USAMVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI

MEDICINĂ VETERINARĂ BUCURESTI

Facultatea de Biotehnologii

CAIET DE PRACTICA

Cadre Didactice Indrumatoare de practica: Student:

Asist. Dr. Elena Popa Puiu Mihai-George

Sef lucr.dr. Marius Hangan (Grupa 6302)

Bucuresti

(2019)
Ziua 1: REGULI DE PROTECŢIE A MUNCII ÎN LABORATORUL DE
MICROBIOLOGIE

Într-un laborator de microbiologie trebuie respectate anumite reguli de

ordine interioară, după cum urmează:

Este strict interzis accesul persoanelor străine în laborator;

Intrarea în laborator şi participarea la lucrările practice se va face numai
după audierea şi însuşirea regulilor de protecţie a muncii (dovedită prin
semnătură pe un proces verbal);
Intrarea în laboratorul de microbiologie necesită purtarea obligatorie a
echipamentului de protecţie (halat cu mâneci lungi, mănuşi sterile, etc.).
Se recomandă ca echipamentul de protecţie să fie păstrat separat de
hainele utilizate în exterior;
Nu se mănâncă şi nu se fumează în laborator.
Manipulările trebuiesc efectuate cu multa atenţie, chiar dacă nu se
lucrează cu microorganisme patogene. Culturile, preparatele
microscopice umede, toate materialele care conţin sau s-au aflat în
contact cu microorganisme vii trebuie mânuite cu grija.
În laboratorul de microbiologie, poate exista şi pericolul generat de
utilizarea tensiunii înalte, a radiaţiilor ultraviolete şi a altor radiaţii.
Radiaţiile ultraviolete (λ=250-270 nm) sunt folosite pentru sterilizarea
aerului şi suprafeţelor de lucru. iradierea se face timp de 15 min - 2 ore,
în funcţie de dimensiunea încăperii şi gradul presupus de contaminare a
aerului. În timpul funcţionarii lămpii, nu este permis accesul personalului
în încăpere decât cu ochelari de protecţie şi pentru scurta durata, deoarece
razele ultraviolete ataca retina, iar in doze mari pot produce arsuri ale
epidermei;
Rănile şi zgârieturile de pe mâini trebuie să fie complet protejate de
pansamente rezistente la apa şi de mănuşi chirurgicale;
Să se evite pe cât posibil atingerea părului, ţinând cent ca nivelul de
contaminare a acestuia este de aproximativ 1 milion/cm2. Persoanele cu
păr lung este necesar să-l strângă, pentru a evita accidentele, ţinând seama
ca de obicei se lucrează în. apropierea becului de gaz;
Când o cultura este pipetată din greşeala pe bancul de lucru sau pe podea,
nu va grăbiţi să ştergeţi locul respectiv, ci aplicaţi peste suspensia
respectiva o soluţie dezinfectanta, aşteptaţi aproximativ 20 minute şi abia
apoi curăţaţi;
Evacuarea rapidă a conţinutului pipetelor poate produce aerosoli.
Aerosolii pot fi generaţi şi la mânuirea firului sau ansei, şi la îndepărtarea
dopului de vata sau de cauciuc din eprubetele cu culturi şi la deşurubarea
capacelor sticlelor cu culturi. În general, în munca din laboratorul de
microbiologie se prefera mişcările lente, negrăbite;
Utilizarea firului sau ansei necesită bune deprinderi la mânuirea acestora,
pentru a se evita contaminarea aerului şi a zonei de lucru. Firul şi ansa
trebuie să fie sterilizate înainte şi după utilizare, prin flambare la roşu, în
flacăra unui bec Bunsen pe toata lungimea firului metalic. Împrăştierea
materialului aderent se evita prin introducerea firului metalic în flacăra, în
mod gradat;
Eprubetele cu culturi vor fi ţinute întotdeauna în stativele pentru eprubete.
Nu lăsaţi niciodată eprubete sau pipete utilizate pe bancul de lucru. Placa
Petri în care se număra microorganismele nu va fi privită ca fiind lipsita
de risc, chiar dacă inocularea ei s-a făcut dintr-un aliment bun pentru
consum;
Dopul de vată de la capătul pipetei se află acolo pentru a preveni
contaminarea lichidului care trebuie pipetat şi pentru a preveni infectarea
utilizatorului. Pipetele folosite nu se vor lăsa nici o data pe bancul de
 lucru. Ele se vor introduce într-un recipient conţinând soluţie
dezinfectantă (bicromat de potasiu 5%). Lamele şi lamelele se vor aşeza
după utilizare în vase conţinând soluţii dezinfectante, după ce în prealabil
lamelele au fost separate de lame cu ajutorul unei pensete;
Să se eticheteze corect culturile înainte de depozitarea lor la termostate
sau în alte zone;
După terminarea lucrului se va curăţa zona de lucru. Aceasta se va şterge
cu o soluţie dezinfectanta (cloramina 6.5-3%, formol sau fenol 3-5%,
HgCI2 0.1%). Mâinile se igienizează prin introducerea lor într-o
substanţă antiseptică pentru câteva minute, apoi se spală cu apă caldă si
săpun.

