând în cele din urmă aprecierea corectă a rezultatelor obţinute de colective
concrete de lucrători.
Informaţia aferentă calităţii lucrărilor agricole poate fi acumulată şi gestionată în cadrul
evidenţei tehnico-operative. În aceste scopuri poate fi utilizat un document special – Foaia de
evidenţă a activității mecanizatorului (anexa 6), destinată înregistrării şi lucrărilor executate cu
datele evidenţei primare la capitolul cheltuielilor de muncă şi retribuirii personalului.
Astfel, toţi mecanizatorii, agrotehnicienii şi alţi lucrători de bază trebuie iniţial informaţi
detaliat despre conţinutul şi cerinţele standardelor tehnologice. Acest lucru urmează să-l
efectueze brigadierul, şeful de echipă, agronomul sau unul din lucrătorii mai calificaţi. Apoi în
procesul executării lucrărilor se determină volumul acestora şi se verifică respectarea cerinţelor
prevăzute de standard.
Reieșind din corectitudinea și calitatea completării documentelor de evidență primară
se va purcede la acumularea informației analitice de către specialiști în conturile contabile de
gestiune 811 „Activităţi de bază”. [1.14].
Conform Indicaţiilor metodice privind contabilitatea costurilor de producţie şi calculaţia
costului produselor şi serviciilor „costurile de producţie ale activităţilor de bază reprezintă
costurile ce ţin de fabricaţia produselor şi/sau prestarea serviciilor ce constituie scopul activităţii
entităţii.” [1.13, pct.18].
Costurile de bază includ:
- costuri directe de materiale,
- costuri directe cu personalul.
Elementele componente ale costurilor directe de materiale cuprind:
 articolele accesorii (piesele de completare) şi semifabricatele supuse asambalării
sau prelucrării suplimentare la entitatea respectivă;
 materiile prime şi materialele, care constituie baza produselor sau o componentă
indispensabilă la fabricaţia acestora;
 serviciile cu caracter de producţie prestate de terţi (de exemplu, privind
executarea unor operaţii distincte pentru fabricaţia produselor, prelucrarea materiilor prime şi
27
materialelor);
 combustibilul de toate tipurile, consumat în scopuri tehnologice;
 energia de toate tipurile (de exemplu, energia electrică, termică, aerul
condiţionat, frigul, apa), consumată în scopuri tehnologice;
 ambalajul şi materialele de ambalat consumate în subdiviziunile de producţie;
etc. [1.13, pct.20]
Tabelul 2.3
Componenţa costurilor directe la entitatea „Gramvil-Agro” SRL
Gen de activitate
Cultivarea produselor de fitotehnie și horticultură
Costuri directe de materiale Costuri directe cu personalul
(conturi de evidență contabilă – 211, 215, (conturi de evidență contabilă – 531, 533)
216 etc.)
 semințe, material semincier și săditor;  Retribuţiile pentru munca prestată
 produse de uz fitosanitar utilizați pentru efectiv, sporurile şi adaosurile la
combaterea dăunătorilor și bolilor în salariu, premiile pentru rezulatele
cadrul culturilor de cîmp și a plantațiilor obţinute, remunerarea concediilor de
perene; odihnă calculate personalului din
 fertilizanți organici și anorganici secţiile de bază;
utilizați pentru îmbogățirea solului cu  Contribuţiile de asigurări sociale de
substanțe nutritive, și stimulatori de stat obligatorii.
creștere;
 combustibil şi lubrifianţi;
 ambalaje (saci pentru ambalarea
materialului semincier și transportul în
cîmp a semințelor)
 alte materiale.

Reglementarea componenţei costurilor directe de materiale în domeniul producerii
culturilor de cîmp și a fructelor se efectuează în conformitate cu SNC „Particularităţile
contabilităţii în agricultură”. Punctul 43 din acest SNC expune că „costurile directe în fitotehnie
reprezintă costurile direct atribuibile creşterii şi îngrijirii unui tip (grup) de plante (de exemplu,
costuri directe privind retribuirea muncii, costuri directe de materiale, servicii). [1.10, pct.43]
La entitatea „Gramvil-Agro” SRL se constată respectarea prevederilor indicate în SNC
„Particularităţile contabilităţii în agricultură”.
În continuare urmează să desfășurăm cîteva aspecte privind includerea costurilor de
materiale directe în costuri în costul produsului și modul de reflectare a operațiunilor contabile.
După cum s-a repetat de multe ori faptul că procesul tehnologic în agricultură este unul
28
complex si poate dura o perioadă destul de îndelungată de timp, costurile inițiale încep toamna, cu
pregătirea terunurilor pentru roada viitoare. Entitatea SRL „Gramvil-Agro” conform planului
tehnologic intern, începe pregătirile pentru roada viitoare imediat după recoltarea culturilor de
grupa I, precum grîul, orzul, mazărea, etc. O componentă destul de semnificativă de costuri la
această etapă o constituie combustibilul.
Pentru evidența și monitorizarea continuă a costurilor de combustibil, entitatea odată în
semestru actualizează lista cu normele de consum a motorinei pentru lucrările agrotehnice (anexa
15 )prin prisma faptului că acestea necesită actulizări în legătură cu factorii care pot influența
majorările sau diminuările de consum, precum: condițiile meteorologice, tehnologiile
implementate, uzura fizică a mijloacelor fixe utilizate în lucrările agrotehnice etc.
Evidența combustibilului în planul general de conturi contabile entitatea o contabilizează
în debitul contului 211 „Materiale”, subcontul 2114 „Combustibil” în mod analitic, cu indicatori
valorici și cantitativi, la costul mediu ponderat. Subcontul 2114 „Combustibil” se creditează în
debitul contului 811 „Activități de bază” pe fiecare cultură separat, în dependență de normele
stabilite de entitate, în baza fișelor de evidență a activității mecanizatorului. Înscrierile privind
consumul au loc zilnic, de către responsabilul pe valori materiale care eliberează motorina de
exemplu, acesta efectuează un calcul cu aproximativ privind necesarul de consum pentru ziua
respectivă în dependență de tipul lucrării efectuate și tipul de cultură.
Ulterior, la finele lunii de gestiune are loc introducerea tuturor fișelor de evidență a
activității mecanizatorului în mod automatizat de către serviciul de contabilitate, în softul de
contabilitate. În procesul de prelucrare a datelor au loc ajustările privind consumul de motorină și
includerea directă a acestuia în costul culturii de cîmp sau în costul fructelor ce urmează a fi
obținute de pe plantațiile multianuale.
În mod practic acest lucru va fi expus în continuare pentru a perpece importanța și
necesitatea unei asftel de abordări.
De exemplu pentru lucrările de dezmiriștire și scarificat, după recoltarea orzului de
toamnă, care se efectuează la finele lunii iulie începutul lunii august pe o suprafață de 50 ha,
efectuate cu ajutorul tehnicii agricole Tractor Claas Axion 840 (240 cai putere), cu agregatarea
grapei cu discuri 4 m, și a scarificatorului SPA-3 m, se vor for reflecta următoarele înscrieri în fișa
de evidență a lucrării mecanizatorului. Costul mediu ponderat al motorinei este 16,50 lei.
29
Figura 2.1 Extras din fișa de evidență a activității mecanizatorului
Sursa: În baza datelor SRL „Gramvil-Agro”
Analizînd datele incluse în fișa de evidență a activității mecanizatorului urmează să se
explice datele înscrise în coloana (Motorină), care sunt generate în mod automat în softul de
contabilitate, deoarece acestea au fost prestabilite în soft anterior (Anexa 15), conform tabelelui
de mai jos.
Tabelul 2.4
Consumul motorinei în funcție de tipul lucrării
Tipul Tractorul Tehnica agricolă Norma de consum
lucrării agricol utilizat agregatată a motorinei (litri)
Dezmiriștire Claas Axion 840 Grapă cu discuri 15,0
(sau discuit) Gobble 4 m
Scarificat Claas Axion 840 Scarificator SPA 3m 27,0
Astfel, serviciul de contabilitate urmează să efectueze următoarele înscrieri contabile

descrise în tabelul de mai jos.
Tabelul 2.5
Înregistrări contabile privind costurile directe de combustibil aferente prelucrării
terenurilor pentru roada viitoare
Corespondeţa conturilor Suma,
Nr. Data Conţinut economic
Dt Ct lei
30
Decontarea costului
811.01 211.4
combustibilului la
1 02.08.2021 costurile directe de „Costuri „Combustibil” 12 375,00
directe
materiale aferente
grîu”
cultivării Grîului
Decontarea costului 811.01
combustibilului la „Costuri 211.4
2 03.08.2021 costurile directe de 22 275,00
directe „Combustibil”
materiale aferente grîu”
cultivării Grîului
O altă componentă semnificativă în componența costurilor de materiale directe o
constituie consumurile de PUFF. Acestea, analogic cheltuielilor cu combustibilul se trec în debitul
conturilor de gestiune în baza normelor, doar că în cazul acestora, normele sunt deja reglementate
de către instituțiile de stat, și anume ANSA, care gestionează și actualizează în permanență
Registrul de Stat al pesticidelor.
În cadrul SRL „Gramvil-Agro” evidența și consumul produselor de uz fitosanitar și a
fertilizanților este stric gestionată de către agronom, și adaptată în permanență la cerințele stabilite
de standardele și reglementările în vigoare. Lucrările de tratare împotriva bolilor și cele de
combatere a dăunătorilor sunt prioritare deoarece calitatea și volumul produselor nemijlocit depind
de eficacitatea și gestionarea corectă a acestor materiale.
De fiecare dată cînd se efectuează lucrări cu pesticide, se fac înregistrări în registre
specializate, aprobate de conducere, pentru ca la finele lunii de gestiunea să se întocmească actele
de consum a PUFF. (Anexa 9)
Ca suport pentru evidențierea cronologică a efectuării lucrărilor cu pesticide, deasemenea
se vor utiliza fișele de evidență a activității mecanizatorului.
Evidența pesticidelor și fertilizanților se contabilizează în debitul contului 211 și anume
subcontul 2117 „Materiale cu destinație agricolă” [ planul de conturi].
Actele de consum a PUFF, sunt documentele primare, în baza cărora se vor permite să fie
trecute la cheltuieli materiale directe pesticidele, care s-au utilizat pe fiecare cultură separat. Astfel
se va întocmi următoarea înregistrare contabilă:
Debit contul 811 „Activități de bază”
Credit contul 211 „Materiale”, subcontul 211.7 „Materiale cu destinație agricolă”
Materialele cu destinație agricolă, pe lîngă pesticide mai includ și fertilizanți, semințe și
material semincier. Fiecare dintre acestea sunt grupate în mod corespunzător și evidența acestora
se duce separate pe denumiri de produse. Stocurile sunt verificate periodic pentru a corespunde
31
realității și pentru evitarea expirării datelor de utilizare.
Costul de producţie este indicatorul principal de eficienţă a activităţii și influenţează
asupra mărimii rezultatul financiar al entităţilor. În acest context, pentru adoptarea deciziilor
eficiente de gestiune în procesul de gestiune a costurilor, găsirea rezervelor interne de micşorare a
acestora este necesară efectuarea identificarea informaţiilor utile privind costurile suportate. [2.23,
p. 98]
După cum a fost menționat pe parcursul subcapitolului respectiv, din costurile directe ale
produsului fac parte și consumurile directe cu personalul angajat.
Potrivit art. 3 al Legii salarizării nr. 847-XV din 14.02.2002 unităţile din sectorul real pot
aplica:
 sistemul tarifar; şi/sau
 sistemele netarifare de salarizare.
Alegerea sistemului de salarizare în cadrul unităţii se efectuează de către angajator cu
indicarea în contractul individual de muncă.
Potrivit art. 3 al Legii salarizării nr. 847-XV din 14.02.2002 şi art 130 al CM „Munca
este retribuită pe unitate de timp (oră, zi), cu salariu lunar fix sau în acord atît în sistemul tarifar,
cît şi în sistemele netarifare de salarizare.” [1.3, 1.6]
Potrivit art. 170 al CM „La retribuirea muncii în acord, tarifele se stabilesc pornindu-se
de la categoriile de muncă, salariile tarifare (salariile funcţiei) şi normele de producţie (normele de
timp) în vigoare.
Tariful pentru munca plătită în acord se stabileşte prin împărţirea salariului tarifar pe oră
(pe zi), care corespunde categoriei muncii prestate, la norma de producţie pe oră (pe zi). Tariful
pentru munca plătită în acord poate fi stabilit, de asemenea, prin înmulţirea salariului tarifar pe oră
(pe zi), care corespunde categoriei muncii prestate, cu norma de timp în ore sau zile”. [1.3]
Menționăm că, la entitatea „Gramvil-Agro” SRL pentru administrația entității este utilizat
sistemul tarifar de salarizare, iar pentru ceilalți angajați salariul este calculat potrivit sistemului
de retribuire a muncii în acord direct individual.
Salariații sunt repartizați pe secții, astfel la entitatea analizată sunt formate următoarele
grupe de salariați:
- Administrația
- Brigada de tractoare
- Brigada de producere
- Fățarea
- Zilieri.
32
După cum a fost menționat și mai sus, în cadrul administrației se utilizează sistemul tarifar
de salarizare și paznicii la fel sunt salarizați, însă pentru celelalte categorii salariul este calculat în
acord.
Sistemul de salarizare în acord, are loc în baza tarifelor stabilite pe tipuri de lucrări pentru
mecanizatori, și pe oră pentru ceilalți angajați. Suplimentar la contractul individual de muncă,
angajații semnează anual anexa cu privire la stabilirea tarifelor pentru lucrările și sarcinile
îndeplinite aprobate de către conducere în urma consultărilor de comun acord cu toți salariații.
(Anexa 16)
În sistemul tarifar şi sistemele netarifare potrivit art. 4 al Legii salarizării nr. 847-XV din
14.02.2002 salariul include:
 salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei);
 salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază);
 alte plăţi de stimulare şi compensare. [1.6]
alte plăţi de stimulare

Salariul şi compensare
suplimentar
includ recompensele
de bază
conform rezultatelor
reprezintă o recompensă activităţii anuale, premiile
pentru munca peste potrivit sistemelor şi
se stabileşte sub formă normele stabilite, pentru regulamentelor speciale,
de salarii tarifare pentru muncă eficientă şi plăţile de compensare,
muncitori şi salarii ale inventivitate şi pentru precum şi alte plăţi
funcţiei pentru condiţii deosebite de
funcţionari, specialişti şi neprevăzute de legislaţie
muncă. El include
conducători pentru adaosurile şi sporurile la care nu contravin acesteia.
munca executată în salariul de bază, alte
conformitate cu normele plăţi garantate şi premii
de muncă stabilite curente.
potrivit calificării.
Figura 2.2 Componența salariului

Sursa: elaborat de autor în baza [1.6]
33
Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se reexaminează anual, în funcţie
de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii
muncii la nivel naţional.
Totodată, cuantumul lunar total al salariului unui angajat, calculat în baza sistemului
tarifar de salarizare, nu poate fi mai mic decît cuantumul minim garantat al salariului în sectorul
real, stabilit de Guvern. [1.3, 1.6]
Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizaţii,
instituţii cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică)
potrivit HG nr. 922 din 22.12.2020, începînd cu 01.01.2021 se stabileşte în mărime de 17,37 lei
pe oră, sau 2 935 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore
pe lună.
Totodată, acest cuantum nu poate fi diminuat nici prin contractul colectiv, nici prin
contractul individual de muncă. [1.3]
La entitatea „Gramvil-Agro” SRL potrivit dării de seamă statistice Munca 1 pentru
trimestrul III al anului 2021 salariul mediu a constituit 8199,50 lei.
Articolul 153 al CM prevede că la efectuarea lucrărilor de diferite categorii de calificare,
lucrul salariaţilor remuneraţi pe unitate de timp este retribuit după munca de calificare mai înaltă.
[1.3]
Munca salariaţilor remuneraţi în acord este retribuită conform tarifelor lucrării efectuate.
În cazurile cînd, în legătură cu specificul de producţie, salariaţii care lucrează în acord sînt nevoiţi
să efectueze lucrări tarificate la un nivel inferior în raport cu categoriile de calificare ce le-au fost
acordate, angajatorul este obligat să le plătească diferenţa dintre categoriile de calificare. [1.3]
Norma cu privire la plata diferenţei dintre categoriile de calificare prevăzută la alin. (2)
nu se aplică în cazurile cînd, în virtutea specificului de producţie, efectuarea lucrărilor de diversă
calificare ţine de obligaţiile permanente ale salariatului.
La entitatea „Gramvil-Agro” SRL nu se determină diferenţa dintre categoriile de
calificare reieșind din faptul că nu există necesitatea efectuării de către angajați a altor categorii de
calificare decît cele specificate expres în contractul individual de muncă.
Art. 111 al CM impune pe angajator în baza ordinul de antrenare a lucrătorului la muncă
în zilele de repaus şi în cele de sărbătoare nelucrătoare să determine salariaţilor remuneraţi în acord
sau pe unitate de timp (oră sau zi), pentru zilele de sărbătoare nelucrătoare, enumerate la alin. (1),
în cazul în care zilele de sărbătoare nelucrătoare nu coincid cu zilele de repaus săptămînal, li se
plăteşte (se achită) salariul mediu.
34
În cazul în care zilele de sărbătoare nelucrătoare coincid cu zilele de repaus săptămînal,
salariul mediu pentru aceste zile nu se plăteşte”. [1.3]
Articolul 158 al CM prevede că: „Cu condiţia plăţii salariului mediu conform art.111
alin.(1), munca prestată în zilele de repaus şi în cele de sărbătoare nelucrătoare este retribuită:
salariaţilor care lucrează în acord - cel puţin în mărime dublă a tarifului în acord” [1.3]
Un exemplu în acest sens este preluat din evidența contabilă a SRL ”Gramvil-Agro” de
pe parcursul anului 2021 și anume, data de 27 și 31 august declarată zile de sărbătoare, care nu au
coincis în zilele de repaus săptămînal, pentru un lucrător din secția Fățarea.
Tabelul 2.6
Calculul plăţii pentru zilele de odihnă de sărbătoare
Zile Norma de Zile calendaristice(Fara zilele de Salariul

