Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.
Locuri de muncă pentru toți!
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman
Axa prioritară 3 “Locuri de muncă pentru toți”
Domeniul major de intervenție 3.7 “Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-
agricol din zona urbană”
POCU/82/3.7/S/105243
Titlu proiect: „F.A.S.T.E.R - SV Oltenia - F(ormare) A(ntreprenoriala) pentru ST(art-up-uri)
in E(conomia) R(egiunii) SV Oltenia”
TÂRGU – JIU
2018
1
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
CUPRINS
I. NOȚIUNI DE CONTABILITATE
1.1. Documentele justificative şi contabile…………………………………………………….. 3
1.2. Registrele contabile……………………………………………………………………….. 5
1.3. Reconstituirea documentelor justificative şi contabile pierdute, sustrase sau distruse…… 6
1.4. Arhivarea şi păstrarea registrelor şi a documentelor justificative şi contabile……………. 7
1.5. Modul de întocmire şi completare a registrelor contabile………………………………… 9
1.6. Modul de întocmire şi completare a documentelor justificative şi contabile privind 11
mijloacele fixe………………………………………………………………………………….
1.7. Modul de întocmire şi completare a documentelor justificative şi contabile privind 13
bunurile de natura stocurilor……………………………………………………………………
1.8. Modul de întocmire şi completare a documentelor justificative şi contabile privind 16
mijloacele băneşti şi decontările……………………………………………………………….
1.9. Modul de întocmire şi completare a documentelor justificative şi contabile privind 18
salariile şi alte drepturi de personal…………………………………………………………….
1.10. Modul de întocmire şi completare a documentelor justificative şi contabile privind 20
contabilitatea generală………………………………………………………………………….
1.11. Modul de întocmire şi completare a documentelor justificative şi contabile privind 21
vânzarea…………………………………………………………………………………………
II. NOȚIUNI DE FISCALITATE
2.1. Impozitele şi taxele - componente esenţiale ale sistemului fiscal…………………………. 23
2.2. Mecanismul şi aparatul fiscal……………………………………………………………… 24
2.3. Impozitul pe profit………………………………………………………………………… 28
2.4. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor………………………………………………… 30
2.5. Impozitul pe veniturile de natură salarială………………………………………………… 32
2.6. Taxa pe valoarea adăugată………………………………………………………………… 33
2.7. Impozite și taxe locale…………………………………………………………………….. 34
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….. 36
ANEXE……………………………………………………………………………………….. 39
2
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
I. NOȚIUNI DE CONTABILITATE
3
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
Registrele de contabilitate se pot păstra sub formă de registre sau foi volante sau listări
informatice legate sub formă de registre.
Principalele registre ce se folosesc în contabilitate sunt:
- registrul - jurnal
- registrul - inventar
- registrul „cartea mare”
Registrul inventar – se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui element de activ și
de pasiv. Conform cu OMFP 3512/2008 acesta este un document contabil obligatoriu și se întocmește
cel puțin o data pe an în timpul funcționării societății și cu ocazia încetării activității societății:
divizare, fuziune, insolvență cât și alte situații prevăzute de lege. Trebuie numerotat, șnuruit și parafat
și înregistrat în evidența societății. Poate fi cumpărat de la orice librărie.
O societate comercială are obligația să efectueze inventarierea generala a elementelor de
natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii deținute la începutul activității, cel puțin o dată în
cursul exercițiului financiar, precum și în cazul fuziunii, divizării sau lichidării și în alte situații
prevăzute de lege.
Registru jurnal – conform legii contabilității 82/1991 este un document contabil obligatoriu
și trebuie întocmit în așa fel încât în orice moment să fie posibilă identificarea și controlul
operațiunilor contabile. Societatea comercială are voie să țină registrul jurnal atât prin registru, foi
volante sau listat din programul informatic. Datele se înregistrează cronologic și sistematic în ordinea
modificării elementelor de activ și de pasiv. Se păstrează în cadrul unității timp de 10 ani de la data
încheierii exercițiului financiar pentru care a fost întocmit. În acest registru se completează doar
rulajele, registrul detaliat se listează și este arhivat la dosarul fiecărei luni. Poate fi cumpărat de la
orice librărie sau poate fi listat din programul informatic de cel care ține evidența contabilă a
societății.
5
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
Registru cartea mare – registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar, cronologic
și sistematic, prin regruparea conturilor, mișcarea tuturor elementelor de activ și pasiv. Acesta sta la
baza întocmirii balanței de verificare. El este un document de sinteză și sistematizare, conține
simbolurile conturilor debitoare și creditoare corespondente. Se listează și se arhivează la dosarul
fiecărei luni de cel care ține evidența contabilă a societății, nu trebuie cumpărat.
6
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
Ori de câte ori dispariţia documentelor poate constitui infracţiune, se înştiinţează imediat
organele de urmărire penală.
Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire".
Dosarul de reconstituire trebuie să conţină elementele care au legătură cu constatarea şi
reconstituirea documentelor dispărute, şi anume:
- sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariţia documentelor;
- procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii;
- dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada sancţionării disciplinare a persoanei
vinovate, după caz;
- dispoziţia scrisă a conducătorului societății pentru reconstituirea documentelor;
- o copie a documentelor reconstituite.
În cazul în care documentul dispărut a fost emis de altă societate, reconstituirea se va face de
societatea emitentă, prin realizarea unei copii de pe documentul existent la unitatea emitentă. În
acest caz, societatea emitentă va trimite societății solicitante, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare
de la primirea cererii, documentul reconstituit.
Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "DUPLICAT", cu
specificarea numărului şi a datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea.
Documentele reconstituite constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în
contabilitate.
Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri, bilete de călătorie
nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în contabilitate.
Procedura de reconstituire în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor
financiar-contabile se va finaliza în termen de maximum 30 de zile de la constatare, iar, în caz de
forţă majoră, în termen de 90 de zile de la constatarea încetării acesteia.
În cazul găsirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anulează pe baza unui
proces-verbal şi se păstrează împreună cu procesul-verbal, în dosarul de reconstituire.
financiar-contabile se face, după caz, la domiciliul fiscal, la sediul social sau la sediile secundare, pe
hârtie sau pe suport electronic.
În cazul în care evidenţa contabilă este ţinută cu ajutorul programelor informatice,
documentele financiar-contabile se pot păstra pe suporturi tehnice, cu condiţia să poată fi listate în
orice moment, în funcţie de necesităţile entităţii sau la cererea organelor de control.
