MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DE STAT BUZĂU

LUCRARE DE CERTIFICARE
A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

Coordonator:
as. med. Turcu Luminița Gabriela
Absolvent:
Cristinescu I. Daniela

Buzău
2016

2
INGRIJIREA PACIENTLUI CU FIBROMUL
UTERIN

3
INGRIJIREA PACIENTLUI CU FIBROMUL UTERIN

4
Motto...............................................................................................................................……...4
Motivatie.....................................................................................................................................5
Cap I Notiuni generale ale aparatului genital feminin....................................................……....7
I.1.Organele genitale interne....................................................................................……....8
I.2.Uterul ................................................................................................................……...13
I.3.Structura uterului ...............................................................................................……...15
I.4.Vascularizatia organelor genitale...................................................................................17
Cap II Fibromul uterin definitie.......................................................................................……..19
II.1.Etiopatogenie....................................................................................................…….19
II.2.Anatomic patologic..........................................................................................……..20
II.3.Clasificare..................................................................................................................20
II.4.Simptomatologie...............................................................................................…….21
II.5.Investigatii paraclinice.......................................................................................……..23
II.6.Diagnosticul fibromului uterin...........................................................................……..24
II.7.Tratamentul fibromului uterin................................................................................... 25
II.8. Tratamentul chirurgical………………………………………………………………….28
II.9.
Miomectomia……………………………………………………………………............29
II.10.Miometrectomia…………………………………………………………………..........30
II.11.Histerectomia……………………………………………………………………...........31
II.10.Pregatirea preoperatorie…………………………………………………………….32
II.11. Anestezia generala......................................................................................................33
II.12.Ingrijirea preoperatorie.Rolul asistentei medicale………………………….......…33
II.13.Ingrijirea postoperatorie.Rolul asistentei medicale………………………………...33
II.14.Supravegherea bolnavelor cu fibrom uterin ………………………………….......35
II.15.Metode si mijloace de lucru………………………………………………………..36
II.16.Evolutie si prognostic……………………………………………………………...37
II.9.Complicatii.......................................................................................................……...38
Cap III Prezentarea cazurilor Cazul I………………………………………………………...40
Cazul II…………………………………………………………………………....54
Cazul III................................................................................................................…….81
Anexe…………………………………………………………………………………81
Tehnica de lucru a asistentei medicale in ingrijirea postoperatorie: Perfuzia .............84
Concluzii................................................................................................................…....87
Bibliografia ...........................................................................................................…....88

5
 MOTTO

" CHIRURGIA INSEAMNA MANOPERA, LUCRU DE MANA,

ORICE OM SE SERVESTE DE MAINILE SALE, DAR CHIRURGIA

INSEAMNA MANA CARE LUCREAZA PENTRU A VINDECA„

6
7
 Motivatie

Nursingul(denumit si cea mai veche arta si cea mai noua profesie )promovează sănătatea,
previne îmbolnăvirile, tratează bolnavii din punct de vedere somatic şi psihic în orice unitate
sanitară, comunitate şi are rolul de a suplini nevoia afectată, pentru a recupera în timp util
persoana bolnavă.
Asistenta medicală este conştiinţa celui lipsit de conştiinţă, dragostea de viaţă pentru un
amputat recent, vocea pentru cel prea slab ca să vorbească. Asistentei îi revin o serie de
sarcini pe care trebuie sa le îndeplinească cu multă seriozitate şi profesionalism, dintre care
cea mai importantă este aceea de a ajuta bolnavul cu tact, înţelegere, delicateţe şi atenţie.
Am ales aceasta tema în urma stagiului efectuat în Sectia Ginecologie, considerând că
profilaxia şi tratarea afecţiunilor ginecologice, precum şi ocrotirea mamei şi copilului sunt
cele mai importante. Ca femeie şi mamă, am fost impresionată de numărul destul de mare de
femei care suferă de afecţiuni ginecologice şi de dorinţa lor de a avea copii. De aici derivă
sarcinile multiple ale unei bune asistente medicale şi de noi depinde rezolvarea cu succes a
problemelor, deseori vitale, pe care le ridică ginecologia şi obstetrica.
Îngrijire acordate unei bolnave operate de fibrom uterin sunt multiple. Pentru a efectua
operaţia şi a acorda bolnavei îngrijirile corespunzătoare este nevoie de o echipă completă, în
care cadrele medicale au un rol important. Rolul asistentei este de a pregăti pacienta
preoperator şi de a preveni complicaţiile postoperatorii, prin supravegherea atentă a bolnavei
şi îngrijirile acordate.
Datorez cele mai sincere mulţumiri coordonatorului al acestei lucrari, doamnei

8
asistente Turcu Luminita-Gabriela pentru sfaturile primite şi sprijinul acordat la realizarea
lucrării de faţă.
Se spune că suntem tot atât de tineri ca şi credinţa noastră. Crezul meu este acela al
profesiei, de a dărui sfaturi şi înţelegere celor sănătoşi, îngrijiri celor suferinzi, de a-i ajuta pe
aceştia din urmă să depăşească momentele dificile ale bolii pentru a se putea reintegra în
familie şi societate.

9
 CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ALE
APARATULUI GENITAL FEMININ

I.1. CLASIFICAREA ORGANELOR GENITALE FEMININE

Organele genitale feminine sunt alcatuite din:

• organele genitale externe;
• organele genitale interne ;
• glandele anexe ;
Organele genitale externe sunt alcatuite din:
 regiunea pubiana (muntele lui Venus )
 labiile mari
 labiile mici
 clitorisul
 orificiul extern al uretrei
 vulva.
Organele genitale interne sunt alcatuite din:
 vagin
 uter
 tubele uterine
 ovarele
Glandele anexe sunt alcatuite din:
 glandele Bartholin ;
 glandele Skene ;
 glandele mamare.

10
 Organele genitale interne
Ele ocupa cea mai mare parte a pelvisului (micul bazin), strabatand perineul,
pana la vulva.
Vaginul este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit în sensul antero-posterior.
Vaginul are rol în copulație (depunerea spermatozoizilor) și serveste drept canal (lung de
aproximativ 12 cm) care permite trecerea fatului din uter spre exterior.
Datorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in cursul

nasterii, cand pereti sai pot veni in contact cu pereti bazinului, pentru ca dupa
aceea sa revina la dimensiunile obijnuite. Lungimea sa este variabila intre 7-9 cm si
diametrul de 2 cm.
In drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid bazinul in
partea de jos a trunchiului. Muschi din aceasta regiune denumita perineu sunt sustinatorii
vaginului si in buna parte a tuturor organelor bazinului.