Perioada
lucrate zile sarb.neluc) calculat
A 1 2 3 4
August 2020 8 19 29 1 891,00
septembrie 22 19 30 6 160,00
octombrie 18 22 31 5 040,00
noiembrie 21 21 30 5 880,00
decembrie 22 30 0,00
Ianuarie 2021 8 18 27 2 440,00
februarie 20 20 28 6 080,00
martie 10 20 30 2 450,00
aprilie 22 22 30 6 920,00
mai 23 19 26 6 720,00
iunie 19 22 30 5 600,00
iulie 27 22 30 9 660,00
Total 198 246 351 58 841,00
Numărul zilelor de odihnă: 2
Salariu mediu (col.4 : col.1): 297,18
Coeficient (col.2 : col.3): 0,70
Suma calculata pentru zilele de odihna: 416,56 (2 zile * 297.18 * 0.7)
Articolul 139 al Legii salarizării nr. 847-XV din 14.02.2002 prevede că: „sporurile de
compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile se stabilesc în mărime unică pentru
salariaţii de orice calificare, care muncesc în condiţii egale în unitatea respectivă.
35
Mărimea concretă a sporurilor de compensare pentru munca prestată în condiţii
nefavorabile se stabileşte în funcţie de greutate şi nocivitate, în limitele negociate de partenerii
sociali şi aprobate prin convenţia colectivă la nivel naţional şi ramural.
Sporurile de compensare se plătesc pentru durata reală a muncii prestate în condiţii
nefavorabile.” [1.3]
Mărimea concretă a sporului de compensare pentru munca prestată în condiţii
nefavorabile se stabileşte în funcţie de gradul de nocivitate şi în limitele prevăzute de Convenţia
colectivă (nivel naţional) nr. 1 "Salarizarea angajaţilor aflaţi în relaţii de muncă în baza
Contractelor individuale de muncă din 03.02.2004.”
La entitatea „Gramvil-Agro” SRL nu se calculează un spor de compensare pentru munca
prestată în condiţii nefavorabile la utilizarea produselor de uz fitosanitar și fertilizanți (pesticide,
fertilizanți, etc) care sunt niște factori nocivi asupra sănătății mecanizatorilor și muncitorilor
antrenați în lucrările cu astfel de materiale.
De exemplu în luna mai 2021, pe data de 15.05 au fost efectuate lucrări de protecție a
plantației perene de mere, pe toată suprafața, care constituie 20 de ha. Ulterior au fost
suplimentar efectuate lucrări pe suprafața de 15 ha pe data de 25.05. În procesul de lucru a fost
utilizat tractorul Deutz Fahr la care s-a agregatat stropitoarea SLV 1500. Tariful calculat pentru
un ha de livada stropit constituie 50 lei. Costurile sunt contabilizate în contul de gestiune 811
„Activități de bază”, subcontul 8116 „Cheltuieli de întreținere a livezii”. Calculul se va prezenta
în modul următor:
1. În baza înscrierilor efectuate în Fișa de evidență a lucrării mecanizatorului se vor
calcula pe data de:
- 15.05.21 – 30 ha x 50 lei /tarif per ha = 1000 lei;
- 25.05.21 – 15 ha x 50 lei/ tarif per ha = 750 lei
Total – 1500 lei + 750 lei = 1750 lei (constituie retribuirea muncii pentru efectuarea
lucrărilor de tratare a livezii de măr);
2. Calcularea contribuțiilor de asigurăr sociale în mărime de 24 % va constitui –
2250 lei x 24% = 420 lei;
3. În evidența contabilă vor fi întocmite următoarele formule contabile:
Debit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.6 „Consumuri directe livada de
mere” – 1750 lei
Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” subcontul
531.1 „Datorii salariale” – 1750 lei
36
Debit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.6 „ Consumuri directe livada de
mere” – 420 lei
Credit contul 533 „Datorii față de contribuțiile ASSO” subcontul 533.1
– 420 lei
Luînd în considerare faptul că pe parcursul unei zile lucrătoare se reușește să fie efectuate
lucrări de tratare pe o suprafață de 20 de ha, astfel dacă se va calcula salariul pentru o oră lucrată
acesta constituie 125 lei (1000 / 8 ore), ceea depășește aproape de 7 ori salariul minim garantat în
sectorul real, din acest motiv nu se împovărează lucrul secției contabilitate cu calcule suplimentare
privind adaosul pentru condiții nefavorabile de lucru, deoarece practic acest adaos este deja inclus
în tariful stabilit de conduce.
În salariul suplimentar se înclude și îndemnizația concediul ordinar de odihnă, conform
prevederilor art.112 – 127 din CM.
Pentru calcularea îndemnizațiilor de concediu angajaţilor este necesar de emiterea unui
ordin, aprobat de conducător, privind acordarea concediului, care se emite în baza cererii
angajatului.
Potrivit art 115 al CM concediul de odihnă:
 pentru primul an de muncă se acordă salariaţilor după expirarea a 6 luni de muncă
la unitatea respectivă;
 pentru următorii ani de muncă poate fi acordat salariatului, în baza unei cereri
scrise, în orice timp al anului, conform programării stabilite;
 concediul de odihnă anual poate fi acordat integral sau, în baza unei cereri scrise a
salariatului, poate fi divizat în părţi, una dintre care va avea o durată de cel puţin 14 zile
calendaristice. [1.3]
La entitatea „Gramvil-Agro” SRL reieșind din specificul procesului de producție nu se
practică divizarea perioadei de concediu în mai multe etape. Astfel, se acordă integral.
Tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de
28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de obicei la finele
sezonului agricol, adică începutul lunii decembrie. [1.3]
La entitatea „Gramvil-Agro” SRL se respectă cu strictețe această cerință, fapt dovedit
prin controalele efectuate de către Inspectoratul de Stat al Muncii.
Articolul 116 al Codului muncii prevede că «Programarea concediilor de odihnă anuale
pentru anul următor se face de angajator, de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor, cu cel puţin
2 săptămîni înainte de sfîrşitul fiecărui an calendaristic. La programarea concediilor de odihnă
37
anuale se ţine cont atît de dorinţa salariaţilor, cît şi de necesitatea asigurării bunei funcţionări a
unităţii.
Programarea concediilor de odihnă anuale este obligatorie atît pentru angajator, cît şi
pentru salariat. Salariatul trebuie să fie prevenit, în formă scrisă, despre data începerii concediului
cu cel puţin 2 săptămîni înainte.» [1.3]
În cazul amânării concediului de odihnă anual în legătură cu aflarea salariatului în
concediu medical, îndeplinirea de către acesta a unei îndatoriri de stat sau în alte cazuri prevăzute
de lege, angajatorul şi salariatul vor conveni asupra unei noi perioade de acordare a acestuia.
La întocmirea unui grafic de concediu, trebuie avut în vedere faptul că, de regulă,
concediul anual de odihnă plătit se prelungește cu numărul de zile de sărbătoare nelucrătoare.
La entitatea „Gramvil-Agro” SRL, luînd în considerare procesul tehnogic specific la
necesitate și la cereri suplimentare se vor oferi concedii și pe parcursul anului agricol.
În ordin de concediu se indică tipul şi perioada aflării angajatului în concediu. Concediul
se calculează în baza salariul mediu, care se determină conform prevederilor HG nr.426 privind
aprobarea Modului de calculare a salariului mediu din 26.04.2004, cu modificări şi completări
ulterioare. La calcularea salariului mediu ar trebui avute în vedere următoarele aspecte-cheie
redate în următoarea figură:
stabilirea situației și a circumstanțelor pentru

menținerea salariului mediu;
unitatea de timp utilizată (de exemplu zi

Indicatori specifici calendaristică, zi lucrătoare, oră);
pentru calcularea
perioada de decontare utilizată la calculul
salariului mediu
salariului mediu (de exemplu trei luni, 12 luni);
analiza plăților aferente retribuirii muncii și a

compensațiilor care urmează a fi incluse
în/excluse din calculul salariului mediu;
alte prevederi specifice aplicabile cazurilor

particulare.
Figura 2.3 Etapele cheie la determinarea salariului mediu

38
Tabelul 2.7
Tipurile de plăți care se includ și care nu se includ la determinarea salariului mediu
potrivit HG nr.426 din 26.04.2004
Pct. 3 prevede ce forme de retribuire a muncii Pct.4 stipulează tipurile de plăți și venituri
şi de compensaţii se includ în salariul mediu: care nu pot fi incluse în calculul salariului
mediu:
• salariul pentru lucrul îndeplinit sau timpul • indemnizaţia de eliberare din serviciu,
lucrat în conformitate cu formele şi sistemele de ajutorul de şomaj şi alte indemnizaţii,
salarizare utilizate la întreprindere - tarifele în indiferent de sursele de plată;
acord, salariile tarifare pe oră (zi), salariile de • diurnele şi alte plăţi, raportate la cheltuielile
funcţie lunare, salariile calculate în procente din de deplasare, precum şi sporurile şi
încasări sau în cote din beneficiu, salariul suplimentele la salariu, care se plătesc în loc de
stabilit salariatului în cadrul sistemelor diurnă, solda de campanie;
netarifare de salarizare, salariile de merit etc.; • suma ajutorului material în formă bănească
 sporurile la salariu pentru performanţă sau naturală;
colectivă, înaltă competenţă profesională, înaltă • salariul mediu plătit salariaţilor remuneraţi
eficienţă în muncă şi executarea unor lucrări de în acord sau pe unitate de timp pentru zilele de
importanţă deosebită sau în regim de urgenţă, sărbătoare nelucrătoare care nu coincid cu
zilele de repaus săptămînal, conform art. 111
intensitatea muncii etc. Totodată, premiile şi
din Codul muncii;
recompensele menţionate se includ în cîştigul
• premiile cu caracter unic acordate cu ocazia
din luna pentru care au fost calculate conform zilelor de sărbătoare, inclusiv cu ocazia
actelor de decontare şi, la determinarea sărbătorilor profesionale;
salariului mediu pe 12 luni calendaristice, se iau • plăţile de stimulare (inclusiv premiile) cu
în considerare în întregime sau în ultimele care prilejul jubileelor, pentru muncă activă şi în
revin pentru fiecare lună în cazul perioadei de alte cazuri analogice, plăţi efectuate din contul
decontare de altă durată; fondului de retribuire a muncii,
 plăţile cu caracter stimulatoriu: premiile precum şi recompensele pentru îndeplinirea
stabilite conform sistemului de retribuire a unor însărcinări speciale, care nu se includ în
muncii în vigoare la întreprindere, inclusiv cercul obligaţiunilor lucrătorului;
premiile plătite din beneficiu; premiile anuale, • cadourile şi alte plăţi efectuate din alte surse
decît cele alocate pentru retribuirea muncii;
recompensele pentru rezultatele muncii în
recompensele băneşti pentru ocuparea
ansamblu pe an; sporurile procentuale lunare şi
primelor locuri la concursuri etc.
indemnizaţiile anuale pentru vechime în muncă;
 plata pentru munca în zilele de odihnă şi de
sărbătoare, pentru lucru peste orele de program;
 suplimentele pentru munca prestată în timp de
noapte şi pentru munca în schimburi;
 sumele de indexare a salariului, calculate în
conformitate cu legislaţia;
 alte plaţi cu caracter permanent ce ţin
nemijlocit de lucru.
39
Pentru calcularea salariului mediu la entitatea „Gramvil-Agro” SRL pentru muncitorii din
agricultură este stabilită perioada de decontare, potrivit ptc. 5 al HG nr.426 din 26.04.2004.
Astfel, pentru lucrătorii din unităţile agricole şi recepţionerii de producţie agricolă, care
pe parcursul anului, au funcţionat în regimul zilei sau săptămînii de muncă incomplete cu o durată
diferită - ultimele 12 luni calendaristice precedente evenimentului de care depinde plata respectivă
(de la data de 1 pînă la data de 1).
Pct. 6 al HG nr.426 din 26.04.2004 prevede că salariul mediu se calculează în cazurile
plăţii indemnizaţiei de concediu pe o zi calendaristică.
La determinarea salariului mediu se aplică următoarele normative de timp pct. 7 al HG
nr.426 din 26.04.2004: 29,4 zile - numărul mediu de zile calendaristice pe lună. [1.17]
Concluzionînd cele expuse anterior prezentăm relaţiile de calcul a salariului mediu
conform HG nr.426 din 26.04.2004:
Tabelul 2.8
Relația de calcul al salariului mediu pentru perioada de decontare de 12 luni
perioade de decontare de 12 luni
în cazul lunilor complet baza de calcul
lucrate = numărul lunilor lucrate complet * 29,4
baza de calcul zile lucratoare după grafic
în lipsa lunilor complet
zile lucrate efectiv х zile calendaristice (cu excepţia
lucrate1 =
zilelor de sărbătoare)
Pe parcursul lunii octombrie, angajatul Postu Valeriu, s-a aflat în concediu anual de
odihnă, pe o perioadă de 28 de zile, începînd cu 1 octombrie pînă la 28 octombrie 2021.
Tabelul 2.9
Calculul concediului anual de odihnă
Nr. de zile Nr. de

Nr. de zile Salariul calculat exclusive
calendaristice, cu zile
Perioada de decontare lucrătoare zilele de sărbătoare
excepţia efectiv
după grafic nelucrătoare, lei
sărbătorilor lucrate
Octombrie 2020 31 22 10 3 200,00
Noiembrie 2020 30 21 17 5 360,00
Decembrie 2020 30 22 4 815,29
Ianuarie 2021 28 18 18 5 760,00
Februarie 2021 28 20 18 5 760,00
Martie 2021 30 22 22 6 440,00
Aprilie 2021 30 22 22 8 550,00
Mai 2021 26 19 19 9 310,00
Iunie 2021 30 22 19 7 250,00
40
Iulie 2021 30 21 21 7 250,00
August, 2021 29 20 11 4200,00
Septembrie, 2021 30 22 21 6 100,00
TOAL 352 251 198 73 995,29
Salariul mediu pentru o zi lucrătoare efectiv (73 995,29 lei / 198 373,71
zile), lei
Coeficient egal cu raportul zilelor lucrătoare după grafic zilele 0,7131
calendaristice (251/352)
Salariul mediu pentru o zi calendaristica (373,71 * 0,7131), lei 266,49
Suma concediului calculata reieşind din nr. zilelor calendaristice 7 461,79
(266,49 lei * 28 z.c.)

Prevederile Legii nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activităţi necalificate
cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri se aplică beneficiarilor de lucrări din agricultură din
02.09.2018. Activităţi necalificate cu caracter ocazional specificate la diviziunea 01 din
Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei pot fi exercitate doar în agricultură. Potrivit
legii menţionate: Raportul dintre zilier şi beneficiar se stabileşte în condiţiile prevăzute la art. 1,
prin acordul de voinţă al părţilor, fără încheierea în formă scrisă a unui contract individual de
muncă. Durata zilnică a activităţii necalificate cu caracter ocazional exercitate de către un zilier nu
poate depăşi 8 ore. Persoanele cu vîrsta de la 16 la 18 ani pot lucra 7 ore, iar persoanele cu vîrsta
de la 15 la 16 ani – 5 ore. Nici un zilier nu poate exercita activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o
perioadă mai mare de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic. Străinii şi apatrizii pot
exercita activităţi necalificate cu caracter ocazional după obţinerea permisului de şedere.
În scopul ţinerii evidenţei zilierilor, beneficiarul înregistrează toţi zilierii în Registrul de
evidenţă în pagini distincte, în ordine cronologică.
Registrul respectiv se eliberează contra cost de către Inspecţia teritorială de muncă.
Beneficiarul va prezenta, pînă la data de 15 a fiecărei luni, inspecţiei teritoriale de muncă în a cărei
rază de competenţă este amplasat un Extras din Registrul de evidenţă conţinînd înregistrările din
luna precedentă, pe suport de hîrtie sau în format electronic. Inspectoratul de Stat al Muncii
instituie un registru electronic completat în baza extrasului din Registrul de evidenţă, prezentat de
către beneficiar, în scopul asigurării controlului asupra respectării legislaţiei muncii şi al
coordonării activităţilor de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Termenul maximal
de stocare a informaţiei în registrul electronic constituie 5 ani. La expirarea acestui termen,
informaţia din registrul electronic se nimiceşte.
Plata impozitului pe venit din activitatea necalificată cu caracter ocazional exercitată de
zilier se efectuează de către beneficiar în conformitate cu prevederile CF. Din veniturile obţinute
din activitatea necalificată cu caracter ocazional exercitată de zilier nu se calculează contribuţiile
41
de asigurări sociale de stat obligatorii. Zilierul are obligaţia de a se încadra în sistemul public de
asigurări sociale obligatorii pe bază de contract individual, încheiat cu CNAS.
Angajatorii din agricultură, prevăzuţi la pct. 1.5 din anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999”
calculează contribuții de asigurări sociale conform tarifului de 24% se completează de către
angajatorii din agricultură care practică în decursul perioadei de gestiune nu mai puţin de 95% din
activităţile stipulate în grupele 01.1-01.6 din Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei
prin următoarea formula contabilă (anexa17 ):
Debit contul 811 „Activități de bază” - 27 784,30 lei (115 767,88 * 24%)
Credit contul 533 „Datorii privind ASSO” - 27 784,30 lei
Notă: indicatorii din rândul 1.4 lit.a) și lit.b) se completează de angajatorii din agricultură
(persoane fizice și juridice) care practică în decursul perioadei de gestiune nu mai puțin de 95%
din activitățile stipulate în grupele 01.1-01.6 din Clasificatorul activităților din economia
Moldovei. Pentru determinarea faptului dacă angajatorii menționați desfășoară activitate în
proporție de cel puțin 95% din activitățile stipulate în grupele 01.1-01.6 din Clasificatorul
activităților din economia Moldovei se calculează raportul dintre suma venitului obținut din
activitățile respective și suma venitului din activitatea operațională înregistrată în evidența
contabilă. În acest caz, ambii indicatori ce țin de mărimea venitului obținut se determină pe
perioada de gestiune, conform Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017.
Stabilirea proporției de 95% se asigură prin aprobarea acesteia în Politica de contabilitate
a entității pînă la 1 ianuarie a anului de gestiune. Pînă la depunerea dării de seamă (Forma IPC21)
pentru ultima lună a anului de gestiune, entitatea urmează să aprecieze mărimea efectivă a
proporției în baza indicatorilor anuali ai activității.
În cazul în care entitatea nu a indicat în Politica de contabilitate intenția de practicare a
activității de cel puțin 95% din activitățile stipulate în grupele 01.1-01.6 din CAEM și, efectiv, pe
parcursul anului de gestiune a înregistrat o mărime a acestui indicator mai mare decît 95%, aceasta
este în drept să efectueze recalculul contribuțiilor menționate aplicând tariful redus pentru
calcularea contribuțiilor de 18% cu prezentarea, conform art.188 din Codul fiscal, a dărilor de
seamă corectate.
În cazul în care, pe parcursul anului de gestiune, entitatea a aplicat tariful redus în mărime
de 18%, însă mărimea efectivă a ponderii activităților specificate în grupele 01.1 – 01.6 din CAEM
este sub nivelul stabilit, entitatea, în condițiile stabilite la art.188 din Codul fiscal, va depune dări
de seamă corectate, cu aplicarea tarifului general stabilit.
42
2.2. Perfecţionarea contabilităţii costurilor indirecte de producție şi modul de
repartizare a acestora
În procesul de producție un aspect important în calcularea costului produselor fabricate

și îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP). Conform pct.
5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri
includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. [1.13, pct.
5]
Acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse și urmează a fi incluse în
costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile
ale acesteia.
Potrivit pct. 34 din Indicațiile metodice în componența CIP se includ:
 amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale cu destinaţie de producţie;
 costurile de întreţinere, deservire și reparaţie a imobilizărilor corporale cu destinaţie
de producţie;
 plata pentru leasingul operaţional (arendă, locaţiune) al activelor cu destinaţie de
producţie;
 retribuţiile calculate și contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii (ASSO)
ale personalului administrativ și de deservire a subdiviziunilor de producţie ale entităţii;
 costurile aferente perfecţionării tehnologiilor, organizării producţiei, îmbunătăţirii
calităţii produselor/serviciilor;
 costul (uzura) obiectelor de mică valoare și scurtă durată utilizate în subdiviziunile
de producţie ale entităţii;
 costurile de asigurare a tehnicii securităţii și sănătăţii în muncă, precum și a
condiţiilor normale de lucru în subdiviziunile de producţie ale entităţii;
 costurile serviciilor de pază a subdiviziunilor de producţie ale entităţii;
 costurile de delegare în scopuri de producţie a lucrătorilor încadraţi în procesul
fabricaţiei produselor/prestării serviciilor;
 costurile serviciilor activităţilor auxiliare aferente fabricaţiei produselor/prestării
serviciilor (de exemplu, energiei electrice și termice de producţie proprie);
 alte costuri indirecte legate de gestiunea și deservirea subdiviziunilor de producţie
[1.13, pct. 34]
43
Documentarea CIP trebuie abordată ca justificare a faptelor economice aferente costurilor
indirecte, fiind vorba despre acumularea și repartizarea acestora, precum și, după caz,
documentarea delimitării costurilor indirecte în variabile și constante, determinării capacității de
producție, a bazelor de repartizare, și întocmirea anumitor registre aferente costurilor indirecte etc.
[5.4]
Documentarea costurilor indirecte de producție la etapa inițială se efectuează prin diferite
documente, cum ar fi: borderourile de calculare a amortizării imobilizărilor necorporale și
corporale, bonurile de consum, procesele-verbale de casare a materialelor, tabelele de pontaj,
facturile fiscale, invoice, notele contabile etc. Aceste documente sunt elaborate și înregistrate de
către fiecare responsabil din cadrul entității.[5.4]
Conform Legii nr. 287/2017, CIP se recunosc în baza contabilității de angajamente care
prevede recunoașterea elementelor contabile pe măsura apariţiei acestora, indiferent de momentul
încasării/plăţii de numerar sau al compensării sub altă formă. Deci, dacă costurile (de exemplu, cu
energie electrică, energie termică, apă, gaze naturale, canalizare etc.) se suportă într-o perioadă,
iar documentele aferente (facturi fiscale, invoice-uri etc.) sunt primite și/sau acceptate în altă
perioadă, entitatea va înregistra costurile respective în perioada în care au fost suportate. [1.4.]
Un factor de producţie foarte important pentru fitotehnie precum și în horticultură este
parcul de maşini şi tractoare. Dar, în pofida rolului său enorm, modul de evidenţă a costurilor şi a
lucrărilor mecanizate până în prezent nu-i definitivat, de aceea fiecare entitate de sinestătător
implementează modul său propriu de evidență a acestor consumuri. [2.22, p. 26]
De cele mai multe ori, condiţiile de funcţionare a parcului de maşini şi tractoare sunt
identice la multe entități (gradul înalt de uzură a mijloacelor tehnice, nerespectarea sistematică a
cerinţelor exploatării raţionale din cauza insuficienţei surselor financiare, utilizarea multor obiecte
în baza arendei operaţionale etc.). Astfel, considerăm necesar implementarea unor principi de
înregistrare, grupare şi repartizare a costurilor aferente lucrărilor mecanizate individuale,
asigurând, pe de o parte, comparabilitatea datelor, iar, pe de altă parte, elucidarea particularităţilor
şi obiectivelor fiecărei întreprinderi. [2.22, p. 26]
Analizînd exemplu entității investigate, deşi parcul de maşini şi tractoare reprezintă de
facto o verigă organizatorică unică, componenţa lui este eterogenă şi include, căteva grupe de
mijloace fixe cu destinaţie diferită. De aceea în cadrul SRL „Gramvil-Agro” acestea sunt
repartizate după cum urmează:
Parcul de tractoare. Datorită particularităţilor constructive nici un tractor nu poate
efectua de sine stătător vreo lucrare agricolă sau altă misiune de producţie. Deaceea tractoarele
nu por fi considerate nici ca element constitutiv al fitotehniei, dar nici ca parte concludentă a
44
activităţilor auxiliare (după cum prevăd actele normative în vigoare). În funcţie de componenţa
agregatelor ele pot executa cele mai variate operaţii – atât în agricultură, cât şi în alte domenii de
activitate. Prin urmare, ca element al bazei tehnico-materiale a întreprinderilor agricole tractoarele
n-au apartenenţă ramurală distinctă şi sunt, de fapt, mijloace fixe universale. Respectiv şi
consumurile aferente lor urmează a fi acumulate iniţial într-un subcont de gestiune suplimentar (de
exemplu, în cazul entității SRL „Gramvil-Agro”, contul 821.13 „Costuri de întreținere a
tractoarelor”); [2.22, p. 27]
Parcul combinelor autopropulsate. Spre deosebire de grupa precedentă de mijloace
tehnice, care funcţionează în regim autonom, combinele nu necesită cuplare cu vreo forţă de
tracţiune. Unica lor destinaţie constă în executarea fazei de încheiere a ciclului tehnologic de
cultivare a plantelor. Prin urmare, mijloacele fixe în cauză sunt elemente inseparabile ale
fitotehniei, iarconsumurile aferente lor urmează a fi elucidate în componenţa producţiei de bază
(de exemplu, în cazul entității SRL „Gramvil-Agro”, contul 821.14 „Costuri de întreținere a
combinelor”);
Alte mașini agricole remorcate sau suspendate și inventar. Aceste mijloace de muncă,
de asemenea, nu pot fi utilizate de sine stătător, dar numai în cuplu cu o forţă detracţiune oarecare.
Însă, spre deosebire de tractoare, ele sunt destinate constructiv pentru executarea, de regulă, doar a
unei lucrări. Fără obiectele nominalizate procesul tehnologic în fitotehnie sau horticultură devine
imposibil, iar domeniul lor de folosire se reduce numai la această subramură. Prin urmare,
deopotrivă cu reţelele de irigare, construcţiile de spalieră sau plantaţiile perene pe rod, parcul
mijloacelor tehnice suspendate sau remorcate aparţine funcţional numai fitotehniei sau
horticulturii.. Respectiv şi consumurile aferente întreţinerii lui (în special, uzura şi reparaţia)
urmează a fi înregistrate nemijlocit în componenţa producţiei de bază: pe conturi suplimentare ale
costurilor repartizabile pentru uneltele folosite la cultivarea mai multor culturi (pluguri, boroane
ş. a.) sau nemijlocit pe conturile culturilor respective – pentru uneltele de profil îngust
(încărcătoare de sfeclă, maşini pentru recoltarea porumbului etc.) (de exemplu, în cazul entității
SRL „Gramvil-Agro”, contul 821.8 „Costuri de întreținere altor mijloace fixe”);
Astfel, costurile efective se reflectă în baza documentelor interne, cum ar fi: notele de
consum interne, actele de constatare etc. Costurile specifice întreținerii parcurilor de tractoare,
combine, și alte mașini agricole, de regulă includ:
- piese de rezervă;
- materiale și consumabile;
- uleiuri și lubrifianți;
- anvelope și acumulatoare;
45
- alte reparații curente și de întreținere prestate de terți (revizia tehnică
periodică conform contractelor de garanție etc)
În continuare sunt prezentate înregistrările contabile aferente costurilor de piese și
componente aferente parcului de tractoare agricole, în cazul altor consumuri conținutul acestora
fiind identic:
Tabelul 2.10
Înregistrări contabile privind costurile indirecte de piese aferente reparației
tractoarelor și combinelor agricole
Corespondeţa conturilor Suma,
Nr. Data Conţinut economic
Dt Ct lei
Reflectarea costului
821.13 211.3
pieselor de schimb
1 31.07.2021 „Costuri indirecte „Piese de 15 141,18
pentru tractoare
de întreținere a schimb”
agricole
tractoarelor”
Reflectarea costului
821.14 211.3
pieselor de schimb
31.07.2021 „Costuri indirecte „Piese de 9 651,32
2 pentru combine
de întreținere a schimb”
combinelor”
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor SRL ”Gramvil-Agro”
O examinare aparte necesită situațiile în care entitatea trebuie să înregistreze costuri

anticipate. Acestea cuprind costurile suportate în perioada curentă, dar care se referă la perioadele
viitoare, drept exemplu servind costurile cu asigurarea utilajelor, tractoarelor etc. În astfel de
situații costurile se alocă pe produsele fabricate pe parcursul întregii perioade, de exemplu pe
durata asigurării (3 luni, 6 luni, 12 luni etc.). În cazul dat vor fi întocmite următoarele înregistrări
contabile:
Debit contul 821 „Costuri indirecte de producție”
Credit contul 261 „Cheltuieli anticipate”
O pondere semnificativă în componența costurilor indirecte de producție o deține și
amortizarea mijloacelor fixe, cu o cotă de aproximativ de 78% în cazul întreprinderii SRL
„Gramvil-Agro”. Costurile ridicate pentru uzură în sumă de aproximativ 1481,46 mii lei, față de
totalul cheltuielilor indirecte de producție de 1856,02 mii lei, se datorează faptului că
întreprinderea începînd cu anul 2016 a lansat un proces de renovare și dezvoltare a parcului de
46
tractoare, combine și utilaje agricole, cu scopul de a crește productivitatea și a fi competitive pe
piața produselor agricole.
Evidența mijloacelor fixe intrate în proprietatea entității SRL „Gramvil-Agro”, se
contabilizează luînd în considerare HG cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe nr.941
din 22.12.2020, anterior acestei Hotărîri se conducea după HG cu privire la aprobarea catalogului
mijloacelor fixe și activelor nemateriale nr.338/2003.
Conform SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, punctul 19, amortizarea se
calculează lunar pentru fiecare obiect de evidenţă amortizabil pornind de la valoarea amortizabilă
a obiectului şi durata de utilizare a acestuia. Amortizarea calculată pentru un obiect în perioadă de
gestiune se înregistrează ca majorare a costurilor şi/sau cheltuielilor curente în cazul SRL
„Gramvil-Agro” amortizarea tractoarelor și mașinilor agricole se include în costul de fabricare al
produselor în mod indirect.
În baza politicii de contabilitate entitatea a ales metoda lineară ca calcul a amortizării,
care potrivit SNC „Imobilizări necorporale și corporale” presupune repartizarea uniformă a valorii
amortizabile pe parcursul duratei de utilizare a obiectului. Suma amortizării pentru fiecare perioadă
de gestiune se calculează ca raport dintre valoarea amortizabilă a obiectului şi numărul perioadelor
(anilor, lunilor, zilelor) în cadrul duratei de utilizare a obiectului. Norma amortizării este constantă
pe toată durata de utilizare şi se calculează ca raportul dintre 100% şi durata de utilizare (în ani,
luni, zile). După expirarea duratei de utilizare valoarea contabilă a obiectului este egală cu valoarea
reziduală.
În cadrul entității SRL „Gramvil-Agro” nu este o regulă expres stabilită cu privire la
valoarea reziduală ce urmează a fi stabilită pentru fiecare bun care intră în patrimoniul
întreprinderii, din cauza instabilității economice și variației prețurilor nu poate fi clar stabilită
valoare care va rămîne după amortizarea completă. Totuși cu aproximație pentru unele grupe de
mijloace fixe se stabilește o valoare de la 0,5% pînă la 2% din costul activelor.
Pentru calcularea uzurii mijloacelor fixe se vor întocmi formulele contabile de mai jos
(anexa 18 ):
Debit contul 821 „Costuri indirecte de producție” subcontul 821.1 „Cheltuieli privind
uzura mijloacelor fixe” - 1 481 460 lei
Credit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe” - 1 481 460 lei
Un alt component al costurilor indirecte de producţie în sectorul agricol sunt costurile
serviciile prestate de furnizorii de servicii, deoarece în multe cazuri aceastea nu pot fi atribuite în
mod direct unui produs.
Acestea urmează a fi înregistrate în componența costurilor indirecte de producție prin
47
următoarea operațiune contabilă:
Debit contul 821 „Costuri indirecte de producție”, subcontul 821.8 „Alte costuri
indirecte de producție” - 87 565,36 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” - 87 565,36 lei
Repartizarea CIP se efectuează în baza politicii de contabilitate aprobată de către director,
care oferă indicații concrete privind documentele primare contabile de repartizare, forma și
conținutul, precum metoda de calcul.
Documentele de repartizare, de regulă, sunt documente cu număr impunător de
înregistrări contabile, însă în pratică aceasta are loc în mod electronic în baza unor documente
create conform cerințelor fiecărei entități.
Astfel, entitatea trebuie să identifice persoanele care au inițiat și au aprobat efectuarea
faptelor economice, în cazul dat repartizarea CIP și să stabilească procedurile interne care urmează
a fi aplicate în acest scop, condiție obligatorie conform prevederii Legii nr. 287/2017 (art. 11 alin.
(9)).
Procedurile interne se stabilesc de entitate de sine stator, având structura, componența,
obiectivele etc. în funcție de mai multe aspecte, dar obligatoriu în conformitate cu prevederile
Legii nr. 287/2017.
În practică, de regulă, CIP se repartizează la finele perioadei (de obicei, lunii) concomitent
cu operațiunile de închidere a perioadei. Însă, pentru o analiză detaliată și un control intern eficient,
recomandăm repartizarea CIP separat de „închiderea producerii”, cu întocmirea, după caz, a
anumitor documente: registre, rapoarte etc. Documentul de repartizare a CIP poate fi tratat ca un
document centralizator în care costurile acumulate sunt sistematizate și repartizate pe obiectele de
calculație. [5.4.]
Acesta poate conține diverse informații, precum:
• tipuri de costuri;
• denumirea produselor, unitatea de măsură, cantitatea fabricată;
• centrele de cost (linii tehnologice, secții, procese etc.);
• baza de repartizare (volumul producției fabricate, mărimea costurilor de materiale
directe etc.);
• gradul de utilizare a capacității de producție;
• mărimea CIP neincluse în costul produselor fabricate sau serviciilor prestate etc. [5.4.]
Datorită specificului activității întreprinderii SRL „Gramvil-Agro”, creșterea culturilor
de cîmp și producerea fructelor acumularea costurilor indirecte de producție se efectuează pentru
48
întreaga perioadă a procesului tehnologic, și repartizarea finală a costurilor indirecte de producție
are loc la finele anului agricol, estimativ data de 30.11. a fiecărui an.
Conform politicii de contabilitate, ca bază de repartizare a costurilor indirecte, entitatea
SRL „Gramvil-Agro” a stabilit un set de indicatori care urmează să reflecte o ajustare optimă a
cheltuielilor indirecte în costul final al culturilor de cîmp și al fructelor. De cele mai multe ori ca
bază de repartizare a costurilor indirecte de producție în domeniul fitotehniei se alege ca indicator
numărul hectarelor însămînțate, însă considerăm că aceasta e o abordare incorectă, deoarece de
cele mai multe ori nu reprezintă sinecostul real al produsului final. Deasemenea luînd în calcul
specificul sectorului fitotehniei și horticulturii urmează de menționat că în procesul de repartizare
se va lua în calcul și costurile efectuate pentru producția în curs de execuție, dat fiind faptul că
aceste încep din toamna și continuă încă pentru o perioadă de cel puțin 8 luni.
Așadar, indicatorii care au fost selectați de către entitatea analizată ca bază de repartizare
includ:
- suprafața însămînțată;
- consumul de combustibil pe fiecare cultură;
- salariul direct calculat pe fiecare cultură în baza fișelor de evidență a activității
tractoristului;
- cantitatea de producție recoltată.
Pentru operativitatea de colectare a datelor și prezentarea informației, au fost efectuate
modificări în softul de contabilitate pentru a reuși să se obțină rezultate calitative și corecte,
facilitînd astfel activitatea serviciul contabilitate. Indicatorii respectivi sunt acumulați separat
pentru fiecare produs și se calculează în baza ponderii față de valoarea totală per indicator, apoi se
cumulează în total ajustîndu-se de fiecare dată. În final se va obține o cotă distinctă pentru fiecare
produs. În continuare se va prezenta un model de repartizare a cheltuielilor indirecte în baza datelor
din cadrul SRL „Gramvil-Agro”.
Tabel 2.11
Stabilirea coeficientului de repartizare a costurilor indirecte de producție în
componența produselor finite
49
Indicatori stabiliți pentru repartizarea costurilor indirecte de producție
Denumire produs
Total coeficient de re-

cultivat
baza fișelor de
Consumul de
Cantitatea de
partizare
însămînțată
combustibil
Calculat în
evidență a
Suprafața
lucrărilor
producție
recoltată
Salariul
direct
Lei,
ha Ponderea % litri Ponderea % Ponderea % chintale Ponderea %
MDL
Grîu de toamnă 180 10,34 5985 8,09 47908 9,24 8195 14,82 10,63
Grîu Semințe 50 2,87 1663 2,25 13308 2,57 1905 3,45 2,78
Orz de toamnă 20 1,15 1425 1,93 12334 2,38 1980 3,58 2,26
Porumb 230 13,22 8923 12,06 52818 10,19 22000 39,80 18,82
Floarea Soarelui 430 24,71 19441 26,28 125171 24,15 13000 23,52 24,66
Mere 30 1,72 4253 5,75 51633 9,96 8200 14,83 8,07

