COLEGIUL NAṬIONAL ECONOMIC „THEODOR

COSTESCU”
DROBETA TURNU SEVERIN

PROIECT PENTRU
CERTIFICAREA
CALIFICĂRII PROFESIONALE
NIVEL IV

DOCUMENTE AFERENTE LIVRĂRII DE PRODUSE

CALIFICAREA TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI

ECONOMICE
CLASA a XII-a B

PROFESOR COORDONATOR,
BOȘTINĂ ELENA

ELEV,
RUICAN MĂDĂLINA ANDREEA

2022
 COLEGIUL NAṬIONAL ECONOMIC „THEODOR
COSTESCU”
DROBETA TURNU SEVERIN

DOCUMENTE AFERENTE LIVRĂRII DE

PRODUSE

CALIFICAREA TEHNICIAN ȊN ACTIVITĂȚI ECONOMICE

CLASA a XII-a B

PROFESOR COORDONATOR,
BOȘTINĂ ELENA

ELEV,
RUICAN MĂDĂLINA ANDREEA

2022

1
 CUPRINS

Argument…………………………………………………………………..3

CAPITOLUL I: NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Noţiunea de documente contabile.............................................5
1.2. Importanţa documentelor contabile..........................................5
1.3. Clasificarea documentelor contabile.........................................6

CAPITOLUL II: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CATEGORII DE

DOCUMENTE AFERENTE LIVRĂRII DE PRODUSE
2.1. Documente aferente livrării de produse........................................7
2.2. Aviz de însoţire a mărfii................................................................7
2.3. Chitanţa..........................................................................................9
Chitanţa fiscală...............................................................................9
2.4.Factura fiscală...............................................................................10
Factura..........................................................................................10
2.5.Bon de comandă-chitanţă (TVA)..................................................12
Bon de comandă-chitanţă............................................................12
2.6. Fişa de magazie a formularelor cu regim special.........................13

CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ LA F.E. IRIS. S.A

3.1. Prezentarea firmei........................................................................15
3.2. Completarea documetelor aferente livrării produselor
achiziţionate sau vândute de F.E. Iris S.A. ........................................21
3.3. Măsuri privind sănătatea și securitatea muncii........................... 24
3.4 Măsuri privind prevenirea și stingerea incendiilor...................... 24
3.5 Măsuri generale de protecția mediului.........................................25

Bibliografie...................................................................................................27

2
 ARGUMENT

Am ales această temă deoarece documentele contabile sunt acte scrise cuprinzând
informaţii letrice şi numerice în etalon valoric natural sau de muncă despre
operaţiunile economice care au loc şi care se întocmesc la locul şi momentul
acestora cu scopul de a servi ca dovadă a înfăptuirii lor.
Am scris această lucrare cu convingerea că vin în sprijinul celor ce doresc să înveţe
şi să ştie cum se completează şi circulă aceste acte contabile din cadrul unei societăţi
comerciale.
Lucrarea de faţă este elaborată pe baza Normelor metodologice pentru întocmirea şi
utilizarea formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă şi modelele
acestora publicat de Ministerul Finanţelor Publice.
Documentele reprezinta inscrisuri in care se consemneaza fenomenele si procesele
economice si financiare din unitatea patrimoniala in momentul si la locul producerii lor.
Acestea au o aplicabilitate generala in toate lucrarile de contabilitate si reflecta toate
operatiile legate de existenta si miscarea mijloacelor, proceselor si surselor economice in
cadrul ciclului de exploatare din intreprindere, relatiile de drepturi generate de aceste
operatii, precum si rezultatele obtinute din activitatiile economice.
Consemnarea in astfel de documente se face letric si/sau cifric in etalon natural si/sau
valoric.
Este foarte important ca orice agent economic să ştie ce este un document contabil,
cum circulă şi cum se arhivează acela.
Fără documente contabile firma nu îşi poate desfăşura activitatea deoarece în acele
documente sunt operaţiunile desfăşurate care urmeaza a fi înregistrate în contabilitate
pentru a vedea care este situaţia economico-financiară a acesteia.
Importanta documentelor consta in urmatoarele documentele contabile sunt sursă de
date pentru înregistrări în conturi a operatiilor economice şi financiare, prin intermediul
documentelor contabile se înfăptuieşte controlul economic şi financiar, ele constituind
mijlocul pentru descoperirea unor nereguli în gestionarea patrimoniului şi asigură
respectarea disciplinei financiar-contabile, documentele contabile sunt sursă de informare
operativă a organelor de conducere asupra operaţiilor economico-financiare ce au loc în

3
unitate si documentele contabile au importanţă juridică –în cazul litigiilor sunt
folosite ca probă în justiţie pentru stabilirea adevărului. De aici rezultă importanţa
deosebită pe care o are cunoaşterea documentelor contabile de către jurişti.
Prin datele pe care le contin, documentele fac dovada efectuarii operatiilor
consemnate, constituind in acelasi timp sursa pentru obtinerea informatiilor operative,
statistice si contabile;
Documentele stau la baza efectuarii controlului economic si financiar, fiind un mijloc
de depistare a operatiilor nelegale, a lipsurilor de gestiune si de stabilire a raspunderilor
materiale, contraventionale sau penale a persoanelor vinovate;
Documentele au caracter probatoriu in justitie in caz de litigii, intrucat fac dovada
imprejurarilor si a modului de efectuare a actelor de natura economica si/sau financiara.