11
12
 Pe fata interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai multe straturi de
celule suprapuse. Suprafata mucoasei este neregulata, cu cute transversale, care pornesc de o
parte si de alta a unor formatiuni mai ingrosate. Aceste cute au rol important in
marirea suprafetei de contact in timpul actului sexual si in mentinerea lichidului
spermatic depus in vagin. Mucoasa vaginala se modifica in raport cu secretiile de
hormoni din organism, in special cu secretia de estrogeni.
Vaginul, in partea de sus, se continua cu colul uterin, iar in partea de jos se
deschide in vulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in raport cu vezica
si uretra.
Corticala contine foliculii ovarieni in diferite stadii de dezvoltare, corpul g a l b e n s i
t e s u t u l c o n j u n c t i v. F o l i c u l i i o v a r i e n i c o n t i n c e l u l e de reproducere feminine
numit ovul. Cand ovulul a fost fecundat si incepe sarcina, corpul galben creste si
ramane functional cateva luni de zile. In caz contrar, el evolueaza cam in doua
saptamani s i este inlocuit de o cicatrice: corpul albicios, care persista multa vreme

13
in ovar.
Zona medulara a ovarului este foarte vascularizata, contine tesut conjuctiv,
fibre elastice si numeroase fibre musculare netede. Ovarul are rolul de a produce
ovulul, care, dupa fecundare, da nastere ovulului incepand deci sarcina, secreta
hormonii care pregatesc organele genitale in vederea sarcinii, protejeaza sarcina in
dezvoltarea sa si mentine dezvoltarea caracterelor feminine.

Colul uterin, are aspect conic, separa pe linia insertiei vaginului intr-o portiune intra-
vaginala si una supravaginala. Portiunea intravaginala prezinta in centru ei deschiderea canalului
cervical prin orificiul extern. Canalul cervical se continua in sus in portiunea supravaginala,
deschizandu-se in cavitatea uterina printr-un orificiu, numit orificiu intern.
Corpul uterin are aspect unui con turtit anteroposterior, caruia i se descriu:
 doua fete (vezicala si intestinala);
 doua margini (dreapta si stanga);
 fundul si doua unghiuri tubare.
Corpul uterin este implantat oblic de vagin, axul uterului facand cu axul vaginului un
unghi deschis inainte, denumit unghiul de versiune. Axul colului uterin face cu axul uterului un
unghi deschis inainte numit unghi de flexiune.
In mod normal uterul este situat in plan sagital usor anteversat si antiflectat.
Uterul are o mare mobilitate si isi mentine pozitia datorita ligamentelor sale: largi, rotunde,
uterosacrate. In afara de acestea, uterul mai este mentinut si de tesutul conjuctiv pelvian, si
de sistemul de sustinere constituit din planseul pelviperineal.
Uterul este o parte uimitoare a corpului feminin. “Uterul este centrul femeii. Daca
uterul sau nu se afla in pozitia corecta si intr-o stare buna de sanatate, nimic in viata ei nu va
fi asa cum trebuie. Femeia se va afla intr-un vesnic dezechilibru asa cum este si uterul ei.”
(Don Elijio Panti, shaman a tribului Maya, Belize)

Pozitia normala a uterului

14
 Uterul se afla in centrul pelvisului (bazinului) deasupra vaginului, intre rectum si
vezica urinara. Pozitia normala a uterului este anteversa, aplecata usor peste vezica urinara.
Este sustinut in aceasta pozitie de catre ligamente, vagin si muschii pelvieni.
Dar de multe ori, uterul nu se afla in aceasta pozitie. Acesta se numeste uter deplasat
si poate fi in pozitia retroversa, retroflexa, verticala si anteroflexa.

Uter deplasat in diferite pozitii

Uterul retrovers este inclinat spre spate (spre rectum si coloana vertebrala). Uterul
retroflex are partea superioara (fundusul) flexat in spate, astfel incat partea anterioara a
uterului primeste forma convexa. Uterul anteflexat are partea superioara flexata in fata, astfel
incat partea anterioara a uterului are forma concava. Uterul vertical este drept in sus. De
asemenea uterul se poate afla in oricare din cele 5 pozitii (anteversa, anteflexa, verticala,
retroversa si retroflexa) si pe deasupra sa fie inclinat in partea stanga sau dreapta a pelvisului
(in loc sa se afle in centrul acestuia). Prolapsul uterin este “caderea” uterului in vagin.

15
 Diferite grade ale prolapsului uterin

Motivul pozitiilor disfunctionale ale uterului

Medicina moderna deocamdata nu recunoaste cat de importanta este pozitia uterului
pentru sanatatea femeilor si are putine de oferit. Un uter deplasat sau un prolaps uterin de
gradul I sunt considerate “normale” si sunt trecute cu vederea. Se estimeaza ca mai mult de
80% dintre femei au uterul deplasat sau usor “cazut”. Ligamentele ce sustin uterul (si totodata
ii permit sa se miste atunci cand vezica urinara/rectumul sunt pline cu urina/materii fecale si
sa creasca in timpul sarcinii) se pot slabi. Astfel uterul se deplaseaza in pozitii disfunctionale.
Alte motive ce determina deplasarea uterului si prolapsul uterin sunt caderi in fund (chiar si in
copilarie), accidente de masina, incaltaminte cu tocuri inalte, mersul desculta pe suprafete
reci, alergatul si saritul pe suprafete dure, calaritul pe cal, gimnastica, caratul lucrurilor foarte
grele (mai ales in timpul menstruatiei, a sarcinii si imediat dupa nastere), travaliu si nasteri
dificile, slabirea muschilor pelvieni (inclusiv a perineului si a vaginului), operatii si alte
interventii chirurgicale pelviene (cum ar fi laparoscopia), constipatie cronica. Dar pe langa
acestea, uterul poate sa se afle intr-o pozitie disfunctionala chiar de la nastere – se spune ca
aceste pozitii pot fi genetice.
Preventie si auto-ingrijire
Atunci cand uterul se afla intr-o pozitie disfunctionala fluxul de sange, limfatic,
nervos si energetic in zona pelviana este compromis. De asemenea aceste pozitii nu permit
curatarea completa a uterului in timpul menstruatiei. De aceea se recomanda auto-ingrijirea
uterului (impreuna cu acele parti care il sustin).
In primul rand ar trebui evitate acele cauze care pot determina deplasarea uterului sau
agrava situatia, in cazul in care uterul se afla deja intr-o pozitie deplasata.