Producția în
curs de 0,00
execuție
Grîu de toamnă
roada anului 280 16,09 2658 3,59 76261 14,71 0 0,00 8,60
2022
Orz de toamnă
roada anului 30 1,72 285 0,39 5447 1,05 0 0,00 0,79
2022
Arat de zeble 490 28,16 29346 39,67 133459 25,75 0 0,00 23,39
Total 1740 100 73979 100 518340 100,00 55280 100 100,00
Sursa: Elaborat de către autor în baza datelor SRL „Gramvil-Agro”

În urma stabilirii coeficientului de repartizare pentru fiecare cultură în parte, se va purcede
de repartizat fiecare articol de costuri care s-a reflectat în componența costurilor indirecte de
producție în costul direct al produsului. Așadar pentru culturile de grupa I vor fi repartizate
costurile indirecte de producție conform următoarei înregistrări contabile (anexa 19):
Debit contul 811 „Activități de bază” – 291 134,97 lei
Credit contul 821 „Costuri indirecte de producție” – 291 134,97 lei
Repartizarea costurilor indirecte de producție va fi elucidată mai amănunțit în cadrul
capitolului III al prezentei teze.
În ceea ce privește selectarea bazei de repartizare este de știut că, conform pct. 4 din SNC
„Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, politica
contabilă trebuie aplicată consecvent de la o perioadă de gestiune la alta și modificarea ei este
50
permisă doar în cazul în care aceasta este cerută de sistemul de reglementare normativă a
contabilității sau are ca rezultat informații mai relevante și credibile referitoare la faptele
economice ale entității.
Astfel, responsabilul de repartizare trebuie să fie prudent pentru a nu selecta o bază
nepotrivită. Se atestă și unele cazuri în care responsabilul de organizarea sistemului de control
intern din cadrul entității exclude posibilitatea selectării și include bazele de repartizare direct în
algoritmul de repartizare fără posibilitatea selectării manuale a acestora la întocmirea
documentului (sau selectarea acțiunii din sistem). Alegerea bazei de repartizare a CIP influențează,
în mod direct, formarea costului produsului fabricat. Dat fiind acest fapt, entitățile, de regulă,
analizează destul de minuțios aspectul dat, inclusiv până la repartizarea CIP și calcularea costului
produsului finit. [5.4]
2.3. Contabilitatea costurilor de producție ale activităţilor auxiliare şi repartizarea

acestora pe beneficiari
În activitatea de antreprenoriat, entitățile practicând activități de producție sau servicii pe

lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare.
La acest capitol cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a
acestor tipuri de activități sau o explicar expres menționată, totodată indicaţiile metodice privind
contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor, stipulează că
contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește
aceste activități, precum:
• activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea
serviciilor ce constituie scopul activității entității;
• activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de
exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor
tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe). [1.13]
Pct. 37 din Indicațiile metodice prevede că costurile de producție ale activităților auxiliare
reprezintă costurile legate de:
 producerea ambalajelor;
 furnizarea diferitelor tipuri de energie (de exemplu, a energiei electrice, termice,
aerului comprimat, frigului, apei);
 deservirea cu transport;
51
 reparația mijloacelor fixe;
 fabricația instrumentelor, echipamentelor speciale, pieselor de schimb etc.;
 fabricația altor produse sau prestarea altor servicii cu caracter auxiliar pentru
necesitățile interne ale entității și/sau destinate livrării terților. [1.13, pct. 37]
Rezumînd cele expuse mai sus, putem afirma că activitatea auxialiară în cadrul unei
entități poate reprezenta o activitate de producere sau de prestare a unor servicii în scopul
asigurării și deservirii activității de bază.
În ajutorul clarificării conceptului de activitate auxiliară, urmează să fie luată în calcul
abordarea expusă în CAEM și indicațiile cu privire la stabilirea corectă a tipurilor de activități. Dat
fiind faptul că majoritatea entităților desfășoară ativități cu caracter mixt, CAEM în scopul
colectării datelor statistice, stabilește trei tipuri de activități:
- activitatea de bază;
- activitea secundară;
- activitatea auxiliară.
Nu este specificat în nici o reglementară la nivel instituțional care ar urma să fie ponderea
fiecărei dintre activități, însă cert este faptul că entitatea la nivel de politici și documente interne
trebuie să aibă o descriere și o abordare clară cu privire la clasificarea activităților desfășurate.
În acest sens apare și problematica interpretării costurilor indirecte de producție și anume
întrebarea, dacă ar trebui CIP să fie incluse în repartizate și pentru costurile activităților auxiliare,
sau costurile generate în activitățile auxiliare ar urma să fie repartizate în componența costurilor
directe de producție.
Considerăm că, decizia respectivă modul de contabilizare și planificare a acestor tipuri de
activități ține nemijlocit de fiecare entitate în parte și de speficicul activității desfășurate.
În activitățile auxiliare sunt unele aspecte particularizate și dificile. Astfel, în cadrul
activităților auxiliare complexe se va acorda o atenție sporită aspectelor contabile, precum: Planul
de conturi de lucru al entității adaptat, după caz cu conturile utilizate în activitățile auxiliare;
• metode de evaluare a stocurilor;
• recunoașterea CIP (baze de repartizare, capacitate de producție, metode de repartizare,
reflectarea contabile etc.);
• metode de calculație a costurilor produselor fabricate și/sau serviciilor prestate;
• baze de repartizare și/sau tehnici de repartizare a costurilor activităților auxiliare în
costul activităților de bază și/sau reciproc activităților auxiliare etc. În cazul activităților auxiliare
Planul General de Conturi Contabile recomandă contul 812 „Activități auxiliare”. [5.5]
52
În cadrul entității SRL „Gramvil-Agro”, compartimentul activității auxiliare cuprinde 2
tipuri de activități, prestarea serviciilor agrotehnice și activități de prelucrare, procesare
condiționare a culturilor cerealiere.
Activitatea auxiliară
Prestarea serviciilor Agrotehnice Prelucrarea, procesarea și

condiționarea cerealelor și materialului
semincier
 Retribuirea muncii  Retribuirea muncii

 Contribuții de ASSO  Contribuții de ASSO
 Materiale și consumabile  Materiale și consumabile
 Piese de rezervă  Servicii acordate de terți
 Combustibil  Energie electrică
 Costuri de amortizare a  Piese și materiale
tractoarelor și a combinelor  Costuri de amortizare a utilajelor

Figura 2.4 Clasificarea compartimentului activităților auxiliare la entitatea SRL

„Gramvil-Agro
Sursa: Elaborat de autor în baza informațiilor obținute din cadrul SRL „Gramvil-
Agro”
Analizînd modelul creat la entitatea SRL „Gramvil-Agro”, se evidențiază unele criterii
reglementate de indicațiile metodice și de CAEM, prin faptul că acestea sunt niște activități
ajutătoare activității de producere și de prestare a serviciilor. Opțiunea de a separa costurile de
prelucrare și procesare a cerealelor s-a efectuat din cauza că această activitate este indispensabilă
activității agricole. Astfel, în depedență de procesul tehnologic ales, de condițiile climaterice a
fiecărui sezon, implicarea utilajelor de curățare, calibrare și uscare a cerealelor neapărat va fi
utilizat, generînd costuri suplimentare de producere. Costurile generate din această activitate vor
fi contabilizate în debitul contului de gestiune 812 „Activități auxiliare”.
Analizînd perioada lunii iulie a anului 2021, în care s-au efectuat lucrări de recoltare a
culturilor de grupa I, grîu și orz, activitatea auxiliară în cadrul entității SRL „Gramvil-Agro” a fost
la capacitate maximă, deoarece au fost incluse mai multe utilaje de curățat grînele și de calibrat
materialul semincier pentru lucrările de semănăt pentru roada anului anului 2022. Așadar, au fost
53
calculate costuri pentru retribuirea muncii angajatilor în mărime de 24 160 lei, contribuții de ASSO
5798,40 lei, energie electrică 1756,13 lei, amortizarea mijloacelor fixe 6811,23 lei. Conform
datelor prezentate se vor întocmi următoarele formule contabile (anexa 20):
Pentru reflectarea costurilor privind salariul calculat
Dedit 812 „Activități auxiliare” subcontul 812.1 „Salariu” – 24 160 lei
Credit contul 531 „Datorii salariale” – 24 160 lei
Calcularea contribuțiilor de ASSO
Dedit 812 „Activități auxiliare” subcontul 812.1 „Contribuții ASSO” – 5 798,40 lei
Credit contul 533 „Datorii față de bugetul asigurărilor sociale” – 5 798,40 lei
Reflectarea costurilor privind consumul de energie electrică
Dedit 812 „Activități auxiliare” subcontul 812.1 „Energia electrică” – 1 756,13 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” subcontul 521.1 „Datorii comerciale în
țară” – 1 756,13 lei
Calculcarea costului amortizării pentru utilajul de curățat și calibrat cereale utilizat
Dedit 812 „Activități auxiliare” subcontul 812.1 „Uzura calculată” – 6 811,23 lei
Credit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe” subcontul 124.3 „Amortizarea
mașinilor și utilajelor de transmisie” – 6 811,23 lei
În particular, Indicațiile metodice stipulează că serviciile sau produsele subdiviziunilor
auxiliare, cu excepția serviciilor și produselor reciproce, se evaluează la cost efectiv care se
determină prin relația:
Costul serviciilor și produselor subdiviziunilor auxiliare, cu excepția serviciilor și

produselor reciproce, se contabilizează ca diminuare a costurilor activităților auxiliare concomitent
cu majorarea:
1) activelor − la includerea costului serviciilor sau produselor subdiviziunilor auxiliare în
costul de intrare a imobilizărilor corporale, la reparația imobilizărilor corporale cu respectarea
condițiilor de capitalizare conform SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, la fabricația
activelor în subdiviziunile auxiliare;
54
2) costurilor activităților de bază − la prestarea/transmiterea serviciilor sau produselor
subdiviziunilor auxiliare către subdiviziunile activităților de bază;
3) cheltuielilor curente − la livrarea serviciilor sau produselor subdiviziunilor auxiliare la
terți, în scopuri de distribuire, administrative sau de ieșire a activelor imobilizate și circulante etc.
[3.3]
În practică se aplică diferite metode și tehnici de repartizare a costurilor activității
auxiliare, însă în cadrul SRL „Gramvil-Agro” a fost determinate repartizarea conform metodei
aprobate de entitate.
Tabelul 2.12
Metoda de repartizarea a costurilor activității auxiliare în costul produselor finite
Indicatori stabiliți pentru repartizarea consumurilor activității auxiliare

Denumire produs
cultivat
baza fișelor de
Cantitatea de
însămînțată
Coeficient final de
Calculat în
evidență a
Suprafața
lucrărilor
producție
recoltată
Salariul
direct
repartizare
ha Ponderea % Lei, MDL Ponderea % chintale Ponderea %
Grîu de toamnă 180 72,00 47908 65,14 8195 67,84 68,33
Grîu Semințe 50 20,00 13308 18,09 1905 15,77 17,95

Orz de toamnă 20 8,00 12334 16,77 1980 16,39 13,72
Total 250 100,00 73550 100,00 12080 100 100
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor preluate de la entitatea SRL „Gramvil-Agro”

Conform practicii de repartizare a costurilor auxiliare de producție analizate în cadrul
întreprinderii SRL „Gramvil-Agro”, acestea la fel ca și CIP se vor efectua la finele anului de
gestiune și conturile de gestiune nu vor avea sold.
Pentru a elucida modul de reflectare în bilanțul contabil a înregistrărilor contabile vom
utiliza datele în baza exemplului menționat anterior, privind consumurile auxiliare pentru
producția de grupa I în luna iulie anul 2021, în modul următor:
Debit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.04 „ Consumuri directe grîu”
Credit 812 „Activități auxiliare” subcontul 812.1 „Salariu” – 16 508,53 lei
Credit 812 „Activități auxiliare” subcontul 812.1 „Contribuții ASSO” – 3962,05 lei
Credit 812 „Activități auxiliare” subcontul 812.1 „Energie electrică” – 1 199,96 lei
55
Credit 812 „Activități auxiliare” subcontul 812.1 „Uzura calculată” – 4 654,11 lei
Debit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.04 „ Consumuri directe grîu
semințe”
Credit 812 „Activități auxiliare” subcontul 812.1 „Contribuții ASSO” – 1 040,81 lei
Credit 812 „Activități auxiliare” subcontul 812.1 „Energie electrică” – 315,23 lei
Credit 812 „Activități auxiliare” subcontul 812.1 „Uzura calculată” – 1 222,62 lei
Debit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.04 „Consumuri directe Orz”
Credit 812 „Activități auxiliare” subcontul 812.1 „Contribuții ASSO” – 795,54 lei
Credit 812 „Activități auxiliare” subcontul 812.1 „Energie electrică” – 240,94 lei
Credit 812 „Activități auxiliare” subcontul 812.1 „Uzura calculată” – 934,50 lei
Considerăm că, este oportun ca orice entitate să își stabilească corect activitățile auxiliare
și să utilizele conturile de repartizare ale clasei a 8 contul 812 „Activități auxiliare” pentru a
permite utilizarea datelor la nivelul managementului superior, în scopul optimizării costurilor de
producție și în același timp gestionarea corectă a resurselor întreprinderii.
56
Capitolul III. CONSEDERAȚII METODICE ŞI APLICATIVE AFERENTE
CALCULAȚIEI COSTULUI DE PRODUCŢIE
3.1. Consideraţii privind evaluarea producţiei în curs de execuţie
Procesul complex de consum de materii prime, materiale, forță de muncă, lucrări, servicii,
și de realizare, respectiv livrare și încasare a contravalorii acestor produse, se regăsește în
contabilitatea produselor finite.
Producția în curs de execuție este aceea care nu a trecut prin toate fazele de producție, dar
are un rol foarte important într-o întreprindere deoarece sunt viitoare produse finite. Pe parcursul
ciclului economic reprezentat de produsele, lucrările și serviciile în curs de execuție se consumă
diverse materii prime și energie fizică necesară parcurgerii acestei etape, în care dacă nu sunt
respectate întocmai procesele de producție produsele finite (sau semifabricate) nu vor avea
capacitatea de a îndeplini necesitățile existente. [5.8]
În cadrul producției în curs de execuție se cuprind, de asemenea, lucrările și serviciile,
precum și studiile în curs de execuție sau nedeterminate.
Bunurile de natura celor menționate mai sus sunt considerate ca fiind proprietatea unității
patrimoniale care le deține, în cadrul acestora incluzându-se și bunurile aflate în custodie, în
prelucrare sau consigurație la terți, care se înregistrează distinct în contabilitatea pe categorii de
stocuri.
La intrarea în patrimoniu, producția în curs de execuție și produsele finite se înregistrează
în contabilitate la costul de producție.
Producția în curs de execuție se determină prin inventarierea producției nedeterminate la
finele perioadei, prin metode tehnice de constatare a stadiului sau gradului de efectuare a
operațiilor tehnologice și evaluarea acesteia la costurile de producție. [5.8]
Conform analizei efectuate asupra practicilor utilizate în activitea de producție a SRL
„Gramvil-Agro”, producția în curs de execuție se înregistrează în contabilitate la fiecare final de
an agricol, la costul de producție în debitul contului 215 „Producția în curs de execuție”. Costurile
acumulate pentru semănăturile din toamnă se decontează în componența producției în curs de
execuție și acestea se reiau imediat cum se încep lucrările de primăvară în debitul conturilor de
gestiune din clasa a opta, respective debitul contului 811 „Activități de bază”. Conform acestei
abordări se întocmesc următoarele înregistrări contabile.
- Reflectarea costurilor producției nefinisate în componența producției în curs de
execuție (toamna 2021-1) în cadrul SRL „Gramvil-Agro” (anexa 21)
Debit contul 215 „Producția în curs de execuție” – 1 996 924 lei
57
Credit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.01 „Consumuri directe Grîu”
– 605 992,54 lei
Credit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.04 „Consumuri directe Orz”
– 385 535 lei
Credit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.10 „Consumuri directe privind
arătura de zăble” - 820 154,25 lei
Credit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.011 „Consumuri directe privind
grîu semințe” - 185 242,21 lei
Specificul fitotehniei privind producția în curs de execuție după cum a fost menționat și
mai sus, constă în faptul că la finele anului de gestiune soldurile conturilor de gestiune vor fi
creditate, necătînd la faptul că există încă costuri considerabile pentru producția nefinisată.
Operațiune contabile menționate mai sus vor fi efectuate viceversa și se va credita contul 215
„Producția în curs de execuție” exact la reînceperea lucrărilor în timp, adică începutul lunii martie.
În cazul horticulturii de asemenea pot apărea costuri de producție în curs de execuție, care
vor fi generate în decursul lunii decembrie, și anume se vor acumula costurile pentru lucrările
efectuate pentru tăierile de formare a pomilor și a ramurilor de creștere. Însă depinde foarte mult
de procesul tehnologic adoptat de fiecare entitate, deoarece aceste costuri fie apar în anul current
de gestiune fie se vor acumula direct în conturile de gestiune 811 „Activități de bază”, în anul
următor de gestiune.
Una dintre problemele importante rezidă în alegerea metodei de evaluare a producției în
curs de execuție. Pentru determinarea acestui indicator pot fi utilizate următoarele metode:
1. metoda inventarierii (metoda directă);
2. metoda contabilă (metoda indirectă). Metoda aleasă trebuie în mod obligatoriu să
fie stipulată în politicile contabile ale entităţii. [5.8]
Metoda inventarierii constă în stabilirea cantității producției în curs de execuție în mod
obligatoriu prin inventariere. Inventarierea stocurilor de producţie în curs de execuţie este
precedată de restituirea şi predarea la magazie a materialelor care nu au suferit nicio prelucrare, a
produselor complet finisate, a rebuturilor definitive şi a deşeurilor care nu pot fi asimilate cu
producţia în curs de execuţie.
Desigur această metodă nu este posibil de utilizat în domeniul agriculturii, deorece
presupune inventarierea fizică a produselor și materialelor, însă în procesul de producție a
culturilor de cîmp materialele sunt utilizate și nu ajung să fie cuantificate decît la recoltarea
producției sub forma altor indicatori de exemplu valoarea cantitativă. Dat fiind faptul că procesul
58
de producție nu permite o constatare faptică a producţiei în curs de execuţie, evaluarea acesteia se
va stabili în funcţie de datele evidenţei operative.
În urma celor expuse mai sus, considerăm că pentru evidențierea fazelor ciclului
producției în curs de execuție vom prezenta următoarea figură.
Figura 3.1 Circuitul producției în curs de execuție