4
 CAPITOLUL I: NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Noţiunea de documente contabile

Documentele contabile sunt acte scrise cuprinzând informaţii letrice şi
numericein etalon valoric natural sau de muncă despre operaţiunile economice
care au loc şi care se întocmesc la locul şi momentul acestora cu scopul de a
servi ca dovadă a înfăptuirii lor.
Procesul cunoaşterii contabile începe în mod obligatoriu cu activitatea
de observare si consemnare a datelor privind patrimoniul unităţii. Această
acţiune asigură datele de intrare în sistemul contabil privind existenţa , starea
şi mişcarea elementelor patrimoniale.
Structura documentelor contabile
Sub aspectul conţinutului documentelor de evidenţă trebuie să cuprindă
următoarele elemente:
- denumirea documentului ;
- denumirea şi sediul unităţii care emite documentul;
- numărul de ordine al documentului;
- data şi locul emiterii documentului;
- părţile care participă la operaţia economicã ;
- descrierea operaţiei economico-financiare efectuate concis, clar, precis, astfel
încât să cuprindă toate datele necesare înregistrării în evidenţă;
- datele cantitative şi valorice aferente operaţiei consemnate;
- semnătura persoanelor autorizate care răspund de întocmirea documentelor
conform dispoziţiilor legale.

1.2. Importanţa documentelor contabile

În cadrul unităţii patrimoniale , importanţa documentelor contabile se poate
concretiza prin:
1. Documentele contabile sunt sursă de date pentru înregistrări în conturi a
operatiilor economice şi financiare.
2. Prin intermediul documentelor contabile se înfăptuieşte controlul economic şi
financiar, ele constituind mijlocul pentru descoperirea unor nereguli în
gestionarea patrimoniului şi asigură respectarea disciplinei financiar-contabile.
3. Documentele contabile sunt sursă de informare operativă a organelor de
conducere asupra operaţiilor economico-financiare ce au loc în unitate.
4. Documentele contabile au importanţă juridică –în cazul litigiilor sunt
folosite ca probă în justiţie pentru stabilirea adevărului .De aici rezultă
importanţa deosebită pe care o are cunoaşterea documentelor contabile de către
jurişti.

5
 1.3. Clasificarea documentelor contabile
Documentele contabile se pot clasifică după mai multe criterii.
În funcţie de importanţa şi frecvenţa utilizării lor documentele contabile,
indiferent de categoria din care fac parte, pot fi tipizate şi netipizate.
a) Documentele tipizate, sunt acelea în care conţinutul, forma şi formatul
sunt prestabilite şi preimprimate pe formulare, pe baza unor reglementări legale.
Prin această o p e r a ţ i e d e t i p i z a r e s e u r m ă r e ş t e s t a b i l i r e a u n o r
t i p u r i u n i t a r e d e d o c u m e n t e , p e n t r u operaţii de acelaşi fel ca mărime ,
conţinut , format şi destinaţie şi sunt obligatorii pentru toate unităţile dintr-o
ramură dată.
Documentele tipizate în funcţie de sfera de utilizare, sunt grupate în:
-documente generale pentru întreaga economie;
-documente comune pe ramuri ale economiei;
-documente specifice unor activitãţi;
b) Documentele netipizate, sunt acelea în care conţinutul, forma, şi formatul nu
sunt prestabilite şi preimprimate prin reglementări legale , ele sunt
ocazionale şi se stabilesc în funcţie de necesitatea de informare ale fiecărui
agent economic.
În funcţie de natura operaţiilor pe care le reflectă, documentele se clasifică în:
a) Documente privind imobilizările corporale şi necorporale: bonuri de mişcare a
mijloacelor fixe, procese verbale de predare- primire procese verbale
de scoatere din funcţiune, etc.
b) Documente privind activele circulante materiale: note de recepţie şi constatare
dediferenţe, bon de consum, fişa limită de consum, bon de predare –
transfer–restituire, etc.
c) Documente privind disponibilităţile băneşti: chitanţe , dispoziţii de plată-încasare, etc.
d) Documente privind salariile si alte drepturi cuvenite angajaţilor: ştate de salarii,
lista de avans chenzinal, etc.
e) Documente privind vânzările: factura, dispoziţii de livrare, aviz de însoţire a
mărfii, etc.
După regimul de tipizare şi utilizare documentele pot fi:
a) Documente cu regim special pentru care există reglementări legale privind
tipărirea,circulaţia, evidenţa şi păstrarea lor. În această categorie intră
în special documentele de bancă şi casă: cecul de numerar, cecul de virament,
chitanţa, etc.
b) Documente întocmite pe formulare cu reglementări exprese de tipărire,
gestionare,folosire şi justificare, în care intră imprimate cu valoare
nominal (mărci poştale,timbre poştale, carnete de muncă, certificate
medicale, etc.
c) Documente întocmite pe formulare cu regim uzual, fără restricţii şi cuprind toate
formularele necuprinse în primele două categorii.
În funcţie de modul de întocmire şi rolul lor în cadrul circuitului economic şi al
sistemului informaţional-decizional documentele contabile se grupează astfel:
a) Documente justificative,
b) Documente de evidenţă contabilă,
c) Documente de sinteză si raportări.

6
CAPITOLUL II: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CATEGORII DE
DOCUMENTE AFERENTE LIVRĂRII DE PRODUSE

2.1. Documente aferente livrării de produse:

 Aviz de însoţire a mărfii

 Chitanţa
 Chitanţa fiscală
 Factura fiscală
 Factura
 Bon de comandă-chitanţă (TVA)
 Bon de comandă-chitanţă
 Fişa de magazie a formularelor cu regim special

