MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII STIINTIFICE

ŞCOALA POSTLICEALĂ „CAROL DAVILA”

BUCURESTI

PROIECT DE ABSOLVIRE

EXAMEN DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE

NIVEL 5
DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
CALIFICARE PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

INDRUMATOR
PROF.

CANDIDAT:

BUCURESTI
AUGUST
2016

1
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN
INGRIJIREA PACIENTEI CU FIBROM UTERIN

2
 CUPRINS
Argument
Capitolul I
Noţiuni de anatomie și fiziologie a organelor genitale feminine
1.1 Fiziopatologia aparatului genital feminin
Capitolul II
Notiuni fundamentale despre fibromul uterin
2.1 Definitie
2.2 Etiopatogenia
2.3 Simptomatologia fibromului uterin
2.4 Diagnostic diferenţial
2.5 Evoluţia fibromului uterin
2.6 ComplicaţiiPrognostic
2.7 Tratament
2.7.1 Tratament medical (conservator)
2.7.2 Hormonoterapia
2.7.3 Tratament chirurgical
2.8 Embolizarea arterei uterine
2.9 Posibilități și limite în profilaxia fibromului uterin
Capitolul III
Ingrijiri acordate de asitenta medicala pacientei cu fibrom uterin
3.1 Ingrijiri preoporatorii. Rolul asistentei medicale
3.2 Ingrijiri postoperatorii. Rolul asistentei medicale
Capitolul IV
Procesul de nursing in 3 studii de caz
Cazul nr. I
Cazul nr. II
Cazul nr. III
Concluzii
Bibliografie
Anexe

3
 ARGUMENT

Am ales acest subiect considerand ca profilaxia si tratarea afectiunilor ginecologice ,precum si

ocrotirea mamei si copilului sunt cele mai importante. Am fost impresionata de numarul destul de mare
de femei care sufera de afectiuni ginecologice si de dorinta lor de a avea copii. De aici deriva sarcinile
multiple ale unei bune asistente medicale si de noi depinde rezolvarea cu succes a problemelor deseori
vitale pe care le ridica ginecologia si obstretica.
Ingrijirile acordate unei bolnave operate de fibrom uterin sunt multiple. Pentru a efectua
operatia si a acorda bolnavei ingrijirile corespunzatoare este nevoie de o echipa completa in care
cadrele medicale au un rol important. Rolul asistentei este de a pregati pacienta preoperator si de a
preveni complicatiile postoperatorii prin supravegherea atenta a bolnavei si ingrijirile acordate.
Trecand si eu prin experienta unei interventtii chirurgicale de acest gen , inteleg ce insemna
suferinta si mai ales ce inseamna viata ,de aceea consider ca problemele de ingrijire trebuie bine
cunoscute si stapanite deoarece de aplicarea lor corecta si prompta depinde vindecarea bolnavilor si
evitarea sau prevenirea complicatiilor.
Am ales sa vin in sprijinul femeilor cu probleme genitale ,atat ca femei cat si din prisma
problemelor pe care le ridica educatia sanitara cat si profilaxia.
Lucrarea de fata se ocupa cu studiul uneia dintre cele mai intalnite afectiuni genitale feminine:
fibromul uterin ,tumoare benigna cu incidenta crescuta care afecteaza o categorie larga de femei.
Am ales sa aprofundez acest subiect cu scopul de a-mi insusii cunostintele noi despre
afectiunile aparatului genital feminin ,despre fibromul uterin in principal cat si pentru aprofundarea
cunostintelor dobandite anterior.
Scopul acestei lucrari este acela de a scoate in evidenta multitudinea ingrijirillor acordate
bolnavelor operate de fibrom uterin. Medicul specialist nu poate sa actioneze singur in vederea
obtinerii succesului. Pentru a efectua operatia si a acorda bolnavei ingrijiri corespunzatoare este nevoie
de o echipa completa in care cadrele medicale au un rol important. Actul operator necesita o pregatire
minutioasa ,preoperator si apoi urmarirea atenta a starii de sanatate.

4
 CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ALE ORGANELOR
GENITALE FEMININE

Organele genitale ale femeii îndeplinesc funcţia de reproducere si acestea sunt:

- organe genitale externe
- organe genitale interne
Organele genitale externe sunt alcătuite din:

Fig. 1

Regiunea pelviana (muntele lui Venus) este un relief anatomic acoperit de un

tegument cu peri.
Labiile mari sunt doua cute tegumentare simetrice acoperite de par pe fata externa si cu foarte
multe glande sebacee si sudoripare pe fata interna. Ele se unesc formând inainte comisura anterioara si
apoi comisura posterioara. In profunzimea lor se afla situate corpul vulvar format din ţesut erectil.
Labiile mici sau nimfele sunt nişte cute in care tegumentul suferă o tranziţie către mucoase.
Glandele Bariholin sunt situate in 1/3 posterioara a labiilor mari interpuse intre bulbul vaginal si
mucoasa vulvara. Orificiul canalului lor de excreţie este situat in unghiul dintre baza labiei mici si
inelul himenal.
Clitorisul este organul erectil situat inaintea si deasupra meatului urinar. El este format din cei
doi corpi cavernosi insirati pe ramurile ischipubiene. Clitorisul, numfele si meatul urinar (orificiul
extern al uretei) delimitează un spaţiu triunghiular numit vestibule. In aceasta regiune pe langa uretra se

5
deschid si canalele glandelor Skence. Bulbii vaginali sunt constituenţi ai aparatului erectil alături de
clitoris.
Himenul este o membrana muco-fibro-elastica reprezentând graniţe dintre organele genitale
externe si cele interne. Membrana himenala prezintă orificiul care permite drenarea fluxului menstrual.
Acest orificiu prezintă configuraţii variate.
Organele genitale interne sunt constituite din: vagin, uter, trompe, ovare.
Vaginul este un organ cavitar, care se intinde de la colul uterin la vulva.

Fig. 2

Lungimea sa este variabila intre 7 si 9 cm. Canalul vaginal este turtit anteroposterior, incat i se
poate distinge un perete posterior in raport cu vezica urinara si cu uretra, si un perete posterior in raport
cu rectul si fundul de sac peritoneal Douglas; pereţii laterali ai vaginului vin in contact cu muşchiul
ridicător anal, diferite planuri ale perineului si bulbii vaginului. Limita extremităţii inferioare a
6
vaginului este formata din membrana himenala, care se rupe la primul contact sexual. Prin extremitatea
superioara, vaginul se inserează pe colul uterin, înconjurând porţiunea vaginala a colului. Se realizează
astfel un sant circular numit fundul de sac vaginal. Vaginul este un canal musculomembranos elastic
care face legătura intre organele genitale interne si externe.
Trompele. Trompa uterina tuba sau salpinga se prezintă ca un conduct neregulat, cilindric, care
la un capăt se deschide liber in cavitatea peritoneala, iar la celalalt se continua cu cornul uterin. La
nivelul tubelor se întâlneşte ovulul cu spermatozoidul si se produce fecundatia. Prin ele, oul ajunge in
uter. Trompa are o lungime de 10-12 cm si se împarte in patru porţiuni:
a) portiunea interstitiala (intramurala) se afla in grosimea musculaturii uterului;
b) porţiunea istmica este porţiunea de langa uter, strâmbată având o lungine de 3-4 cm;
c) porţiunea ampulara este cea mai larga, flexoasa;
d) porţiunea pavilionara cu care se termina; trompa are forma de pâlnie ai cărei pereţi sunt crestaţi
puternic si tranformati in franjuri fimbrii tubare. Pavilionul se afla in imediata vecinătate a ovarului.
Trompa prezintă un mic mezon (mezosalpinx), care este format de peritoneu si prin care ea primeşte
vasele si nervii. Rolul trompei este de a capta ovulul si a-1 aduce dupa fecundatie spre uter. Timpul
necesar ca sa ajungă in uter este de 7-8 zile.
Ovarele reprezintă glandele sexuale feminine si sunt situate in pelvis, de o parte si de alta a
uterului, intr-o foseta pe peretele lateral al pelvisului numita foseta ovariana, înapoia ligamentului larg
si a trompei. Sunt de mărimea unei nuci uscate, au o culoare albicioasa si prezintă suprafaţa neregulata
cu numeroase cicatrice si şanţuri. Este singurul organ din cavitatea abdominala neacoperit de peritoneu,
acesta oprindu-se la nivelul hilului ovarian (locul pe unde intra si ies vasele si nervii). Ovarul este un
organ relativ mobil, ligamentele sale fiind foarte laxe. Trompele si ovarele alcătuiesc anexele uterului.
Ovarul este format din 2 straturi: unul periferic, numit corticala,si altul central numit medulara. Zona
corticala conţine foliculii ovarieni in diferite stadii de dezvoltare, corpul galben si ţesutul conjunctiv.
Foliculii ovarieni conţin celule de reproducere feminine numit ovul. Cand ovulul a fost fecundat si
incepe sarcina, corpul galben creste si ramane funcţional câteva luni de zile. In caz contrar, el
evoluează cam in doua săptămâni si este înlocuit de o cicatrice: corpul albicios, care persista multa
vreme in ovar. Zona medulara a ovarului este foarte vascularizata, conţine ţesut conjunctiv, fibre
elastice si numeroase fibre musculare netede. Ovarul are rolul de a produce ovulul, care, dupa
fecundare, da nasetere ovulului incepand deci sarcina, secreta hormonii
sexuali care pregătesc organele genitale in vederea sarcinii, protejeaza sarcina in dezvoltarea sa si
menţine si dezvolta caracterele feminine.

7
 Uterul este un organ muscular, cavitar, in care se dezvolta oul; la sfârşitul sarcinii el expulzează
fătul si anexele lui. Este un organ median, fara pereche. Uterul are forma unui trunchi de con, turtit in
sens anteroposterior, având baza orientata in sus si vârful trunchiului in jos. Aproximativ in partea sa
mijlocie uterul prezintă o ingustare aproape circulara numita istm, care il imparte in doua porţiuni
diferite ca forma si dimensiune: una superioara, mai voluminoasa numit corp, si alta inferioara numit
col.