Documentele financiar-contabile se pot păstra, în baza unor contracte de prestări de servicii,
cu titlu oneros, şi de către operatori economici autorizaţi, potrivit legii, în prestarea de servicii
arhivistice. Şi în acest caz răspunderea privind păstrarea documentelor financiar-contabile revine
administratorului, sau altei persoane care are obligaţia gestionării societății beneficiare.
Cu ocazia controalelor efectuate de organele abilitate, societățile trebuie să prezinte, la cererea
acestora, documentele solicitate.
Termenul de păstrare a statelor de salarii este de 50 de ani, iar termenul de păstrare a
registrelor şi a celorlalte documente financiar-contabile este de 10 ani, cu începere de la data
încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite.
Documentele :
- notă de recepţie şi constatare de diferenţe
- bon de predare, transfer, restituire
- bon de consum
- lista zilnică de alimente
- dispoziţie de livrare
- fişă de magazie
- listă de inventariere
- chitanţă
- dispoziţie de plată/încasare către casierie
- borderou de achiziţie
- decont pentru operaţiuni în participaţie
- ordin de deplasare (delegaţie)
- decont de cheltuieli (pentru deplasări externe)
- decont de cheltuieli valutare (transporturi internaţionale)
- notă de debitare-creditare
- fişă de cont pentru operaţiuni diverse
- decizie de imputare
- angajament de plată
8
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
se păstrează pe o perioadă de 5 ani în condiţiile în care necesităţile proprii ale societății nu impun
păstrarea acestora pe o perioadă de timp mai mare.
Documentele financiar-contabile care atestă provenienţa unor bunuri cu durată de viaţă mai
mare de 5 ani se păstrează pe perioada corespunzătoare duratei de viaţă utilă a acestora.
Arhivarea documentelor financiar-contabile în format hârtie se face în conformitate cu
prevederile legale şi cu respectarea următoarelor reguli generale:
- documentele se grupează în dosare, numerotate şi şnuruite;
- gruparea documentelor în dosare se face cronologic şi sistematic, în cadrul fiecărui exerciţiu
financiar la care se referă acestea. Dosarele astfel arhivate se păstrează în spaţii amenajate în acest
scop, asigurate împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a
incendiilor.
Evidenţa documentelor în arhivă se ţine cu ajutorul Registrului de evidenţă, potrivit Legii
Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, în care sunt consemnate dosarele şi documentele intrate
în arhivă, precum şi mişcarea acestora în decursul timpului.
Eliminarea din arhiva societăți a documentelor financiar-contabile, al căror termen de păstrare
a expirat, se face de către o comisie constituită potrivit procedurilor proprii ale societății. În această
situaţie se întocmeşte un proces-verbal şi se consemnează scăderea documentelor eliminate din
Registrul de evidenţă al arhivei.
9
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
Societățile pot utiliza jurnale auxiliare pentru: operaţiunile de casă şi bancă, decontările cu
furnizorii, situaţia încasării-achitării facturilor etc.
Înregistrările din Registrul-jurnal trebuie să cuprindă elemente cu privire la: felul, numărul şi
data documentului justificativ, explicaţii privind operaţiunile respective şi conturile sintetice debitoare
şi creditoare în care s-au înregistrat sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate.
Societățile care utilizează jurnale auxiliare pot înregistra în Registrul-jurnal sumele
centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. Registrul-jurnal se editează la cererea organelor de
control şi pentru necesităţile societății.
Registrul-inventar (Anexa 2) este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, grupate în funcţie de natura lor,
inventariate de societate, potrivit legii.
Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de
pasiv. Elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii înscrise în Registrul-inventar
au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică natura acestor elemente existente la
sfârşitul exerciţiului financiar.
În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în Registrul-inventar se înregistrează
soldurile existente la data inventarierii, la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor
de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului financiar.
Cartea mare (Anexa 3) este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi
sistematic, prin regruparea conturilor, mişcarea şi existenţa tuturor elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii, la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteză şi
sistematizare şi conţine simbolul contului şi al conturilor corespondente (debitoare sau creditoare),
rulajul debitor şi creditor, precum şi soldul contului. Registrul Cartea mare poate conţine câte o filă
pentru fiecare cont sintetic utilizat de entitate. Acest registru stă la baza întocmirii balanţei de
verificare.
Registrul Cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. Listarea
registrului Cartea mare se efectuează la cererea organelor de control, precum şi pentru necesităţile
entităţii.
10
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
Proces-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe/de declasare a unor bunuri materiale
(Anexa 7)
Serveşte ca:
- document de constatare a îndeplinirii condiţiilor necesare scoaterii din funcţiune a mijloacelor fixe,
de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosinţă şi de declasare a unor
bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe;
- document de consemnare a scoaterii efective din funcţiune a mijloacelor fixe, de scoatere din
uz a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosinţă sau de declasare a altor bunuri materiale;
- document de predare la magazie a ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente şi
materialelor rezultate din scoaterea efectivă din funcţiune a mijloacelor fixe;
- document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziilor (depozitelor) şi în contabilitate.
Formularul se completează de către comisia constituită în acest scop, după caz, astfel:
- capitolele I şi II, cu constatările şi concluziile rezultate din analiza documentaţiei primite şi
din verificarea stării mijloacelor fixe propuse a fi scoase din funcţiune, scoaterii din uz a materialelor
de natura obiectelor de inventar sau a altor bunuri materiale propuse pentru declasare;
- capitolul III, după aprobarea propunerilor şi efectuarea scoaterii din funcţiune, din uz sau
declasării, cu informaţii referitoare la ansamblele, subansamblele, piesele, componentele şi
materialele rezultate.
În cazul scoaterii din funcţiune a mijloacelor fixe, numărul de inventar se va trece la capitolul
II în coloana "Denumirea". În situaţia în care capitolul III se completează în alte exerciţii financiare,
este necesar să se întrunească o nouă comisie care să întocmească un nou proces-verbal de scoatere
din funcţiune a mijloacelor fixe/de declasare a unor bunuri materiale, care să confirme datele
completate în acest capitol.
Proces-verbal de recepţie (Anexa 8)
Proces-verbal de recepţie provizorie (Anexa 9)
Proces-verbal de punere în funcţiune (Anexa 10)
Serveşte ca:
- document de înregistrare în evidenţa operativă şi în contabilitate;
- document de consemnare a stadiului în care se află obiectivul de investiţii;
- document de aprobare a recepţiei;
- document de constatare a îndeplinirii condiţiilor de recepţie provizorie a obiectivului de investiţii;
- document de aprobare a recepţiei provizorii a obiectivului de investiţii;
- document de punere în funcţiune a obiectivului de investiţii. Se întocmeşte la data punerii în
funcţiune a mijlocului fix, astfel:
12
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
13
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
15
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
16
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
În condiţiile în care sumele înscrise în chitanţă sunt aferente livrărilor de bunuri sau
prestărilor de servicii scutite fără drept de deducere conform prevederilor din Codul fiscal,
formularul de chitanţă este documentul justificativ care stă la baza înregistrării veniturilor în
contabilitate.