2.2. AVIZ DE ÎNSOŢIRE A MĂRFII

Este un formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare.
Este tipărit în blocuri cu câte 150 de file, formate din 50 de seturi a câte trei file,
în culori diferite – albastru, exemplarul 1, roşu, exemplarul 2, verde, exemplarul 3.
1. Serveşte ca:
- document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;
- document ce stă la baza întocmirii facturii;
- dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate
teritorial, ale aceleiaşi unităţi;
- document de primire în gestiunea cumpărătorului sau în gestiunea primitoare din
cadrul aceleiasi unităţi în cazul transferului.
2. Se întocmeşte în trei exemplare de către unităţile care nu au posibilitatea
întocmirii facturii în momentul livrării poduselor, mărfurilor sau altor valori
materiale, datorită unor condiţii obiective şi cu totul exceptionale, făcându-se
menţiunea ,,Urmează factura’’.
În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiasi unităţi patrimoniale
dispersate teritorial, avizul de însoţire a mărfii va purta menţiunea ,,Fără factură’’.
Se emite, pe măsura livrării, de către compartimentul desfacere, care semnează
pentru întocmire. Pe avizul de însoţire a mărfii, emis pentru valori material trimise pentru
prelucrare la terţi sau pentru vânzare în regim de consignaţie, se face menţiunea ,,Pentru
prelucrare la terţi’’ sau ,,Pentru vânzare în regim de consignaţie’’, după caz, etc.
În celelalte situaţii decât cele prevăzute mai sus se face menţiunea cauzei pentru care s-a
întocmit avizul de însoţire a mărfii şi nu facture.
3. Circulă:
 la furnizor:
- la delegatul unităţii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de
primire (exemplarul 1);
- la compartimentul desfacere, pentru înregistrarea cantităţilor livrate în evidenţele
acestuia şi pentru întocmirea facturii ( exemplarele 2 si 3);

7
 - la compartimentul financiar-contabil, ataşat la factură ( exemplarul 3);
 la cumpărător:
- la magazie, pentru încarcarea în gestiune a produselor, mărfurilor sau a altor
valori material primate, după efectuarea recepţiei de către comisia de receptive şi
după consemnarea rezultatelor (exemplarul 1);
- la compartimentul aprovizionare, pentru înregistrarea cantităţilor aprovizionate în
evident acestuia ( exemplarul 1);
- la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitatea
sintetică şi analitică, atasat la factură ( exemplarul 1).
În cazul valorilor materiale prelucrate la terţi, pe exemplarul respective se face
menţiunea ,,Din prelucrare la terţi’’.
4. Se arhivează:
 la furnizor:
- la compartimentul desfacere ( exemplarul 2);
- la compartimentul financiar-contabil, ataşat la exemplarul 3 al facturii (
exemplarul 3);
 la cumpărător:
- la compartimentul financiar-contabil, ataşat la exemplarul 1 al facturii (
exemplarul 1).

8
2.3. CHITANŢA

Este un formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare.

Este tipărit în carnete cu câte 100 de file.
1. Serveşte ca:
- document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unităţii;
- document justificativ de înregistrare în registrul de casă şi în contabilitate.
2. Se întocmeşte în două exemplare, pentru fiecare sumă încasată, de către casierul
unităţii şi se semnează de acesta pentru primirea sumei.
3. Circulă la depunator ( exemplarul 1, cu ştampila unităţii). Exemplarul 2 rămâne în
carnet, fiind folosit ca document de verificare a operaţiunilor efectuate în registrul
de casă.
4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, după utilizarea complete a
carnetului (exemplarul 2).

9
 CHITANŢA FISCALĂ
Formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare.
Se distribuie numai plătitorilor de T.V.A.
Tipărit în carnete cu 100 de file.

1. Serveşte ca:
- document justificativ privind cumpărarea unor bunuri sau prestarea unor servicii,
în condiţiile în care nu se întocmeşte factura;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate, atunci când este însoţită de
bonul eliberat de la casa de marcat, Bonul de vânzare ( cod 11-1-12) sau Chitanţa
(cod 14-4-1), şi de deducere a T.V.A.
2. Se întocmeşte în două exemplare de către vânzător sau de către prestatorul de
servicii. Eliberarea chitanţei fiscal se face după ce bunurile şi serviciile au fost
achitate, în care sens s-a eliberat bonul de la casa de marcat, Bonul de vânzare
(cod 11-1-12) sau Chitanţa ( cod 14-4-1).
Chitanţa fiscală nu înlocuieşte Chitanţa (cod 14-4-1), care se întocmeşte pentru
încasările în numerar la casieria unităţii.
Chitanţa fiscală nu se utilizeaza pentru vânzarea bunurilor către alte unităti
patrimoniale.
În coloana ,,Specificaţie”, bunurile sau serviciile se înscriu grupate pe cote de
T.V.A.
3. Circulă:
 la cumpărător, pentru înregistrare în jurnalul pentru cumpărări (exemplarul 1);
 la furnizor, în cazul în care este scutit de oblicaţia emiterii facturii (
exemplarul 2).
4. Se arhivează:
 la cumpărător, la compartimentul financiar-contabil, împreuna cu bonul de la
casa de marcat, bonul de vânzare sau chitanţa eliberată de vânzător
(exemplarul1);
 la frunizor sau la vânzător, după utilizarea complete a carnetului ( exemplarul
2).

2.4. FACTURA FISCALĂ ȘI FACTURA

Este un formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare.
Este tipărit în blocuri cu câte 150 de file, format din 50 de seturi cu câte 3 file în culori
diferite: albastru – exemplarul 1, roşu – exemplarul 2, verde – exemplarul 3.
1. Serveşte ca:
 document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a produselor şi
mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate;
 document de însotire a mărfii pe timpul transportului;
 document de încarcare în gestiunea primitorului;
 document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a
cumpărătorului.