Fig. 3

Colul uterin, de aspect conic, este separate pe linia inserţiei vaginului intr-o porţiune
intravaginala si una supravaginala. Porţiunea intervaginala prezintă in centrul ei deschiderea canalului
cervical prin orificiul extern. Canalul cervical se continua in sus in porţiunea supravaginala,
deschizandu-se in cavitatea uterina printr-un orificiu, numit orificiu intern.
Corpul uterului are un aspect conoid, turtit anteroposterior, căruia i se descriu: doua fete
(vezicala si intestinala); doua margini (dreapta si stânga); fundul si doua unghiuri tubare. Corpul uterin
este supus influentei hormonilor. Corpul este implantat oblic fata de vagin, axul uterului facand cu axul

8
vaginului un unghi deschis inainte, denumit unghiul de versiune. înclinaţia uterului pe vagin poate varia
in mod fiziologic sau patologic. Axul colului uterin face cu axul uterului un ungi deschis inainte numit
ungi de flexiune.
In mod normal uterul este situata in planul sagital uşor anteversat si anteflectat. Uterul are o
mare mobilitate si isi menţine poziţia datorita ligamentelor sale: largi, rotunde, uterosacrate. In afara de
acestea, uterul mai este menţinut si de ţesutul conjunctiv pelvian, si de sistemul de susţinere constituit
din planseul pelviperineal.
Mijloacele de fixare ale uterului sunt:
a) mijloacele de suspensie
b) mijloacele de susţinere.
Mijloacele de suspensie
Ligamentele uterine sunt:
- ligamentele largi sau late iau naştere printr-o dedublare a peritoneului care înveleşte uterul si
trompele; ajunse la marginile uterului, foitele peritoneale se alipesc si trec mai departe lateral spre
peretele pelvian. Marginile superioare ale ligamentului larg constituie mezosalpinsul, iar pe fata
posterioara intalnim mezoovarium; lateral la peretele excavatiei ligamentului larg si continua cu
ligamentul infundibilopelvian (lomboovarian);
- ligamentele rotunde sunt cordoane fibromusculare, care se intind de la coamele uterine pana la
regiunea pubiana, ridica un plin peritoneal pe fata anterioara a ligamentului larg, parcurg canalele
inghinale si se termina in regiunea muntelui venerian si in labile mari sub forma de "laba gastii". Rolul
lor este de orientare a uterului si mai puţin de suspensie.
- Ligamentele uterosacrate se insera pe istmul uterin înconjura rectul si se insera pe sacrum.
Conţin pe langa ţesut conjunctiv si fibre musculare netede. Aceste ligamente contribuie in mare măsura
la susţinerea uterului in poziţia sa normala de anteversie - flexie. Este singurul ligament adevărat.
Ţesutul conjunctiv pelvian. Este situat sub peritoneu si este alcătuit din tracturi fibroase care se
fixează de colul uterin, domul vaginal si pe pereţii escavatiei pelviene.
Mijloace de susţinere
Acestea sunt reprezentate de aderentele la organele învecinate (aderente la vezica si rect), prin
lamele sacro-recto-ganitopelvine si conexiunile cu perineul.
Perineul constituie cel mai important si cel mai valoros mijloc de susţinere al uterului,
transmiterea foitelor de presiune de la uter asupra perineului se face prin intermediul vaginului.
Structura uterului

9
 Peretele corpului uterin aceste alcătuit dintr-un strat muscular dens -miometrul- căptuşit la
interior de o mucoasa - endometrul - si tapetat înspre cavitatea peritoneala de peritoneu- perimetrium.
Tunica seroasa este formata din foita peritoneala care îmbracă uterul. Invelitoarea peritonala
este dedublată pe fata ei profunda de ţesut conjunctiv - stratul subseros.
Tunica musculara sau miometrul, este stratul cel mai bine reprezentat (grosimea medie de 15
mm). Este format din mănunchiuri de fibre musculare netede separate, dar in acelaşi timp solidarizate
intre ele prin ţesut conjunctiv; conţine si numeroase vase sanguine. Fibrele musculare au un rol
important in închiderea vaselor sanguine (hemostaza fiziologica).
Tunica mucoasa sau endometrul adera strâns la miometrul fara interpunerea unei submucoase.
Mucoasa cavităţii uterine este neteda, are o culoare roz-rosiatica; foarte aderenta la miometru si
friabila. Grosimea ei variază in funcţie de etapele ciclului menstrual.
Mucoasa uterină este puternic hormonodependenta si prin aceasta supusa unor intense
modificăr.
Mucoasa istmului are aceleaşi caractere histologice cu cea a corpului. Mucoasa canalului
cervical este încreţită, destul de groasa si rezistenta. Ea este de tip glandular.
Glandele corpului secreta un mucus gros, uşor alcalin care protejează cavitatea uterina
impotriva infecţiilor ascendente din vagin si facilitează ascensiunea spermatozoizilor spre aceasta
cavitate.
Mucoasa portiunii vaginale - a exocolului - este de tip pavimentos, stratifica, necheratinizata.
Celulele straturilor superficiale sunt bogate in glycogen (absent in celulele cancerigene).
Mucoasa exocolului suferă, impreuna cu mucoasa vaginala, o descuamaţie permanenta. La
nivelul ostiumului uterin, mucoasa glandulara cervicala este net - brusc - separata de mucoasa
pavimentoasa necheratinizata a exocolului. Zona de demarcaţie dintre cele doua se numeşte joncţiunea
cervico-vaginala. Ce apare ca un lizereu roşu deschis.
In decursul ciclurilor menstruale uterul se congestionează, volumul lui creste puţin, dar nu
devine mai dur, ci dimpotrivă consistenta lui scade. Cele mai evidente fenomene se petrec la nivelul
mucoase cavităţii uterine.

Vascularizatia organelor genitale

Este asigurata de artere, vene si vase limfatice.
Sistemul arterial. Organele genitale externe sunt irigate de artera ruşinoasa interna, ramura a
arterei hipogastrice si artera ruşinoasa externa, care vine din artera femurala.

1
0
 Organele genitale interne sunt irigate de artera uterina, artera ovariana, artera ligamentului
rotund, artera funiculara si artera ligamentului sacrouterin.
Vaginul este irigat de artera vaginala si hemoroidala medie si artera cervico-vaginala.
Trompa este irigata de artera uterina si ovariana.
Ovarul este vascularizat de artera ovariana.
Sistemul nervos formează pluxuri bogate care explica posibilitatea apariţiilor hemoragiilor
masive, a dificultăţilor hemostazei si a trombozelor.
Venele pleacă din toate tunicile uterului formând sinusurile uterine, apoi plexurile venoase
uterine. Din acestea sângele este condus pe doua cai: in jos spre venele uterine care se varsă in iliaca
interna, in sus spre venele tubei si ale ovarului in vena ovariana. Din plexurile uterine pleacă si venele
ligamentului rotund.
Limfaticile sunt importante pentru urmărirea metastazelor si a difuzării inflamatiilor.
Limfaticile provin din trei reţele: mucoasa musculara si seroasa formand reţeaua subseroasa, care desi
formează un plex continuu, drenajul limfatic al uterului se descrie separat pentru corp si col din
anumite considerente practice, clinice.
Inervaţia
Inervația uterului este dată în cea mai mare parte de plexul pelvic. Mai participă nervul abdomino-
genital și fileze din plexul ovarian. Fibrele aferente la plexul uterin provin din plexul hipogastric și o
mică parte din plexul ovarian. Plexul pelvic are aspectul unei lame late, late, situate pe laturile colului
uterin.

11
 1.1 FIZIOPATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Menstruatia este pierderea de sânge periodica si temporara prin organele genitale, care se
produc ciclic, incepand cu pubertatea si sfârşind cu menopauza, constituind expresia activităţii
feminine.
Caracterul de periodicitate a ciclului este o consecinţa a interrelatiilor hipotalamo - hipofizare -
ovariene in care fenomenele se condiţionează reciproc astfel: periodicitatea 27 +/- 4 zile, durata 3-5 zile
(rar 5-6 zile), cantitatea variază intre 50-200 gr.
Mucoasa uterina este alcătuita din doua straturi:
a) stratul superficial sau funcţional, care se elimina cu menstruatia;
b) stratul bazai, din care se va reface mucoasa in cursul ciclului următor. Mucoasa uterine nu ramane
niciodată in repaus, cu tot timpul suferă
schimbari in structura sa.
Exista o strânsa corelaţie intre procesele ciclice, care se petrec in ovar si modificarile
concomitente ale mucoasei uterine. Imediat dupa menstruaţie, mucoasa uterina este foarte subţire,
alcătuita numai din stratul bazai, începând din acest moment, ea se ingroasa treptat, glandele se
alungesc, ajungând in a 14-a zi a ciclului menstrual la o grosime de 2-3 mm. Aceasta faza de dezvoltare
a mucoasei se numeşte faza proliferativa, ea durează in medie 14 zile, calculând din prima zi a
menstruatiei. In aceasta perioada ovarul secreta foliculina, din ce in ce mai mult, influenţând
endometrul care va răspunde printr-o proliferare intensa. Predominând hormonal folicular o vom numi
faza foliculinica.
De la a 15-a zi a ciclului menstrual, mucoasa uterina isi continua hipertrofia, iar glandele
mucoase se dezvolta foarte mult si capata un aspect secretos aceasta faza este faza secretorie.
Foliculina creste progresiv si in aceasta perioada, pana la câteva zile inainte de menstruaţie, ea
este insotita de al II-lea hormon secretat de ovar - progesteronul sau luterina. Deoarece sunt prezenţi cei
doi hormoni in organism - foliculina si progesteronul denumim aceasta faza foliculino -luteinica, in
care mucoasa uterina se pregăteşte pentru nidarea ovulului fecundat. Daca ovulul eliminat de ovar prin
trompa nu este fecundat dupa a 28-a zi a ciclului menstrual incepe a IlI-a faza numita menstruala, care
durează 3-5 zile. Daca ovulul a fost fecundat, apare sarcina; mucoasa uterina se dezvolta cu scopul
pregătirii unui cuib propice ovulului in creştere.
Prima menstra (menarha) apare intre 11-14 ani iar ultima menstruaţie arata instalarea
menopauzei intre 48-55 ani si care este insotita de incetarea funcţiei ovariene.