16
 In al doilea rand ar trebui intariti muschii pelvieni si ligamentele uterine. Mers rapid,
innot, exercitiile Kegel, mersul in panta si urcatul scarilor sunt doar cateva din exercitiile pe
care le poti face.
Si anumite plante medicinale si uleiuri pot ajuta la intarirea uterului si a zonei
pelviene. Cretisoara si frunze/muguri de zmeur (folosite ca infuzii si tincturii), uleiul de
canepa (cate o lingura de 3 ori pe zi) si vitamina E sunt doar un exemplu.
Automasajul pelvian este de mare ajutor, chiar si in cazul unui prolaps uterin de
gradul doi. Masajul se face cu ajutorul unui ulei vegetal (cel mai indicat fiind uleiul de
canepa) si chiar a unei tincturi (cretisoara, muguri de zmeur; coadita soricelului si traista
ciobanului pot fi folosite in caz de hemoragii; talpa gastii in caz de dureri pelviene). Nu uita
ca in timpul masajului sa te relaxezi si sa respiri adanc si incet.
Istmul se afla intre corpul uterin si colul uterin. Mijloacele de fixare ale uterului sunt:
a) mijloacele de suspensie b) mijloacele de sustinere. Mijloacele de suspensie: Ligamentele
uterine sunt:
 ligamentele largi sau late iau nastere printr-o dedublare a peritoneului care
inveleste uterul si trompele ; ajunse la marginile uterului, foitele peritoneale se
lipesc si trec mai departe lateral spre peretele pelvian.
Marginile superioare ale ligamentului larg constituie ezosalpinsul, iar pe
fata posterioara intalnim mezoovariu; lateral la peretele escavatiei
ligamentului larg si continua cu ligamentul infundibilapelvian
(lomboovarian );
 ligamentele rotunde sunt cordoane fibromusculare, care se intind de la coamele uterine
pana la regiunea pubiana, ridica un pliu peritoneal pe fata anterioara a ligamentului
larg, parcurg canalele inghinale si se termina in regiunea muntelui venerian si in
labile mari sub forma de ,,laba gastii". Rolul lor este de orientare a uterului si mai
putin de suspensie;
 ligamentele uterosacrate se insera pe ismul uterin inconjoara rectul si se
insera pe sacrum. Contine pe langa tesut conjuctiv si fibre musculare
netede. Aceste ligamente contribuie in mare masura la sustinerea
uterului in pozitia sa normala de anteversie-flexie. Este singurul ligament adevarat.
Tesutul conjuctiv pelvian - este situat sub peritoneu si este alcatuit din tracturi
fibromatoase care se fixeaza de colul uterin , domul vaginal si pe peretii escavatiei
pelviene. Mijloacele de sustinere sunt reprezentate de aderentele la organele invecinate
(aderente la vezica si rect), prin lamelele sacro-recto-genitopelvine si conexiunile cu perineul.

17
 Perineul constituie cel mai important si cel mai valoros mijloc de sustinere al
uterului, transmiterea foitelor de presiune de la uter asupra perineului se face prin
intermediul vaginului.

Structura uterului

Peretele corpului uterin este alcatuit dintr-un strat muscular dens, miometru,
captusit la interior de o mucoasa, endometru, si tapetat inspre cavitatea peritoneala de
seroasa peritoneala,perimetrum.
Tunica seroasa sau perimetru, este format din foita peritoneala care imbraca uterul.
Invelitoarea peritoneala este dublata pe fata ei profunda de tesut conjuctiv - stratul
subseros.
Tunica musculara sau miometru, este stratul cel mai bine reprezentat (grosimea
medie de 15 mm). Este format din manuchiuri de fibre musculare netede separate, dar in
acelasi timp solidarizate intre ele prin tesutul conjuctiv; contine si numeroase vase
sangvine. Fibrele musculare au un important rol in inchiderea vaselor sangvine (hemostaza
fiziologica).
Tunica mucosa sau endometru adera strans la miometru fara intrepunerea unei
submucoase. Mucoasa cavitatii uterine este neteda, are culoare roz- rosiatica; foarte
aderenta la miometru si friabila. Grosimea ei variaza in functie de etapele ciclului
menstrual.
Mucoasa uterina este puternic hormo-dependenta si prin aceasta supusa unor
intense modificari ciclice. Mucoasa istmului are acelasi caracter histologic cu cea a
corpului. Mucoasa canalului cervical(endocervicala) este incretita, destul de groasa si
rezistenta. Ea este de tip glandular.
Glandele corpului secreta un mucus gros, usor alcalin care protejeaza cavitatea
uterina impotriva infectiilor ascendente din vagin si faciliteaza ascensiunea spermatozoizilor
spre aceasta cavitate.
Mucosa portiunii vaginale a exocolului este de tip pavimentos, stratificata,
necheratinizata. Celulele straturilor superficiale sunt bogate in glicogen (absent in celule
cancerigene ).
Mucoasa exocolului sufera , impreuna cu mucoasa vaginala, o descuamatie
permaneta. La nivelul ostiumului uterin, mucoasa glandulara cervicala este neteda brusc

18
separata de mucosa pavimentoasa nechertinizata a exocolului. Zona de demarcatie dintre
cele doua se numeste joctiunea cervico-vaginala. Ce apare ca un liuzereu rosu deschis.
In decursul ciclurilor menstruale uterul se congestineaza, volumul lui creste
putin, dar nu devine mai dur, ci dimpotriva consistenta lui scade. Cele mai evidente fenomene
se petrec la nivelul cavitatii uterine .

VASCULARIZATIA ORGANELOR GENITALE

Vascularizatia organelor genitale este asigurata de artere, vene si vase linfatice.

19
 Sistemul arterial
Organele genitale externe sunt irigate de artera rusinoasa interna, ramura a arterei
hipogastrice si a arterei rusinoasa externa, care vine in artera femurala.
Organele genitale interne sunt irigate de artera uterina, artera ovariana, artera
ligamentului rotund, artera funiculara si artera ligamentului sacrouterin.
Vaginul este irigat de artera vaginala si hemoroida medie si artera cervico-vaginala.
Trompa este irigata de artera uterina si ovariana.
Ovarul este vascularizat de artera ovariana. Sistemul nervos formeaza fluxuri
bogate care explica posibilitatea aparitiilor hemoragiilor masive, a difcultatilor hemostazei si a
trombozelor.
Venele pleaca din toate tuniciile uterului formand sinusurile uterine, apoi plexurile venoase
uterine. Din plexurile uterine pleaca si venele ligamentului rotund.
Vasele linfatice sunt importante pentru urmarirea metastazelor si a difuzarii inflamatiilor.
Linfaticile provin din trei retele: mucoasa musculara si seroasa si formeaza reteaua subseroasa,
care desi formeaza un plex continuu, drenajul linfatic al uterului se descriu separate pentru corp
si col din anumite consideratii paraclinice, clinice. Linfaticile corpului se aduna aproape toate

in spre unghiurile uterului plexul hipogastric inferior.

20
21
 CAPITOLUL II
FIBROMUL UTERIN

Definitie:
Fibromul uterin este o tumora benigna ce se dezvolta dintr-un tesut analog
muschiului uterin, fiind o leziune distrofica si nu o tumora in sens oncologic. Fibromul
uterin are un plan de clivaj ce permite enucleerea, distrofia intersectand tesutul
muscular si tesutul conjunctiv in proportii variabile.

Etiopatogenie

Dupa varsta de 35 de ani, 20 % dintre femei sunt purtatoare de fibrom uterin,

acesta avand incidenta maxima intre 40-50 de ani. Sunt foarte rare inainte de pubertate si
involueaza in menopauza pana la disparitie. Exista o serie de factori favorizanti:
a. Paritatea-fibromul uterin este mai frecvent la nulipare
b. Factorul rasial-fibromul uterin este mai frecvent la rasa neagra
c. Factorul hormonal, cel mai important:fibromul uterin este favorizat de
hiperestrogenie, fapt dovedit si de studii pe animale la care injectarea
de estrogeni a dus la aparitia de tumori fibromatoase superitoneale in
pelvis, iar injectarea de antitiroidiene a stagnat, stagnarea fibromului.
Practic, exista un teren care favorizeaza aparitia fibromului: acesta este reprezentat
de obezitate, hipertensiune arteriala, distrofie mamara si sernne histologice si biologice de
hiperestrogenie. Dezvoltarea fibromului necesita o cantitate crescuta de estrogeni, fapt
dovedit de dezvoltarea excesiva a fibromului in sarcina si de regresarea acestuia in post-
partum, menopauza sau in tratament cu progestative, dar hiperestrogenia reprezinta o conditie
necesara, dar nu suficienta pentru a duce la fibromatoza.
In ceea ce priveste histogeneza, au existat mai multe teorii, unele sugerand ca
punctul de plecare al fibromului ar fi tunica medie a vaselor, alte teori gonocitele
primordiale.
Practic, fibromul se dezvolta din celulele tinere slab diferentiate, care reprezinta ,,un
element de rezerva" de material de crestere in timpul sarcinii, iar destinatia lor normala este
influentata de factori hormonali.