10
 2. Se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în trei exemplare, la
livrarea produselor şi a mărfurilor, la executarea lucrărilor şi la prestarea
serviciilor, de către compartimentul desfacere sau alt compartiment desemnat pe
baza dispoziţiei de livrare, a avizului de însoţire a mărfii sau a altor documente
tipizate care atestă executatea lucrărilor şi prestarea serviciilor şi se semneaza de
compartimentul emitent.
Atunci când factura nu se poate întocmi în momentul livrării, datorita unor condiţii
obiective şi cu totul excepţionale, produsele şi mărfurile livrate sunt însoţite, pe timpul
transportului, de avizul de însoţire a mărfii. În vederea corelării documentelor de livrare,
numărul şi data avizului de însoţire a mărfii se înscriu în formularul de factură.
Factura fiscală ( cod 14-4-10/A) se întocmeste numai de către plătitorii de T.V.A. În
Factură, bunurile, lucrările executate sau servicile prestate se înscriu în coloana 1, grupate
pe cote de T.V.A.
Factura ( cod 14-4-10/aA) se întocmeste de către unităţile patrimoniale neplătitoare de
T.V.A.
3. Circulă:
 la furnizor:
- la compartimentul în care se efectuează operaţiunea de control financiar
preventive pentru acordarea vizei ( toate exemplarele); viza de control financiar
preventiv se acordă numai pe exemplarul 3;
- la persoanele autorizate să dispună încasări în contul de la banca al unităţii ( toate
exemplarele);
- la compartimentul desfacere, în vederea înregistrării în evidenţele operative şi
pentru eventualele reclamatii ale clienţilor ( exemplarul 2 al facturii, la care se
anexează dispoziţia de livrare);
- la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate
(exemplarul 3).
 la cumpărător:
- la compartimentul aprovizionare, pentru confirmarea operaţiunii, având ataşat
exemplarul din avizul de însoţire a mărfii care a însoţit produsul sau marfa, dacă
este cazul, inclusive nota de receptive şi constatare de diferenţe, în cazul în care
marfa nu a fost însoţita de factură pe timpul transportului ( exemplarul 1);
- la compartimentul care efectuează operaţiunea de control financiar preventiv
pentru acordarea vizei (exemplarul 1, împreuna cu avizul de însotire a mărfii,
inclusiv nota de recepţie şi de constatare de diferenţe, după caz).
4. Se arhivează:
 la furnizor:
- la compartimentul desfacere ( exemplarul 2);
- la compartimentul financiar-contabil ( exemplarul 3);
 la cumpărător:
- la compartimentul financiar-contabil ( exemplarul 1).

11
2.5. BON DE COMANDĂ – CHITANŢĂ

Este un formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare.

Este tipărit în carnete cu câte 75 de file.
1. Serveşte ca document pentru: contractarea serviciilor, confirmarea primirii şi
evaluarea obiectului de executat sau de reparat, dupa caz, încasarea sumei de la
client, determinarea volumului serviciilor prestate şi a materialelor consummate.
Bonul de comandă-chitanţă ( cod 14-4-11) se întocmeste numai de către plătitorii
de T.V.A.
2. Se întocmeşte în trei exemplare de către unitatea prestatoare.
3. Circulă:
- exemplarul 1, la compartimentul financiar-contabil;
- exemplarul 2 se predă clientului;
- exemplarul 3 rămâne în carnet.
4. Se arhivează:
- exemplarul 1, la compartimentul financiar-contabil;
- exemplarul 3 rămâne în carnet.

12
2.6. FIŞA DE MAGAZIE A FORMULARELOR CU REGIM SPECIAL

Este un formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare.

1. Serveşte ca:
- document de evident a intrarilor, ieşirilor şi stocurilor de formulare, care au un
regim special de înscriere, numerotare, evidenţă şi urmărire;
- document de evidenţă a formularelor anulate;
- document pentru stabilirea grupelor de numere (serii), pe compartimentele
unităţii, în vederea numerotarii formularelor;
- sursa de informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil al stocurilor de
formulare.

13
 2. Se întocmeşte într-un exemplar, separate pentru fiecare fel de formular cu regim
special, de către gestionar.
Fişele de magazine ale formularelor cu regim special se ţin la locul de depozitare
a formularelor .
3. Nu circulă, fiind document de înregistrare.
4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

FURNIZORII
Reprezintă persoana fizica sau juridică ce livrează unui client o marfă, un produs
sau prestează un anumit serviciu.
Exemple de furnizori: producătorii, distribuitorii, importatorii de materii prime,
materiale, semifabricate, componente; prestatorii de servicii (bănci, agenţii de resurse
umane, firme de consultanţă, agenţii de publicitate etc.);persoane fizice.

14
 CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ LA F.E. IRIS. S.A

3.1. Prezentarea firmei

1.INFORMATII GENERALE PRIVIND FIRMA DE EXERCITIU

Numele firmei: F.E. IRIS S.A.
Motto: Arta florilor este efortul necontenit de a contura frumuseţea lor.
Cod unic de inregistrare: 1101567
Nr. Ord. în Reg. Roct: J 25/ 16 /29.11.2011
Forma juridica de constituire: societate pe actiuni
Capital scocial: 375000 RON
Adresa, telefon, e-mail :Colegiul National Economic “Theodor Costescu”,
DrobetaTurnu-Severin, str. Orly, nr. 37, telefon 0252325042, fax 0252325047 e-mail
fe_iris_sa2002@yahoo.com

2.SCURT ISTORIC
Firma de exercitiu IRIS S.A. a fost infiintata in anul scolar 2001-2002.
Aceasta a fost infiintata cu scopul de a ne dezvolta spiritul antreprenorial prin
simularea activitatii unei firme reale.
Sediul firmei a fost ales in laboratorul firmelor de exercitiu situat la etajul 2 din
incinta Colegiului National Economic “Theodor Costescu” strada Orly, nr 37, Drobeta
Turnu-Severin, Mehedinti.
Desfacerea produselor se realizeaza in doua magazine din orasul Drobeta Turnu-
Severin.
Initiatorii afacerii sunt, tineri, cu spirit inovativ dezvoltat, înclinatie artistică, dispusi
să îsi asume riscuri, ce vor încerca să compenseze lipsa experientei cu o motivatie
deosebită.
Viziune, Misiune, Strategie
Misiunea noastra este aceea de a ne transforma pasiunea intr-o afacere prospera
castigand astfel un renume la nivel national.
Ne propunem sa dezvoltam activitatea firmei in domeniul producerii si
comercializarii accesoriilor handmade, utilizand materiale de calitate si satisfacand
nevoile unui segment larg de clienti.