În condiţiile utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, în conformitate cu prevederile
legale, documentul în baza căruia se înregistrează în contabilitate veniturile aferente încasărilor
zilnice este Raportul fiscal de închidere zilnică, respectiv Registrul special întocmit în condiţiile
defectării aparatelor de marcat electronice fiscale.
Se întocmeşte pentru fiecare sumă încasată, de către casierul entităţii şi se semnează de acesta
pentru primirea sumei.
Dispoziţie de plată/încasare către casierie (Anexa 21)
Dispoziţia de plată/încasare către casierie serveşte ca:
- dispoziţie pentru casierie, în vederea achitării în numerar a unor sume, inclusiv a avansurilor
aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum şi a diferenţei de încasat de către titularul de avans în
cazul justificării unor sume mai mari decât avansul primit, pentru procurare de materiale etc.;
- dispoziţie pentru casierie, în vederea încasării în numerar a unor sume care nu reprezintă
venituri din activitatea de exploatare;
- document justificativ de înregistrare în Registrul de casă şi în contabilitate, în cazul plăţilor în
numerar efectuate fără alt document justificativ.
Dispoziţia de plată/încasare către casierie se întocmeşte:
- în cazul utilizării ca dispoziţie de plată, când nu există alte documente prin care se dispune plata
(ex.: stat de salarii sau lista de avans chenzinal etc.);
- în cazul utilizării ca dispoziţie de plată a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare, procurare de
materiale etc.;
- în cazul utilizării ca dispoziţie de încasare, când nu există alte documente prin care se dispune
încasarea (avize de plată, somaţii de plată etc.).
Registrul de casă (Anexa 22)
Registrul de casă serveşte ca:
- document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar (lei sau valută), efectuate
prin casieria societății;
- document de stabilire, la sfârşitul fiecărei zile, a soldului de casă;
- document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă.
Registrul de casă se întocmeşte zilnic, pe baza documentelor justificative de încasări şi plăţi.
Borderou de achiziţie (Anexa 23)
17
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
18
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
Plăţile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizaţiile de
concediu etc. se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor
calculate şi toate reţinerile legale din perioada de decontare respectivă.
Ordin de deplasare (Anexa 26)
Ordinul de deplasare (delegaţie) serveşte ca:
- dispoziţie către persoana delegată să efectueze deplasarea pe teritoriul ţării;
- document pentru decontarea cheltuielilor efectuate;
- document pentru stabilirea diferenţelor de primit sau de restituit de titularul de avans;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Ordinul de deplasare (delegaţie) se întocmeşte pentru fiecare deplasare, de către persoana
care urmează a efectua deplasarea, precum şi pentru justificarea avansurilor acordate în vederea
procurării de valori materiale cu plata în numerar. În cazul în care la decontarea avansului suma
cheltuielilor efectuate este mai mare decât avansul primit, pentru diferenţa de primit de către titularul
de avans se întocmeşte Dispoziţie de plată către casierie.
În cazul în care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decât avansul
primit, diferenţa de restituit de către titularul de avans se depune la casierie pe bază de Dispoziţie de
încasare către casierie.
Ordin de deplasare (delegaţie) în străinătate (Anexa 27)
Ordinul de deplasare (delegaţie) în străinătate (transporturi internaţionale) serveşte ca:
- dispoziţie către conducătorii auto să efectueze transporturi în străinătate cu autovehiculele
societății;
- document de stabilire a avansului în valută, pentru deplasările conducătorilor auto care
urmează să efectueze transporturi în străinătate, pe baza căruia aceştia ridică avansul de la casierie;
- document pentru justificarea valutei ridicate de la casierie, precum şi a valutei de restituit la
înapoiere în ţară;
- document justificativ de înregistrare în Registrul de casă (în valută) şi în contabilitate.
Decont de cheltuieli (Anexa 28)
Decontul de cheltuieli (pentru deplasări externe) şi decontul de cheltuieli valutare
(transporturi internaţionale) servesc ca:
- documente pentru decontarea cheltuielilor efectuate (în valută şi în lei), cu ocazia deplasării în
străinătate;
- documente pentru stabilirea diferenţelor de primit de la titularul de avans sau de achitat
acestuia;
- documente justificative de înregistrare în Registrul de casă (în valută) şi în contabilitate.
19
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
20
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
Acesta se întocmeşte de către persoana care îşi ia angajamentul de plată, în condiţiile în care
există documente din care rezultă pagube sau alte obligaţii de plată (proces-verbal de control,
proces-verbal al comisiei de inventariere, referat de rebut sau alte documente).
21
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
i) baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă,
scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele
şi alte reduceri de preţ, în cazul în care acestea nu sunt incluse în preţul unitar;
j) indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcţie de cotele taxei;
k) în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului, menţiunea
"autofactură;"
l) în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, menţiunea "taxare inversă";
m) în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism, menţiunea "regimul marjei -
agenţii de turism";
n) în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parţiale a
livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea "TVA la încasare";
o) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori
documente pentru aceeaşi operaţiune.
facturi emise în sistem simplificat
Acestea trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
a) data emiterii;
b) identificarea persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
c) identificarea tipului de bunuri sau servicii furnizate;
d) suma taxei colectate sau informaţiile necesare pentru calcularea acesteia.
Sumele indicate pe factură se pot exprima în orice monedă cu condiţia ca valoarea TVA
colectată sau de regularizat să fie exprimată în lei. În situaţia în care valoarea taxei colectate este
exprimată într-o altă monedă, aceasta va fi convertită în lei utilizând cursul de schimb.
Facturile pot fi emise electronic sau pe suport de hârtie.
22
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
Operatorii economici au obligația să emită bonuri fiscale cu casa de marcat cu jurnal electronic și să
le predea clienților.