22
 Anatomie patologica

Macroscopic, tumora poate fi unica sau multipla, rotunda, lobulara, albiciosa

rozata, ferma, prezinta o pseudocapsula, ceea ce permite enucleera. De regula, tumora este
putin vascularizata, modificari vasculare aparand in gravitate si ducand la tulburari
functionale in fibrom, ceea ce favorizeaza in aparitia complicatiilor. Venele plexiforme se
dezvolta anormal si se pot rupe. Vascularizatia pelvigenitala se dezvolta anormal, atat
pedicolul ovarian, cat si pedicolul uteroanexial.
Microscopic, se constata justapozitia tesutului miomatos, cu dispunere de spirale
concentrice cu celulele musculare lizate. In cresterea brusca a fibromului se constata
nuclei celulari cu mitoze si de aceea trebuie efectuat diagnosticul diferential cu
miosarcomul. De asemenea, se mai constata prezenta de tesut fibros, celule conjuctive,
fuziforme, banale.
Clasificare

Principalele tipuri de fibrom uterin, clasificate dupa :

1. Dupa baza de implantare :
• fibrom pediculat - are o tulpina si creste fie in interiorul, fie in exteriorul
uterului;
• fibrom sesil;
2. In functie de stratul in care se dezvolta:
• fibrom submucos - chiar sub mucoasa uterului ;
• fibrom intramural - in mijlocul peretului uterin;
• fibrom subseros - sub invelisul extern al uterului;
3. In functie de localizare:
• la nivelul colului uterin: fibrom cervical, creste in general catre vagin, cauzand
sangerarea si infectii;
• la nivelul istmului uterin (partea dintre colul si corpul uterin): fibrom
istmic, mai frecvent cauzeaza durerea si probleme urinare;
• la nivelul corpului uterin: fibrom corporal, reprezinta cea mai frecventa
localizare si cel mai frecvent este asimptomatic.

23
 Simptomatologie

Fibromul uterin se manifesta foarte variat, in functie de numarul, marimea si

localizarea tumorilor.
Fibromul asimptomatic: Evidential de cele mai multe ori cu ocazia unui examen
ginecologic de rutina sau descoperit in timpul explorarii chirurgicale al pelvisului.
Hemoragiile uterine: Sangerarile uterine reprezinta simptomul cel mai frecvent
intalnit la femeile cu fibrom uterin. Sangerarile uterine se prezinta foarte variat clinic.
Explicatia lor este data de vascularizarea crescuta a uterului, marimea cavitatii uterine si de o
deficienta in contractia musculara pentru a asigura hemostaza. In ordinea frecventei se
intalnesc :
 Menoragia: hemoragia menstruala - reprezinta cea mai obisnuita si caracteristica
forma de sangerare la femeile cu fibromiom. Menoragiile nu se instaleaza niciodata
brusc, menstruatiile devin progresiv mai abundente, frecvent cu cheaguri, dureaza
mai mult de o saptamana, sfarsind cu o serozitate rozacee.
 Menometroragiile: sunt sangerari care continua o menstruatie abundenta pana la
menstruatia urmatoare. Se intalnesc cu o frecventa de aproximativ 22% din cazuri.

24
  Metroragiile: sunt mai rare, intalnindu-se in 13 % din cazuri, ele survin intre
menstruatii, discontinuu, fiind revelatoare mai ales pentru un miom submucos sau
polip fibros.
 Hidroreea: in perioada menopauzei se intalnesc hemoragii continuee cu exacerbari.
Leucoreea se intalneste sub forma hidroreica. Hidroreea consta intr-o pierdere de
lichid clar, apos, albicios, al carei cantitate poate ajunge pana la 1 litru/24h. Pioreea
sau pierderi purulente – pot releva cateodata un polip fibros pe cale de necrozare.
Leucoreea banala nu este un semn de fibrom.
Durerea: aparitia durerilor avertizeaza ca exista ceva mai mult decat un fibrom
banal. Durerea rezulta din degenerarile ce urmeaza tulburarile circulatorii, infectioase,
torsiunii unei tumori pediculate, prin compresiune la nivelul pelvisului sau printr-o leziune
asociata. Durerile au caractere diferite:
• dureri cu caracter colicativ, spasmodic – reflecta contractiile uterine ce tind sa

25
 excluda din cavitatea uterina un nod submucos sau un polip fibromatos; uneori
durerea ia aspectul dismenoreei particulare, atunci cand fibrimiomul constituie un
obstacol in evacuarea sangelui menstrual; femeia acuza o jena pelviana sau
veritabila, dureri lombo-abdominale, insotite de o sangerare redusa, urmata apoi
de cheaguri, care sfarsesc criza dureroasa.
• dureri intense cu caracter lanciant - insotite de semne de iritatie peritoneala, varsaturi,
subocluzie - survin in cazul fibroamelor intracapsulare.
• dureri cu caracter de crampe sfasietoare - iar cand se adauga febra, frisoane,
leucocitoza, se constituie semnul supuratiei si abcedarii unui nodul fibromiomatos.
Cresterea rapida a unui fibrom uterin se insoteste de o stare de tensiune
hipogastrica. Inclavarea unui fibrom uterin in micul bazin se exprima prin dureri
caracteristice cu iradieri in membrele inferioare, prin compresiunea realizata de tumora pe
radacinile sciaticului. In functie de marimea si localizarea lui, un fibrom uterin poate avea
rasunet asupra organelor vecine, generand o serie de simptome ,,de imprumut".
Manifestarile clinice sunt date de compresiunea tumorii pe caile urinare, rect, vase.
Simptome vezicale:
- apar tulburari mictionale;
- polakiuria (mictiuni mai frecvente) cu caracter diurn;
- retentia de urina: se intalneste mai rar, se manifesta mai ales premenstrual, rareori
ia aspect de retentie acuta.
Simptome rectale: in general sunt putine - tensiune, constipatie, ocluzie mecanica.
Simptome vasculare: compresiunea venoasa poate fi sursa unui edem al membrelor
inferioare. Asocierea unei infectii latente in micul bazin si a unei hipercoagulabilitati
creeaza conditiile aparitiei flebitelor spontane.
Simptomele clinice se obtin prin examenul ginecologic.