3.OBIECTIVELE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG

 Creşterea cotei de piaţă;
 Majorarea volumului încasărilor;
 Fidelizarea clienţilor prin acordarea de reduceri
 Creşterea numărului de clienţi
 Obţinerea mărcii de calitate a firmei de exerciţiu
Pe termen lung, dorim să ne extindem şi să ne dezvoltăm afacerea, dorindu-ne ca
produsele noastre să fie solicitate atât în Drobeta Turnu-Severin, cât şi în alte zone ale
ţării. Ne propunem ca afacerea cu produse handmade să supravieţuiască şi să genereze
profituri.

15
 4. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
- se va ocupa de partea de relaţii cu clienţii; va încerca să contacteze şi să încheie
contracte cu potenţialii clienţi;
- va realiza distribuţia produselor ;
- va gestiona resursele financiare şi va ţine de asemenea şi evidenţa contabilă;
- va ocupa un rol important în firmă deoarece ea are cele mai multe cunoştinţe în
domeniu şi se va ocupa de partea de promovare a produselor;
- va menţine relaţia cu furnizorii pentru derularea contractelor; asigură suport echipei de
vânzări cu informaţii despre furnizori.
Pentru a obtine produse atractive publicului nostru, in aceasta afacere au fost
implicate 10 de persoane, atent selectate, fiecare cu responsabilitatea ei:
 1 manager general care stabileste anual, impreuna cu directorii
dedepartamente, obiectivele generale de dezvoltare;
 1 director comercial, care organizeaza si coordoneaza
activitateaDepartamentului Comercial;
 1 persoana in cadrul departamentului de marketing, care se ocupa de
cataloage, pliante, afise, panouri publicitare; organizarea si derularea
campaniilor publicitare; promovarea vanzarilor;organizarea participarii la
targuri si expozitii-atragerea si fidelizarea clientilor;
 1 persoana in cadrul departamentului de aprovizionare, stabileste
volumul si structura resurselor materiale necesare activitatii organizatiei;
 2 persoane in cadrul departamentului de desfacere, care se ocupa de
verificarea si centralizarea comenzilor primite si livrarea produselor;
 1 persoana in cadrul departamentului de vanzari, care intocmeste oferte
de marfuri; incheierea de contracte cu furnizorii.
 1 persoana in cadrul departamentului financiar-contabil, care se ocupade
organizarea contabilitatii financiare;
 1 secretara, care se ocupa cu primirea , inregistrarea, expedierea
sirepartizarea corespondentei;
 1 administrator, care se ocupa de buna functionare a companiei.

5. PREZENTAREA PRODUSELOR COMERCIALIZATE

Produsele din flori si aranjamentele florale pot fi usor de confectionat de catre orice
persoana cu suficienta imaginatie si rabdare.
Acestea sunt realizate cu dragoste. Dragoste pentru frumos, arta si viaţa. Realizarea
lor necesita multa munca, materiale de calitate, timp, energie si mai ales, idei originale.
Produsele handmade au avantajul de a fi unice, realizate de un designer cu multa
migala si pe baza unui concept propriu, iar acest avantaj trebuie exploatat la maxim.
Firma noastră scoate pe piaţă produse din flori si aranjamente florale astfel
majoritatea activităţilor se vor produce „in house”, mai exact procesul tehnologic va fi
realizat in totalitate de noi. Va fi totuşi nevoie să contractam materii prime precum:
 hartie cartonata,
 hartie colorata,
 hartie cu imprimeuri,
 panglica,
 materiale textile,
16
  snururi,
 strasuri,
 margele,
 sclipici.

Printre accesoriile produselor din flori si aranjamente florale, care se gasesc in

portofoliul nostru, se numara:
 Cosuri
 Buchete
 Buchete de mireasa
 Plante de apartament
 Accesorii
Modelele sunt variate, impletind materiale delicate cu flori din dantela si cu perlute
sau cristale finute.
Este preferat de clienţi datorită designului şi posibilităţii de a fi personalizat în
funcţie de cerinţe.
Pentru producerea a 100 cosuri, 100 buchete, 50 bratari, 50 plante de apartament ,
pe luna, putem estima urmatoarele cheltuieli:
Luna I :
Costuri cu materii prime :2000
Costuri cu personalul: 4500
Costuri cu realizarea site-ului: 200
Costuri cu transportul si distributia marfurilor: 1000
Costuri cu abonamentele telefonice: 250
Costuri cu inregistrarea si brevetarea produselor: 300
Costuri neprevazute: 250
Luna II:
Costuri cu mat. prime :1200
Costuri cu personalul: 4500
Costuri cu intretinerea site-ului: 100
Costuri cu transportul si distributia marfurilor: 1000
Costuri cu abonamentele telefonice: 200
Costuri neprevazute: 200
Costul unuicos : 43-53 lei
Costul unui buchet: 10,15-25 lei
Costul unei bratari : 10-15 lei

6.MARKETINGUL AFACERII
Ca optiuni strategice firma noastra a optat atat pentru o comunicare directa cat
si pentru o comunicare indirecta cu clientii.
Comnunicarea directa se va realiza prin prezentarile detaliate despre produsele
si seviciile oferite de firma noastra. Aceasta prezentare se va face pentru firme,
potentiali clienti si colaboratori de catre departamenul de marketing impreuna cu cel
de relatii cu clientii.
Vom comunica direct cu clientii nostri si prin site-ul nostru.

17
 Produse si colecţii atent gandite si calculate, piese cat mai personalizate, adresate
unui public specific, de nisa, finisaje deosebite si idei cat mai inedite, toate acestea vor
face parte din viitorul curentului produselor din flori si aranjamente florale.
Daca la inceput artizanii nici nu prea aveau unde sa isi expuna marfa, acum se
organizeaza pe an cateva targuri de amploare, cu un public relativ mare. Piaţa produselor
din flori si aranjamente florale continua sa se dezvolte, sa evolueze spre urmatorul nivel.