23
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
În teoria și în practica fiscală sunt abordate mai multe elemente tehnice ale impozitului și
anume:
a) subiectul (plătitorul) și contribuabilul – codul de procedura fiscală stabilește : plătitor
al obligației fiscale debitorul sau persoana care în numele debitorului conform legii are obligația de a
plăti sau de a reține și a plăti impozite, taxe și alte sume datorate bugetului general consolidat;
b) suportatorul impozitului – persoana fizică sau juridică din a căror venituri se suportă în
mod efectiv impozitele;
c) obiectul impunerii – denumit tradițional materie impozabilă, reprezintă baza de calcul a
impozitului;
La impozitele directe, obiectul impunerii îl constituie venitul sau averea. La impozitele
indirecte obiectul impunerii îl reprezintă produsul sau serviciul care face obiectul vânzării, bunul
importat sau exportat, actul sau pactul generator etc.
d) sursa impozitului – indică din ce anume se plătește impozitul (din venit sau din avere);
e) unitatea de impunere – reprezintă unitatea de măsura în care se exprima mărimea
obiectului impozabil;
f) cota impozitului – impozitul aferent unei unități de impunere poate fi proporțională,
progresivă, regresivă;
g) asieta – modul de așezare al impozitului; cuprinde ansamblul măsurilor ce se iau de
către organele fiscale pentru identificarea subiecților impozabili, stabilirea cuantumului impozitului și
perceperea;
h) termenul de plată – indică data la care sau până la care subiectul impozabil trebuie să-
și achite obligația fiscală.
Pe lângă elementele tehnice prezentate, actele normative cu caracter fiscal fac referire și la
alte elemente cum ar fi: facilități fiscale acordate, drepturi și obligații ale plătitorilor de impozite,
sancțiuni aplicate și căi de contestație.
instrumentele utilizate;
necesitatea alimentării ritmice cu venituri a bugetului de stat sau a bugetelor locale.
Ansamblul metodelor şi tehnicilor de impunere a veniturilor fiscale ale statului precum şi al
instrumentelor impunerii dau conţinut mecanismului fiscal.
Impunerea constă în identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice sau juridice care
deţin sau realizează un obiect impozabil, în evaluarea bazei de calcul a impozitului şi determinarea
exactă a cuantumului acestuia, îmbrăcând una din următoarele forme:
autoimpunere, constând în identificarea obiectului impozabil, evaluarea acestuia şi
determinarea obligaţiilor fiscale de către contribuabilii persoane juridice pe propria lor
răspundere (este cazul impozitului pe profit, a taxei pe valoarea adăugată, a taxelor vamale şi a
accizelor);
impunere directă, realizată prin obţinerea de către organele fiscale a informaţiilor necesare în
mod direct, acestea fiind informate cu privire la natura şi mărimea obiectului impozabil prin
declaraţia de impunere întocmită şi depusă de contribuabil, în baza acesteia stabilindu-se
impozitul datorat de cel din urmă (de exemplu, cazul impunerii clădirilor, terenurilor sau
mijloacelor de transport );
impunere indirectă, prezentă în cazul în care organele fiscale obţin informaţiile necesare
impunerii în mod indirect, de la terţe persoane, în legătură cu desfăşurarea activităţii
producătoare de venit sau realizarea veniturilor ce cad sub incidenţa impunerii (de exemplu,
cazul impunerii veniturilor de natură salarială);
impunere forfetară, întâlnită atunci când obiectului impozabil i se atribuie a priori o anumită
valoare în funcţie de care se stabileşte impozitul datorat (este cazul liber-profesioniştilor care
au optat pentru impozitarea veniturilor obţinute pe baza normelor anuale de venit - croitori,
dulgheri, meditatori, taximetriști, instructori auto etc.)
Scopul activităţii de impunere îl constituie identificarea obiectului impozabil pe fiecare
plătitor în parte, evaluarea corectă a bazei de calcul şi stabilirea cuantumului impozitului datorat.
Toate acestea trebuie stabilite şi consemnate în anumite documente specifice, care reprezintă suportul
informaţional sau instrumentele impunerii. Acestea îmbracă forme specifice fiecărei categorii de
impozit, fiind diferite în funcţie de metodele de impunere practicate, de natura impozitelor cât şi de
categoria plătitorilor, persoane fizice sau juridice.
În principiu, impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat
se evidenţiază în cuprinsul următoarelor instrumente fiscale sau acte administrativ fiscale:
declaraţii fiscale, întocmite şi depuse de contribuabili la organele fiscale competente;
decizii de impunere, emise de organul fiscal competent.
25
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
Declaraţiile fiscale sunt înscrisuri, documente, care servesc la informarea organelor fiscale cu
privire la:
impozitele, taxele şi contribuţiile datorate, în cazul în care, potrivit legii, obligaţia calculării
impozitelor şi taxelor revine plătitorului;
bunurile şi veniturile impozabile, în cazul în care, potrivit legii, stabilirea impozitului şi a
taxei se face de organul fiscal;
impozitele colectate prin stopaj la sursă, în cazul în care plătitorul are obligaţia de a calcula,
de a reţine şi de a vărsa impozite şi taxe.
Decizia de impunere se emite de organul fiscal competent ori de câte ori acesta modifică baza
de impunere. Decizia de impunere se emite, dacă este necesar, şi în cazul în care nu s-a emis decizie
referitoare la baza de impunere.
Aparatul fiscal concretizează ansamblul instituţiilor prin intermediul cărora statul aduce la
îndeplinire obiectivele ce vizează:
evidenţa şi gestionarea dosarelor fiscale;
întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;
executarea creanţelor bugetare;
exercitarea controlului fiscal;
soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrativ fiscale;
asistenţa contribuabililor.
Realizarea acestor obiective se face prin structurile centrale sau teritoriale ale Ministerului
Economiei şi Finanţelor, care se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei
publice centrale, în subordinea Guvernului, şi care aplică strategia şi programul de guvernare în
domeniul finanţelor publice.
În subordinea Ministerului Economiei şi Finanţelor funcţionează Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală (A.N.A.F.), căreia îi revine responsabilitatea aplicării legislaţiei privind
impozitele, taxele, contribuţiile şi alte venituri ale bugetului de stat, precum şi veniturile altor
autorităţi şi instituţii publice centrale sau ale Comunităţii Europene, a căror administrare îi este
conferită prin acte normative sau convenţii, exclusiv veniturile datorate în vamă.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are ca obiective principale:
colectarea veniturilor bugetului de stat, reprezentând impozite, taxe şi alte venituri ale
bugetului de stat, conform competenţelor, precum şi a veniturilor provenite din contribuții;
26
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
27
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
Profitul reprezintă o formă de venit obţinut prin intermediul unei activităţi economice, ca
urmare a investirii unui capital. Pentru ca venitul realizat să poată fi calificat profit, este necesar ca
activitatea economică să fie desfăşurată cu scopul obţinerii de beneficiu. Acest lucru este esenţial,
deoarece, în practică, există situaţia în care o entitate desfăşoară o activitate producătoare de venit ce
nu este calificată drept profit, pentru că nu există intenţia obţinerii unui beneficiu, ci veniturile sunt
destinate susţinerii unei alte activităţii proprie entităţii respective. Este cazul persoanelor juridice fără
scop lucrativ. Impozitul pe profit este un impozit direct ce se aplică beneficiului obţinut din
desfăşurarea unei activităţi economice. El reprezintă una din principalele surse de venituri ale
bugetului de stat.