Zilele 2-8: Documentarea si scrierea unei teme propriuzise.

In zilele 2-8 de practica am avut de cautat, de tradus si de scris informatii despre

efectele produselor cosmetice asupra microorganismelor pielii. Tema se afla
intr-un document separate caietului de practica.

Zilele 9-10: Pregatirea mediilor de cultura si recoltarea mo si incubarea

acestora.

In zilele 9-10 am pregatit mediile de cultura necesare experimentului propus (si

anume, efectele produselor cosmetice asupra microorganismelor pielii) si
recoltarea probelor (recoltarea microorganismelor de pe suprafata pielii fetei)

Pentru experimental meu am avut de pregatit 4 medii solide de tip MSA (2

folosite la recoltare si 2 pentru etapa de testare a produselor cosmetice) si 4
medii lichide pt. testarea produselor cosmetice. Dupa pregatirea mediilor am
trecut la etapa recoltarii microorganismelor din microbiota pielii fetei.

In ultima etapa am avut de insamantat 2 placi petri(ce contin mediu MSA) cu

mo recoltate anterior si de pus la incubat timp de 24/48 de ore la temperatura de
37ºC.
Zilele 11-12: Testarea produselor cosmetice pe mo.

In zilele 11-12 a avut loc testarea produselor cosmetice pe culturile microbiene

obtinute anterior.

PROBE:

- NIVEA SUN (NS)

- GEROVITAL SUN (GS)
- INOCUL DO 600nm= 0,390

1) Testarea pe mediul lichid (NB)

4X 1ml NS/GS + 1ml inocul Incubare 24/48 ore Citirea DO600nm

10ml NB

-In 2 eprubete cu 10ml mediu NB a fost introdus 1ml de produs(NS)+1ml de

inocul mo.

-In 2 eprubete cu 10ml mediu NB a fost introdus 1ml de produs(GS)+1ml de

inocul mo.

Dupa aceea eprubetele au fost puse la incubat timp de 24/48 de ore.

2) Testarea pe mediul solid (MSA)

Masurarea diametrului
Incubare 24/48 ore
lizei microbiene.

In prima placa petri cu mediu MSA au fost puse 5 bucati rotunde de hartie
imbibate in produsul NIVEA SUN (NS) si 1 antibiotic (vancomicina).
In a doua placa cu mediu MSA au fost puse 5 bucati rotunde de hartie imbibate
in produsul GEROVITAL SUN (GS) si 1 antibiotic(vancomicina).

Dupa toate acestea placile au fost puse la incubat timp de 24/48 de ore.

Zilele 13-14: Determinatre efectului produselor cosmetice asupra

microorganismelor pielii, etapa finala( masuratorile si concluziile).

In ultimele 2 zile de practica a trebuit sa fac masuratorile necesare fiecarui

mediu si sa fac o comparatie intre mediile ce contin produsul NS si respectiv
GS. La mediile solide a trebuit sa masor diametrul de liza a mo. iar la mediile
lichide sa masor DO la 600nm (la spectrofotometru) pentru a determina
actiunea produselor cosmetice asupra microorganismelor testate.

De exemplu:

La placa cu NS am determinat urmatoarele valori: 0mm(NS), 0mm(NS),

0mm(NS) 14mm(NS), 8mm(NS) si 10mm(VA).

Rezulta astfel ca la 2 dintre cele 5 probe ce contin produsul NIVEA SUN se

formeaza doua zone de liza clare, una de 8mm si una de 14 mm, iar la 3 probe
nu se observa liza microorganismelor. Pe placa se mai observa si sensibilitatea
mo. fata de antibioticul vancomicina, in jurul caruia se formeaza o zona de liza
de aprox. 10mm.

La placa cu produsul GEROVITAL SUN am determinat urmatoarele valori:

12mm(GS), 10mm(GS), 10mm(GS), 10mm(GS), 10mm(GS) si 10mm(VA).

Se observa astfel ca la toate probele cu GEROVITAL SUN s-a format o zona

clara de liza, ceea ce indica faptul ca mo. sunt sensibile la acest produs. Pe placa
se mai observa si actiunea de distrugere a mo. de catre antibioticul vancomicina,
care rezulta o zona de liza de 10mm in jurul lui.
La mediile lichide nu sa putut face determinatre actiunii produselor cosmetice
asupra mo. deoarece probele nu au putut fi omogenizate in totalitate pt. a putea
citi DO la spectrofotometru.