7. CLIENTII
Firma noastra ofera clientilor o gama de servicii. Unul din cele mai importante
servicii este cele de livrare.
Un alt serviciu oferit de firma noastra este cel de personalizare, acest serviciu se
face contra cost.
In prezent, clientii pot opta pentruprocurareaproduselorprinmaimultecai: vanzare on-
line sauvanzaredirecta. De asemenea, firma noastră dezvoltă relaţii pe termen lung cu
clienţii: brosuri de prezentare, cataloage de produse.

8. DISTRIBUTIA
Serviciile de merchandising sunt asigurate tot de catre departamentul de
distributie condus de Malacu Diana.
Distributia va fi asigurata prin intermediul compartimentului de distributie, prin
intermediul site-ului nostru, darsiprinintermediultelefonuluisifaxului. In cazul
comenzilor mai mari vom inchiria o masina.
Depozitarea produselor se face in cadrul atelierului de lucru din Strada Orly nr.
37 Drobeta Turnu-Severin , iar ambalarea se va face tot in acest spatiu.
Onorarea comenzilor depinde de numarul si sortimentul produselor comandate.
Vanzarea se va face direct de catre firma prin intermediul comenzilor clientilorsi
indirect prinsocietatileSC.Dalia SRL si SC Family Company.SRL. Pentru viitor vom crea
un magazin virtual, pe baza portofoliului de clienti existenti.
O alta varianta ar fi vanzarea produselor in targurile din produse si aranjamente
florale. La targuri exista posibilitatea de afirmare, de interactiune direct cu clientii. De
asemenea, expozitiile si magazinele de vestimentatie unde este nevoie de accesorii sunt
alte locuri unde ne putem vinde produsele.
Punerea pe piaţă a produselor se va face prin contracte de colaborare .
Tot pentru punerea pe piaţă a produselor ne-am gândit să realizăm o pagina web,dar
pagina de web este în construcţie şi curând va fi lansată.

9. CONCURENTA
Preturile practicate de firma noastra vor fi mai mici decat cele aleconcurentei,
practicand un adaoscomercial de 25-30%.
Firmele concurente vor adopta o serie de bariere precum :
diferentierea produselor, iarpatrunderea pe piata a altor firme se realizeaza cu greu,
deoarece acestea trebuie sa ofere produsul la un pret mai scazut decat pretul pietei.
În ceea ce priveşte concurenţa directa, există firme similare, precum si micii
producatori.

18
 Prezenţa concurenţei solicită diversitatea, te face să vrei să fii mai bun şi mai
interesant şi să aduci ceva nou pe piaţă.
Punctele tari si punctele slabe ale concurentei
PUNCTE TARI :
 Vechimea pe piaţă
 Fond comercial
PUNCTE SLABE :
 Calitatearelativa a produselor
 Preţurile practicate ridicate
 Gama sortimentală saraca

10.PROCESUL DE VANZARE-PROMOVARE
Echipa F.S. IRIS S.A.previzionează o creştere a vânzărilor datorită:
 Raportului calitate-pret foarte atractiv
 Participărilor la târguri şi expoziţii
 Organizarilor de tombole;
Cadourilor oferite sau produse suplimentare la achiziţionarea unui anumit produs ;
F.S. IRIS S.A.folosesteurmatoarelematerialepromotionale:
 tiparituricare reprezinta un mijloc de promovare foarte eficient, putem
include: afisele, cataloagele, pliantele, prospectele si brosurile, etc.
 cadourile promotionale
 participarea la manifestari cu caracter expozitional se realizeaza prin
organizarea de pavilioane sau standuri proprii la targuri, expozitii si saloane,
etc

11. MOBILIZAREA RESURSELOR NECESARE

Resursele materiale sunt: imprimantă specializată, dispozitive de tăiere, materii
prime(hartie cartonata,hartie colorata, hartie cu imprimeuri, dantela, nasturei, panglica,
materiale textile, fimo, snururi,strasuri,margele, paiete,sclipici, produse naturale uscate
sau conservate:flori uscate,coji de portocale, fructe,pene,paste fainoase).
Resurse umane. Necesarul de personal este redus, în primă fază firma având numai
10 angajaţi.
Resurse financiare necesare
Pentru demararea afacerii este necesar un capital de 2000 euro iar fiecare din
initiatori va aduce un aport de 400 euro.
Resurse informationale
 Site-uri ale altor firme de profil
 Site-ul Colegiului National Economic “Theodor Costescu”
 Date statistice privindevolutia afacerilor cu produse din flori si aranjamente
florale din Romania
 Magazine virtuale ale artizanilor
 Programe de calculator: PowerPoint, Photoshop, Word, Excel

19
 12.ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
→produse variate si de calitate →Suprasolicitarea personalului
specializat in producerea accesoriilor
handmade
→Raportul calitate –pret favorabil

→Personalul angajat a fost instruit si testat

la locul de munca, fiecare avand incheiat
contract de munca

→Echipa de conducere unita

AMENINTARI OPORTUNITATI
→Extinderea concurentilor in puncte →Extinderea pe piata in punctele
strategice pentru atragerea clientilor importante ale tarii, cu o populatie
foarte mare
→Cresterea taxelor si impozitelor la
bugetul statului (legislatia in vigoare)

→Reducerea veniturilor si a consumului

(scaderea puterii de cumparare)

→Costul ridicat al materiilor prime

13. PLAN DE FINANTARE

Alegerea unei surse de finantare este foarte importanta, tocmai de aceea inainte de a
alege o anumita sursa, trebuie sa tinem cont de mai multi factori, de avantajele si
dezavantajele fiecareia.
Astfel, sursele potentiale de fonduri pentru finantare aactivitatii sunt:
 fondurile proprii si fondurile imprumutate de la familie si prieteni;
 leasingul;
 creditele de la furnizori si clienti;
 efecte de comert (factoringul si scontarea)