1
2
Modificările mucoasei uterine din timpul ciclului menstrual sunt date de incitaţiile hormonale din
partea ovarelor, astfel ca exista o corelaţie strânsa intre procesele ciclice care se petrec in ovar si
modificările concomitente ale mucoasei uterine.
Mucoasa vaginala va reacţiona si ea sub influenta hormonilor genitali.
Epiteliul vaginal este format din 3 straturi de celule:
a) stratul bazai profund
b) stratul intermediar
c) stratul superficial
Epiteliul vaginal are 2 funcţii importante: de a acumula glicogen si de a cornifica la suprafaţa.
Ambele funcţii se exercita in timpul dezvoltării foliculitor, prin urmare in plina activitate policulinica.
Foliculina determina proliferarea, depunerile de glicogen si cornificarea celulelor mucoasei vaginale.
Ciclul ovarian.
începutul activităţii ovarelor se face in perioada pubertăţii, perioada de matritate sexuala si de apariţie a
primelor menstruaţii. Ovarele prin secreţia lor au o funcţie dubla:
- Secreţia externa, prin care se elimina ovulele cu rol in perpetuarea speciei.
- Secreţia interna - hormonala, care produce o serie de transformări locale ale organelor genitale, de
asemenea creează condiţiile necesare pentru fecundatie si menţinerea sarcinii.
Din punct de vedere hormonal, ovarul prezintă un ciclu corespunzător celor 2 faze de
transformări foliculare.
In primele zile de ciclu menstrual, foliculina este secretata in cantitate mica, ca dupa aceea sa
crească progresiv, continua sa crească si in faza de luteinizare, ca sa scadă brusc in câteva zile înainte
de menstruaţie.
Sub denumirea de foliculina sunt inglobati un complex de hormoni numiţi estrogeni. Ei produc
estusrul sau rutul la femeie cu toate transformările corespunzătoare din organismul acestora. Aceşti
hormoni sunt: foliculina sau hormonal feminităţii si progesteronul sau luteina.
Secreţia ovarului este stimulata si menţinută de secreţiile specifice ale glandei hipofize: hormoni
gonadotropi. Secreţiile hipofizei depind direct de integritatea si conexiunile hipotalamusului.
Celulele organismului sunt sisteme programate, pentru ca ele interceptează un mesaj transmis
de hormoni intr-un mod specific.
Orice abatere de la normal aduce la perturbări care se observa la intregul nivel al organismului.

1
3
 CAPITOLUL II
NOTIUNI FUNDAMENTALE DESPRE FIBROMUL UTERIN

2.1 DEFINITIE.
Fibromul uterin este o tumora benigna dezvoltata din ţesutul miomatos si fibromatos al uterului.
Tumorile benigne ale uterului, din punct de vedere anatomopatologic, sunt bine delimitate
(încapsulate), nu dau metastaze si dupa extirpare nu recidivează.
Din punct de vedere citologic, celulele care le compun sunt adulate si nu prezintă mitoze
caracteristice tumorilor maligne.
Frecventa.
Se intalneste la femeile intre 30-45 ani. Reprezintă aproximativ 18-25% din afecţiunile
ginecologice si apare mai frecvent la femeile sterile. In ultimii ani se întâlnesc fibroame si la femei sub
30 ani.
Numărul, fibroamelor uterine este variabil. Uneori se intalneste un singur nodul fibromatos mic
in uter, alterori, si de cele mai multe ori se întâlnesc o mulţime de noduli fibromatosi.
Volumul fibromului uterin este variabil, mai frecvent mic, dar poate ajunge pana la mărimea
unui cap de adult si chiar mai mare. Se întâlnesc rar fibroame care cântăresc 15-30 kg.
Localizarea
In raport cu peretele uterin si regiunea afectata se întâlnesc mai multe forme:
a) In raport cu peretele uterin intalnim fibromul uterin localizat: interstitial, intramural sau
subseros, submucos.
b) In raport cu regiunea uterului fibromul poate fi localizat la nivelul corpului uterin, colului
uterin, in care caz poate evolua spre vagin. Vascularizatia fibromului uterin este bogata la periferie si
săraca in centru, din care motiv sunt frecvente tulburarile ischemice.

1
4
 Fig. 4

Structura fibromului uterin:

a) fibre musculare dispuse in spirala.
b) fibre conjunctive intercalate intre fibrele musculare;
c) capsula fibromului formata din ţesut conjunctiv lax si fibre musculare turtite;
d) vasul central, care asigura nutriţia fibromului, este un vas de tip terminal. Vorbim de miom uterin
atunci cand exista o prevalenta a fibrelor musculare (tumora este moale, elastica) si de fibron uterin,
cand predomina fibrele conjunctive (tumora este dura, rezistenta).
De fapt întotdeauna exista si fibre musculare si fibre conjunctive de aceea denumirea corecta
este de fibromiom uterin.
In eventualitatea in care tumora are si incluziuni glandular (epiteliu) vorbim de adenomion sau
adenofibrom.

1
5
2.2 ETIOPATOGENIA
Etiopatogenia fibromului uterin este necesara. Exista mai multe terorii care incearca sa explice
apariţia
a) teoria vasculara Pilliet - Klebs explica apariţia fibromului uterin ca o proliferare a ţesutului
miomatos si conjunctiv perivascular;
b) teoria tesuturilor embrionare. Conheim considera fibromul uterin ca fiind consecinţa unor
resturi embrionare, localizate perivascular, care se multiplica, formând resturi concentrice de fibre
netede, la periferia cărora, in mod secundar, proliferează ţesutul conjunctiv;
c) teoria inflamatorie, enuntata ca o curiozitate (des infirma);
d) teoria neurofibromatozei Recklinghausen explica apariţia fibromului uterin in cadrul unui
proces de neurofibromatoza generalizata.
e) teoria hormonala hiperestrogenica considera dezvoltarea fibromului uterin drept o consecinţa
a unei stări de hiperfoliculinemie existenta in organismul femeii. In sprijiniul acestei terorii exista date
experimentale ca acelea ale lui Klenitchi, care, injectând zilnic la 50 cobaite tinere cate 10000 u.i de
foliculina, timp de 42 săptămâni a obţinut la 27 dintre ele fibromioame uterine. O serie de date clinice
pledează in favoarea acestei teorii.
Fibromul uterin apare in perioada de activitate genitala. Starea de hiperfoliculinemie din
organismul femeii si in general foliculina administrata in exces, favorizează in mod inconstand
dezvoltarea fibroamelor.
Ovarita sclerochistica si hiperplazia glandulochistica a mucoasei uterine, cunoscute ca expresie
a unei stări de hiperfoliculinemie, sunt extreme de intalnite la femeile cu fibrom uterin.
In graviditate fibromul uterin creste in dimensiuni din cauza "bicuitului hormonal" existent in
sarcina. La menopauza fibromul uterin diminuează. Se pare ca teoria hiperfoliculinica ramane cea mai
plauzibila in explicarea etiologiei fibromului uterin.

1
6
2.3 SIMPTOMATOLOGIA FIBROMULUI UTERIN
Simptome subiective:
1) Hemoragia, simptomul cel mai frecvent este intalnit in 89% din cazuri, sub aspect de
menoragii si metroragii, mai ales in fibroame cu localizare submucoasa. Explica frecventa anemiei
secundare la femeile cu fibrom uterin si metroragic
2) Leucoreea este "frecvent intalnita. Cand fibromul are o localizare in regiunea istmica, este
posibil ca tumoarea sa joace un rol de "dop" sau "vomica uterina".
3) Durerea este intalnita sub forma de senzaţie de greutate in pelvis, tracţiune in sfera genitala
sau sub forma de durere surda.
4) Compresiunea se manifesta printr-o serie de tulburări apărute la nivelul organelor vecine; pe
vezica sub forma de disurie, mictiuni frecvente; pe rect, constipatie cronica; pe vasele pelvine, edem al
membrelor inferioare, staza in micul bazin. Predispozitie in promboflebite; pe uretre, hidronefroza
urmata de pielonefrita ascendenta; pe nervi, nevralgii lombare si aspect de nevrite pelviene.
Simptome obiective:
1) creşterea in volum a uterului, cu afectarea cavităţii uterine, care poate fi pusa in evidenta prin
histerometrie si histerografie.
2) prezenta unei tumori, care face corp comun cu uterul. In urma ei, colul uterin devine inalt. La
nivelul uterului se palpează una sau mai multe tumori dure, netede sau de aspect nodular.
Din acest motiv in cazul unei singure tumori, uterul este mărit global si poate duce la confuzii
cu sarcina, iar in cazul unor noduli fîbromatosi multilpii are aspect boselat, deformat.
Diagnosticul pozitiv se face pe baza simptomelor subiective si obiective.

1
7
2.4 DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
Se face cu:
- sarcina de diferite vârste (mai ales in prima jumătate), desi aceasta este relativ uşor de recunoscut, pe
baza antecedentelor, in care oprirea menstruatiei si nu sangerearea este semnul cel mai important, ca si
baza examenului vaginal, care nu arata caracterele speciale ale uterului gravid (moale, globulos,
contracţii).
Examenul biologic de sarcina inlatura orice îndoiala.
- chistul de ovar si hidrosalpinxul sunt tumori laterale de uter care nu fac corp comun cu uterul
- sarcina extrauterina sau hematocelul au caractere bine destincte care face confuzia puţin probabila;
- inflamatiile anexiale, pot da naştere la erori, deoarece prin aderente masele anexiale se alătura adesea
uterului acestea producand insa dureri vii, febra;
- cancerul corpului uterin, nu are in general regularităţile fibromului, apare in jurul menopauzei sau
dupa aceea, sangerarea este fara legătura cu menstruatia, neregulata;
- fibromul asociat cu sarcina care este destul de frecvent in sarcina se acomodează destul de bine.
Cand sarcina este dusa la termen se pun in discuţie doua probleme:
a) acţiunea sarcinii asupra fibromului (sarcina in general hipertrofiaza fibromul uterin). Hipertrofia se
produce la fibroamele subseroase, cele interstitiale se ramolesc, suferind modificările uterului gravid,
dar este posibil sa si coboare in masa musculara care este "ramolita", astfel ca un nodul al corpului
poate deveni al regiunii istmice având o localizare praevia. Nu se intervine in fibromul asociat cu
sarcina.
b) acţiunea fibromului asupra sarcinii - exista complicaţii ca: avortul, naşterea prematura, inseratia
praevia a placentei, prezentaţii vicioase.

1
8
2.5 EVOLUŢIA FIBROMULUI UTERIN
Este lenta si adesea asimptomatica, desi aceasta cauza de multe ori este descoperita cu ocazia
unui examen ginecologic.
In evoluţia sa fibromul uterin poate suferi o serie de transformări si modificări.
Transformările dure, sunt mai frecvent intalnite; apar sub forma de condensare fibroasa,
intalnita in menopauza; calcifieri.
Transformările moi imbraca adesea forme de:
- degenerescenta edematoasa sau mixomatoasa a fibronului;
- degenerescenta grasoasa intalnita in sarcina;
- degenerescenta rosie (fibromul roşu) care este consecinţa unor tulburări circulatorii prin destruarea
arteriala;
- degenerescenta chistica, caracterizata prin prezenta unor formaţiuni chistice in parenchim;
- ramolisment, consecinta a necrozei de colicvatie, consecinta unor tulburări circulatorii;
- degenerecsenta angiomatoasa prezenta in fîbroamele vasculare;
- transformări moi in resturile unor insule glandulare din canalele Wolff;
- necroza fibronului uterin, consecinta a obstruarii vaselor din pediculul fibromului poate imbraca 2
aspecte:
a)necroza aseptica, consecinta unui process de necroliza ischemica;
b)necroza septica, consecinta infectării dand aspect de supuratie. In ambele cazuri procesul
evoluează spre sfacelare;
- malignizarea (cancerizare) fibromului se intalneste la 1-3% din cazuri si poate prezenta următoarele
aspecte: in cazul degenerării ţesutului conjunctiv al fibromului ia aspectul de fibrosarcom cu diferite
aspecte histopatologice.