Pentru aplicarea impozitul pe profit la societățile comerciale, nu este necesara angajarea nici
unui salariat. Profitul impozabil la care se aplica cota de 16% se calculează după formula: Total
venituri - total cheltuieli - venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile.
În vederea determinării impozitului pe profit rezultatul fiscal se calculează ca diferență între
veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementarilor contabile aplicabile, din care se scad
veniturile neimpozabile și deducerile fiscale și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.
La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul și elemente similare veniturilor și cheltuielilor
precum și pierderile fiscale.
Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil. Rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.
La calculul profitului impozabil, limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislația în
vigoare se aplică trimestrial, astfel încât la finele anului acestea să se încadreze în prevederile legii.
Pentru contribuabilii care plătesc impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile se aplică
anual.
Pentru determinarea profitului impozabil trebuie să se întocmească un registru de evidență
fiscală, într-un singur exemplar. Acesta poate fi ținut în forma scrisă sau electronică.
Completarea se face în ordine cronologică, iar informațiile înregistrate trebuie să corespundă
cu operațiunile fiscale și cu datele prezentate în declarațiile de impunere.
Registrul de evidență fiscală se completează în toate situațiile în care informațiile cuprinse în
declarația fiscală sunt obținute în urma unor prelucrări ale datelor furnizate din înregistrările
contabile. Modul de completare a registrului de evidență fiscală este la latitudinea noastră, în funcție
de specificul activității și de necesitățile proprii. Acestea se referă la: calculul dobânzilor și al
diferențelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscală, reduceri și scutiri de impozit pe
28
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
profit, evidența fiscală a vânzărilor cu plata în rate, valoarea fiscală în cazul efectuării operațiunilor de
reorganizări, lichidări și alte transferuri de active și titluri de participare, precum și alte asemenea
operațiuni.
Contribuabilii pot opta pentru calculul, declararea și plata impozitului pe profit anual, cu plăți
anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este
termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit, respectiv 25 martie inclusiv a anului
următor.
Opțiunea pentru sistemul anual de declarare și plata a impozitului pe profit se efectuează la
începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea sistemului anual. Opțiunea este obligatorie
pentru cel puțin 2 ani fiscali consecutivi. Ieșirea din sistemul anual de declarare și plată a impozitului
se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea sistemului anual.
Contribuabilii comunică organelor fiscale competente modificarea sistemului anual/trimestrial de
declarare și plată a impozitului pe profit până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv.
Nu pot opta pentru sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit:
contribuabilii care au fost nou-înființați, cu excepția contribuabililor nou-înființați ca efect
al unor operațiuni de reorganizare efectuate potrivit legii;
au înregistrat pierdere fiscală sau nu au datorat impozit pe profit anual;
s-au aflat în inactivitate temporară sau au declarat pe propria răspundere că nu desfășoară
activități la sediul social/sediile secundare, situații înscrise, potrivit prevederilor legale, în registrul
comerțului sau în registrul ținut de instanțele judecătorești competente, după caz;
au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
Plata impozitului pe profit se efectuează în lei, indiferent de valuta în care au fost realizate.
Plata impozitului pe profit se realizează astfel:
- trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se
calculează impozitul, în cazul tuturor contribuabililor, alţii decât bănci şi organizaţii nonprofit;
- anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează
impozitul,în cazul organizaţiilor nonprofit şi în cazul contribuabililor care obţin venituri din
cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură;
- anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, pentru contribuabilii societăţii bancare, persoane
juridice române şi sucursale din România ale băncilor, persoane juridice străine.
29
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
30
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
2. Dacă microîntreprinderea nu are salariați sau are salariați cu timp parțial pentru care
normele de lucru, însumate, nu reprezintă echivalentul a 8h/zi, aceasta datorează impozit pe venit
de 3%.
În cazul în care încheie un contract de muncă cu normă întreagă sau mai multe contracte de
muncă cu timp parțial pentru care timpul de lucru cumulat este cel puțin echivalentul unei norme de
8h/zi, microîntreprinderea va datora impozit de 1% începând din trimestrul în care condiția este
îndeplinită.
Contractele de muncă trebuie încheiate pentru o perioadă nedeterminată sau determinată de cel
puțin 12 luni.
La calculul plafonului nu se ia în calcul cifra de afaceri, ci nivelul veniturilor menționate în
stabilirea bazei de impozitare.
Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din
orice sursă, din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
c) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
d) veniturile din subvenții;
e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au
fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care
persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere,
care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru
pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
h) veniturile din diferențe de curs valutar;
i) veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei
valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;
j) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul "709",
potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
k) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii,
titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii
legali ai acestora;
l) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
31
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
m) veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare
a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
Veniturile brute din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate și/sau
contravaloarea veniturilor în natură primite ca urmare a unei relații contractuale de muncă, raport de
serviciu, act de detașare, precum și orice sume de natură salarială primite în baza unor statute speciale
prevăzute de lege, indiferent de perioada la care se referă.
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o
persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de
muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent
de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv
indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obţin venituri din
salarii şi asimilate salariilor.
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se
reţine la sursă de către plătitorii de venituri (angajator). Impozitul lunar se determină astfel:
a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinată
ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor sociale
obligatorii aferente unei luni.
b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul
determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile sociale obligatorii aferente unei luni, pe
fiecare loc de realizare a acestora.
Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând 2% sau 3,5% din impozit
după cum urmează:
a) în cotă de 2% pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile
legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private,
b) în cotă de 3,5% pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de
servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat.
32
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
Cota standard a taxei pe valoarea adăugată (TVA) este de 19%. Legislația fiscală prevede mai
multe cote reduse de TVA pentru anumite livrări de bunuri și prestări de servicii.