14. CONDUCEREA AFACERII

Initiatorii afacerii sunt elevi in clasa a XI a Cprofil:Servicii;Specializare:Tehnician
in activitati economice din cadrul Colegiului National Economic „Theodor Costescu” au
o serie de calitati necesare unui manager cum ar fi: faptul ca sunt dispusi sa riste,
perseverenti, le plac provocarile, sunt ambitiosi, au o intelegere intuitiva a celorlalti,le
place sa detina puterea si sa rezolve situatii dificile, au abilitatea de a relationa

20
foarte bine cu oamenii si de a se pune in situatia celuilalt. Ne centram pe
satisfacerea nevoilor clientului prin oferirea unor produse de calitate, in tendinte.
Ne facem promovare pe toate canalele media (radio, Tv, revista scolii). Intentionam
sa deschidem un magazin virtual structurat pe categorii de produse si sa ne facem un
blog.
Ca si strategie pe termen lung ne propunem sa crestem numarul de produse oferite cu
circa 30% dupa primul an de activitate Ca si avantaje concurentiale putem include varsta
tanara a membrilor echipei si dorinta de afirmare.

3.2. Completarea documetelor aferente livrării produselor achiziţionate sau

vândute de F.E. Iris S.A.

F.E. Iris S.A. cumpără mărfuri de la un furnizor la un preţ de 5 000 lei, TVA
19%, pa baza avizului de însoţire. Factura pentru mărfurile achiziţionate o primeşte după
o săptămână, pe care o achita partial in suma de 2200 lei in numerar, si restul prin cont
bancar.

Achiziţia mărfurilor în baza avizului de însoţire

% = 408 5 950 lei
371 Furnizori- facturi nesosite
Mărfuri 5 000 lei
4428
TVA neexigibilă 950 lei

Primirea facturii
408 = 401 5 950 lei
Furnizori-facturi nesosite Furnizori

4426 = 4428 950 lei

TVA deductibilă TVA neexigibilă

Plata facturii partial in numerar

401 = 5311 2200 lei

Furnizori Casa in lei

Plata facturii partial din cont bancar

401 = 5121 3 750 lei

Furnizori Conturi la banci in lei

21
 F.E. Iris S.A. vinde către un client mărfuri la un preţ de 2 500 lei, TVA 19%,
costul de achiziţie al acestor mărfuri fiind de 1 700 lei. Predarea mărfurilor se efectuează
împreună cu avizul de însoţire. După 4 zile se întocmeşte şi se trimite factura clientului,
dupa care incaseaza suma de la client prin casierie.

Vânzarea de mărfuri (pe baza avizului de însoţire)

418 = % 2 975 lei
Clienţi-facturi de întocmit 707
Venituri din vz. mf. 2 500 lei
4428 475 lei
TVA neexigibilă

Descărcarea din gestiune

607 = 371 1 700 lei
Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri

După 4 zile se întocmeşte şi se înregistrează factura

4111 = 418 2 975 lei
Clienţi Clienţi - facturi de întocmit

4428 = 4427 475 lei

TVA neexigibilă TVA colectată

Incasarea facturii in numerar

5311 = 4111 2 975 lei

Casa in lei Clienti

22
23
 3.3. MĂSURI PRIVIND SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA MUNCII
a. Măsurile tehnice de protecţie a muncii se referă la dotarea unităţii cu:
 Sisteme, aparate şi dispozitive de combatere a riscurilor mecanice, electrice,
chimice, termice, biologice;
 Sisteme, aparate şi dispozitive de îmbunătăţire a microclimatului;
 Sisteme şi instalaţii de ventilaţie industrială;
 Sisteme şi dispozitive de combatere a zgomotului şi vibraţiilor;
 Sisteme de îmbunătăţire a iluminatului;
 Aparate şi dispozitive pentru combaterea electricităţii statice;
 Aparate şi dispozitive pentru prevenirea exploziilor, incendiilor şi
autoaprinderilor;
 Materiale şi sisteme de semnalizare şi avertizare.
b. Măsurile organizatorice de protecţie a muncii vizează executantul şi sarcina de
muncă:
 Instruirea, formarea şi perfecţionarea personalului în domeniul protecţiei muncii;
 Testarea medicală şi psihologică a personalului;
 Autorizarea personalului;
 Evaluarea riscurilor la locul de muncă;
 Organizarea şi amenajarea cabinetului de protecţie a muncii;
 Procurarea materialelor de instruire, testare şi informare;
 Proiectarea şi reproiectarea ergonomică a locurilor de muncă;
 Elaborarea de instrucţiuni proprii de protecţie a muncii, în funcţie de procesul de
muncă.
c. Măsuri igienico- sanitare:
 Acordarea de materiale igienico- sanitare;
 Acordarea de alimentaţiei de protecţie;
 Existenţa unor staţii de salvare mobile;
 Instalaţii de apă carbogazoasă pentru secţiile cu microclimat cald;
 Înfinţarea de posturi de prim ajutor, la locurile de muncă unde există pericole de
accidente de accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale;
 Amenajarea de băi sau duşuri şi vestiare pentru angajaţi, dar şi pentru
echipamentul special de protecţie

3.4 MĂSURI PRIVIND PREVENIREA ȘI STINGEREA INCENDIILOR

a. Măsuri tehnice
 Instruirea muncitorilor şi răspândirea cunoştinţelor tehnice referitoare la cauzele
şi prevenirea incendiilor.
 Stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea şi combaterea incendiilor şi
asigurarea prelucrării şi afişării lor.
 Organizarea de formaţii de pompieri voluntari şi special angajaţi.
 Marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a căilor de evacuare din
clădiri şi asigurarea unor bune condiţii pentru intervenţia rapidă la stingerea incendiilor.
 Prevederea unor aparate de deconectare automată în caz de avarie.
 Prevederea în depozitele de materiale combustibile a instalaţiilor speciale de
declanşare automată a stropirii cu apă la ridicarea temperaturii.
 Înlăturarea eventualelor cauze de provocare a incendiilor şi exploziilor, prin