INVESTIGATII PARACLINICE

Investigatii de laborator: Hb (hemoglobina), Ht (hematocrit), leucocite, trombocite,

timpi de coagulare (TQ, TH, TS), VSH, grupa sanguina, Rh.
Examene biochimice ale sangelui: uree sanguina, glicemie, tymol, proteinemie.
Examen de urina: urocultura, test de sarcina.
Examen cardiologic: EKG, masurarea TA.

26
 Examinari paraclinice:
• Chiuretajul uterin biopsic: evidentiaza modificarile endometrului si exclude
adenocarcinomul endometrial;
• Examenul ecografic: apreciaza dimensiunile, numarul si chiar topografia
tumorilor, excluzand o sarcina; da detalii asupra situatiei fibromului, depisteaza leziuni
asociate si permite supravegherea tratamentului;
• examen colposcopic si citologic Papanicolau sunt obligatorii mai ales in cazul asocierii
unor leziuni cervicale;
• Laparoscopia stabileste localizarea exacta a fibromului si uneori diferentiaza
fibroamele pediculate degenerate edematos de formatiunile tumorale;
• celioscopia.
• Urografia: poate evidentia deviatia uterului, compresiunea acestuia (mai ales in cazul
localizarii intraligamentare) si eventualele anomalii urinare;
• Histerometria: permite evidentierea cavitatii uterine, alungite, deformate sau alteori pare
scurtata prin noduli submucosi intracavitari;
• Histeroscopia: vizualizeaza baza de implantare a unui fibrom endocavitar;
• Clisma baritata;

DIAGNOSTICUL FIBROMULUI UTERIN

Diagnosticu pozitiv: se bazeaza pe datele concrete clinice si paraclinice si pe cele

ale examenului ginecologic.
Diagnosticul diferential se face cu :
• sarcina - in care oprirea menstruatiei si sangerarea este semnul cel mai important,
iar examenul vaginal ne arata caracterele speciale ale uterului gravid (moale,
globulos, contractii); reactiile biologice de sarcina elimina aceasta posibilitate;
• sarcina extrauterina sau hematocelul;
• cancerul de corp uterin - apare in jurul menopauzei sau dupa ea, sangerarea este
fara legatura cu menstruatia neregulata;
• inflamatiile si tumorile anxiale;
• chist vegetant;
• chist dermoid;
• tumori chistice de ovar - solid fibrom de ovar;

27
 • uterul fibromatos - este deosebit de fibromul uterin, se intalneste la femeile
multipare (in apropierea menopauzei), manifestandu-se cu menstuatii neregulate,
insotite de balonari si dureri abdominale; la examenul clinic uterul este marit, forma
neregulata, dur, cavitatea uterina este mai mare, dar regulata;
• adenomioza - determina o marire neregulata, nedepasind o sarcina de 12 saptamani
si apare la femeile tinere;
• uterul malformat;
• pelviperitonita statica.

TRATAMENTUL FIBROMULUI UTERIN

Tratamentul profllactic: se recomanda combaterea factorilor ce pot determina

dereglari hormonale metabolice. Un scop important este intretinerea unui echilibru hormonal,
cu evitarea incarcaturilor hormonale si combaterea sindromului de congestie pelvina. In
perioada de activitate genitala a femeii, masurile profilactice se realizeaza treptat. Profilaxia
fibromului uterin consta in :
• la pubertate se supravegheaza intreaga dezvoltare a functiei genitale a femeii
• combaterea cauzelor de congestie pelvina si a disfunctiilor neuroendocrine
• atentie in utilizarea tratamentelor cu estrogeni si a contraceptive;
• depistarea tumorilor in fazele incipiente latente, prevenirea dezvoltarii si a
complicatiilor prin medicatie decongestiva si igiena riguroasa
• prevenirea recidivelor dupa operatii, cauzele favorizante care sunt congestia pelvina
si incarcaturile hormonale, vor fi combatute
• pentru o buna profilaxie este necesar consultul periodic si dispensarizarea
cazurilor cu risc de imbolnavire (femei care au facut tratamente hormonale,
interventii chirurgicale genitale, sterilitatea primara, pubertatea patologica).
• supravegherea tumorilor depistate si tratate.
Tratamentul curativ
• tratament farmacodinamic cu decongestionante
• ca masura de urgenta se aplica tratament medicamentos pentru oprirea
imediata a hemoragiilor sau pentru prevenirea repetarii lor
• tratamentul fibromului uterin este chirurgical.
Tratamentul medicamentos este indicat numai in cazul tumorilor mici, fara

28
semne clinice deosebite, necomplicate, in preajma menopauzei, cand exista posibilitatea
supravegherii bolnavei si contraindicatiei de ordin general sau local pentru actul chirurgical.
Scopul terapeutici medicale este combaterea hemoragiei; se administreaza ocitocice:
Ergomet sau Methergin - in injectii i.m., o fiola la 12 ore. Cand exista hemoragii mari, se pot
administra si i.v. fiolele de Ergomet se pot administra si per os, o fiola la 6 ore.
Oxitocin are efect rapid si de scurta durata - se poate administra i.v, diluat in 20ml
glucoza, dar se poate administra si i.m.Medicamente cu efect asupra coagularii: Vit. K ( 3
fiole/zi, dupa mese), Venostat ( 1 - 2 fiole/zi, i.v. sau s.c.), Vit. C ( 5 tb. De 200mg,/zi sau
2tb. de 500mg/zi), Prednison (30 mg/zi).
Tratamentul cu progestative de sinteza: este un tratament de mare importanta, trebuie
inlaturat cu progestativ asociat estrogenitiv, datorita riscului puseului. Se folosesc: 10 mg de
progestativ in zilele 20, 23 si 26 ale ciclului menstrual, pe cale orala sau parenterala. Poate fi
asociat cu androgeni, un singur progestativ doar. La intreruperea tratamentului exista
pericolul de noi si abundente hemoragii. Tratamentul este de lunga durata si necesita
controlul permanent al uterului.
Chiuretajul uterin este un procedeu sigur de oprire a hemoragiei si are
scop explorator si biopsic. Sunt foarte limitate indicatiile: cand bolnava refuza
operatia, cand starea generala a bolnavei nu permite interventia chirurgicala si ca
terapie adjuvanta de hemostaza temporara pentru refacerea bolnavei si pregatirea
preoperatorie.
Embolizarea uterina - este o metoda relativ noua, nechirurgicala, de terapie a
fibroamelor uterine. Ea consta in astuparea vaselor de sange care alimenteaza fibroamele.
Ca urmare se produce reducerea sau disparitia acestor fibroame , uterul revine la
dimensiuni normale, iar simptomatologia dispare.Se introduce un cateter printr-o artera de
la mana si se navigheaza prin vasele de sange pana la nivelul uterului unde se injecteaza
particule de embolizare. Interventia dureaza aproximativ 30 de minute.
Principalele benefici ale acestei metode terapeutice sunt:
 femeile tinere cu fibromatoza uterina simptomatica si care doresc sa
aibe copii;
 femeile aflate in apropierea menopauzei cu fibroame unice sau multiple
simptomatice;
 indiferent de varsta atunci cand se doreste un tratament conservator ,
minim invaziv care nu necesita anestezie generala sau transfuzii sangvine.