Cota redusa de 9%
Potrivit articolului 291 din Codul Fiscal, cota redusă de 9% se aplica asupra bazei de
impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:
livrarea de proteze și accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice conform
legislației specifice, cu excepția protezelor dentare scutite de taxă;
livrarea de produse ortopedice;
livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;
cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice,
destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și
ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui
alimentele; prin normele metodologice se stabilesc codurile NC corespunzătoare acestor bunuri;
serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea;
livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură;
livrarea de îngrășăminte și de pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte produse
agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și prestările de servicii de tipul celor specifice
utilizate în sectorul agricol, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al
ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
Cota redusa de 5%
În ceea ce privește cota redusă de 5%, aceasta se aplică asupra bazei de impozitare pentru
următoarele livrări de bunuri și prestări de servicii:
- pentru manuale școlare, cărți, ziare și reviste
Această cotă se aplică pentru manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate
exclusiv sau în principal publicității.
- pentru clădiri
Aceasta se aplică pentru: serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case
memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și
botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe, altele
33
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
decât cele scutite; livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care
sunt construite.
Plafonul pentru înregistrarea în scopuri de TVA este de 220.000 de lei
Potrivit Codului fiscal, persoana impozabilă stabilită în România a cărei cifră de afaceri
anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 65.000 de euro, al cărui echivalent în lei
se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României (BNR) la data
aderării, respectiv 3,3817 lei pentru un euro, şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 220.000 de
lei, poate aplica scutirea de TVA (regimul special de scutire).
De altfel, România a obținut încă din octombrie 2017, de la Comisia Europeană, o derogare
pentru majorarea plafonului pentru înregistrarea în scopuri de TVA, de la 220.000 la 300.000 de lei.
Plafonul pentru trecerea de la TVA la încasare la TVA normal
Potrivit Codului fiscal, sunt eligibile să aplice sistemul TVA la încasare:
1. persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care au sediul activității economice în
România, care în anul precedent nu au aplicat sistemul TVA la încasare, a căror cifră de afaceri în
anul calendaristic precedent nu a depășit plafonul de 2.250.000 lei și care optează pentru aplicarea
sistemului TVA la încasare;
2. persoanele impozabile care au sediul activității economice în România, care se înregistrează
în scopuri de TVA conform articolul 316 în cursul anului și optează pentru aplicarea sistemului TVA
la încasare.
Plafonul pentru trecerea de la plătitor trimestrial de TVA la plătitor lunar. În principiu,
perioada fiscală este luna calendaristică, însă aceasta devine trimestrul calendaristic pentru persoana
impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri din operațiuni
taxabile și/sau scutite cu drept de deducere și/sau neimpozabile în România care nu a depășit plafonul
de 100.000 de euro.
34
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
f) impozitul pe spectacole;
g) taxele speciale;
h) alte taxe locale.
Impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri
Orice societate comercială care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual
impozit pentru acea clădire
Pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice,
impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2% asupra
valorii impozabile a clădirii.
Pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în
proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care
se datorează impozitul/taxa şi poate fi:
a) ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal;
b) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu
standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
c) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal
anterior;
d) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul
clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior;
e) în cazul clădirilor care sunt finanţate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată
dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de
evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
f) în cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în contabilitatea
proprietarului clădirii şi comunicată concesionarului, locatarului, titularului dreptului de administrare
sau de folosinţă, după caz.
Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare a
clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate
în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de
referinţă.
Impozitul pe mijloacele de transport
Orice persoană juridică ce are în proprietate un mijloc de transport care trebuie
înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport. Impozitul
pe mijloacele de transport se datorează pe perioada cât mijlocul de transport este înmatriculat sau
înregistrat în România. El se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde persoana
35
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
îşi sediul sau punctul de lucru, după caz. În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui
contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se
datorează de locatar. Impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului
de transport, conform art. 470 din Codul Fiscal.
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor
Orice persoană juridică ce trebuie să obţină un certificat, un aviz sau o autorizaţie trebuie să
plătească o taxă la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale înainte de
a i se elibera certificatul, avizul sau autorizaţia necesară.
Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate
Persoana juridică care beneficiază de servicii de reclamă şi publicitate în România în baza
unui contract sau a unui alt fel de înţelegere încheiată cu altă persoană datorează plata taxei pentru
astfel de servicii, excepţie fac serviciile de reclamă şi publicitate realizate prin mijloacele de
informare în masă scrise şi audiovizuale. Cota taxei pentru serviciile de reclamă și publicitate se
stabileşte de consiliul local, fiind cuprinsă între 1% şi 3%.
BIBLIOGRAFIE
1. Bența, A., Bența, M. Croitoru, R., Tratat de contabilitate practică. Contabilitate aplicată,
Editura C.H. Beck, București, 2017.
2. Biriș G., Despre fiscalitate și bun simț: Despre fiscalitate și competitivitate, Editura Universul
Juridic, București, 2012;
3. Brezeanu P., Fiscalitate. Concepte, teorii, politici și abordări practice, Editura Wolterskluwer,
București, 2010
4. Cârlescu N., Evaziunea fiscală. Comentarii și exemple practice, Editura C.H. Beck., București,
2015
5. Costea I.M., Inspecția fiscală, Ediția 3, Editura C.H. Beck, București, 2014;
6. Dobrotă, G., Fiscalitate. Concepte, metode şi tehnici fiscale, Editura Academica Brâncuşi,
Târgu Jiu, 2009;
7. Greceanu-Cocoș V., Contabilitatea aplicată a întreprinderilor și microîntreprinderilor,
Editura Universitară, București, 2014.
8. Ionescu, E. și colaboratorii, Marea Carte verde a Monografiilor contabile 2016, Editura Rentrop
& Straton, București, 2016.
9. Juravle, V., Fiscalitate aplicată în economie, Ed. Rolcris, Bucureşti, 2001;
10. Lăcriţa, N. Gr., Ghidul specialistului în fiscalitate, Tribuna Economică, Bucureşti, 2009;
36
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
11. Lăcriţa, N, Gr., Fiscalitate- soluţii în sprijinul contribuabilului, Tribuna Economică, Bucureşti,
2009;
12. Mateș D. și colaboratorii, Contabilitate financiară. Concepte de bază. Tratamente specifice.
Studii de caz, Editura Mirton, Timișoara, 2010.
13. Matiș D., Pop A. (coordonatori), Contabilitate financiară, Ediția a III-a, Editura Casa Cărții de
Știință, Cluj Napoca, 2010.
14. Mihai M, Mehedințu F., Informația contabilă și gestiunea capitalurilor firmei, Editura
Universitaria, Craiova, 2008.