Sursa: [5.8]
Din figura expusă mai sus se observă că:

1) costurile efectuate în cursul perioadei de gestiune au fost ocazionate de:
 finisarea producției în curs de execuţie existente la începutul perioadei de
gestiune;
 fabricarea produselor începute şi finisate în cursul perioadei de gestiune;
 operaţiile tehnologice aferente produselor începute şi nefinisate la sfârşitul
perioadei de gestiune, materializate în producţie în curs de execuţie;
2) produsele finisate în perioada de gestiune curentă provin, fie din:
 producția în curs de execuţie existente la începutul perioadei de gestiune şi care au
fost finisate în cursul perioadei, fie din
 produsele începute şi finisate în cursul perioadei de gestiune.[5.8]
Astfel, costul produselor fabricate pe parcursul perioadei de calculație este egal cu suma
costurilor efectuate în perioada curentă la care se adaugă costurile aferente producţiei în curs de
execuţie de la începutul perioadei şi se scad costurile ce revin producţiei în curs de execuţie de la
sfârşitul perioadei de calculație.
59
Afirmația de mai sus poate fi dată de următoarea relație:
PF = TC + PEx0 – Pex1, unde:
PF – costul produselor fabricate pe parcursul perioadei de calculație;
TC – suma costurilor suportate în perioada de calculație;
PEx0 – costurile aferente producţiei în curs de execuţie de la începutul perioadei;
PEx1 – costurile aferente producţiei în curs de execuţie de la finele perioadei. [5.8]
3.2. Direcţii de perfecţionare a contabilităţii şi calculaţiei costului produselor de

fitotehnie și horticole
Costul produselor trebuie calculat prin metode simple care totodată să fie clare şi
accesibile unui cerc larg de utilizatori, aceasta explicându-se prin majorarea bruscă a numărului
de gospodării în consecinţa reformei agrare şi a efectivului de personal abilitat cu funcţia
gestionării resurselor. De asemenea calcularea costului este necesară pentru luarea deciziilor
manageriale şi administrarea întreprinderii în ansamblu, argumentarea economică a preţurilor şi a
propunerilor de bugetare, pronosticare, normare etc. [2.19, pag.68]
În practica națională, o mare parte din entități, la calcularea costului produselor
plantaţiilor pomicole aplică preponderent calculaţia de plan şi calculaţia de gestiune. Însă tendința
la nivel de domeniu agricol, odată cu implementarea noilor tehnologii de cultivare poate fi folosită
şi calculaţia de proiect (sau tehnologică).
Pe de altă parte, calculaţia nu trebuie concepută doar ca un procedeu tehnic, utilizat pentru
determinarea costului unor tipuri de produse. Ea trebuie axată pe esenţa costului ca categorie
economică, pentru ce şi este necesară stabilirea componenţii şi clasificării costurilor vizând
obţinerea produselor. Calcularea costului produselor pomicole corelează strâns cu organizarea
procesului tehnologic, planificarea şi bugetarea costurilor de producţie. Totodată este necesar de
delimitat consumurile pe tipuri de produse (de bază, conjugate şi secundare) în scopul apropierii
maxime a costului calculat de consumurile efective pentru obţinerea lor. [2.19, pag.69]
Modul de calculare a costului trebuie să ţină cont în mod obligatoriu atât de
particularităţile ramurale de formare a costurilor, cât şi de elementele procesului tehnologic de
obţinere a produselor. Aceasta condiţionează, în primul rând, selectarea obiectului de calculaţie.
iar în al doilea rând, prezenţa sau lipsa posibilităţilor pentru raportarea directă a costurilor sau
numai a unei părţi a acestora la tipuri concrete de produse.
Un rol metodologic important la calcularea costului produselor aparţine alegerii
argumentate a unităţii de calculaţie care reprezintă unitatea de măsură a obiectului. Obiectul de
60
calculaţie enunţă volumul total al unui tip de produse, pe când unitatea de calculaţie - doar o parte
a acestuia, egală cu unitatea selectată pentru calcularea costului. In prezent în subramură pomicolă
sunt folosite următoarele unităţi de calculaţie: naturale (de exemplu, tone, chintale, bucăţi) — când
din plantaţii obţin un singur tip de produse şi convenţional-naturale — când obţin câteva tipuri de
produse, iar la efectuarea calculaţiei acestea urmează a fi recalculate într-un produs convenţional.
Unităţile de calculaţie naturale au un avantaj cert faţă de cele convenţional- naturale, deoarece
coincid cu obiectul de evidenţă. Aplicarea tot mai frecventă în ultimii ani a unităţilor de calculaţie
naturale este condiţionată de tehnologiile de cultivare utilizate care presupun obţinerea din plantaţii
doar a unui tip de produse. Ca unităţi de calculaţie sunt adoptate: în plantaţiile pe rod — un chintal
de fructe; în sectorul de înmulţire — o mie bucăţi de puieţi.
Metoda calculării costului produselor în baza obiectului de calculaţie depinde de
convergenţa obiectului de evidenţă a costurilor cu obiectul de calculaţie. precum şi de metoda
contabilizării costurilor de producţie. La selectarea obiectelor de evidenţă a costurilor trebuie de
tins spre corespunderea lor obiectului de calculaţie. [2.19, pag.70]
Selectarea ştiinţific argumentată a obiectelor de evidenţă a costurilor reprezintă cea mai
importantă premisă pentru organizarea eficientă a contabilităţii procesului de producţie, calculaţia
autentică a costurilor şi asigură informaţii necesare pentru analiza profundă a activităţii de
producţie a subdiviziunilor şi a întreprinderii în ansamblu.
In prezent în literatura economică există numeroase clasificări privind metodele de
evidenţă a costurilor şi metodele de calculaţie a costului. Coerenţa dată în agricultură provine din
faptul că pentru clasificarea respectivă se aleg diferite baze iniţiale (uneori chiar şi eronate),
deoarece se recunosc ca identice metodele de evidenţă a costurilor, pe de o parte, cu metodele de
calculaţie a costurilor şi obiectele de evidenţă a costurilor, pe de altă parte. în pomicultură, ca şi
în alte subramuri fitotehnice, asemenea identitate se întâlneşte rar
O importanţă semnificativă pentru calcularea corectă a costului aparţine selectării
argumentate a perioadei de calculaţie. După cum se ştie, în pomicultură, ca şi în alte subramuri ale
fitotehniei, perioada de calculaţie este egală cu anul calendaristic. Insă procesul tehnologic de
obţinere a produselor pomicole derulează mai puţin, încheindu-se până Ia 1 octombrie, iar la unele
specii şi soiuri chiar şi mai timpuriu. Aceasta depinde în mare măsură de intervalul de timp de la
căderea petalelor până la coacere, care diferă pe soiuri şi specii. Dar şi după aceasta întreţinerea
pomilor şi lucrarea solului în livezi nu se întrerupe. Investigaţiile efectuate de savanţi au
demonstrat că consumurile suportate după recoltare constituie de la 14 până la 23 % în structura
costurilor totale ale anului calendaristic pe o livadă sau alta. Aceste consumuri, de fapt. nu se
referă la procesul tehnologic de obţinere a produselor în anul curent. De aceea prin prisma
61
apartenenţei la o perioadă anumită de calculaţie toate consumurile pot fi divizate în două grupe.
La prima grupă se referă consumurile legate de obţinerea produselor numai în perioada de gestiune
curentă, iar la grupa a doua — consumurile aferente obţinerii produselor în perioada de calculaţie
următoare. In costul acestor produse nu pot fi incluse consumurile efectuate în perioadele de
calculaţie precedente. [2.19, pag.71]
Considerăm că repartizarea costurilor de producţie pe perioade de calculaţie reprezintă
un moment semnificativ pentru calculaţia costului produselor de fitotehnie și horticultură.
Calculația costului produselor în cadrul SRL „Gramvil-Agro” începe de la întocmirea
documentelor primare specificate în capitolul II al prezentei lucrări. Actele întocmite deasemenea
au fost reflectate prin operațiuni de înregistrări contabile în cadrul bilanțului întreprinderii în
conturile de gestiune 811 „Activități de bază”, 812 „ Activității auxiliare” și 821 „Costuri indirecte
de producție”.
Nomenclatorul producției cultivate pe parcursul anului 2021 de către entitatea
SRL„Gramvil-Agro” include următoarele tipuri de produse pentru care urmează a fi calcultat
costul de producție:
- Grîu de toamnă – suprafața 180 ha;
- Grîu semințe – suprafața 50 ha;
- Orz de toamnă – suprafața 20 ha;
- Porumb – suprafața 230 ha;
- Floarea soarelui – suprafața 430 ha;
- Mere – suprafața 30 ha.
Soldul inițial al producției în curs de execuție înregistrat în debitul contului 215
„Producția în curs de execuție” constituie suma de 1 996 924 lei. Respectiv la reluarea
lucrărilor din primăvara au fost reflectate sumele cumulate separate pentru fiecare cultură, iar
consumurile reflectate în componența consumului Arat de zăble au fost repartizate conform
coeficientului obținut în urma calculării ponderii obținute în baza numărului de hectare
însămînțate la cultura porumb și floarea soarelui. În tabelul de mai jos este prezentată
modalitatea în care au fost repartizată suma de 820 154,25 în componența contului 215
„Producția în curs de execuție” subcontul 215.1 ”Arătura de zăble”.
62
Tabelul 3.1
Repartizarea costurilor aferente producției în curs de execuție în componența
produselor
Denumire Producția în curs Suprafața Coeficient de Suma
produs de execuție însămînțată repartizare în baza repartizată
(Arătura de zăble) în 2022 ponderii culturii
sold la 01.03.21 conform suprafeței
însămînțate
Porumb 230 34,85 285 823,75
Floarea 430 65,15 534 330,50
Soarelui
Total 820 154,25 660 100 820 154,25
După efectuarea repartizării costurilor acumulare în subcontul analitic ”Arătura de zăble”,

contul 215 „Producția în curs de execuție” se va credita în felul următor.
Tabelul 3.2
Înregistrări contabile privind transferarea soldului producției în curs de
execuție la începutul perioadei de gestiune
Conţinut Corespondeţa conturilor Suma, lei
Nr. Data
economic Dt Ct
Transferarea soldului
PEx 811.01
1 215.1 „Grîu de
01.03.21 la începutul lunii în „Grîu de 605 992,54
toamnă”
conturile de gestiune toamnă”
PEx 811.04
2 215.1 „Orz de
01.03.21 la începutul lunii în „Orz de 385 535
toamnă”
conturile de gestiune toamnă”
PEx 811.011 215.1 „Grîu
3 la începutul lunii în „Grîu
01.03.21 semințe” 185 242,21
conturile de gestiune semințe”
PEx
811.03 215.1 „Arat de 285 823,75
4 la începutul lunii în
01.03.21 „Porumb” zeble”
conturile de gestiune
63
PEx 811.02 215.1 „Arat de 534 330,50
5 la începutul lunii în „Floarea
01.03.21 zăble”
conturile de gestiune Soarelui”
Sursa: elaborat de autor în baza datelor entităţii „Gramvil-Agro” SRL
Ulterior transferării soldurilor producției în curs de execuție, se va începe din nou

procesul de producție pentru o perioadă de aproape un an agricol, adică pînă la finele lunii
noiembrie. Pentru culturile de grupa I, grîu de toamnă și orz de toamnă, recoltarea se va petrece în
perioada lunilor de vară, iunie-iulie, astfel producția recoltată conform politicii contabile a
întreprinderii, evaluarea intrării producției din cîmp se va înregistra la cost planificat. Pentru
culturile cerealiere costul planificat pentru anul 2021 este de 1 leu. Conform documentelor de
recepție a producției agricole din cîmp se vor înregistra pentru luna iulie cantități de cereal recoltate
după cum urmează:
- Grîu de toamnă – 819 500 kg x 1 leu = 819 500 lei;
- Grîu semințe – 190 500k kg x 1 leu = 190 500 lei;
- Orz de toamnă – 198 000 kg x 1 leu = 198 000 lei.
Înregistrările contabile pentru reflectarea producției recoltate din cîmp se vor întocmi
astfel:
Debit contul 216 „Produse” subcontul 216.1 „Produse finite grîu”
– 819 500kg / 819 500 lei
Credit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.01 „Consumuri directe Grîu”
– 819 500 lei
Debit contul 216 „Produse” subcontul 216.1 „Produse finite grîu semințe”
– 190 500 kg / 190 500 lei
Credit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.011 „ Consumuri directe Grîu
semințe” – 190 500 lei
Debit contul 216 „Produse” subcontul 216.1 „Produse finite orz”
– 198 000 kg / 198 000 lei
Credit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.04 „ Consumuri directe Orz”
– 198 000 lei
Analogic acestui exemplu se vor efectua înregistrările și pentru celelalte produse cultivate
în cadrul entității, doar că se va ținea cont de costurile de intrare planificate conform politicii de
64
contabilitate.
La etapa recoltării, în cazul prezentat mai sus, pentru culturile de grupa I, în conturile de
gestiune 811 „Activități de bază” deja sunt accumulate consumuri considerabile, însă este prea
devreme pentru a se purcede la calculația costului grîului sau orzului. De ce menționăm acest fapt,
deoarece pe perioada păstrării grîului, desi fiind depozitat, vor avea loc activității auxiliare aferente
producției de grîu sau orz. În perioada lunii august angajații din secția fățarea vor participa la o
serie de procese tehnologice privind prelucrarea, curățarea, calibrarea grîului, care va dura decurs
de cîteva săptămâni. Costurile respective vor fi acumulare în debitul contului 812 „Activități
auxiliare” și urmează să fie repartizate la finele perioadei de gestiune în componența contului 811
„Activități de bază”, prin metoda repartizării aprobată prin politica internă de contabilitate.
Etapele precedente care au fost prezentate mai sus, fac parte din prima etapă de calculație
a costului dacă abordăm, adică doar de acumulează costurile și se documentează conform
procedeelor interne. Calculația propriu zisă, se va iniția cu repartizarea CIP. Metoda de repartizare
a CIP a fost descrisă în capitolul II, subcapitolul 2.2, astfel, aceiași coeficienți de repartizare vor fi
utilizați și în exemplul următor. Însă pentru simplificarea și claritatea prezentării datelor nu vom
utiliza toată analitica contului 821 „Costuri indirecte de procuție”, însă vom grupa consumurile
principale în modul următor la finele anului de gestiune în cadrul SRL „Gramvil-Agro”:
- CIP privind uzura calculată – 1 490 547 lei
- CIP cu privire la piese de rezervă și consumabile – 294 700 lei
- Alte CIP – 72 666 lei
Coeficienții de repartizare obținuți conform metodei implementate îm cadrul
întreprinderii sunt extrași din tabelul 2.10 și constituie:
 Grîu de toamnă – 10,63 %;
 Grîu semințe – 2,78%;
 Orz de toamnă – 2,26%.
65
Tabelul 3.3
Repartizarea CIP în cadrul cheltuielilor directe de producție pentru culturile de grupa I
Costuri indirecte de producere