29
 Spre deosebire de celelalte metode terapeutice , efectuate de medicul ginecolog,
embolizarea uterina este efectuata de medicul specialist radiolog cu specializare in
radiologie interventionala.
Pentru anestezie locala se face o injectie cu xilina. Aceasta provoaca o senzatie
de caldura locala care dureaza 10-20 de secunde.Toate manevrele de cateterizare sunt
nedureroase, pacienta nu simte nimic. La injectarea de substanta de contrast apare o
senzatie de caldura in abdomen care dureaza foarte putin (5 secunde). Embolizarea
arterelor uterine este o manevra care poate deveni dureroasa. Intensitatea durerii difera
insa mult de la un pacient la altul, de la o usoara jena pana la crampe abdominale uneori
destul de intense. In solicitarea acesteia, se poate administra substante analgezice de la
inceputul interventiei. Trebuie inteles ca durerea post-embolizare este o manifestare
normala, cu o durata de cateva ore, dar care poate fi combatuta eficient prin medicatie
adecvata.
Dupa interventie, pacienta este condusa cu un carucior la salon. Repaus la pat cu
picioarele intinse timp de minim 6-12 ore. Se recomanda sa consume cat mai multe
lichide. Durerea pelvina ce apare, se trateaza adecvat.

Complicatii ale embolizarii

Cea mai frecventa complicatie este durerea postembolizare. Este o evolutie
normala a interventiei si este combatuta cu medicamente analgezice.
O

alta complicatie ete formarea unui mic hematom la locul punctiei. Acesta nu necesita nici

30
un tratament; o punga cu gheata aplicata local poate fi utila. Daca hematomul este mare se
administreaza antibiotice si eventual se evacueaza hematomul.
Unele paciente pot face febra dupa interventie datorita procesului de
degenerare a fibromului ischemiat. Medicatia analgezica administrata pentru
controlul durerii este suficienta si pentru controlul temperaturii. Daca febra apare
la cateva zile dupa interventie ea trebuie atent urmarita pentru ca exista
posibilitatea unei suprainfectii uterine. In acest caz este obligatoriu sa contacteze
medicul ginecolog. Timp de cateva saptamani dupa embolizare este posibil sa mai
existe unele sangerari vaginale, eventual insotite de eliminarea spontana a unor
fibroame .

Tratamentul chirurgical are indicatia atunci cand bolnava prezinta un

fibrom cu dimensiuni mai mari ca ale unei sarcini de 3 luni, determinand o
sangerare persistent la tratamentul medicamentos, cu dureri secundare.
Tratamentul chirurgical se impune in cazul:
 fibromul marit de volum;
 miomul este posterior si antreneaza tulburari de compresie;
 fibromul lateral cu riscul de compresiune pe utere;
 polipi intracavitari cu risc de infectie;miomul compresiv sau dureros;
 cand apare o crestere brusca a unui fibrom care era mic;
 cand hemoragia persista peste 3 luni;

31
  cand apar tulburari asociate secundare;
 inainte de menopauza,pentru a vindeca o sterilitate,a favoriza
graviditatea si a trata avorturile repetate;
 contextual psighologic si social;
Tratamentul chirurgical este mai eficient prin extirparea fibromului.Se
efectueaza prin: miomectomie,miometrectomia si histerectomia.Aceste
operatii se fac pe cale vaginala sau abdominala.Calea de abordare se face in
functie de volumul si topografia fibromului.Mai nou,se recurge la tehnici
operatorii conservatoare-miomectomia,miometrectomia,care sa pastreza
intacte sau se restaureza toate functiile aparatului genital:gestativa
hormonala si menstruala.
Miomectomia urmareste pastrarea integritatii functiilor genitale si static
organelor pelvisului,extirparea tumorilor sau a tumorilor fibromatoase cu
pastrarea uterului si a anexelor sale.
Avantaje:respecta endometrul care este organ de receptiva hormonala
prin care se asigura functionarea normala a ovarelor;pastreaza functia
menstruala si de gestatie.Este indicata in tratamentul chirurgical al
fibromului uterin la femeile tinere.Este contraindicata in cazurile de
preexistenta a fibromului cu cancerul genital,in afectiuni acute si subacute
pelvi-genitale,in stari precanceroase ale colului,la femei de 45 ani si in cazul
afectiunilor cardiace grave.
Miometrectomia are ca scop principal conservarea cat mai mare a
cavitatii uterine.Se extirpa nodulii tumorali si se face rezectia unei portiuni
largi de miometru cu deschiderea obligatorie a cavitati uterine.Este indicata
in polifibromatoza uterina.
Histerectomia consta in indepartarea uterului odata cu tumora
fibromatoasa.
Avantajele sunt:prevenirea aparitiei cancerului genital,pierderea de sange
este mica si complicatiile sunt rare.Indicatiile sunt la femei peste 45 ani,la
femei tinere, cand nu mai doresc sarcina si nici sa-si pastreze menstruatia si
in contraindicatiile interventiei conservatoare.Histerectomia se imparte in
subtotala (se pastreaza colul si se efectueaza la femeile tinere)si totala(se
suprima uterul in totalitate si se evita persistenta unui pelvis dureros si riscul
degenerarii maligne).

Complicatiile histerectomiei
Un raport de Obstetrica si Ginecologie recent publicat puncteaza faptul ca

32
 simptomele pentru 9 din 12 histerectomii nu au respectat principiile
directoare stabilite de catre Colegiul American de Obstetrica si Ginecologie
pe care le presupune procedura.
Histerectomia este recomandata uneori in mod eronat, multe femei fiind
supuse in mod inutil procedurii chiar daca acestea ar putea fi tratate prin
intermediul unor proceduri alternative cum ar fi embolizarea arterelor
uterine, miomectomie, extirparea endometriala cu laser sau
electrocauterizarea, pentru cazurile de test Papanicolau anormal. Aceasta se
numeste "interventie chirurgicala electiva", deoarece nu este realizata ca o
masura de urgenta.
Histerectomia este efectuata, in primul rand, in cazurile de cancer uterin,
fibroame uterine, sangerari vaginale persistente (menoragie), endometrioza,
durere pelvina cronica in timpul menstruatiei, prolaps uterin, etc.
Necesitatea operatiei chirurgicale trebuie stabilita de un medic specialist.
Cele mai multe histerectomii se realizeaza printr-o incizie in abdomenul
inferior. Pe de alta parte, modul cel mai putin comun este de a elimina uterul
doar printr-o incizie in partea de sus a vaginului, dupa care aceasta este
cusuta. Interventia se realizeaza sub anestezie generala, care poate duce la
reactii alergice si leziuni minore ale nervilor.
Pot avea loc pierderi excesive de sange, care necesita transfuzii de sange. De
asemenea, exista riscul de infectii ale tractului urinar, infectii vaginale sau
infectii ale pieptului. Cele mai severe dintre riscurile histerectomiei este
lezarea vezicii urinare, care se poate intampla in timpul inciziei
abdomenului. Este numita incizie "oarba" daca chirurgul nu poate vedea
organele de baza.
Chiar daca aceasta lezare este prevenita, riscul de incontinenta a vezicii
urinare sau nevoia frecventa de urinare exista dupa cele mai multe
histerectomii. De asemenea, Asociatia de Histerectomie clarifica faptul ca
daca o femeie trece printr-o histerectomie in care ovarele nu sunt eliminate,
ea are un risc de 50% de a suferi de insuficienta ovariana in termen de 5 ani
de la operatie.