15. Moşteanu, N.R., Fiscalitate. Impozite şi taxe. Studii de caz, Editura Universitară, Bucureşti,
2008;
16. Nica, A., Şerbănescu, C., Fiscalitate: de la lege la practică, Ediţia a Vi-a, Editura C.H. Beck,
2009;
17. Patroi, D., Biris, G., Controverse actuale în fiscalitate, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2011;
18. Pântea Iacob P., Bodea Gh., Contabilitate financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2014.
19. Pătroi D., Bența M., Bența A., Tratat de fiscalitate practică. Optimizarea fiscală, Editura C.H.
Beck, București, 2015
20. Piperea Gh., Drept comercial, vol. 2, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2009
21. Piperea Gh., Introducere in Dreptul contractelor profesionale, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2011
22. Talpoş, I., Enache, C., Fiscalitate aplicată, Ed. Orizonturi universitare, Timişoara, 2001;
23. Tulai Constantin, Şerbu Simona, Fiscalitate comparată şi armonizări fiscale, Ed. Casa Cărţii
de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005;
24. Vintilă, G., Fiscalitate. Metode şi tehnici fiscale, Editura economică, Bucureşti, 2006;
25. Vintilă N., Filipescu M-O., Lazăr P., Fiscalitate aplicată și elemente de management fiscal,
Editura C.H. Beck, București, 2013;
26. Stanciu D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial român. Ediţia a V-a actualizată, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2016
27. Stănescu Andreea-Teodora, Drept comercial. Contracte profesionale, Ed. Hamangiu,
București, 2017
28. Șerbănescu C., Tâțu L., Nica A, Miricescu E., Cataramă D., Fiscalitate de la lege la practică,
Editura CH Beck, Ediţia a 8-a, 2013;
29. Codul Fiscal şi Codul de procedură fiscală (actualizate 2018);
30. Fiscalitatea în Romania, Editie de buzunar, 2016, TaxOnline.ro;
31. Legislatia contractelor incheiate de profesionisti. Indrumar practic –ediţie îngrijita de
Andreea-Teodora Stănescu, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2017
37
Proiect co-finanțat din Programul operațional Capital Uman 2014-2020
32. Legea nr. 31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
33. Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
34. Legea nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, cu modificările și completările
ulterioare;
35. Legea nr. 170/2016 din 7 octombrie 2016 privind impozitul specific unor activităţi
36. Legea nr. 296/2004, Codul consumatorului
37. Legea nr. 449/2014 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora
38. Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare
39. Hotărârea Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele
normale de funcționare a mijloacelor fixe.
40. Ordinul ministrului finanțelor publice 2634/2015 privind documentele financiar-contabile.
41. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind
organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor
proprii.
42. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu
modificările și completările ulterioare.
43. O.U.G. nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat
electronice fiscale.
38
Societatea .......................... Anexa 1
REGISTRUL-JURNAL
Nr. pagină ......
| CONTUL .................. |
| |
| | CONTURI CORESPONDENTE |Total |Total | SOLD |
| | CREDITOARE/DEBITOARE |rulaj |rulaj | |
| | |debitor|creditor| |
| Lunile | | | | |
| |A|A| A| A| A| A| A| A| A| A| A| A| La 1 ianuarie |debitor|creditor|
| | | | | | | | | | | | | | (anul) ...... | | |
| |_|_| | | | | | | | | | | | | |
|Ianuarie | | | | | | | | | | | | | | | | |
| |_|_| | | | | | | | | | | | | | |
|Februarie | | | | | | | | | | | | | | | | |
| |_|_| | | | | | | | | | | | | | |
|Martie | | | | | | | | | | | | | | | | |
| |_|_| | | | | | | | | | | | | | |
|Total | | | | | | | | | | | | | | | | |
|tr. I | | | | | | | | | | | | | | | | |
| |_|_| | | | | | | | | | | | | | |
|Aprilie | | | | | | | | | | | | | | | | |
| |_|_| | | | | | | | | | | | | | |
|Mai | | | | | | | | | | | | | | | | |
| |_|_| | | | | | | | | | | | | | |
|Iunie | | | | | | | | | | | | | | | | |
| |_|_| | | | | | | | | | | | | | |
|Total | | | | | | | | | | | | | | | | |
|tr. I + II| | | | | | | | | | | | | | | | |
| |_|_| | | | | | | | | | | | | | |
|Iulie | | | | | | | | | | | | | | | | |
| |_|_| | | | | | | | | | | | | | |
|August | | | | | | | | | | | | | | | | |
| |_|_| | | | | | | | | | | | | | |
|Septembrie| | | | | | | | | | | | | | | | |
| |_|_| | | | | | | |__| | | | | | |
|Total tr. | | | | | | | | | | | | | | | | |
|I + II + | | | | | | | | | | | | | | | | |
|III | | | | | | | | | | | | | | | | |
| |_|_| | | | | | | | | | | | | | |
|Octombrie | | | | | | | | | | | | | | | | |
| |_|_| | | | | | | | | | | | |_ | |
|Noiembrie | | | | | | | | | | | | | | | | |
| |_|_| | | | | | | | | | | | | | |
|Decembrie | | | | | | | | | | | | | | | | |
| |_|_| | | | | | | | | | | | | | |
|Total gen.| | | | | | | | | | | | | | | | |
|(I - IV) | | | | | | | | | | | | | | | | |
| |_|_| | | | | | | | | | | | | | |
| |
| |
Anexa 4
Societatea ......................... Nr. pagină ......
PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE
(Cod 14-2-5)
I. DATE GENERALE
1. Comisia de recepţie convocată la data de ........... şi-a desfăşurat activitatea în intervalul: ...................
II. CONSTATĂRI
În urma examinării documentaţiei prezentate şi a cercetării pe teren a lucrărilor executate s-au constatat:
1. Documentaţia tehnico-economică a fost prezentată comisiei de recepţie cu următoarele excepţii: .................................
Comisia constată că lista documentaţiei prevăzute mai sus nu împiedică/împiedică efectuarea recepţiei.
2. Recepţia punerii în funcţiune a fost efectuată la data de ............, iar până la recepţia obiectivului de la data punerii în
funcţiune au trecut ..... luni.
3. Valoarea lucrărilor supuse recepţiei conform documentelor de decontare este de .............. lei.
4. La data recepţiei, nivelul atins de indicatorii tehnico-economici aprobaţi se prezintă astfel:
.................................................
5. Următorii factori au influenţat nefavorabil realizarea indicatorilor care n-au atins nivelul aprobat:
............................................
6. La data recepţiei se constată următoarele disponibilităţi de capacităţi ale utilajelor tehnologice şi de spaţii construite
care pot conduce la îmbunătăţirea indicatorilor tehnico-economici: ...............................