24
proiectarea procesului tehnologic.
 Evitarea formării în hale de producţie a amestecurilor explozive prin curăţarea în
mod periodic a prafului de pe toate suprafeţele încărcate cu electricitate statică.
 Mărirea umidităţii relative a aerului, acolo unde produsele permit.
 Asigurarea unei bune evacuări a oamenilor şi a bunurilor din clădire în caz de
incendiu.
 Instalarea de scări de incendiu, guri de apă, cu utilajul necesar (furtun cu lance,
pompe etc.).
 Ignifugarea materialelor combustibile folosite în construcţii.
 Interzicerea folosirii flăcării deschise, a fumatului în medii periculoase.
 Amenajarea unor spaţii pentru fumat.
 Dotarea cu utilaje şi materiale tehnice de combatere a incendiilor (lopeţi, pompe
de mână, stingătoare manuale, motopompe, autopompe, instalaţii cu reţele de apă etc.).
b. Mijloace de stingere a incendiilor
Principalele mijloace de intervenţie în caz de incendiu sunt stingătoarele.
Stingătoarele sunt dispozitive de stingere, acţionate manual, care conțin o substanţă care
poate fi refulată şi dirijată asupra unui focar de ardere, sub efectul presiunii create în
interiorul lor.
Stingătoarele sunt utilizate, în modul cel mai eficace, atunci când sunt amplasate la
îndemână, în număr suficient, având capacitatea de stingere corespunzătoare cantităţii şi
naturii materialelor combustibile existente în spaţiul protejat şi sunt folosite de persoane
familiarizate cu punerea lor în funcţiune.
c. Accesorii PSI
Panourile de incendiu (pichet PSI) sunt folosite pentru dotarea unităţilor şi
punctelor de lucru cu mijloace de primă intervenţie necesare stingerii începuturilor de
incendii. Componenta interioară diferă în funcţie de obiectivul ce trebuie protejat
împotriva focului.
Centrale antiincendiu echipate cu microprocesor, şase zone de detectare, pe fiecare
zonă se pot lega detectori de temperatură şi fum. Fiecare zonă este echipată cu o ieşire
pentru alarmare. Panoul de comandă poate controla ieşirile de alarmare: sirenele şi
comunicatoarele telefonice.
Detectoare optice de fum funcţionează prin tehnologia SMD, detectarea fumului şi
a temperaturii ce se degajă din procesul de ardere. Sunt recomandate pentru hoteluri,
supermarketuri, biblioteci, depozite, spaţii de producţie.
Detectarea la timp a unui incendiu limitează producerea de pagube şi pierderea de
vieţi omeneşti.

3.5 MĂSURI GENERALE DE PROTECȚIA MEDIULUI

Reciclarea reprezintă orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt
transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și indeplini funcția inițială ori
pentru alte scopuri.
Problemele fundamentale în reciclarea materialelor sunt legate de:
 Identificarea materialelor reciclabile
 Identificarea oportunităţilor de reutilizare şi reciclare
 Identificarea pieţelor pentru materiale valorificabile.
Grupe de deșeuri reciclabile (anexa nr. 1 din OUG 16/2001-modificata):

25
 • Deseuri metalice feroase
• Deseuri metalice neferoase
• Deseuri de hartii-cartoane
• Deseuri de sticla
• Deseuri de mase plastice
• Deseuri de cauciuc
• Deseuri textile
Reciclarea materialelor din deşeurile municipale implică:
- colectarea selectivă a deșeurilor
- prelucrarea intermediară – sortare, mărunţire, compactare
- transportarea
- valorificarea
- prelucrarea finală
Colectarea – strangerea, sortarea, si/sau regruparea (depozitarea temporara) a
deseurilor in vederea transportarii lor spre valorificare. Pentru o reciclare reușită este
nevoie de o sortare în funcție de calitatea materialului, sortare care începe prin colectarea
selectivă a acestora. Ele mai pot fi separate și în instalații de sortare a deșeurilor.
Precolectarea deșeurilor se referă la adunarea lor în diferite recipiente: coșuri de
gunoi, pubele (pentru deșeurile menajere) și containere (pentru deșeurile stradale și cele
produse de agenții economici). Pentru a permite reciclarea, colectarea deșeurilor care
conțin materiale refolosibile se face separat în recipiente de culori diferite.
Culorile recipientelor disponibile sunt: galbenă, roșie, verde, albastră, maro și negru
antracit. Pe recipiente există etichete care precizează exact ce fel de deșeuri se pot pune în
recipientul respectiv.
Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deșeuri sunt:
 roșu (portocaliu) - materiale plastice,
 galben - metale,
 verde - biodegradabile,
 albastru - hârtie, carton și sticlă,
 maro - electrice și electronice,
 negru – nereciclabile.
Valorificare – orice operatiune de dezmembrare, sortare, reciclare, taiere,
maruntire, presare, balotare, topireturnare, pretratare, amestec cu alta operatiune care
determina schimbarea naturii sau a compozitiei, efectuata asupra unui deseu industrial
prin procedee industriale, în vederea reutilizarii.
Materialele metalice obișnuite care pot fi recuperate sunt aluminiul din dozele de
bere şi oțelul din ambalaje alimentare și sprayuri.

26
 Bibliografie

1. Catalogul formularelor cu regim special privind activitatea financiară si contabilă

2. Modele şi norme de întocmire şi utilizare, Ministerul Finanţelor Publice, Editura

Economică, 2001

3. Norme metodologice pentru întocmirea şi utilizarea formularelor comune privind

activitatea financiară şi contabilă şi modelele acestor, a Ministerul Finanţelor Publice,
Editura Economica, 2015

27