Impactul psihologic al histerectomiei

Pierderea uterului si disparitia menstruatiei reprezinta pentru unele femei pierderea vitalitatii
si a increderii de sine.Depresia e cel mai frecvent simptom psihiatric.Posibilitatea de a aparea

33
probleme psihologice postoperatorii se coreleaza cu o serie de factori in care se include indicatia
pentru histerectomie,starea de disconfort a femeii preoperator,generate de prezenta fibromului
uterin,acomodarea si confortul marital dupa operatie,ca si dorinta de a avea copii.
Tulburarile sexuale pot surveni dupa histerectomie in functie de efectuarea unei histerectomii
totale sau subtotale.S-au facut cateva observatii cum ar fi:libidoul nu a fost influentat de tipul de
interventie,el diminuandu-se la pacientele de peste 45 ani si la cele ovarectomizate;organismul
este redus la grupul cu histerectomie totala si a ramas neinfluentata la cele cu histerctomie
subtotala.

Tehnicile operatorii conservatoare prezinta ca avantaje: evitarea tulburarilor castrarii, atenuarea

acestor tulburari la femei in pre- sau postmenopauza si conservarea integritatii fiziologice a
femeii. Contraindicatiile acestor tehnici si limitele conservarii ovarelor sunt: ovarele polichistice
la femeile tinere, nu se lasa pe loc un ovar dupa 45 de ani, se evita concentrarea ovarelor fara
trompe, asocierea unui cancer genital care presupune largirea histerectomiei cu anexectomie.

PREGATIREA PREOPERATORIE
Operatia de histerectomie se efectueaza sub anestezie generala cu intubatie oro-traheala,efectuata
de catre medicul anestezist.Aceasta include urmatoarele etape:
-preanestezia,inductia,mentinerea si trezirea.

Preanestezia Midazolam Atropina

Inductia Fentanyl Midazolam Propofol Sevorane(anestezic
inhalator)
Mentinere Sevorane 2,5ml Esmeron sau Fentanyl
% Pavulon
(anestezic
inhalator)
Trezirea HSH (in functie Miostin Atropina Nalorfina
de T.A.)

Dozele sunt stabilite de catre medicul anestezist reanimator pe kg/corp tinand cont de
particularitatile fiecarui pacient in parte.
Se face in colaborare cu medicul anestezist reanimator,medicul specialist iar la nevoie cu
sprijinul medicului cardiolog si internist.

34
 Pregatirea pentru interventie depinde de conditiile interventiei pe de o parte de conditiile
generale ale femeii(varsta,stare fizica),iar pe de alta parte de natura interventiei proiectate.Pentru
ca pregatirile pentru operatie sa fie complete sunt necesare urmatoarele evaluari:
- Evaluarea psihologica - are o mare importanta pentru ca pe langa anxietatea data de
interventia chirurgicala in sine ,se adauga teama ca fibromul uterin este o tumora beninga..Ideea
histerectomiei poate avea un impact psihic nefavorabil declansand complexe de inferioritate fata
de familie si de societate.Este indispensabila o conversatie asupra operatiei,a scopurilor ei,a
implicatiilor asupra dinamicii vietii sexuale care nu se va schimba dupa interventie,iar suprimarea
nu inseamna defeminizare.
In luarea unei decizii terapeutice conteaza optiunea femeii pentru a avea copii,evidentiind
rezulatatele interventiei conservatoare.
- Evaluarea biologica – se face prin anamneza,examen clinic si examen de laborator,adaptate la
fiecare caz.Se va stabili terenul pe care urmeaza sa se intervina,intrezarind eventualele dificultati
de anestezie operatorii sau postoperatorii.Astfel varsta inaintata,obezitatea,HTA,antecedentele
flebitice,insuficienta respiratorie,necesita informatii suplimentare in cadrul examenelor de
laborator functionale.
- Aprecierea momentului operator – tine de terenul bolnavei,perioada ciclului menstrual .O
interventie conservatoare se face dupa menstruatie in schimb pentru histerectomie nu conteaza
perioada ciclului menstrual.Asocierea unei posibile endometrioze recomanda operatia la mijlocul
ciclului menstrual cand leziunile sunt minime sau la inceputul ciclului cand este necesar
confirmarea diagnosticului.

INGRIJIRILE PREOPERATORIE. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

Pregatirea propiu-zisa se realizeaza de catre asistenta la indicatia medicului .

-in seara precedenta operatia directa a medicului se va administra un barbituric(Fenobarbital) ce
va asigura un somn odihnitor si fara vise;
-pregatirea tubului digestiv se va face fara reziduu cu o saptamana inaintea operatiei cu un laxativ
usor cu doua zile preoperator,iar in seara dinaintea operatiei o clisma evacuatoare;
-pregatirea tegumentelor se va face cu o seara inainte prin raderea parului pubian,degresarea
tegumentelor cu alcool ,iar la pacientele cu histerctomie totala se va face o spalatura vaginala cu o
solutie antiseptic si se va introduce in vagin o mesa sterila inainte de operatie ;
-nu se recomanda o spitalizare prelungita preoperator.

35
INGRIJIRILE POSTOPERATORII. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

Asistenta medicala are un rol important in ingrijirea postoperatorie,ea efectuand atat ingrijiri
autonome,cat si delegate la indicatiile medicului.Alaturi de asistenta participa o intreaga echipa.
Perioada postoperatorie este intervalul dintre sfarsitul operatiei si vindecarea completa a
bolanvei.In timpul operatiei,asistenta pregateste salonul si patul pentru primirea bolnavei,intr-un
salon cu paturi putine,cat mai izolat de zgomote;temperatura camerei sa nu depaseasca 20-
22grade C,lumina sa fie cat mai redusa ;patul sa fie cu lenjerie curata,prevazut cu musama si aleza
si accesibil din trei parti.
Asistenta medicala pregateste patul bolnavei,sursa de oxigen,seringi si ace sterile de unica
folosinta,garou,alcool,tavita renala,sonde vezicale, plosca urinara,medicamente
(cardiotonice,analeptice,calmante)necesare in urgenta.
In perioada postnarcotica,pana la revenirea totala,bolnava va fi supravegheata foarte
atent,pana la aparitia reflexelor de deglutitie ,tuse.Bolnava este transportata la sala de operatie cu o
perfuzie fixate de asistenta anestezista.Asistenta de salon va verifica pozitia acului si ritmul
perfuziei,supraveghind-o cu atentie.Dupa sosirea bolnavei in salon,asistenta va monitoriza
permanent :TA,pulsul,respiratia si faciesul pacientei,va nota in F.O. calitatea lor si va raporta
medicului orice schimbare survenita.Monitorizarea functiilor vitale se va face pana la revenirea
completa a constientei,deoarece pot aparea complicatii ca:tulburari respiratorii,circulatorii,asfixie.
Pozitia pacientei in pat va fi in decubit dorsal,fara perna, cu capul intr-o parte, pentru a se
evita inecarea cu varsaturi si a greturi.De asemenea asistenta va administra medicatia prescrisa
postoperator si de cate ori este necesar,medicatie calmanta prescrisa de medic.
Asistenta medicala va supraveghea bolnava pe zile,pana la externare.Imediat
postoperator,asistenta va urmari:aspectul general,(facies,tegumente),temperatura,semnele
vitale,reluarea tranzitului intestinal,diureza,aspectul pansamentelor pe plaga,combaterea durerilor
rehidratarea si reechilibrarea hidroelectrolitica,alimentatia.Se va urmari de asemenea debitul prin
tubul de dren,plaga,si se raporteaza medicului orice modificare in starea pacientei.Ca tratament
daca este necesar se administreaza cardio-tonice,transfuzii de sange izo-grup,izo-Rh,saruri
colorate si glucozate.Se continua oxigenoterapia cu intermitenta si se combate durerea