1
9
2.6 COMPLICAŢII SI PROGNOSTIC
Complicaţiile pot fi:
l) hemoragice, intalnite mai ales in fibroamele submucoase, urmate de anemie.
2) compresiuni grave pe organele vecine (vezica, uretere, rinichi, rect, vase si in fibroamele
mari, asupra diafragmului).
3) necrobioza fibromului favorizează alterarea stării generale cu fenomene toxice si modificări
grave in evoluţia procesului.
4) torsionarea fibromului apăruta in formele pediculate (poate determina abdomenul acut).
5) supuratia fibromului care se manifesta sub aspectul unei septicemii cu evoluţie grava.
6) cardiopatii, flebite si tromboflebite, urmate de embolii consecutive, mai frecvente dupa
intervenţii.
Fibromul uterin evoluează uneori capricios, cu perioade de stagnare si crestere, iar dupa
menopauza cu regresiune.
In general prognosticul este bun, fiind vorba de o tumora care,histologic, are un caracter benign.
Prognosticul poate deveni grav prin complicaţii.

2
0
2.7 TRATAMENTUL
Tratamentul fibromului uterin a evoluat si a prezentat modificări de concepţie in decursul
timpului.
De unde pana la sfârşitul secolului al XIX-lea, tratamentul era aproape exclusiv medical, dupa
aceasta data a devenit aproape exclusiv chirurgical.
In ultimul timp hormonoterapia a dat rezultate satisfăcătoare si este considerata, cel puţin in
formele initiale, ca o arma terapeutica eficace.
In schema terapeutica a fibromului uterin trebuie sa avem in vedere:
a) diagnosticul minuţios al formei in faza de evoluţie a fibromului care trebuie sa constituie
baza tratamentului;
b) regresiunea spontana posibila a tumorii in menopauza, fiind vorba de o regresiune a
fibromului uterin din punct de vedere chimic, nu a dispariţiei histologice;
c) evolutia mai lenta a nodulilor mai mici;
d) rezultatele insuficiente ale tratamentului medical;
e) exista un risc de deces postoperator in 2-3% din cazuri prin complicaţii inerente.

2.7.1 TRATAMENTUL MEDICAL (CONSERVATOR)

Se aplica in:
- fibrom uterin fara hemoragii abundente;
- fibrom uterin fara fenomene dureroase;
- fibrom uterin fara fenomene de compresiune;
- fibrom uterin care nu are tendinţa la crestere rapida;
- la femei cu stare generala alterata sau care prezintă organopatii ce contraindica operaţia.
Tratamentul conservator consta in instituirea unui regim igienodietetic, cu repaus absolut la pat
pe perioada internarii, prin care se evita congestia pelvina; local se vor aplica irigaţii fierbinti vaginale
in hemoragii rebele la tratament si care sunt in cantitate moderata.

2
1
2.7.2 HORMONOTERAPIA
Tratamentul hormonal consta in administrarea preparatelor antagoniste din care amintim:
Testosteronul (in doze de 100-250 mg repartizate fractionat la 2-3 zile o fiola), Medroxiprogesteronul
(per os) si acetoxiprogesteron (per os).

2.7.3 TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Se va individualiza de la caz la caz. In aplicarea lui se va avea in vedere, pe cat posibil,
pastrarea funcţionalităţii sferei genitale.
Dintre procedeele chirurgicale amintim:
- chiuretajul, aplicat in scop hemostatic si biopsic (este un tratament de multe ori provizoriu)
- miomectomia se aplica in fibroamele cu localizare subseroasa si in fibroamele solitare
intramurale. mai preconizează miometrectomia (Aburel)
- histerectomia fundica practicata sub următoarele variante: histerectomie
supratuboligamentara tip Sweifel, subtuboligamentara Beuttner si histerectomia intermediara tip
SORESI-Brocq.
- histerectomia supraistimica se practica deasupra istmului si se poate face cu păstrarea anexelor
sau extirparea anexelor, atunci cand acestea sunt alterate.
- histerectomia subtotala aplicata la femei mai tinere si cand colul uterin este indemn. Se
executa cu păstrarea anexelor, fiind o histerectomie interanexiala.
- histerectomia totala practicata in cazul femeilor tecute de 45 ani si in toate cazurile in care
colul uterin prezintă leziuni cu un potenţial de malignizare in perspective.

2
2
2.8 EMBOLIZAREA ARTEREI UTERINE
Embolizarea fibromului uterin (procedura cunoscuta si sub denumirea de embolizarea arterei
uterine) reprezinta o abordare fundamental noua de tratament a fibromului uterin. Embolizarea este o
modalitate minim invaziva de blocare a arterelor care furnizeaza sange la fibroamele uterine.
Aceasta este o procedura care implica folosirea de tehnici angiografice (similara cu cele
utilizate in cateterismul cardiac) si presupune plasarea unor catetere in arterele uterine. Particule de
mici dimensiuni sunt injectate in artere, care alimenteaza fibromul, blocandu-le. Aceasta tehnica este,
in esenta, aceeasi ca cele utilizate pentru controlarea sangerarii care are loc dupa nastere, fracturi
pelviene sau hemoragii cauzate de tumori maligne.
Procedura a fost folosita prima data in Franta, ca mjiloc de diminuare a cantitatii de sange
pierdut in timpul miomectomiei. S-a constatat astfel, ca la bolnavele la care s-a facut embolizarea, in
asteptarea interventiei chrurgicale, multe dintre simptome au disparut si chirurgia nu a mai fost
necesara. Blocarea alimentarii cu sange a cauzat degenerarea fibroamelor si estomparea simptomelor
acestora. Astfel aceasta tehnica a devenit un tratament de sine statator pentru fibroamele simptomatice.

Fig. 5

2
3
2.9 POSIBILITĂŢI SI LIMITE IN PROFILAXIA FIBROMULUI UTERIN
Tumora benigna cu larga răspândire in populaţia feminina, fibromul uterin se caracterizeza prin
potenţial minim de malignizare si evoluţia sa in majoritatea cazurilor, asimptomatice ce nu necesita
tratament ci numai supraveghere. In acelaşi timp, pana in prezent, nu este cunoscut stimulul declanşator
al proliferării tumoarei si se discuta posibilitatea unei predispoziţii genetice.
In aceste conditii, profilaxia fibromului ar părea inutila si iluzorie si se explica de ce in unele
tratate de specialitate nici nu figurează.
Si totusi, fibromul uterin constituie cea mai frecventa indicaţie de chirurgie majora la femei,
cauzeaza serioase complicaţii ale sarcinii, incurca tratamentul menopauzei si mascheaza diagnosticul
altor afecţiuni ginecologice mai grave.
Cunostiintele actuale de etiopatogenie au dus suficiente argumente in sensul existentei a doi
factori favorizând dezvoltării tumorale: factouli hormonal si vascular oferind condiţiile prin care
proliferarea tumorala poate fi influenţată.
Se ajunge astfel ca profilaxia fibromiomului uterin sa fie justificata si posibila. Deci, profilaxia
fibromului uterin este posibila si are ca scop intretinerea unui echilibru hormonal cu evitarea
încărcărilor hormonale si combaterea sindromului de congestie pelviana.
Reglementarea masurilor profilactice se realizează eşalonat de-a lungul perioadei de activitate
genitala a femeii.
In principal, profilaxia fibromiomului uterin consta in:
- supravegherea intregii dezvoltări si funcţiei genitale a femeii incepand de la pubertate cu
combaterea disfunctiilor neuroendocrine si a cauzelor de congestie pelviana;
- precauţii in utilizarea tratamentelor cu estrogeni si a contraceptivelor;
- evitarea inteventiilor chirurgicale timpurii si repetate pe sfera genitala ce pot afecta circulaţia
venoasa pelviana;
- precauţii in utilizarea tratamentelor cu hormoni;
- stimularea natalităţii la vârsta tanara, cand practic debutează fibromul;
- depistarea tumorilor in fazele incipiente, latente; prevenirea dezvoltării lor si a complicaţiilor
prin prescriptii de igiena si medicatie decongestina;
Cadrul organizatoric propice pentru profilaxie il constituie consultul periodic si dispensarizarea
cazurilor cu risc de imbolnavire (pubertate patologica, sterilitate primara, tesut genital incarcat cu
intervenţii chirurgicale, femei ce au făcut tratamente hormonale) si supravegherea tumorilor depistate si
tratate.
2
4
 CAPITOLUL III
INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTUL MEDICAL
PACIENTEI CU FIBROM UTERIN

3.1 INGRIJIRILE PREOPERATORII. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE.

Pregatirea propriu-zisa se realizeaza de catre asistenta la indicatia medicului.
- In seara precedenta operatia directa a medicului ;
- In seara precedenta operatiei se va administra un Fenobarbital ce va asigura un somn
linistit ;
- Pregatirea tubului digestiv se va face cu alimente fara reziduu, cu o saptamana inaintea
operatiei, cu un laxativ usor cu doua zile preoperator, iar in seara dinaintea operatiei o
clisma evacuatorie.
- Pregatirea tegumentelor se va face cu o seara inainte prin raderea parului pubian,
degresarea tegumentelor cu alcool, iar la pacientele pregatite pentru histerectomie totala
se face o spalatura vaginala cu o solutie antiseptica si se introduce in vagin o mesa
sterila inainte de operatie.
- Nu se recomanda o spitalizare prelungita preoperator.