Denumire produs
repartizare stabilit
Coeficient de
Total repartizat
rezervă și
materiale
calculată
Alte CIP
Piese de
Uzura
Conform Conform Conform
Ponderea % Total Total Total
Ponderii Ponderii Ponderii
Grîu de
10,63 1490547,00 158445,15 294700,00 31326,61 72666,00 7724,40 197496,15
toamnă
Grîu Semințe 2,78 1490547,00 41437,21 294700,00 8192,66 72666,00 2020,11 51649,98
Orz de toamnă 2,26 1490547,00 33686,36 294700,00 6660,22 72666,00 1642,25 41988,83
Total 15,67 233568,71 46179,49 11386,76 291134,97
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor „Gramvil-Agro” SRL
În baza datelor din tabel vor fi întocmite înregistrările contabile de mai jos:
Reflectarea CIP în cadrul costurilor directe privind producția de grîu de toamnă
Debit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.01 „Consumuri directe Grîu”
– 197 496,15 lei
Credit contul 821 „Costuri indirecte de producție” subcontul 821.1 „Uzura calculată”
– 158 445,15 lei
Credit contul 821 „Costuri indirecte de producție” subcontul 821.13 „Piese de rezerva”
- 31 326,61 lei
Credit contul 821 „Costuri indirecte de producție”subcontul 821.8 „Alte CIP”
– 7 724,40 lei
Reflectarea CIP în cadrul costurilor directe privind producția de grîu de semințe
Debit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.011 „ Consumuri directe grîu
seminte” – 51 649,98 lei
– 41 437,21 lei
– 8 192,66 lei
Credit contul 821 „Costuri indirecte de producție” subcontul 821.8 „Alte CIP”
– 2 020,11 lei
Reflectarea CIP în cadrul costurilor directe privind producția de orz
66
Debit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.04 „Consumuri directe Orz”
– 41 988,83 lei
– 33 686,36 lei
– 6 660,22 lei
Credit contul 821 „Costuri indirecte de producție”subcontul 821.8 „ Alte CIP”
– 1 642,25 lei
La finalizarea repartizării costurilor indirecte de producție, următorul pas va urma să
descriem repartizarea costurilor care au fost acumulate în cadrul activității auxiliare. Coeficienții
de repartizare obținuți conform metodei implementate îm cadrul întreprinderii sunt extrași din
tabelul 2.11 și constituie:
 Grîu de toamnă – 68,33 %;
 Grîu semințe – 17,95 %;
 Orz de toamnă – 13,72 %.
După cum am menționat anterior, perioada activității auxiliare pentru pregătirea
produselor finite de grupa I va dura cel mult 2 luni, astfel va fi extrasă valoarea costurilor anume
pentru perioada respective.
Tabelul 3.4
Repartizarea costurilor activității auxiliare în cadrul cheltuielilor directe de producție
pentru culturile de grupa I
Costuri ale activității auxiliare

Denumire produs
repartizare stabilit
Coeficient de
Total repartizat
Contribuții de
calculată
Energia
Calculat
electrică
Salariul
Uzura
ASSO
Conform Conform Conform Conform

Ponderea % Total Total Total Total
Ponderii Ponderii Ponderii Ponderii
Grîu de
68,33 24160,00 16508,53 5798,40 3962,05 1756,13 1199,96 6811,23 4654,11 26324,65
toamnă
Grîu Semințe 17,95 24160,00 4336,72 5798,40 1040,81 1756,13 315,23 6811,23 1222,62 6915,37
Orz de toamnă 13,72 24160,00 3314,75 5798,40 795,54 1756,13 240,94 6811,23 934,50 5285,73
Total 100 24160,00 5798,40 1756,13 6811,23 38525,76

În baza datelor din tabel vor fi întocmite înregistrările contabile de mai jos:
67
Reflectarea costurilor activității auxiliare în cadrul costurilor directe privind producția de
grîu de toamnă
Debit contul 811 „Acitivtatea de bază” subcontul 811.01 „Consumuri directe Grîu”
– 26 324,65 lei
Credit contul 812 „Activități auxiliare” subcontul 812.1 „Salariul calculat”
– 16508,53 lei
Credit contul 812 „Activități auxiliare” subcontul 812.2 „Contribuții ASSO”
– 3 962,05 lei
Credit contul 812 „Activități auxiliare” subcontul 812.3 „Energie Electrica”
– 1 199,96 lei
Credit contul 812 „Activități auxiliare” subcontul 812.4 „Uzura calculată”
– 4 654,11 lei

grîu semințe
Debit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.011 „Consumuri directe grîu
– 4 336,72 lei
– 1 040,81 lei
– 315,23 lei
– 1 222,62 lei

orz de toamnă
Debit contul 811 ”Activități de bază” subcontul 811.04 „Consumuri directe Orz de
toamnă” – 5 285,73 lei
– 3 314,75 lei
– 795,54 lei
68
– 240,94 lei
– 934,50 lei
Finalizînd toate etapele de repartizare descrise mai sus, consumurile au ajuns în debitul
contului de gestiune 811 „Activități de bază” astfel începe să se contureaze deja costul produsului
finit.
Deasemenea, în debitul contului 811 „Activități de bază”, subcontul 811.6 „Consumuri
privind plata de arendă pentru terenurile agricole”, SRL „Gramvi-Agro” acumulează costurile
privind plata pentru terenurile agricole în posesie. Calculul acestei plăți se efectuează anual
conform contractului de arendă a terenurilor agricole. Cuantumul plății de arendă și termenele de
achitare sunt indicate în contract, așadar urmează să fie onorate obligațiunile față arendatori.
Aceste consumuri se încadrează în costuri repartizabile, deaceea la fel ca și celelalte consumuri
ale entității vor fi redistribuite. În acest caz, ca bază de repartizare se va utiliza în calitate de
indicator doar suprafața exprimată în hectare. În tabelul de mai jos vom prezenta efectuarea
repartizării plății de arendă în baza coeficientului suprafeței însămînțate a culturilor de cîmp și a
suprafeței plantate de meri.
Tabelul 3.5
Repartizarea costurilor privind plata de arendă a terenurilor agricole pentru anul 2021
Indicatori stabiliți pentru repartizarea plății de arendă a terenurilor
Total coeficient de re-

Denumire produs
agricole
cultivat
partizare
arendă pentru
însămînțată
Suprafața
terenurile
Plata de
agricole
ha Ponderea % Lei, Mdl Ponderea %

Grîu de toamnă 180 19,15 1545679,00 19,15 295981,09
Grîu Semințe 50 5,32 1545679,00 5,32 82216,97
Orz de toamnă 20 2,13 1545679,00 2,13 32886,79
Porumb 230 24,47 1545679,00 24,47 378198,05
Floarea Soarelui 430 45,74 1545679,00 45,74 707065,93
Mere 30 3,19 1545679,00 3,19 49330,18
Total 940 100 100 1545679,00

69
În baza datelor din tabel vor fi întocmite înregistrările contabile pentru culturile de cîmp de grupa
I, după cum urmează:
Reflectarea costurilor plății de arendă pentru terenurile agricole arendate în cadrul
costurilor directe privind producția de grîu de toamnă
Debit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.01 „Consumuri directe Grîu”
– 295 981,09 lei
Credit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.6 „Consumuri privind plata de
arendă pentru terenurile agricole” – 295 981,09 lei
costurilor directe privind producția de grîu de semințe
Debit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.011 „Consumuri directe grîu
costurilor directe privind producția de orz de toamnă
Debit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.04 „Consumuri directe Orz de
toamnă” – 32 886,79 lei
Plata de arendă pentru terenurile agricole arendate a încheiat etapa finală de repartizare a
costurilor și costurilor de producție, astfel fiecare produs obținut de către întreprindere poate fi
evaluat la cost real de producție. Pentru analiza valorii fiecărui produs cultivat din grupa I, și pentru
a afla costul de producție al acestui, vom plasa într-un tabel datele obținute în urma repartizării și
deasemenea vom efectua ajustările privind abaterile de la costul planificat și costul efectiv sau
real.
70
Tabelul 3.6
Repartizarea diferenței de preț dintre costul planificat și costul efectiv
DEBIT 811 CREDIT 811
ROADA 2022
DIFERENTA Diferent
DE PRET a pret/kg
CULTURA kg suma
Cantitate Suma
4=1-3 6=4/2 8=7*6
1 2 3 4 6 7 8
811.01 GRÎU 1.125.794,43 819.500,00 819.500,00 306.294,43 0,37 0,00
811.02 GRÎU SEMINȚE 326.024,53 190.500,00 190.500,00 135.524,53 0,71 65.000,00 46.241,97
811.04 ORZ 465.695,61 198.000,00 198.000,00 267.695,61 1,35 0,00
TOTAL 1.917.514,57 1.208.000,00 1.208.000,00 709.514,57 65.000,00 46.241,97

NEAJUNSURI TOTAL
REALIZAT 711 STOC 216
714 VERIFICARE
kg suma kg suma kg suma Suma
10=9*6 12=11*6 14=13*6 15=14+12+10+8

9 10 11 12 13 14 15
819.500,00 306.294,43 0,00 0,00 0,00 306.294,43
125.500,00 89.282,56 0,00 0,00 0,00 135.524,53
198.000,00 267.695,61 0,00 0,00 0,00 267.695,61
1.143.000,00 663.272,60 0,00 0,00 0,00 0,00 709.514,57

Sursa: elaborat de către autor în baza datelor din cadrul „Gramvil-Agro”
Conform datelor prezentate în tabelul de mai sus, urmează să precizăm că, conform politicii
de contabilitate a SRL „Gramvil-Agro” evaluarea producției recepționată din cîmp se
contabilizează la cost planificat, astfel, costul planificat pentru anul 2021 pentru producția de grupa
I a fost stabilită la cost de 1 leu. Respectiv, cantitatea totală de cereale prezentată în coloana 2 din
tabelul 1.15, în mărime de 1 208 000 kg a fost evalută la preț de 1 208 000 lei, și a fost înregistrată
în debitul contului 216 „Produse finite” și creditul contul de gestiune 811 „ Activități de bază”. Ca
urmare a repatizării costurilor în în costul direct al produselor s-au obținut datele incluse în coloana
1 al tabelului de mai sus, cee ce de fapt constituie debitul contului 811 „ Activități de bază”. Pentru
a afla costul final al produsului se va analiza diferența dintre soldul final debitor al contului de
gestiune 811 „Activități de bază” și creditul acestuia adică producția evaluate la cost planificat. În
cazul entității SRL „Gramvil-Agro” conform coloane 4 din tabelul 1.15 sunt reflecate diferențele
dintre costul real și costul planificat, așadar costul final al culturilor de grupa I va constitui:
71
Denumire Produs Cost planificat ,lei Diferența de cost Cost efectiv
Grîu 1,0 0,37 1,37
Grîu semințe 1,0 0,71 1,71
Orz 1,0 1,35 2,35
Sursa: elaborat de către autor în baza datelor din cadrul „Gramvil-Agro”
Odată cu obținerea acestor rezultate, entitatea urmează să efectueze operațiunile de

corectare a abaterilor de preț conform informațiilor prezentate în tabelul 1.15 pentru următoarele
operațiuni:
Reflectarea abaterilor de preț pentru produsele utilizate la însămînțarea terenurilor pentru
roada viitoare
Debit contul 215 „Producția în curs de execuție” subcontul 2151 „Grîu”
– 46 241,97 lei
Debit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.01 „ Consumuri directe Grîu”
– 46 241,97 lei
Decontarea diferenței de preț la costul de vînzare al produselor
Debit contul 711 „Costul vănzărilor” subcontul 7111 „valoarea contabilă a produselor
vîndute grîu” – 306 294,43 lei
Credit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.01 „ Consumuri directe Grîu”
– 306 294,43 lei
vîndute grîu semințe” – 82 282,56 lei
Credit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.01 „ Consumuri directe grîu
semințe” – 82 282,56 lei
vîndute grîu semințe” – 267 695,61 lei
Credit contul 811 „Activități de bază” subcontul 811.01 „ Consumuri directe orz”
– 267 695,61 lei
Repartizarea costurilor de producție în ramura fitotehniei și horticulturii reprezintă de
regulă un proces anevoios și de durată. După cum am menționat în prezenta teză, rolul conturilor
de repartizare reprezintă indicatori semnificativi și necesari. Organizarea corectă a contabilității
de gestiune, va facilita alegerea metodei optime de repartizare, va reflecta situația privind
consumurile la orice moment și desigur va contribui la o creștere ecomonică și calitativă a
producției finite.
72
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În baza investigaţiilor ştiinţifice efectuate de autor la capitolul perfecţionării contabilităţii
costurilor şi calculației costului produselor din fitotehnie și horticole rezultă următoarele concluzii
şi recomandări:
Implementarea standardelor naţionale de contabilitate (S.N.C.) şi a Planului general de
conturi a lărgit substanţial posibilităţile agenţilor economici vis-a-vis de gestionarea eficientă a
resurselor, pronosticarea costurilor şi a calculației costurilor.
Ca elemente de bază ale contabilităţii evidenţa costurilor şi calcularea costului produselor
agricole (inclusiv din fitotehnie și horticole) au ca scop asigurarea tuturor verigilor de conducere
cu informaţii autentice şi oportune pentru desfăşurarea durabilă a activităţii de producţie şi luarea
deciziilor manageriale optime pe baza criteriilor de profit.
În acest context examinarea critică a modului de ţinere a evidenţei costurilor şi metodelor
de calculație a costului produselor subcomplexului de fitotehnie și horticole, precum şi stabilirea
direcţiilor prioritare de perfecţionare a acestora în întreprinderile agricole sînt actuale atât în plan
ştiinţific, cât şi aplicativ, ceea ce, de fapt, şi a determinat selectarea temei în cauză ca obiect de
studiu.
Contabilitatea contabilităţii costurilor şi calculației costului produselor din fitotehnie și
horticole la entității „Gramvil-Agro” SRL este ţinută în baza Legii contabilităţii și raportării
financiare, Standardelor Naţionale de Contabilitate, Planului general de conturi contabile, Codului
muncii şi altor acte normative ce reglementează operațiunile activității economice externe.
Pentru operativitatea de colectare a datelor și prezentarea informației, au fost efectuate
modificări în softul de contabilitate pentru a reuși să se obțină rezultate calitative și corecte,
facilitînd astfel activitatea serviciul contabilitate. Indicatorii respectivi sunt acumulați separat
pentru fiecare produs și se calculează în baza ponderii față de valoarea totală per indicator, apoi se
cumulează în total ajustîndu-se de fiecare dată. În final se obține o cotă distinctă pentru fiecare
produs.
În urma stabilirii coeficientului de repartizare pentru fiecare cultură în parte, se va purcede
de repartizat fiecare articol de costuri care s-a reflectat în componența costurilor indirecte de
producție în costul direct al produsului.
73
Conform datelor prezentate teză și conform politicii de contabilitate a SRL „Gramvil-
Agro” evaluarea producției recepționată din cîmp se contabilizează la cost planificat, astfel, costul
planificat pentru anul 2021 pentru producția de grupa I a fost stabilită la cost de 1 leu. Respectiv,
cantitatea totală de cereale a fost evalută la preț bugetat, și a fost înregistrată în debitul contului
216 „Produse finite” și creditul contul de gestiune 811 „Activități de bază”. Pentru a afla costul
final al produsului se analizează diferența dintre soldul final debitor al contului de gestiune 811
„Activități de bază” și creditul acestuia adică producția evaluate la cost planificat. În cazul entității
SRL „Gramvil-Agro” sunt reflecate diferențele dintre costul real și costul planificat.
Generalizând modul de evidență contabilă aferentă perfecţionării contabilităţii costurilor
şi calculației costului produselor din fitotehnie și horticole la entitatea SRL „Gramvil-Agro” SRL,
putem concluziona că este efectuată conform actelor legislative în vigoare.
74
BIBLIOGRAFIE
I. ACTE LEGISLATIVE ȘI NORMATIVE

