Sunteți pe pagina 1din 13

USAMVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE

ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
Facultatea de Biotehnologii

GASTROFILOZA

Coordonator științific: Student:


Dr. Militaru Dumitru Puiu Mihai George

București
2018
CUPRINS:

1.Etiologia
2.Epidemiologia
3.Aspecte clinice
4.Prognosticul
5.Diagnosticul
6.Tratamentul
7.Profilaxia
8.Bibliografia
ETIOLOGIA

Gastrofilozele sunt miaze, adică boli parazitare cauzate


de larvele unor specii de insecte din genul Gasterophilus,
care sunt foarte active în sezonul cald. Aceste larve
produc diferite leziuni la cabaline la nivelul pielii obrajilor,
cavităţii bucale, stomac, duoden, rect.

Contaminarea cabalinelor – se face la păşune, când


insectele adulte depun ouă din zbor, pe firele de păr din
diversele regiuni corporale ale acestora. Contaminarea
poate avea loc, însă, şi la grajd, deoarece insecta
depune ouă pe furaje sau pe diferite obiecte. Din ouă ies
larve, care produc, mai întâi, la nivelul obrajilor diferite
leziuni (miaza obrajilor) apoi larvele pătrund în cavitatea
bucală (miaza buco-faringiană), îşi continuă dezvoltarea
şi ajung în mucoasa stomacului, intestinului (duoden)
sau a rectumului.
EPIDEMIOLOGIA

Perioada parazitară a larvelor în corpul animalului durează


9-11 luni, iar când larvele sunt complet dezvoltate sunt
eliminate pe sol, prin fecalele animalului. Larvele se
transformă în insecte adulte, care vor depune din nou ouă
pe corpul cailor, în sezonul următor şi astfel ciclul biologic
al insectei se repetă. Tabloul simptomatic al gastrofilozelor
este polimorf datorită localizăriilor diverse ale larvelor,
astfel apar diferite manifestări ca: animalele slăbesc, apar
colici, uneori chiar obstrucţii intestinale cu larve, faringite,
laringite etc.
Ciclul biologic
Femelele au o activitate intensă din lunile iunie până în
septembrie, când depun ouăle pe corpul animalelor sau pe furaje
(G. Pecorum). După 7-12 zile eclozează L1 care ajung în
cavitatea orală a gazdelor în mod activ sau pasiv (preluate cu
furajele). Aici pătrund în mucoasă şi stau 1 lună de zile, după
care năpârlesc. Larvele 2 rezultate migrează în stomac, duoden
sau rect unde năpârlesc, rezultând L3. Acestea sunt eliminate şi
se transformă în nimfe pe sol, din acestea apărând adulţii.
Stadiul larvar durează 9-11 luni, iar stadiul de L2 şi L3 7-9 luni.
Stadiul de nimfă durează 3-4 săptămâni, iar viaţa adulţilor este
de 8-14 zile. Ponta are loc în zilele călduroase, însorite.
Ouăle rezistă 40-96 de zile.
Sursa de paraziţi – cabalinele infestate. În unele regiuni
prevalenţa este de 48%.
Contaminarea se realizează vara la păşune sau la muncă, dar şi
prin consum de furaje.
Ciclul biologic
PATOGENEZA

Femelele adulte provoacă neliniştea animalelor.


Larvele:

Acţiune mecanică iritativă – determină stomatită, faringită, ulcere


orale, ulcere profunde, hemoragice în stomac, duoden;

Acţiune obstructivă – în localizarea pilorică sau duodenală

Acţiune inoculatoare – bacterii, virusuri, miceţi

Histopatologic se constată edemul mucoasei gastrice şi infiltraţie


eozinofilică în corion şi submucoasă.
ASPECTE CLINICE
Din punct de vedere evolutiv, se constată patru forme:
1.Gasterofiloza obrajilor se manifestă clinic prin prurit, traiecte depilate
pe obraji şi la comisura buzelor, semne care se atenuează spre toamnă.
2.Gasterofiloza bucofaringiană se caracterizează prin prezenţa unor
galerii sinuoase la nivelul mucoasei orale, precum şi a unor ulcere gingivale
şi linguale care determină tulburări de prehensiune, masticaţie şi deglutiţie.
Consecutiv acestora, animalele slăbesc şi scade randamentul de muncă.
3.Gasterofiloza gastroduodenală evoluează insidios, într-o primă fază
constatându-se inapetenţă şi anemie, ca apoi să se manifeste sindromul de
colică, oboseala şi hiperhidroza la efort uşor, şi chiar ruperea stomacului
(datorită obstrucţiei pilorice), cu moartea animalului.
4.Gasterofiloza rectală evoluează clinic cu defecări repetate, tenesme,
prolaps rectal (permite evidenţierea larvelor).
PROGNOSTICUL

Prognosticul bolii poate fi grav în infestaţii masive cu larve, la


nivelul stomacului sau intestinului unde se pot produce
obstrucţii sau rupturi ale pereţilor acestora, cu sfârşit mortal.
DIAGNOSTICUL
Pentru stabilirea diagnosticului are importanţă cunoaşterea
larvelor insectei (trânji) care au corp cilindric, segmentat,
de culoare galben-maronie. Diagnosticul unor forme de
gastrofiloze se pune uşor, însă este dificil de pus în altele.
Astfel când larvele sunt localizate în pielea obrajilor, la acest
nivel se observă, în cursul verii, diferite trasee fără păr
făcute de migrarea larvelor. Zona este pruriginoasă, iar
animalul se scarpină provocându-şi leziuni sângerânde şi
mai mari. Când larvele sunt localizate în cavitatea bucală se
observă adevărate galerii roşietice provocate de acestea; ca
urmare animalele prezintă dificultăţi în masticaţie sau
înghiţire. În miaza gastro-duodenală boala este doar
suspicionată în caz de colici sau dacă animalele slăbesc, iar
miaza rectală este vizibilă, uneori, în momentul defecării
animalului, când se observă larve fixate „în ciorchine“ de
mucoasa rectală.
TRATAMENTUL

Ca tratament atât preventiv, cât şi curativ se recomandă


deparazitarea internă a cabalinelor, trimestrial, începând de la
vârsta de 6-8 săptămâni cu medicamente ca ECVIROM şi
ECVIROM I. Acestea se administrează uşor la nivelul comisurii
gurii, cu seringa. Au spectru terapeutic larg, acţionând şi pe alti
paraziţi interni (ascarizi, oxiuri) sau externi (râie căpuşe, etc).
PROFILAXIA

Profilactic se recomandă retragerea cabalinelor de la păşune


între orele 12-16, când perioada de atac a insectelor este
mai intensă. Se examinează animalele pentru a nu avea ouă
sau larve pe firul de păr. În cazul descoperirii acestora,
animalele se spală cu apă călduţă şi insecticide
(ROMPARASECT; ROPMPARASECT FORTE; SCABIZOL) şi
apoi se şterg pentru îndepărtarea acestora. Aceste
operaţiuni se repetă de mai multe ori vara, când există risc
mare de contaminare.
BIBLIOGRAFIE

1. Dr. Viorica Chiurciu


Doctor în ştiinţe medicale SC ROMVAC COMPANY SA
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 17, 1-15
SEPTEMBRIE 2010

2. Alexandru Niculescu, Ion C. Didă, Parazitologie


Veterinară, Universitatea de Știinte Agronomice și Medicină
Veterinară București, Editura Ceres, București, 1998.

S-ar putea să vă placă și