3.2 INGRIJIRILE POSTOPERATORII. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE.

Asistenta medicala are un rol important in ingrijirea postoperatorii, ea efectuand atat ingrijiri
autonome, cat si delegate la indicatia medicului. Alaturi participa o intreaga echipa.
Perioada postoperatorie este intervalul dintre sfarsitul operatiei si vindecarea completa a
bolnavei. In timpul operatiei, asistenta pregateste salonul si patul pentru primirea bolnavei, intr-un
salon cu paturi putine , cat mai izolat de zgomote, temperature camerei sa nu depaseasca 20-22°C,
lumina sa fie cat mai redusa, patul sa fie cu lenjerie curate, prevazut cu musama si alexa si accesibil din
3 parti. Transportul bolnavei de la sala de operatie se face cu caruciorul. Asistenta medicala pregateste
la patul bolnavei sursa de oxygen, seringi si ace sterile de unica folosinta, garou, alcool, tavita renala,
sonde vezicale, plosca urinara, medicamente (cadiotomice ,analeptice, calmante) necesare in urgenta.
In perioada postnarcotica, pana la revenirea totala, bolnava se va supraveghea foarte atent, pana
la aparitia reflexelor de deglutitie, tuse. Bolnava este transportata din sala de operatie cu o perfuzie
fixate de anestezista. Asistenta de salon va verifica pozitia acului si ritmul perfuziei, supraveghind-o cu
atentie. Dupa sosirea bolnavei in salon, asistenta va monitoriza permanent: TA, puls, respiratie si
faciesul pacientei, va nota in F.O calitatea lor si va raporta medicului orice schimbare survenita.
Monitorizare funtiilor vitale se va face pana la revenirea completa a cunostintei deoarece pot aparea
complicatii ca: tulburari respiratorii, circulatorii, asfixiere.
Pozitia pacientei in pat va fi in decubit dorsal, fara perna, cu capul intr-o parte, pentru a se Evita
inecarea cu varsaturi si a greturilor. De asemenea, asistenta medicala va administra medicatia prescrisa
postoperator si, de cate ori este necesar, medicatie calmanta prescrisa de medic.
Asistenta medicala va supraveghea bolnava pe zile ,pana la externare. Imediat postoperator,
asistenta va urmari :aspectul general (facies, tegumente) , temperatura, semnele vitale (respiratie, puls,

2
5
TA), reluarea tranzitului intestinal, diureza, aspectul pansamentelor pe plaga, combaterea durerilor
,rehidratarea si reechilibrarea hidroelectrolitica, alimentatia.
In prima zi postoperator se urmareste pulsul, TA, debitul prin tubul de dren, plaga si se
raporteaza medicului orice modificare in starea pacientei. Ca tratament, daca este necesar, se
administreaza cardio-tonice, transfuzii de sange izo-grup, izo-Rh, saruri clorate si glucozate. Se
continua oxigenoterapia cu intermitenta si se combate durerea administrand analgezice. Alimentarea se
face prin regim hidric cu ceai amar in cantitati moderate si fractionate, daca sa reluat tranzitul
intestinal.
In a doua zi, asistenta medicala hidrateaza pacienta per os si va incepe mobilizarea ei pentru a
produce o stimulare a circulatiei de intoarcere la nivelul membrelor inferioare. Se vor face miscari
passive la inceput si apoi active la nivelul membrelor inferioare.
In a treia zi alimentatia se imbogateste treptat, trecandu-se la supa strecurata, dupa primul scaun
se introduce painea prajita, branza de vaci, iaurt. Daca mai este nevoie, se vor combate durerile. Se
scoate tubul de dren daca nu este productiv.
In a patra zi daca tranzitul intestinal s-a reluat sppontan, la indicatia medicului, se administreaza
o fiola de Miostin, urmata la 30 de minute de clisma evacuatorie. Se completeaza alimentatia cu carne
slaba si piureuri de zarzavat. Se urmareste plaga operatorie si se va face mobilizarea mai intense, se
permita deplasarea prin salon.
In a cincea zi asistenta medicala ajuta pacienta sa se plimbe dar sa nu oboseasca, va ajuta
medicul sa scoaata o parte din fire.
In a sasea zi se trece la o alimentatie completa variata, vitaminizata.
In a saptea zi asistenta va ajuta medicul la scoaterea restului de fire.
Externarea dupa operatie se va face duupa scoaterea firelor daca nu intervin complicatii.

Supravegherea bolnavelor cu fibrom uterin

Are in vedere cazurile asimptomatice, tinute sub observatie si tratarea complicatiilor, sechelelor
postchirurgicale.
Dispensarizarea femeilor cu fibrom uterin asimptomatic:
- Necesita supravegherea continua a evolutiei lor, pentru aprecierea ritmului de crestre a
fibromului;
- Sunt necesare examene efectuate la 3 luni in primul an, apoi la 6 luni si la un an in
cazurile stationare;
- Evitarea starii de congestive pelviana prin prescrierea unor masuri de igiena;
- Evitarea exercitiilor violente si a situatiilor de erotism sexual;
- Respectarea repausului in perioadele mestruale.
Dispensarizarea necesita o buna cooperare din partea femeilor si de aceea este nevoie de o
pregatire psihologica si educationala corespunzatoare. In aceasta pregatire trebuie insistat pe caracterul
benign al tumorii, care are o evolutie lenta cu risc neglijabil de cancerizare si pentru care menopauza
reprezinta o forma naturala a vindecarii.

Supravegherea cazurilor tratate hormonal.

- Initierea tratamentului se face dupa un prealabil bilant lipidic si glucidic ,clinic si
general;

2
6
 - Supravegherea tratamentului se face prin controalele repetate la 3 luni, cand se
evalueaza eficienta tratamentului, greutatea bolnavei, TA, glicemia;
- Tratamentul se intrerupe cand peersista sau se accentueaza durerile, tumoarea creste si
se ramoleste;
- Dupa intreruperea tratamentului, tunoarea revine la dimensiunile initiale in cateva luni.

Recuperarea bolnavei tratate chirurgical

- Recuperare primara – vizeaza refacerea starii generale, corectarea anemiei si a unor
incidente survenite in procesul de vindecare, precum si o reinteegrare familiala si socio-
profesionala;
- Recuperarea secundara – in sindromul dureros pelvin, tratamentul durerilor pelvine este
indelungat, impune supraveghere medicala, estee constituit si nu inotdeauna cu
eficienta deplina.

2
7
 CAPITOLUL IV
PROCESUL DE NURSING IN 3 STUDII DE CAZ

CAZUL I

CULEGERE DE DATE
Nume: M
Prenume: P
Varsta: 53 ani
Sex: feminin
Stare civila:casatorita
Religie: ortodoxa
Limba: romana
Ocupatie: casnica, din relatările bolnavei ocupaţia de baza este grădinăritul iar sursa de
întreţinere este fiul sau cel mic.

Antecedentele personale fiziologice releva ca bolnava a avut menarha la 14 ani, si de atunci si

pana la 50 ani a avut un ciclu reglat, nedureros cu flux moderat. La vârsta de 50 ani intra in menopauza
cu toate simptomele unei menopauze dar in intensitate redusa. A avut trei naşteri si cincisprezece
avorturi.

Antecedentele personale patologice relevă ca bolnava a suferit de hernie ombilicala in 1976,

operata, iar in 2015 se internează in spitalul Colentina pe secția obstretica ginecologie pentru
metroragie fiind diagnosticata cu fibrom uterin sângerând remisa simptomatologica prin tratament
medicamentos.

Motivele internării actuale sunt: metroragia si durerile lombare si pelviene.

Istoricul bolii releva ca actualul puseu hemorogic a debutat cu trei săptămâni înaintea internării
la care s-au adăugat si durerile lombo-pelviene. La internare bolnava prezintă stare generala
satisfăcătoare, paliditate, subfebrila (temperatura de 37° C), diurează normala ; tranzit intestinal
normal; TA 180/90 mm Hg; puls 90 batai/minut, respiraţia 14/minut.
2
8
 Examenul de specialitate arata un abdomen suplu, vulva si vagin suple, col fara leziuni. La
tuseul vaginal: col inchis, corp uterin mărit de volum cat un pumn de adult, dur, neregulat cu anexe
suple.

Examenul clinic pe celelalte aparate si sisteme da relaţii normale,

Se recoltează la internare următoarele examene de laborator ale căror rezultate sunt :

Analize medicale Valorile pacientei Valori normale

- Hemoglobina 12.8 gr% 14gr%
- Hematocritul 40% 42%
- Nr.leucocite 5400/mm3 8000/mm3
- VSH 7-12/10-l8mm 8-13/12-20mm
- Glicemie 92mg% 65-110mg%
- Fibrinogen -R.B.W. 320mg% 200-400mg%

Medicul curant pune diagnosticul de Fibrom uterin sângerând si instituie si tratament cu:
1.Indometacin - supozitoare II de doua ori pe zi, dimineaţa si seara ; intrarectal
2.Clorocalcin- 40-80 picaturi de 3 ori pe zi, fractionat la mese, in apa, ceai sau lapte/per os ;
3.Glubifel 3-6 drajeuri pe zi, pe stomacul gol sau la mese daca apar fenomene de iritatie gastrica (per
os);
4.Clotrimazol - comprimate vaginale II pe zi dimineaţa si seara, intravaginal
5.Lizadon supozitoare, unul de 3 ori pe zi, intrarectal.
Tratamentul instituit se menţine timp de şapte zile de la internare dupa care bolnava este operata
in ziua de 21 ianuarie practicandu-se histerectomie totala.

2
9
Prima zi de boala
Nevoi Elemente de Elemente de Problema Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare
dependenta independenta nursing
1 2 3 4 5 6 7 8
A metroragie dependenta pacienta pierde scurgere pacientei sa i se a)autonome : toaleta Dupa 24 ore
elimina sânge pe cale vaginala faca toaleta locala locala de cate ori este bolnava pierde
vaginala neadecvata corespunzătoare si nevoie, pansament sânge vaginal.
cantitativ sa i se asigure local steril, repaus la este hidratata
si calitativ hidratarea pat, lichide (ceaiuri, corespunzător
corespunzătoare compoturi,
supe, sucuri de fructe
2000-2500 ml/zi)
b)delegate :
Clotrimazol
2cp/zi vaginale (d+-s)
A-si ridicarea dependenta pacienta hipertermie pacienta sa aibă o a)autonome : lenjerie Dupa 24 ore
menţine temperaturii prezintă temperatura cat curata ori de cate ori bolnava nu mai
temperatura peste limitele subfebrilitate mai aproape de transpira este subfebrila
corpului in normale limitele normale b)delegate:
limite T-37.5°C indometacin
normale 2 supozitoare, unul
dimineaţa si unul seara
intrarectal

3
0
 A dormi, dureri dependenta pacienta nu se dificultatea de a pacienta sa aibe un a)autonome: A doua zi
A se odihni lombo- poate odihni se odihni somn odihnitor psihoterapie, aerisirea dimineaţa
pelviene, suficient salonului înainte de bolnava
anxietate, culcare, este odihnită
stres linişte, lenjerie întinsa
pe pat, lenjerie de corp
corespunzătoare
microclimatul camerei
corespunzător
b)delegate: diazepam
1 tb seara

.
A se mişca, TA-180/90 dependenta bolnava are alterarea pacientei sa i se a)autonome: cantitatea Bolnava respecta
a avea o mm/Hg valori crescute ritmului asigure regim de NaCl sa nu dieta, nu are
postura Puls 90 ale T.A. cardiac hiposodat depasasca 3 gr/zi edeme ameteli
corecta batai/minut TA= 180/90 mm
Hg