1.1. Codul Fiscal al Republicii Moldova: nr. 1163 din 24.04.1997. Monitor Oficial al Republicii
Moldova, 1997, nr. 62, 522.
1.2. Codul Civil al Republicii Moldova: nr. 1107 din 06.06.2002. Monitor Oficial al Republicii
Moldova, 2002, nr. 82-86, 661.
1.3. Codul Muncii al Republicii Moldova: nr. 154 din 28.03.2003. Monitor Oficial al Republicii
Moldova, 2003, nr. 159-162, 648
1.4. Legea contabilităţii şi raportării financiare: nr. 287 din 15.12.2017. Monitor Oficial al
Republicii Moldova, 2018, nr. 1-6, 22.
1.5. Legea cu privire la pomicultură: nr. 728 din 06.02.1996. Monitor Oficial al Republicii
Moldova, 1996, nr. 17-18, 188.
1.6. Legea salarizării: nr. 847 din 14.02.2002. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.
50-52, 336.
1.7. Legea privind exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de
zilieri nr. 22 din 23.02.2018. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 50-52, 336.
1.8. Legea privind sistemul public de asigurări sociale: nr. 489 din 08.07.1999. Monitor Oficial al
1.9. Legea privind instituirea unor măsuri de susţienere a activităţii de întreprinzător şi modificarea
unor acte normative: nr. 60 din 24.04.2020. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.
108-109, 186.
1.10. SNC „Particularităţile contabilităţii în agricultură”, aprobat prin Ordinul Ministerului
Finanţelor Republicii Moldova privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate: nr.
118 din 06.08.2013. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 177-181, 1224. 94
1.11. SNC „Costurile îndatorării”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor Republicii
Moldova privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate: nr. 118 din 06.08.2013.
Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 177-181, 1224.
1.12. SNC „Stocuri”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor Republicii Moldova privind
aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate: nr. 118 din 06.08.2013. Monitor Oficial al
1.13. Indicații metodice privind contabilitatea costurilor de producție și calculația costului
produselor și serviciilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor Republicii Moldova
75
privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate: nr. 118 din 06.08.2013. Monitor
Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 177-181, 1224.
1.14. Planului general de conturi contabile, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor
Republicii Moldova: nr. 119 din 06.09.2013. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2013,
nr. 177-181, 1225.
1.15. Standardul Internaţional de Contabilitate 41 Agricultura. Disponibil:
https://mf.gov.md/ro/content/standardele-interna%C8%9Bionale-de-raportare-
financiar%C4%83-2017-red-book.
1.16. Standardul Internaţional de Contabilitate 41 Stocuri. Disponibil:
https://mf.gov.md/ro/content/standardele-interna%C8%9Bionale-de-raportare-
financiar%C4%83-2017-red-book.
1.17. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile
cu autonomie financiară: nr. 743 din 11.06.2002. Monitor Oficial al Republicii Moldova,
2002, nr. 78-81, 841. 95
1.18. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Modului de calculare a
salariului mediu: nr. 426 din 26.04.2004. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.
73-76, 570.
1.19. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la modul de repartizare a mijloacelor
Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural: nr.455 din 21.06.2017.
Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.201-213, 537.
1.20. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind modul de înregistrare la venituri, punere
pe rod, casare și defrișare a plantațiilor perene: nr.705 din 20.10.1995. Monitor Oficial al
Republicii Moldova, 1995, nr.73, 600.
1.21. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului privind
stabilirea cuantumului de motorină din ajutorul umanitar extern acordat de către România,
destinat suportului agriculturilor afectați de seceta din 2020: nr.27 din 11.03.2021. Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.77, 65.
1.22. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Reglementării tehnice
„Măsurile de protecție a solului în cadrul practicilor agricole”: nr.1157 din 13.10.2008.
Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 193-194, 1195.
1.23. Ordinul Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor cu privire la aprobarea
Normelor de consum de combustibil şi lubrifianţi în transportul auto: nr. 172 din 09.12.2005.
Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr, 59-62, 223.
76
1.24. Ordinul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, cu privire la norma de consum
a motorinei la efectuarea lucrărilor agricole: nr.39 din 01.03.2016. Monitor Oficial al
Republicii Moldova, 2016, nr, 59-67, 405.
1.25. Ordinul Ministerului Finanţelor Republicii Moldova cu privire la aprobarea formularului
tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală” şi a Instrucţiunii privind
completarea acestuia: nr. 118 din 28.08.2017. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2017,
nr. 340-351, 1750.
1.26. Regulamentul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare privind gestionarea
produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților în economia națională: nr.231 din 28.11.2003.
Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 218, 461.
1.27. Convenţia colectivă a Ministerului Economiei şi Infrastructurii cu privire la modelul
Tabelului de evidenţă a timpului de muncă: nr. 17 din 28.02.2020. Monitor Oficial al
1.28. Convenţia colectivă (nivel de ramură) a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare
pentru anii 2017-2020: nr. 1 din 19.01.2007. Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.
29-31, 130. Modificat: 2020, nr. 70-74, 245 în vigoare 06.04.2020. Modificat: 2020, nr. 226-
228, 773 în vigoare 04.10.2020.
II. MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROŞURI
2.1. BĂDICU G., MIHAILA S. Contabilitatea de gestiune avansată. Manual. ASEM, Editura:
Tipografia Centrală, Chișinău: 2020. 224 p. ISBN: 978-9975-75-988-5.
2.2. BACIU, Aurelian A. Pomicultură Generală. Manual, Craiova, 2005. 504np. ISBN 973-742-
101-9.
2.3. BĂBĂLĂU R., FRECĂUȚEANU A. Evidența contabilă în unitățile agricole. Chișinău,
2011. 299 p. ISBN 9975-78-056-3.
2.4. BERCA, Mihai. Transformarea modernă a agriculturii. Manual, București, 2011. 966 p.
ISBN 978-973-40-0899-5.
2.5. CARAMAN, S., CUŞMĂUNSĂ, R. Contabilitatea managerială: note de curs. Chişinău:
Tipografia Centrală, 2015. 188 p. ISBN 978-9975-53-454-3.
2.6. DIACONU, P., ALBU, N., STERE, M. Contabilitate managerială aprofundată. Bucureşti:
Editura Economică, 2003. 330 p. ISBN 973-590-801-8.
2.7. DUMITRANA, M. Contabilitatea de gestiune &. Control de gestiune: ed. a 2-a rev.
Bucureşti: Editura InfoMega, 2005. 421 p. ISBN 973-7853-05-9.
77
2.8. EBBEKEN, K., POSSLER, L., RISTEA, M. Calculaţia şi managementul costurilor.
Bucureşti: Editura Teora, 2001. 390 p. ISBN 973-20-0581-5.
2.9. GRIGOROI, Liliana, ş. a. Contabilitatea întreprinderii. Manual. Editura: Chișinău Cartier,
Ediția III, 2021. 800 p. ISBN 978-9975-86-456-5 (Cartier). – ISBN 978-9975-75-984-7
(ASEM)
2.10. IACOB, Constanţa, SIMIONESCU, Silvia, MANEA, Delia. Contabilitatea de gestiune.
Instrument fundamental al activității manageriale. Editura Universitaria, 2016. 314 p. ISBN
978-606-14-0990-7.
2.11. NEDERIŢA, Alexandru ş. a. Contabilitate managerială. Chişinău: ACAP, 2000. 264 p.
ISBN 9975-9547-7-4.
2.12. SGÂRDEA, F.M. Contabilitatea managerială aprofundată. Bucureşti: Editura ASE, 2011.
360 p. ISBN 978-6065-05507-0.
2.13. БУЛГАКОВА, С.В. Бухгалтерский управленческий учет. Учебник. Москва:
«КНОРУС», 2017. 288 с. ISBN 978-5-406-04960-0.
2.14. ВАХРУШИНА, М. А. Бухгалтерский управленческий учет: Учебник для вузов. 10-е
изд., испр. Москва: Издательство «Омега -Л», 2017. 609 с. ISBN 5-7866-1471.
2.15. КОНДРАКОВ, Н.П. Бухгалтерский финансовый, управленческий учет. Учебник.
Москва: «Проспект», 2017. 512 с. ISBN 978-5-392-21696-3.
2.16. КОНДРАШОВА, Н.П. Управленческий учет и отчетность по сегментам
(монография). Москва: «Инфра-М», 2017. 236 с. ISBN 978-5-16-012714-9.
2.17. ШЕРЕМЕТ, А. Д. Управленческий учет: Учебник. Москва: ИНФРА-М, 2017. 456 с.
ISBN 978-5-16-003451-5.
2.18. BAJAN, Maia. Particularităţile contabilităţii şi controlului de gestiune în întreprinderile
producătoare de mobilă: tz. de doct. în ştiinţe economice. Chişinău, 2015. 210 p.
2.19. BALAN, Igor. Contabilitatea consumurilor şi calcularea costului produselor plantaţiilor
pomicole. tz. de doct. în ştiinţe economice. Chişinău, 2015. 210 p.
2.20. BULGARU, Veronica. Perfecţionarea contabilităţii stocurilor la întreprinderile agricole.
tz. de doct. în ştiinţe economice. Chişinău, 2010. 168 p.
2.21. COJOCARI, Vadim. Contabilitatea consumurilor şi calculaţia costului în subcomplexul
de producere şi prelucrare a sfeclei de zahăr. tz. de doct. în ştiinţe economice. Chişinău, 2008.
168 p.
2.22. FRECĂUŢEANU, Alexandru. Perfecţionarea contabilităţii consumurilor şi calculării
costului produselor agricole şi activelor biologice suplimentare. tz. de doct. Habilitat în ştiinţe
economice. Chişinău, 2004. 168 p.
78
2.23. ŢUGULSCHI, Iuliana. Perfecţionarea contabilităţii consumurilor în vederea luării
deciziilor manageriale: tz. de doct. în economie. Chişinău, 2013. 206 p.
2.24. Suport de curs Conf.univ.dr. Viorel ION, Fitotehnie 2010
III. PUBLICAŢII ÎN MATERIALELE CONFERINŢELOR, SIMPOZIOANELOR
3.1. BĂDICU, Galina, MIHAILA, Svetlana. Calculaţia preţurilor produselor prin aplicarea
metodei de calculaţie a costurilor-ţintă. În: Contabilitatea, auditul, şi analiza economică între
conformitate, schimbare şi performanţă: conf. şt. intern., 02 apr. 2015. Chişinău: ASEM,
2015, pp. 147-151. ISBN: 978-9975-75-750-8.
3.2. BAJAN, Maia, IAROVOI, Stanislav, MARDARI, Dana. Contabilitatea şi controlul de
gestiune în condiţiile aplicării metodei target-costing. În: Provocările contabilităţii în viziunea
tinerilor cercetători: conf. şt. intern., 15 mar. 2018. Chişinău: ASEM, 2018, pp. 48-55. ISBN:
978-9975-75-923-6.
3.3. CARAMAN, Stela. Abordări conceptuale ale costurilor. În: Contabilitatea şi auditul în
contextul integrării economice europene: progrese şi aşteptări: conf. şt. intern., 05 apr. 2013.
Chişinău: ASEM, 2013, pp. 245-248. ISBN: 978-9975-4242-7-1.
3.4. COJOCARI, Ala, SAMSON, Ina. Analiza şi aprecierea corelaţiei dintre costurile şi
cheltuielile unei entităţi, clasificate după natură şi destinaţie conform SNC. În: Provocările
contabilităţii în viziunea tinerilor cercetători: conf. şt. intern., 17 mar. 2017. Chişinău: ASEM,
2017, pp. 119-125. ISBN: 978-9975-75-859-8.
3.5. FRECĂUŢEANU, Alexandru, COJOCARI, Vadim, CHIŞLARU, Angela. Metoda de
evidenţă şi calculaţie a costului pe faze: esenţa şi posibilităţile aplicării de către
întreprinderile agricole. În: Conferinţa internaţională ştiinţifică de contabilitate, ISCA 2020:
conf. şt. intern., 2-3 apr. 2020. Chişinău: ASEM 2020, IX Edition, pp. 98-105. ISBN 978-
9975-75-989-2.
3.6. FRECĂUŢEANU, Alexandru, COJOCARI, Vadim, CHIŞLARU, Angela. Politici contabile:
istorie şi actualitate. In: Contabilitatea şi educaţia contabilă în societatea digital. Ed. a 8-a,
4-5 apr. 2019. Chişinău: S.n., 2019, pp. 76-82. ISBN 978-9975-127-67-7.
3.7. HLACIUC, Elena, MIHALCIUC, Camelia, ANISIE, Laurenţiu. Rolul instrumentelor de
perfecţionare a sistemelor de evidenţă şi calculaţie a costurilor. În: Paragima contabilităţii şi
auditului: realităţi naţionale, tendinţe regionale şi internaţionale: conf. şt. intern., 01 apr. 2016.
Chişinău: ASEM, 2016, pp. 48-54. ISBN: 978-9975-127-48-6.
79
3.8. PANUŞ, Valentina. Rolul repartizării costurilor indirecte de producţie. În: Cooperarea dintre
mediul universitar şi organismele profesionale: soluţii şi oportunităţi în dezvoltarea durabilă
a profesiei contabile: conf. şt. intern., 04 apr. 2014. Chişinău: ASEM, 2014, pp. 191-194.
ISBN: 978-9975-75-710-2.
3.9. MIHALCIUC, Camelia, GROSU, Maria, BOTNAR, Maria Specificul organizării
contabilității entităților din sectorul agricol. În: Conferinţa ştiinţifică internațională
studenţească, ISSC 2021 "Provocările contabilităţii în viziunea tinerilor cercetători", Ediția a
5-a, 11-12 martie 2021. – Chişinău : ASEM, 2021. – 407 p. ISBN 978-9975-155-12-0
IV. ARTICOLE DIN EDIŢII PERIODICE
4.1. FRECĂUŢEANU, Alexandru. Repartizarea costurilor indirecte de producţie constante la

întreprinderile agricole. Contabilitate şi audit. 2018, Nr. 10, 69-73. ISSN 1813-4403.
4.2. FRECĂUŢEANU, Alexandru, CHIRA, Tatiana, ROMANCIUC, Andrei. Evidența primară a
costurilor de bază directe în cultura plantelor de cîmp. Contabilitate şi audit. 2021, Nr. 5, 69-
73. ISSN 1813-4403.
4.3. FRECĂUŢEANU, Alexandru, CHIRA, Tatiana, ROMANCIUC, Andrei. Evidența primară a
costurilor de bază directe în cultura plantelor de cîmp. Contabilitate şi audit. 2021, Nr. 6
(continuare), 69-73. ISSN 1813-4403.
4.4. FRECĂUȚEANU, Alexandru, ROMANCIUC, Andrei, CHIȘLARU, Angela. Contabilitatea
costurilor lucrărilor de toamnă aferente culturii plantelor de cîmp. Contabilitate și audit. 2021,
Nr.10, 69-73. ISSN 1813-4403.
4.5. GRABAROVSCHI, Ludmila. Concepte contemporane în gestiunea şi contabilitatea
costurilor. Analele Academiei de Studii Economice a Moldovei. 2013, nr. 2, 100-105. ISSN
1857-1433.
4.6. NEDERIŢA, A., PANUŞ, V. Aspecte practice privind calculaţia costului produselor fabricate.
Contabilitate şi audit, 2013, nr. 8, 57-63. ISSN 1813-4408.
4.7. NEDERIŢA, Alexandru, PANUŞ, Valentina. Aspecte practice privind calculaţia costului
produselor fabricate. Contabilitate şi audit. 2013, Nr. 9, 61-67. ISSN 1813-4403.
4.8. NEDERIŢA, Alexandru, PANUŞ, Valentina. Aspecte practice privind întocmirea
documentelor contabile aferente calculaţiei costurilor de producţie. Contabilitate şi audit.
2013, Nr. 11, 65-74. ISSN 1813-4403.
4.9. NEDERIŢA, Alexandru, PANUŞ, Valentina. Contabilitatea costurilor de producţie conform
noilor reglementări. Contabilitate şi audit. 2014, Nr. 8, 38-51. ISSN 1813-4403.
80
4.10. SLOBODEANU, Svetlana. Comercializarea în anul curent а activelor biologice
imobilizate intrate pe rod: aspecte contabile şi fiscale. Contabilitate şi audit. 2021, Nr. 10, 38-
51. ISSN 1813-4403.
4.11. ŢUGULSCHI, Iuliana, COTOROS, Inga. Abordări şi controverse privind contabilitatea
costurilor. Economica. 2014, nr. 3, 53-59. ISSN 1810-9136.
4.12. SEVERIN, Valeriu, Care este regimul fiscal al cheltuielilor aferente lichidării consecințelor
secetei. Contabilitate şi audit. 2021, Nr. 3, 65-74. ISSN 1813-4403.
4.13. БРЫНЗИЛА, Любовь. Некоторые особенности учёта незавершённого производства.
Бухгалтерскте и налоговые консцльтации. 2019, №4, 65-78. ISSN 1875-1697.
4.14. ФРЕКЭУЦЯНУ, Александр. Распределение постоянных косвенных
производственных затрат на сельскохозяйственных предприятий. Бухгалтерскте и
налоговые консцльтации, 2018, № 11, 70-82 стр.. ISSN 1875-1697.
V. RESURSE ELECTRONICE
5.1. Anuarul statistic https://statistica.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=263&id=2193

5.2. BALAN , Igor, Perfectarea documentară a costurilor în subsectorul pomicol. Monitorul Fiscal
[online]. 2021, nr.7 (70) 2021 [citat 16 dec. 2020]. ISSN 1857-3991. Disponibil:
https://monitorul.fisc.md/sectorul_agrar/perfectarea-documentara-a-costurilor-in-
subsectorul-pomicol.html
5.3. BALAN , Igor, Costurile în subsectorul pomicol: actul de consum al materialelor. Monitorul
Fiscal [online]. 2021, nr. 2021 [citat 16 dec. 2021]. ISSN 1857-3991.
https://monitorul.fisc.md/sectorul_agrar/costurile-in-subsectorul-pomicol-actul-de-consum-
al-materialelor.html
5.4. PANUȘ, Valentina, Contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție. Monitorul
Fiscal [online]. 2021, nr.3 (66) [citat 16 dec. 2021]. ISSN 1857-3991.
https://monitorul.fisc.md/practice_accounts/contabilizarea-si-repartizarea-costurilor-
indirecte-de-productie.html
5.5. PANUȘ, Valentina, Particularități în administrarea costurilor activităților auxiliare. Monitorul
Fiscal [online]. 2021, nr.8 (63) [citat 27 dec. 2021]. ISSN 1857-3991.
https://monitorul.fisc.md/expert/particularitati-in-administrarea-costurilor-activitatilor-
auxiliare.html
81
5.6. CECHINA, Ecaterina, ŢUGULSCHI, Iuliana. Contabilitatea costurilor de producţie şi
calcularea costului produselor fabricate: aspecte practice. Monitorul Fiscal [online]. 2019, nr.
08 [citat 04 dec. 2021]. ISSN 1857-3991.
Disponibil: https://monitorul.fisc.md/practice_accounts/contabilitatea-costurilor-de-productie-si-
calcularea-costului-produselor-fabricate-aspecte-practice.html
5.7. NEDERIŢA, Alexandru, PANUŞ, Valentina. Contabilitatea produselor secundare şi a
pierderilor de producţie. Contabilitate şi audit [online]. 2013, nr. 7 [citat 04 dec. 2021]. ISSN
1813-4403.
5.8. SLOBODEANU, Svetlana, Producția în curs de execuție și influența acesteia asupra
procesului de calculație. Monitorul Fiscal Monitorul Fiscal [online]. 2019, nr. 08 [citat 23
dec. 2021]. ISSN 1857-3991.https://monitorul.fisc.md/practice_accounts/productia-in-curs-
de-executie-si-influenta-acesteia-asupra-procesului-de-calculatie.html
5.9. https://monitorul.fisc.md/editorial/noul-tabel-de-evidenta-a-timpului-de-munca-aprobat.html
86. Balanţa timpului de muncă pentru anul 2020. Contabilsef.md [online]. [citat 24 dec. 2021].
82
ANEXE
83
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
84
Anexa 4
85
Anexa 5
Anexa 6
86
Anexa 7
Anexa 8
87
Anexa 9
Anexa 10
88
Anexa 11
89
Anexa 15
SRL ”GRAMVIL-AGRO”
s.Boghiceni, r.Hîncesti
c/f 1003605151475
Tipul lucrării agrotehnice efectuate Norma de motorină