7. S-a constatat că sunt/nu sunt luate măsurile pentru menţinerea nivelului aprobat al indicatorilor tehnico-economici în
ceea ce priveşte:
a. asigurarea cu materii prime, materiale, combustibil, energie, apă etc. (se vor arăta cele ce nu sunt asigurate);
b. lucrări conexe, utilităţi, deserviri etc.;
c. forţa de muncă;
d. .......................................................
III. CONCLUZII
1. Pe baza constatărilor şi concluziilor consemnate mai sus, comisia de recepţie hotărăşte în unanimitate/cu majoritatea
de păreri:
SE ADMITE RECEPŢIA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII ŞI SE ACORDĂ CALIFICATIVUL
..........................................................................
2. Comisia de recepţie stabileşte că, pentru menţinerea nivelului aprobat al indicatorilor tehnico-economici aprobaţi şi
pentru o cât mai bună exploatare a capacităţilor ce se recepţionează, mai sunt necesare următoarele măsuri:
..........................................................................
..........................................................................
3. Prezentul proces-verbal, care conţine ..... file şi .... anexe numerotate cu un total de .... file, care fac parte integrantă
din cuprinsul acestuia, a fost încheiat azi ................. în .... exemplare originale.
I. DATE GENERALE
II. CONSTATĂRI
PREDAT, PRIMIT,
EXECUTANT, BENEFICIAR,
............................ ............................
(Numele, prenumele, funcţia) (Numele, prenumele, funcţia)
Anexa 10
SOCIETATEA .................. Obiectivul de investiţii
..........................
Obiectivul supus recepţiei
..........................
Concluzia ................
I. DATE GENERALE
II. CONSTATĂRI
III. CONCLUZII
| Nr. ....................... |
| Data (ziua, luna, anul) ... |
| |
- continuare -
BORDEROU DE ACHIZIŢIE
nr. ...... data .....
BORDEROU DE ACHIZIŢIE*
(de la producători individuali)
nr. ...... data ......
------------
* Conform art. 20 lit. a) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri
de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, după data de 2 mai 2015
(180 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 145/2014) se interzice
utilizarea borderoului de achiziţie (de la producători individuali) (cod 14-4-
13/b) pentru achiziţiile de la producătorii agricoli, persoane fizice, definiţi
potrivit prevederilor respectivei legi.
Societatea emitentă Societatea destinatară
Anexa 24
...................................... ......................................
Codul de identificare fiscală ........ Codul de identificare fiscală ........
Numărul de înregistrare Numărul de înregistrare în
în registrul comerţului .............. registrul comerţului .................
Sediul (localitatea, str., număr) .... Sediul (localitatea, str., număr) ....
...................................... ......................................
Judeţul .............................. Judeţul ..............................
| Societatea ................... |
| |
| STAT DE SALARII |
| pe luna ..... anul .... |
| |
| |
| |
|Nr. | A | B | C | D | E| F| G | H | I | J | K | L | M | N | O | P | Q | Rest |
|crt.| | | | | | | | | | | | | | | | | | de |
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | plată |
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5| 6| 7 | 8 | 9 | 10| 11| 12| 13| 14| 15| 16| 17| 18 |
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
Având în vedere actul de constatare (proces-verbal, referat etc.) nr. .... din
data de ................ întocmit de ......................... în calitate de
........................ din care rezultă că s-a produs o pagubă în valoare de
........... lei
................................................................. reprezentând
..............................................................................
..............................................................................
Paguba s-a produs în perioada ............................ fiind adusă la
cunoştinţa conducerii prin actul de constatare sus-arătat.
Răspunzătoare pentru producerea pagubei se fac persoanele care, în perioada
analizată, au lucrat la gestiunea verificată
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
Având în vedere temeiurile de drept şi de fapt care determină angajarea
răspunderii materiale, valoarea totală a pagubei de ................. lei se
suportă de persoanele vinovate, după cum urmează:
lei ................. de domnul(a) .......................................
lei ................. de domnul(a) .......................................
lei ................. de domnul(a) .......................................
lei ................. de domnul(a) .......................................
Calculul s-a făcut aşa cum rezultă din actul de constatare.
În nota(ele) explicativă(e) dată(e) cu ocazia constatării pagubei, domnul(a)
..............................................................................
..............................................................................
a susţinut că
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
DECIDE:
DOVADA DE COMUNICARE
.................................
(în cifre şi litere)
Semnătura,
Data ..........................
Anexa 31
| ANGAJAMENT DE PLATĂ |
| |
| Subsemnatul .............................................. domiciliat în |
| ................................... str. ................................... |
| nr. ........... bloc ............ sc. ........... et. .......... apart. .... |
| jud./sector ..................................... posesor al actului de |
| identitate .......... seria ..................... nr. ...................... |
| emis de ....................... sub nr. .................... în anul ....... |
| având funcţia de ........................................................... |
| ...................................... la Societatea ........................ |
| luând cunoştinţă de faptul că prin ....................................... |
| s-a constatat că din vina mea am produs entităţii .......................... |
| ....................................... o pagubă de lei .................... |
| provenită din .............................................................. |
| ............................................................................ |
| îmi iau angajamentul de a plăti această sumă entităţii păgubite astfel ..... |
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
| Prezentul angajament l-am luat în conformitate cu ........................ |
| .................................................. |
| În cazul nerespectării angajamentului de plată, se va proceda la executarea|
| silită. |
| |
| Dat astăzi ................... |
| |
| Semnat în faţa noastră, Semnătura, |
| |
| Calitatea ....................... |
| Semnătura ....................... |
| |
Anexa 32
FORMULAR
pentru înregistrarea aparatelor de marcat electronice fiscale instalate
A.
Cod de identificare fiscală
Denumire
Distribuitor autorizat
Unitate acreditată pentru service
Se completează la fiecare comunicare de informații. Se pot selecta, după caz, una sau mai
multe calități.
B. Date de contact
Adresa e-mail
Numărul de telefon
Se completează la fiecare comunicare de informații.
A. Date de identificare
Nume și prenume
Cod numeric personal/Număr de identificare fiscală
Se completează la fiecare comunicare de informații.
B. Date de contact
Adresa e-mail
Numărul de telefon
Se completează la fiecare comunicare de informații.
C. Calitate
Tehnician de service
Alta*
Se selectează o singură variantă. Se completează la fiecare comunicare de informații.
____________________
* se precizează calitatea deținută
A.
Cod de identificare fiscală
Denumire
B.Data instalării
A. Adresa completă
Județ/sector
Localitate
Stradă
Număr
Bloc
Scara
Etaj
Apartament
Sub sancțiunile aplicate faptei de fals în declarații, declar că datele înscrise în acest
formular sunt corecte și complete.