3
1
 A evita Risc dependenta bolnava pierde durerea, bolnava sa fie a)autonome : repaus la Dupa 24 ore
pericolele de sânge pe cale probabilitatea liniştita, sa fie pat; se urmăresc bolnava este
complicaţii vaginala, are de atingere a prevenite funcţiile vitale ale liniştita, iar
dureri lombo- integrităţii complicaţiile, organismului : T.A., durerile lombo-
pelviene fizice supraveghere puls, temperatura, pelviene sunt
scaun diminuate
TA=170/90 mm
Hg,
T-37°C puls-87
batai/minut
diureză normal,
tranzit intestinal
normal
A invaţa Cerere dependenta pacienta pune insuficienta de pacienta sa fie a)autonome : explicam Sub tratament
de informaţii intrebari cunoştinte informata pacientei boala si starea pacientei
in legătura cu in legătura cu evoluţia acesteia sub se va ameliora.
boala boala tratamentul Pacienta
medicamentos arătând a
daca este posibil si alte căpătat
paciente in aceeaşi cunostiintele
situaţie sau altele mult solicitate.
ameliorate

3
2
A doua zi de boala
1 2 3 4 5 6 7 8
A metroragie dependenta pacienta pierde scurgere picienteî sa i se a)autonome: toaleta Dupa 24 ore
elimina sânge pe cale vaginala faca toaleta locala locala ori de cate ori bolnava pierde
vaginala neadecvata corespunzatoare si este nevoie, lichide in sânge vaginal, in
cantitativ si sa i se asigure cantitate de 2000 ml/zi cantitate mica si
calitativ hidratarea (compot, supe, sucuri este hidratata
corespunzătoare de fructe, apa, ceaiuri) corespunzător
b)delegate Clotrimazol
2cp/zi vaginale (1
seara + 1 dimineaţa)
A-si ridicarea dependenta pacienta hipertermie pacienta sa aiba o a)autonome : lenjerie Dupa 24 ore
menţine temperaturii are temperatura cat curata ori de caie ori bolnava nu mai
temperatura peste limitele subfebrilitate mai aproape de este nevoie este afebrila
corpului in normalului T- limitele normale b)delegate :
limite 37°C indometatie
normale 2 supozitoare, unul
dimineaţa si unul seara
intrarectal
A dormi, a treziri dependenta Pacienta are dificultatea de a pacienta sa aibe un a)autonome: repaus la Pacienta a
se odihni repetate, treziri repetate se odihni somn odihnitor pat; adormit bine.
constrângeri in aerisirea salonului; este destinsa
fizice timpul somnului linişte
b)delegate: diazepam
1 tb seara la culcare

3
3
 A evita risc de dependenta pacienta pierde probabilitate de pacientei sa i se a)autonome: Pacienta se
pericolele complicaţii sânge pe cale atingere asigure regim repaus la pat; simte bine, iar
vaginala. are a integrităţii hiposodat supraveghere durerile lombo-
dureri lombo- fizice b)delegate : Lizadon 2 pelviene sunt
pelviene supozitoare/zi mult diminuate
intrarectal
Glubifer 3-6
drajeuri/zi
Clorocalcin 60 picaturi
de 3 ori/zi in lichide
A cerere de dependenta pacienta pune insuficienta de bolnava sa fie a)autonome: explicam Sub tratament
comunica informaţii intrebari cunostiinte liniştita, sa fie boala, evoluţia sub starea se va
in legătura cu prevenite tratament ameliora,
boala complicaţiile, medicamentos si pacienta capata
supraveghere chirurgical tinand cont noi cunostiinte
de vârsta

3
4
A treia zi de boala
1 2 3 4 5 6 7 8
A metroragie dependenta pacienta pierde scurgere Pacienta sa fie a)autonome : repaus la Pacienta a
elimina sânge in vaginala supravegheata, sa pat, toaleta locala si de pierdut sânge
cantităţi mici neadecvata nu cate ori este nevoie vaginal, in
cantitativ si prezinte pansament steril cantitate mica,
calitativ complicaţii b)delegate: nu are alte
Clotrimazol 2cp/zi complicaţii
intra vag nai e (1 seara
* 1 dimineaţa)
îndometacin
supozitoare 2/zi (1
dimineaţa +1 seara)
intrarectal
A agitaţie, dependenta pacienta este anxietate pacienta sa fie a)autonome : repaus la Pacienta nu
evita teama, dureri neliniştita liniştita, sa nu aibe pat, supraveghere mai are dureri
pericolele diminuate cu privire la dureri b)delegate :Lizadon 2 lombo-pelviene
intervenţia supozitoare/ zi (1 este optimista
chirurgicala dimineaţa + 1 seara)
intrarectal Clorocalcin
60 picaturi/zi, de 3 ori
zi in lichide

3
5
A invata Cerere dependenta pacienta pune Insuficienta in pacienta sa fie a)autonome : explicam Sub tratament
de informaţii intrebari in cunostiinte informata tehnica intervenţiei starea bolnavei
legătura in legătura cu chirurgicale este uşor
cu tratamentul boala si importanta ei, ameliorata,
chirurgical si mecanismul bolii pacienta este
tratamentul liniştita si
chirugical consimte actul
chirurgical

3
6
CAZUL II

CULEGERE DE DATE
Nume: P
Prenume: I
Varsta: 47 ani
Sex: feminin
Stare civila: casatorita
Religie: ortodoxa
Nationalitate: romana
Ocupatie: de profesie profesoara la scoală generala 5-8

Pacienta se interneaza in secţia de obstetrica ginecologie a spitalului Elias cu diagnosticul de polifibromatoza uterina.
Anamneză reiese ca bolnava isi petrece timpul liber citind, ca se autointretine, are grup sanguin 01 si Rh-negativ.

Antecedentele heredo-colaterale nu aduc date referitoare la boala.

Antecedentele fiziologice releva ca bolnava a avut menarha la 14 ani, cu ciclu menstrual regulat, nedureros, cu durata de 3 zile,
naşteri 3, avorturi 4.

Antecedentele patologice nu releva nimic afara de bolile eruptive ale copilăriei, apendicectomie la vârsta de 12 ani,
Din istoricul bolii reiese ca bolnava mai bine de un an a prezentat metroragii repetate despărţite de perioade de intermitenta.
La internare bolnava prezintă stare generala satisfăcătoare, paliditate.

3
7
 Examenul clinic pe sisteme si aparatul respirator, aparatul cardio-circulator, aparatul digestiv, aparatul urinar si organele de simt da
relaţii normale.

Examenul local cu valve arata col de aspect normal, pierdere de sânge vaginal in cantitate moderata.
Tuseul vaginal: col întredeschis, uter mărit cu volum dc considerenta fibromatoasa, cu prezenta de doi noduli de peretele posterior cu
diametrele de aproximativ 15 mm si respectiv 27 mm uzualitati echografic, uter sensibil, dureros la palpare.

Se recoltează la internare următoarele examene de laborator ale căror rezultate sunt :

Analize medicale Valorile pacientei Valori normale

- Hemoglobina 11.8 gr% 14gr%
- Hematocritul 39% 42%
- Nr.leucocite 5600/mm3 8000/mm3
- VSH 6-12/10-l7mm 8-13/12-20mm
- Glicemie 98mg% 65-110mg%
- Creatinina 0.8mg% 0.5-1.2mg
-VDRL Negativ Negativ

Se instituie medicametul cu:

1.Indometacin supozitoare 2 (1 dimineaţa + 1 seara) intrarectal
2.Clorocalcin 60 picaturi de 3 ori pe zi in lichide
3.Glubifel 6 drajeuri/ zi (2 dg dimineaţa, prânz si seara înainte de masa per os)
4.Diazepam l tb seara
5. Masa de seara va fi suspendata si înlocuita cu lichide in vederea intervenirii operator in ziua următoare.
A doua zi se practica histerectomie subtotala istmica interanexiala. Postoperator in prima zi pacienta prezintă o stare generala buna,
diureza normala (800 ml), mictiuni fiziologice si tranzit intestinal normal reluat.

3
8
 Este subfebrila (37°C) cu 17 respiraţii pe minut si TA= 130/60 mm/ Hg iar pulsul este de 76 batai/minut.

Tratamentul postoperator a fost următorul:

Ampicilina 500 mg flacoane 1 la 6 ore
Polivitamine dg 4/zi
Piafen tb H/zi
Glucoza 5%-500mi 10%-500 ml
Soluţie fiziologica - 500 ml.
Pacienta evoluează favorabil urmând tratamentul medicamentos sub supraveghere chirurgicala.

3
9
Prima zi de boala
Nevoi Elemente de Elemente de Problema Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare
dependenta independenta nursing

1 2 3 4 5 6 7 8
A elimina Metroragie dependenta pacienta pierde scurgere vaginala Pacienta sa aibe o a)autonome: repaus la Dupa 24 ore
infecţie sânge vaginal si neadecvata toaleta pat, toaleta locala, bolnava pierde
urinara elimina o urina cantitativ si corespunzatoare, recoltarea de urina pt. sânge vaginal, este
necorespunzatoare calitativ, eliminare sa aibe o diureza Urocultura, hidratare hidratata
din punct de urinara corespunzătoare corespunzătoare corespunzător
vedere calitativ. necorespunzatoare calitativ. b)delegate:
Gluconolactat de Ca si
Mg f I/zi (dimineaţa),
Etamsilatf 1/6 ore
Fitromenadion f 1/6
ore Adrenostazin f 1/6
ore Nitrofurantoin
lcp/6 ore
Biseptol 2cp la 12 ore
Nistatin ovul 1
intravaginal, seara la
culare

4
0
 A evita risc de dependenta pacienta pierde risc de atingere a pacienta sa fie a)autonome: Pacienta are o
pericolele complicaţii sânge pe cale integrităţii fizice, supravegheata, sa pansament local steril, stare generala
(scăderea vaginala si are durerea i se calmeze supravegherea buna,
TA, ameţeli cand se durerile, sa nu funcţiilor vitale, punga Funcţiile
infecţie, ridica din pat existe riscul cu gheata pe abdomen vitale:TA-120/60
cefalee, complicaţiilor b)delegate : Piafen mm Hg T°-36,8°C
ameţeli, sup. 2 pe zi (s+d) Puls-68/min
drureri Ultrogestan cpl/zi Respiraţie 16/min
accentuate) etiltestosteron cp 2/zi

A doua zi de boala
Nevoia Elemente de Elemente de Problema Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare
dependenta independenta nursing
1 2 3 4 5 6 7 8
A modificarea dependenta pacienta simte o dispnee pacienta sa respire a)autonome: aerisirea Dupa 2 ore
respira ritmului greutate in normal salonului, pacienta respira
respirator, respiraţie administrarea de uşor fara greutate
polipneea uniidifîcat prin sonda
nazala, poziţie
indecubit dorsal cu
capul intr-o parte in
uşoara hiperextensie