Arat art.82 30,00
Arat art.82 cod 1 25,00
Arat cizel (2.5m) 28,00
Arat cizel (3 m) 30,00
Arat de zăble 25,00
Arat de zăble 1 25,00
Borona rotativă BR6 2,50
Boronit 4,00
Boronit de primavara 4,00
Cultivat art 82 10,00
Cultivat dupa Nivelat 7,00
Cultivat între rînduri 5,00
Cultivat KRN 4,00
Cultivat KSG 8,00
Cultivat livada KSG 6,00
Cultivat nivelat 7,00
Cultivat Polaris 8,5 7,00
Cultivat Polaris 8,5 (30) 7,00
Cultivat PVC2.5m 3,00
Cultivat splașnoi( BIG8)
Cultivat sub semanat KPS4 7,00
Descarcare Masina 4,00
Discuit (Agrolead) 15,00
Discuit 2 (Agrolead) 15,00
Discuit ART 82 5,00
Discuit GDU 2,5 5,00
Discuit livada în rod 4,00
Discuit livada tînără 4,00
Discuit palada, BDT7 8,00
90
Făcut găuri pentru pomi
Freza- livada 6,50
Freza- livada (turcească) 5,00
Greblat crengi livada 6,00
Încărcat crengi KUN
Încărcat îngrasaminte KUN
Încărcat mașina cu floare 7,00
Încărcat mașina cu grîu 7,00
Încărcat mașina cu porumb 7,00
Încărcat mașina floare I 7,00
Încărcat mașina Mere 7,00
Încărcat mașina Mere 150 7,00
Introdus erbicide vegețat 2,50
Introdus erbicide/îngrăs. 2,50
Introdus îngr. Livada 7,00
Introdus îngr. Semanatoar 4,00
Introdus îngr. vegetatie 1,80
Introdus ingrăș cu ștanga 1,80
Introdus îngrășăminte NRU 1,80
Introdus ingras cultivat 4,00
Lucru Fățare 10,00
Lucru Fățare KUN 10,00
Mușuruit 5,00
Nivelat 7,00
Platforma livada 25,00
Recoltat Floarea Soarelui 18,00
Recoltat Grîu 24,00
Recoltat Mazăre 13,00
Recoltat Orz 20,00
Recoltat Porumb 25,00
91
Rîcit crengi 20,00
Scarificat 27,00
Semănat art 82 5,00
Semănat grîu/orz 6,00
Semănat grîu/orz 1 6,00
Semănat porumb/floare 7,00
Semanat SIDERATE 4,00
Servicii Recolt.Floare
Servicii Recolt.Grîu
Servicii Recolt.Mazăre
Servicii Recolt.Orz
Servicii Recolt.Porumb
Stropit livada 3,00
Stropit livada 3,00
Stropit livada (zi serb.) 3,00
Stropit livada 1 3,00
Tăvălugit 3,00
Tăvălugit 1 3,00
Tocat crengi livadă 31 ha 8,00
Tocat floarea soarelui 5,00
Tocat iarba 5,00
Tocat iarba livada 8,00
Tocat porumb 5,00
Tocat resturi vegetale 8,00
Transportat Altele 1,50
Transportat Apă
Transportat Apă (zi serb) 25,00
Transportat Apă 1 25,00
Transportat Apă 25 25,00
Transportat apă erbicidat
92
Transportat cereale 1,50
Transportat cereale < 5km 0,50
Transportat cereale > 5km 1,50
Transportat cereale fatar
Transportat floare 1,80
Transportat îngrăsăminte
Transportat îngrăsăminte1
Transportat mere TVS 25,00
Transportat personal
Transportat Resturi Veget 1,50
Transportat semințe 1,50
Transportat semințe 350 1,50
Aprobat__________________Gribencea Mihai, director SRL „Gramvil-Agro”
93
Anexa 16
Anexă la contractul individual de

muncă, privind tipurile de lucrări
SRL ”GRAMVIL-AGRO”
s.Boghiceni, r.Hîncesti agrotehnice și a muncii îndeplinite
c/f 1003605151475
Tipul lucrării agrotehnice

Tarif pe zi Tarif per ha Tarif pe oră Ora
efectuate
Sarcini indeplinite
Curatit pomi Livada 31
Curatit pomi Livada 40
Fertilizat in cimp 31
Insămîntare terenuri 31
Introdus ingrasaminte 200,00
Lucru în cimp 25 25
Lucru în cîmp 31 31
Lucru in livada 250,00
Lucru in livada 25 25
Lucru pe fatare 31 31
Lucru specializat 40 40
Scos Livada 40
Scos pomi livada 40
Scos pomi livada 60
Scos pomi livada 1 35
94
efectuate
Arat art.82 120,00
Arat art.82 cod 1 100,00
Arat cizel (2.5m) 50,00
Arat cizel (3 m) 65,00
Arat de zăble 80,00
Borona rotativă BR6 18,00
Boronit 15,00
Boronit de primavara 18,00
Cultivat art 82 50,00
Cultivat dupa Nivelat 25,00
Cultivat între rînduri 22,00
Cultivat KRN 35,00
Cultivat KSG 30,00
Cultivat livada KSG 45,00
Cultivat nivelat 30,00
Cultivat Polaris 8,5 20,00
Cultivat Polaris 8,5 (30) 30,00
Cultivat PVC2.5m 50,00
Cultivat splașnoi( BIG8) 15,00
Cultivat sub semanat KPS4 25,00
Descarcare Masina 150,00
Discuit (Agrolead) 30,00
Discuit 2 (Agrolead) 25,00
Discuit ART 82 35,00
Discuit GDU 2,5 20,00
Discuit livada în rod 35,00
Discuit livada tînără 50,00
Discuit palada, BDT7 15,00
Făcut găuri pentru pomi 0,50
Freza- livada 80,00
Freza- livada (turcească) 50,00
Greblat crengi livada 60,00
95
efectuate
Încărcat crengi KUN 50
Încărcat îngrasaminte KUN 50
Încărcat mașina cu grîu 100,00
Încărcat mașina cu porumb 100,00
Încărcat mașina floare I 150,00
Încărcat mașina Mere 100,00
Încărcat mașina Mere 150 150,00
Introdus erbicide vegețat 18,00
Introdus erbicide/îngrăs. 18,00
Introdus îngr. Livada 25,00
Introdus îngr. Semanatoar 25,00
Introdus îngr. vegetatie 18,00
Introdus ingrăș cu ștanga 12,00
Introdus îngrășăminte NRU 12,00
Introdus ingras cultivat 22,00
Lucru Fățare 35
Lucru Fățare 31
Lucru Fățare 50
Lucru Fățare 75
Lucru Fățare KUN 38
Mușuruit 20,00
Nivelat 18,00
Platforma livada 31
Recoltat Floarea Soarelui 140,00
Recoltat Grîu 140,00
Recoltat Mazăre 100,00
Recoltat Orz 140,00
Recoltat Porumb 140,00
Reparatie 35
Reparatie 16
Reparatie 31
Reparatie 38
Rîcit crengi 31
96
efectuate
Scarificat 45,00
Semănat art 82 50,00
Semănat grîu/orz 40,00
Semanat SIDERATE 250,00
Servicii Recolt.Floare 150,00
Servicii Recolt.Grîu 120,00
Servicii Recolt.Mazăre 120,00
Servicii Recolt.Orz 150,00
Servicii Recolt.Porumb 150,00
Stropit livada 50,00
Stropit livada 45,00
Stropit livada (zi serb.) 100,00
Stropit livada 1 50,00
Tăvălugit 15,00
Tăvălugit 1 18,00
Tocat crengi livadă 31 ha 80,00
Tocat floarea soarelui 18,00
Tocat iarba 31
Tocat iarba livada 65,00
Tocat porumb 12,00
Transportat Altele 31
Transportat Apă 50
Transportat Apă (zi serb) 90
Transportat Apă 1 45
Transportat Apă 25 25
Transportat apă erbicidat 31
97
efectuate
Transportat cereale 12,00
Transportat cereale < 5km 12,00
Transportat cereale fatar 31
Transportat îngrăsăminte 45
Transportat îngrăsăminte1 35
Transportat personal 25
Transportat Resturi Veget 43
Transportat semințe 35
Semnătura angajat____________________________________
Semnătura Director al SRL„Gramvil-Agro” Gribencea Mihai____________________
98
Anexa 17
Anexa 18
99
Anexa 19
Anexa 20
100
Anexa 21
101
ADNOTARE (ÎN ROMÂNĂ )
la teza de master
„Contabilitatea costurilor de producție și calculația costului
produselor” GRIBENCEA Maxim, Chișinău, 2022
Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii şi recomandări, bibliografia (84
titluri), adnotare, fiind expusă pe 69 pagini text de bază şi 19 de anexe.
Cuvinte – cheie: costuri, calculaţie, costuri directe de producţie, costuri indirecte de
producţie, costuri ale activităţilor auxiliare, repartizare, produse finite.
Domeniu de studiu: contabilitate.
Scopul şi obiectivele lucrării: expunerea aspectelor ce ţin de contabilitatea costurilor
de producţie şi calculaţia costului produselor în domeniul fitotehniei și horticulturei prin
studierea aprofundată a entităţii „Gramvil-Agro” SRL.
Obiectivele şi metodologia cercetării: reprezintă studierea şi expunerea procesului şi
algoritmului de formare a costului efectiv final, în mod particular, al produselor de fitotehnie de
grupa I.
Elemente de inovaţie şi originalitate ştiinţifică: se vor manifesta prin observarea
procesului formare a costului efectiv final, prin formulare de probleme în ceea ce ţine de
evidenţierea tuturor elementelor şi etapelor din care se formează costul, prin propunere de
ipoteze, de exemplu contabilitatea costurilor de producţie este de o importanţă strategică pentru
activitatea oricărei entităţi, şi prin realizarea unui studiu aprofundat pentru testarea ipotezei.
Contribuţia personală a autorului se manifestă prin relatarea procesului de colectare
şi repartizare a costurilor de producţie sub aspect strict ştiinţific prin dezvăluirea unor domenii
de activitate ale entităţii studiate în cadrul cărora există rezerve interne de optimizare a
proceselor decolectare şi de repartizare a costurilor de producţie.
Concluzii şi recomandări: semnificaţia teoretică şi aplicativă a tezei constă în
dezvăluirea recomandărilor teoretice şi practice aferente perfecţionării contabilităţii costurilor
de producţie ş icalculaţia costului de producţie în sectorul fitotehniei în conformitate cu cerinţele
legislaţiei în vigoare şi a cerinţelor înaintate de obiectivele strategice urmărite de conducerea
entităţii.
102
ANNOTATION (english)
to the master thesis
„Accounting for production costs and calculation of finished goods costs” GRIBENCEA
Maxim, Chişinău, 2021
The structure of the thesis: introduction, three chapters, conclusions ans

recomendations, 84 titles of bibliography, annotation, 69 pages basic text and 19 annexes.
Keywords: costs, calculation, direct production costs, indirect production costs, auxiliary
costs, allocation, finished goods.
Field of study: accounting.
The scope and objective of the thesis: to reveal the aspects related to the accounting of
production costs and the calculation of finished goods costs in the wine industry through an in-
depth study of the entity “Gramvil-Agro” SRL.
The research objectives and methodology: the study and presentation of the process
and algorithm for the formation of the final cost, and in particular, of phytotechnic and horticulture
products, by revealing the process of collecting the production costs and the stages of calculating
the final cost.
The elements of innovation and scientific originality: observing the process of the final
cost formation, by highlighting all the elements and stages during which the cost is formed, by
proposing hypotheses, for example the production costs accounting is of strategic importance for
any entity, and by conducting an in-depth study to test the hypothesis.
The personal contribution of the author: is manifested by revealing the process of

collection and distribution of production costs using a strictly scientific approach by exposing
some areas of the studied entity’s activity within which there are internal reserves for optimizing
the processes of collection and allocation of production costs.
Conclusions and recommendations: the theoretical and applicative significance of the

thesis consits in revealing the theoretical and practical recommendations related to improving the
accounting of production costs and calculating the finished goods costs in the phytotechnic and
horticulture sector in accordance with the requirements posed by the strategic objectives pursued
by the entity.
103
DECLARAȚIA PRIVIND PROPRIA RĂSPUNDERE
Subsemnatul, Gribencea Maxim, absolvent al Academiei de Studii Economice din

Moldova, programul de masterat Contabilitate și audit, declar pe propria răspundere că teza de
masterat pe tema: CONTABILITATEA COSTURILOR DE PRODUCȚIE ȘI CALCULAȚIA
COSTULUI PRODUSELOR a fost elaborată de mine și nu a mai fost prezentată niciodata la un
alt program de masterat sau instituție de învățămînt superior din țară sau din străinătate, iar
exemplarul prezentat și înregistrat la departament corespunde integral cu varianta electronică
plasată în sistemul Anti-plagiat.
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate
cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului.
- fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, deținând referința
precisă a sursei;
- redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține referința precisă;
- rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului.
Gribencea Maxim
Numele Prenumele
_______________________________________
Semnatura
_________________________
104

TEZA DE MASTER CONTABILITATEA COSTURILOR DE PRODUCȚIE ȘI CALCULAȚIA COSTULUI PRODUSELOR Gribencea Maxim

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEZA DE MASTER CONTABILITATEA COSTURILOR DE PRODUCȚIE ȘI CALCULAȚIA COSTULUI PRODUSELOR Gribencea Maxim

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Şcoala Masterală de Excelenţă în Economie şi Business

Domeniul general de studii: 041. Ştiinţe economice

Admis la susţinere: Conducător ştiinţific:

Obţinerea produselor agricole şi a activelor biologice suplimentare este legată de folosirea

Tipuri de costuri incluse în producția agricolă

Costuri directe Costuri indirecte de

 costuri directe  amortizarea şi

Figura 1.1 Modul de includere a costurilor în producția agricolă și a activelor

Pe de altă parte, este evident că în acest standard costul de producţie se examinează de pe

- Costuri directe cu personalul: - Amortizarea imobilizărilor corporale:

Figura 1.2 Componența costurilor de producție la SRL „Gramvil-Agro”

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor SRL „Gramvil-Agro”

1.2. Particularităţile tehnologice în ramura fitotehniei și a horticulturei şi influenţa

Trăsăturile biologice distincte ale fiecărei specii şi soi condiţionează cantitatea şi

Factorii de Factori ecologici

Factori economico-sociali politici

Figura 1.3. Componenţa factorilor ce influențează producția plantelor de cultură

Culturi de toamnă (grîu de Culturi de primăvară (porumb,

Lucrări după plante premergătoare cu Lucrări după plante premergătoare cu

Lucrări de pregătire a semințelor:

Încorporarea în sol a îngrășămintelor minerale – distribuitor de îngrășăminte,

Îngrășăminte minerale: Îngrășăminte minerale:

 Tăvălugit după semănat –  Tăvălugit după semănat –

Pregătirea tehnicii specializate pentru procesul de recoltare – combină

Figura 1.4 Tehnologia de cultivare a produselor de fitotehnie și lucrările

Procesul tehnologic de cultivare în pomicultură

Prelucrarea solului și încoporarea îngrășămintelor minerale:

Lucrări de taiere și formare a scheletului pomilor:

Protecția livezilor de boli și dăunători, precum și de înghețuri:

Figura 1.5 Ciclul complet de lucrări agrotehnice și manuale în pomicultură

Veridicitatea datelor furnizate de evidenţa primară este extrem de importantă, deoarece

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor SRL „Gramvil-Agro”

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor SRL „Gramvil-Agro”

Implementarea acestor documente contribuie la crearea unui sistem de evaluare a

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor SRL „Gramvil-Agro”

Astfel, serviciul de contabilitate urmează să efectueze următoarele înscrieri contabile

alte plăţi de stimulare

Figura 2.2 Componența salariului

Zile Norma de Zile calendaristice(Fara zilele de Salariul

Numărul zilelor de odihnă: 2

Salariu mediu (col.4 : col.1): 297,18

Coeficient (col.2 : col.3): 0,70

Suma calculata pentru zilele de odihna: 416,56 (2 zile * 297.18 * 0.7)

stabilirea situației și a circumstanțelor pentru

unitatea de timp utilizată (de exemplu zi

analiza plăților aferente retribuirii muncii și a

alte prevederi specifice aplicabile cazurilor

Figura 2.3 Etapele cheie la determinarea salariului mediu

Sursa: elaborat de autor în baza [1.17]

Nr. de zile Nr. de

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor SRL „Gramvil-Agro”

În procesul de producție un aspect important în calcularea costului produselor fabricate

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor SRL ”Gramvil-Agro”

O examinare aparte necesită situațiile în care entitatea trebuie să înregistreze costuri

Total coeficient de re-

Mere 30 1,72 4253 5,75 51633 9,96 8200 14,83 8,07

Sursa: Elaborat de către autor în baza datelor SRL „Gramvil-Agro”

2.3. Contabilitatea costurilor de producție ale activităţilor auxiliare şi repartizarea

În activitatea de antreprenoriat, entitățile practicând activități de producție sau servicii pe

Prestarea serviciilor Agrotehnice Prelucrarea, procesarea și

 Retribuirea muncii  Retribuirea muncii

Figura 2.4 Clasificarea compartimentului activităților auxiliare la entitatea SRL

10=96 12=116 14=13*6 15=14+12+10+8