4
1
A bea si a restricţii dependenta pacienta nu dificultatea de pacienta sa fie a)autonome: dieta Dupa 12 ore
manca alimentare poate fi a se hidrata si reechilibrată hidrica administrare pacienta se
(intervenţia alimentata pe alimenta hidroelectrolitic de lichide, ceai 200- alimentează si
chirurgicala) cale orala 300 ml hidrateaza
b)delegate: perfuzie singura,
cu glucoza 10%, 500 respectând
ml soluţie fiziologica regimul hidric
500 ml
A elimina imposibilitate, dependenta pacienta nu are eliminare pacienta sa aibe a)autonome : Dupa sondaj
constrângeri mictiuni de 6 urinara diureza de măsurarea diurezei. pacienta are
fizice ore insuficienta aproximativ 600 urmărirea tranzitului emisiuni de urina
postoperator cantitativ ml intestinal (diureza 800 ml).
b)delegate : sonda elimina gaze
vezicala a demeure
A se imobilitatea dependenta in primele 6 ore dificultatea pacienta sa fie a)autonome: ajutarea Pacienta are
imbraca, de la intervenţie pentru îmbrăcata curat bolnavei la imbracat- haine curate si
dezbracă pacienta nu îmbrăcat- dezbracat fara lenjerie curata
poate sa se dezbrăcat modificarea poziţiei
îmbrace singura sondei vezicale,
asigurarea unei lenjerii
curate

4
2
A se mişca, constrângeri dependenta nu poate efectua imobilitate pacienta sa aibe a)autonome: Bolnava a fost
păstra o fizice, mişcări active o poziţie corecta supravegherea mobilizata activ
buna postura restricţii ale si comoda permanenta, poziţii in la interval de o
mobilităţii decubit dorsal, fara ora
perna timp de 3 ore, cu
schimbarea poziţiei la
intervale de o ora.
A fi curat si constrângeri dependenta nu poate sa-si dificultatea de pacienta sa fie a)autonome: toaleta Toaleta s-a
a-si proteja fizice, şedere efectueze a-si efectua curata, toaleta parţiala la pat efectuat de 2 ori
tegumentele in pat îngrijirile îngrijiri plăgii operatorii b)delegate : schimbarea pe zi
igienice igienice pansamentului
A evita plaga dependenta patentiala, durere. prevenirea a)autonome: Tratamentul s-a
pericolele operatorie, pacienta se teme probabilitatea complicaţiilor, pansament, efectuat la timp
risc de de complicaţii de incalcare Ia calmarea durerii, supravegherea bolnavei, TA=130/60mm
complicaţii, integritatea supravegherea poziţie care sa puna Hg,
nelinişte fizica bolnavei plaga in repaus (perna T°=37°C 17
sub bazin) linişte, resp/min, durerea
semiobscuritate, s-a diminuat
supravegherea funcţiilor
vitale ;
b)delegate: Piafen fi.
i.m. Ampicilina 500 mg
f 1 la 6 ore
Polivitamine 1tb de 3

4
3
 ori pe zi; punga cu
gheata pentru ddrere si
inflamatii.

A treia zi de boala
Nevoia Elemente de Elemente de Problema Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare
dependenta independenta nursing
1 2 3 4 5 6 7 8
A dificultatea dependenta pacienta se dificultatea de pacienta sa aibe a)autonome: ajutarea pacienta suporta
manca si a de a se plânge de foame a se hidrata un regim hidric bolnavei in timpul bine dieta, nu
se hidrata alimenta, echilibrat hidratării, educaţie prezintă semne
restricţii sanitara privind de deshidratare
alimentare importanta dietei
hidrice
b)delegate : soluţii
perfuzabile glucoza
5%, 500 ml ser
fiziologic 500 ml

4
4
A se mişca, restricţii de dependenta pacienta nu se imobilitate ajutarea bolnavei a)autonome: Pacienta executa
a păstra o mobilităţi poate deplasa sa se plimbe, schimbarea mişcări active si
buna postura singura mobilizarea activa pansamentului, isi poate schimba
însoţirea bolnavei la poziţia singura,
toaleta, ajutarea se ridica in
acesteia sa faca poziţie semi-
plimbări prin salon dar sezanda
fara a obosi
A fi curat, si plaga dependenta pacienta nu-si dificultatea de pacienta sa fie a)autonome: toaleta Pacienta este
a-si proteja operatorie poate efectua a efectua curata, sa aiba parţiala la pat curata si este
tegumentele nu-si poate toaleta singura îngrijiri pasament curat si fractionat, schimbarea ajutata pana cand
efectua igienice steril lenjeriei se va putea ridica
îngrijiri b)delegate : din pat
igienice, schimbarea
constrângeri pansamentului, toaleta
fizice plăgii

A evita risc de dependenta pacienta se teme durere, pacienta să nu a)autonome:psihoterap Pacienta este
pericolele infecţii, de complicaţii anxietate aibă complicaţii ie, toaleta liniştită, plaga
complicaţii plăgii,supraveghere operatorie în curs
b)delegate: ampicilină de epitelizare
500 mg i.m. la 6 ore
piafen f I i.m./zi

4
5
CAZUL III

CULEGERE DE DATE
Nume: S
Prenume: E
Varsta: 50 ani
Sex: feminin
Stare civila:casatorita
Religie: ortodoxa
Nationalitate: romana
Ocupatie: contabila

Pacienta se internează la Spitalul Coltea pe secţia obstetrica ginecologie in data de 27 ianuarie 2015 cu diagnosticul fibrom uterin
sângerând. Menopauza. Motivele sangerarii sunt: metrorogie cu chiaguri in cantitate moderata, dureri lombare accentuate, dureri in
hipogastru si fosele iliace, cefalee, ameţeli.

Antecedentele fiziologice: releva ca bolnava a avut menarha la 13 ani având pana la 48 ani un ciclu menstrual neregulat, flux
moderat, dureros, cu durata de 3-7 zile, naşteri 2, avorturi 4.

Antecedentele patologice: releva ca bolnava a suferit o apendicectomie la 24

ani.
Motivele internării: pierderea intermitenta de sânge prin vagin, durere lombara si pelviana.

4
6
 Istoricul bolii: reiese ca boala actuala a debutat in urma cu un an si ca sub tratament medicamentos s-a mai ameliorat dar acum de cea
3 luni persista simptomatologia fara remediu.
Starea generala la internare a fost satisfăcătoare ; tegumente curate, palide. Ţesut celular subcuatanat normal reprezentat Relaţii pe
aparate si sisteme normale ; TA=120/60 mm Hg, temperatura 36°C, respiraţia 16/minut

Examenul local cu valve : col de aspect normal, pierdere de sânge vaginal in cantitate moderata. Tuseu vaginal: col întredeschis, uter
mărit de volum de consistenta fibromatoasa, sensibil, dureros la palpare.
Examenul ecografic : cavitate uterina cu diametru de 61/73 mm; pe peretele posterior aşezat transversal se situează un nodul
fibromatos cu diametrul de 14 mm.

Diagnosticul la internare : Fibromatoza uterina sângerând.

Se recoltează la internare următoarele examene de laborator ale căror rezultate sunt :

Analize medicale Valorile pacientei Valori normale

-hemoglobina 11,4gr% 14gr%
-hematocrit 35% 42%
-nr.leucocite 5000/mm3 6000- 8000/mm3
-sediment urinar albumina si glucoza absente
-examen urina rare epitelii, leucocite rare epitelii,
leucocite flora microbiana

In urma anamnezei, investigaţiilor clinice si paraclinice se confirma diagnosticul de fibromatoza uterina - hiperestrogenism.
Bolnava urmeaza 7 zile tratament medicamentos dupa care se intervine chirurgical practicandu-se histerectomie totala interanexiala
cu evoluţie favorabila postoperator.

4
7
Prima zi de boala
Nevoie Elemente de Elemente de Problema Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare
dependenta independenta nursing
1 2 3 4 5 6 7 8
A elimina Metroragie dependenta pacienta pierde scurgere vaginala Pacienta sa aibe o a)autonome: repaus la Dupa 24 ore
infecţie sânge vaginal si neadecvata toaleta pat, toaleta locala, bolnava pierde
urinara elimina o urina cantitativ si corespunzatoare, recoltarea de urina pt. sânge vaginal, este
necorespunzatoare calitativ, eliminare sa aibe o diureza Urocultura, hidratare hidratata
din punct de urinara corespunzătoare corespunzătoare corespunzător
vedere calitativ. necorespunzatoare calitativ. b)delegate:
Gluconolactat de Ca si
Mg f I/zi (dimineaţa),
Etamsilatf 1/6 ore
Fitromenadion f 1/6
ore Adrenostazin f 1/6
ore Nitrofurantoin
lcp/6 ore
Biseptol 2cp la 12 ore
Nistatin ovul 1
intravaginal, seara la
culare

4
8
 A evita risc de dependenta pacienta pierde risc de atingere a pacienta sa fie a)autonome: Pacienta are o
pericolele complicaţii sânge pe cale integrităţii fizice, supravegheata, sa pansament local steril, stare generala
(scăderea vaginala si are durerea i se calmeze supravegherea puna,
TA, ameţeli cand se durerile, sa itu funcţiilor vitale, punga Funcţiile
infecţie, ridica din pat existe riscul cu gheata pe abdomen vitale:TA-120/60
cefalee, complicaţiilor b)delegate : Piafen mm Hg T°-36,8°C
ameţeli, sup. 2 pe zi (s+d) Puls-68/min
dureri Ultrogestan cpl/zi Respiraţie 16/min
accentuate) etiltestosteron cp 2/zi

4
9
A doua zi de boala
Nevoi Elemente Elemente Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaţii Evaluare
de de
dependenta independenta
1 2 3 4 5 6 7 8
A metroragie, dependenta pacienta pierde scurgere vaginala Pacienta sa nu a)autonome: Pacienta
elimina infecţie sânge vaginal cu neadecvata cantitativ prezinte infecţii repaus la pat, pierde sânge
urinam cheaguri, cantitate si vaginale, sa aibe pansament local vaginal cu
moderata; calitativ, eliminare o steril, chiaguri iii
elimina urina urinara diureza normala recoltarea de cantitate
puţin tulbure. necorespunzatoare din punct de urocultura si mica.
calitativ vedere calitativ examen Urocultura
sumar evidenţiază
b)delegate: sub 100000
Gluconolactat de Ca germeni/mlEx
si sediment
Mg f ]/zi urinar
(dimineaţa), evidenţiază
Etamsilaî f 1/6 ore rare epitelii si
Fitromenadion f 1/6 leucocite,
ore

5
0
 Adrenostazin f 1/6 flora
ore microbiana
Nitrofurantoin lcp/6
Ore Biseptol 2cp la
12 ore

A evita risc de dependenta Apariţia risc de atingere a pacienta sa fie a)autonome: Pacienta este
pericolele complicaţii, complicaţiilor integrităţii fizice, supravegheata, pansament local liniştita,
cefalee, durerea sa steril, cefaleea si
ameţeli. i se urmărească microclimatul ameţelile s-au
dureri zilnic evoluţia salonului diminuat
sa i corespunzător,
se combată evitarea stresului
durerea b)delegate: piafen
sup.2/zi
ultrogestan cp.2/zi
metiltestosteron cp.
2tbt/zi

5
1
A treia zi de boala
Nevoi Elemente de Elemente de Problema Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare
Dependenta Independenta nursi ig

1 2 3 4 5 6 7 8
A metroragie dependenta pacienta pierde scurgere toaleta locala a)autonome: repaus la Dupa 24 ore
elimina sânge vaginal in vaginala corespunzătoare, pat, toaleta si bolnava pierde
cantitate mica neadecvata hidratare pansament steril sânge in cantitate
cantitativ si corespunzătoare b)delegate : moderata
calitativ Gluconolactat de Ca si
Mg f I/zi (dimineaţa),
Eitamsilat f 1/6 ore
Fitromenadion f 1/6
ore Adrenostazin f 1/6
ore Nitrativ 1 ovul
intravaginal seara la
culcare
A evita Risc de dependenta patentiala, risc de atingere supravegherea a)autonome: Pacienta cu stare
pericolele complicaţii apariţia a integrităţii pacientei pentru supravegherea generala buna,
complicaţiilor fizice prevenirea pacientei fara risc de
complicaţiilor b)delegate: Piafen sup complicaţii
2/zi Ultrogestan 2 tb/zi
Metiltestosteron 2tb/zi

5
2
A invata Cerere de dependenta pacienta cere insuficienta de pacienta sa fie a)autonome Pacienta liniştita
informaţii, informaţii in cunoaştere informata explicarea mijloacelor este de acord cu
cunoşti inte legătura cu de tratament si intervenţia
insuficiente boala importanta chirurgicala
despre boala lor.explicarea
tehnicilor ce trebuie
efectuate, insuflarea
încrederii în tot ceea
ce întreprinde medicul
şi asistenta în ajutorul
ei.

5
3
 CONCLUZII

Boala fibromul uterin se manifesta foarte variat in funcţie de numărul, mărimea si localizarea tumorilor.
De multe ori evidenţierea tumorii este o surpriza operatorie sau a examenului clinic, iar in alte cazuri desi dimensiunile tumorii sunt
relativ reduse, tabloul clinic este zgomotos, fiind dominat de hemoragii genitale, dureri sau alte complicaţii care pot periclita chiar viata
femeii.
Pe de alta parte sunt o serie de fibroame care sunt bine tolerate, raman stabile in toata perioada de activitate denitala, iar la
menopauza devin silenţioase si regreseaza.
In fibroamele hemoragice menoragia reprezintă cea mai obişnuita si caracteristica forma de sangerare.
Menoragiile nu se instalează niciodată brusc, menstruatiile devin progresiv mai abundente, frecvent cu chiaguri, durează mai mult de
o săptămâna, pana la 10-12 zile, cand se sfârşesc cu o serozitate rozacee.
Metroragiile sunt mult mai rare. Ele survin intre cicluri, discontinuu.
Apariţia durerilor avertizează ca "exista ceva mai mult decât un fibrom banal".
Procesul de nursing a presupuc îngrijiri specifice tipului de îmbolnăvire a disfunctiei nevoilor afectate precum si îngrijiri
individualizate, remarcate in studiul clinic al celor 3 cazuri cu următoarele diferenţieri: vârsta, activitatea sociala, implicare psihica, gradul
de înţelegere si comunicare, mediul de provenienţa si stadiul involutiv al afecţiunii.
Particularităţile de îngrijire individualizate pe fiecare caz in parte si prezentate pe larg in plan, dau dimensiunea umana a îngrijirilor
tip nursing.

5
4
 ANEXE

ANEXA 1
I. Urmarirea funcţiilor vitale ale organismului:
1. Luarea pulsului
Pulsul poate fi luat pe oricare artera accesibila palpatiei, care poate fi comprimata pe un plan osos; radiala (in practica), temporala
superficiala, corotida, humerala, femurala, pedioasa etc.
La luarea pulsului, bolnavul trebuie sa fie in repuas fizic si psihic cel puţin 5-10 minute, inainte de numărătoare, întrucât un efort sau
emoţie oarecare, in timpul sau înaintea luării pulsului, ar putea modifica valorile reale.
Palparea pulsului se face cu vârful degetelor index, medius si inelar de la mana dreapta exercitandu-se o uşoara presiune asupra
peretelui arterial pana la perceperea zvacniturilor pline ale pulsului.
In funcţie de vârsta, frecventa pulsului variază astfel: la un născut 130-140/ minut, la copilul mic 100-120/minut, la 20 ani 60-
80/minut; peste 60 ani 90-95/minut,
2. Tehnica măsurării T.A.
Se aplica manşeta pneumatica pe braţul bolnavului fixandu-se bine. Se aplica un stetoscop imediat sub marginea inferioara a
manşetei pe artera humerala. Se pompează aer in manşeta pana la dispariţia pulsului arterial, apoi se deschide supapa manşetei brusca a
pereţilor arteriali prin presiune sistolica maxima si decomprimare a lor in timpul presiunii diastolice, minime, da naştere la un ton ritmic
legat de vibraţiile pereţilor arteriali comprimaţi. Presiunea arătata de manometru in momentul in care se percepe primul ton arterial
reprezintă valoarea tensiunii maxime (tensiunea sistolica).
Presiunea citata pe manometru in momentul in care tonurile scad brusc reprezintă valoarea tensiunii minime.
Nivelul T.A. variază in raport cu sexul, vârsta precum si cu caracterul activităţii fiziologice in cursul zilei:
-in primii ani ai vieţii TA este de 75-90/50-60 mm Hg
-in copilarie TA variază intre 90-110/60-65 mm Hg
5
5
-la pubertate TA variază intre 100-120/65-75 mm Hg
-la adulţi TA variază intre 115-140/75-90 mm Hg
-peste 59 ani TA ajunge la 150-90 mm Hg

ANEXA 2
II. Recoltarea sângelui pentru examene biochimice
Recoltarea sângelui se face prin punctie venoasa dimineaţa pe nemancat, folosind o seringa sterila de unica folosinţa.
Recoltarea la adult se face obişnuit din venele plicii cotului: vena medio-bazilica si medio-cefalica.
1. Recoltarea sângelui pentru hemoleucograma.
Se recoltează prin punctie venoasa 2 ml sânge pe anticoagulant dat de laborator (soluţie oxalat de potasiu sau amoniu), se agita
circulat.
Valori normale la femei: hemoglobina 14 gr%, hematocritul 42%, leucocite 6000-8000/mm3.
2.Recoltarea sângelui pentru V.S.H.
Se recoltează fara staza venoasa in seringa sterila de 2 ml care conţine 0.4 ml citrat de sodiu de 3.8%, se omogenizează.
Valori normale la femei: la o ora 6-12 mm ; la 2 ore 10-12 mm.
3.Recoltarea sângelui pentru dozarea fibrinogenului.
Se recoltează sânge prin punctie venoasa intr-o eprubeta 4.5 ml sânge, peste 0.5 ml oxalat de potasiu 2%. Valori normale la femei:
200-400 mg%.

5
6
57ANEXA 3
III. Examenul de urina.
1 .Urina se recoltează pentru :
a)examen fizic - se recoltează urina din 24 ore determinandu-se aspectul, cantitatea, culoarea, mirosul, densitatea.
b)examen chimic - se recoltează 100-500 ml dimineaţa prin mictiune spontana intr-un recipient foarte curat
c)examen bacteriologic - se recoltează prima urina de dimineaţa pe menancat, dupa toaleta riguroasa a organelor genitale externe.
Dupa eliminarea primului jet de urina, bolnava urinează in eprubeta sterila. Dupa recoltare gatul eprubetei se flambează, apoi se pune dopul
care a fost păstrat steril.
Se considera infecţie urinara cand in urina se găsesc prin cultura bacteriologica peste 100000 germeni.
2. Examenul sedimentului urinar.
Urina se pune intr-o eprubeta si se centrifugheaza.
Normal se evidenţiază in sediment 1-2 epitelii, 1-2 leucocite, săruri amorfe. Patologic : mai multe leucocite, hematii, cilindri, flora
microbiana.

5
7
ANEXA 4

IV. Medicamente hemostatice

Hemostaticele sunt medicamente care corectează tulburările de coagulare si accidentele hemoragice. Dintre substanţele
medicamentoase amintim:
-Adrenalina in soluţie de 0.5% este vasoconstrictor local
-Adrenostazin - fiole de 5 si 10 ml - hemostatic capilar prin vasoconstructie. Mai sunt: Venostat, Etamsilat, Fitomenadion, Clauden,
Coagulent etc.

5
8
ANEXA 5
V. Hormonoterapia
Tratamentul hormonal este substitutiv cand inlocuieste o secreţie absenta, stimulând cand exercita functia endocrina a unei glande ;
frenator cand limitează secreta unui hormon sau ii anihilează efectele.
1. Progesteronul - se prezintă in fiole conţinând 5 sau 10 mg in soluţie uleioasa. Se poate administra cu vitamina E sau estrogen.
2. Testosteronul cu acţiune cumulativa, astfel dozele mici, administrate timp indelungat au un efect superior dozelor mari,
administrate doar in câteva zile.
Testosteronul este in unele privinţe antogonist foliculinei. Dozele mari produc o mosculinizare progresiva.
Se prezintă in fiole de 10 si 25 mg.
Metiltestesteronul se prezintă in comprimate de 0.010 gr. Pentru administrare sublinguala.

5
9
 BIBLIOGRAFIE

1. I.Negrut- O.Rusu. - Ginecologie si Obstetrica, voi I, Editura didactica si

pedagogica, Bucureşti 1981
2. Victor Papilian - Anatomia omului, volumul II, SPLANHOLOGIA,
Ediţia a V-a, Editura didactica si pedagogica, Bucureşti 1979
3. Vasile I Turcei in - Fibromul uterin - Ed.Dacia, Cluj, 1990 colaborare cu O.Rotaru si S. Toader
4.Dr. Carol Mozes - Tehnica îngrijirii bolnavilor voi I, Ediţia a IV-a, si colaboratorii Editura medicala, Bucureşti 1979

6
0