36
administrand analgezice.Alimentarea se face prin regim hidric cu ceai amar in cantitati moderate
si fractionate,daca s-a reluat tranzitul intestinal.
In a doua zi,asistenta hidrateaza pacienta per os si va incepe mobilizarea ei,pentru a
produce o stimulare a circulatiei de intoarcere la nivelul membrelor inferioare.Se va face miscari
pasive la inceput si apoi active la nivelul membrelor inferioare.
In a treia zi alimentatia se imbogateste treptat trecandu-se la supa strecurata,dupa primul
scaun se introduce paine prajita,branza de vaci,iaurt.Daca mai este nevoie se combat durerile.Se
scoate tubul de dren daca nu este productiv.
In a patra zi ,daca tranzitul intestinal s-a reluat spontan,la indicatia medicului se
administreaza o fiola de Miostin,urmata la 30 minute de clisma evacuatorie.Se completeaza
alimentatia cu carne slaba si piureuri de zarzavat.Se urmareste plaga operatorie si se face
mobilizarea mai intensa,se permite si deplasarea prin salon.
In a cincea zi asistenta ajuta pacienta sa se plimbe dar sa nu oboseasca,va ajuta medicul
sa scoata o parte din fire.
In a sasea zi se trece la o alimentatie completa,variata,vitaminizanta.
In a saptea zi asistenta va ajuta medicul la scoaterea restului firelor.
Externarea dupa operatie se face dupa scoaterea firelor daca nu intevin complicatii.

SUPRAVEGHEREA BOLNAVELOR CU FIBROM UTERIN

Are in vedere cazurile asimptomatice,tinute sub observatie si tratarea complicatiilor,sechelelor
postchirurgicale.
Dispenzarizarea bolnavelor cu fibrom uterin
-necesita supravegherea continua a evolutiei lor,pentru aprecierea ritmului de crestere a
fibromului;
-sunt necesare examene efectuate la 3 luni in primul an,apoi la 6 luni si la un an in cazurile
de stationare;
-evitarea starii de congestive pelvina prin prescrierea unor masuri de igiena;
-evitarea exercitiilor violente;
-respectarea repausului in perioadele menstruale;
Dispensarizarea necesita o buna cooperare din partea femeilor si de aceea este nevoie de o
pregatire psihologica si educationala corespunzatoare.In aceasta pregatire trebuie insistat pe
caracterul benign al tumori,care are o evolutie lenta cu risc de cancerizare si pentru care
menopauza reprezinta o forma naturala a vindecarii.

37
 Supravegherea cazurilor tratate hormonal
-initierea tratamentului se face dupa un prealabil bilant lipidic si glucidic,clinic si general;
-supravegherea tratamentului se face prin controale repetate la 3luni,cand se evalueaza
eficienta tratamentului ,greutatea bolnavei,TA,glicemia;
-tratamentul se intrerupe cand persista sau se accentueaza durerile;
Recuperarea bolnavei tratate chirurgical
-recuperarea primara – vizeaza refacerea starii generale,corectarea anemiei si a unor incidente
survenite in procesul de vindecare,precum si o reintegrare familiala si socio-profesionala;
-recuperarea secundara – in sindromul dureros pelvin,tratamentul durerilor pelviene este
indelungat,impune supraveghere medicala este costisitor si nu intotdeauna cu eficienta deplina.
METODE SI MIJLOACE DE LUCRU

In ingrijirea pacientelor, asistenta medicala are sarcina sa le supravegheze pentru a culege toate
datele privind starea generala si evolutia bolii acestora, comunicand medicului toate observatiile.
In aceasta lucrare am prezentat 3 cazuri, 3 paciente internate in Clinica Obstetrica - Ginecologie,
Buzau. Pentru intocmirea planului de ingrijire, am folosit ca sursa de informare posibilitatilor si
imposibilitatilor satisfacerii nevoilor lor personale. M-am folosit de anamneza, de examenul fizic
si de datele de laborator, precum si de diagnosticul medical.
Dupa ce am avut toate datele necesare, le-am analizat si am reusit sa stabilesc problemele de
sanatate ale pacientelor, atat sub aspect fizic, cat si psihic. Aceasta mi-a permis elaborarea unui
plan de ingrijire care a ajutat pacientele sa se adapteze schimbarilor ce au intervenit in starea lor.
Mijloace de lucru: am recoltat probele biologice ale pacientelor pentru analizele de laborator, am
insotit pacientele la examinarile paraclinice si le-am administrat medicatia indicata de medic. In
paralel, le-am pregatit psihic pentru operatie si le-am sustinut din punct de vedere moral pe tot
parcursul internarii.
Toate aceste metode si mijloace de lucru se reflecta in capitolul urmator, in care am prezentat
studiul celor 3 cazuri.pacientele, echipa de ingrijire, familiile si foile de observatie ale pacientelor.
Metode de lucru: comunicarea prin conversatii, pentru culegerea datelor necesare cunoasterii
problemelor pacientelor, a starii lor generale.

EVOLUTIA SI PROGNOSTICUL FIBROMULUI UTERIN

38
 Fibroamele au evolutie lenta, fiind multa vreme suportate. Intre 40 si 50 de ani este
momentul critic, cand tulburarile hemoragice sunt mai accentuate, de aceea operatiile sunt mai
frecvente in aceasta perioada a vietii.
Fibromul inceteaza sa mai creasca dupa menopauza, deoarece sufera un proces minim de
involutie datorita transformarii tesutului miomatos in tesut fibros.
Prognosticul este bun, deoarece este o tumora benigna, care se poate opera si care
involueaza involuntar la menopauza. Cand intervin complicatii in evolutia tumorii, prognosticul
este mai rezervat. Cand se asociaza calcinomuri de col uterin sau cand interventia chirurgicala se
efectueaza la femeie, manifestata pe un teren mai putin favorabil, prognosticul poate fi grav, mai
ales daca exista si un risc operator crescut. In urma embolizarii uterine sangerarile uterine
(principala acuza a pacientelor) inceteaza imediat. Ciclurile menstruale nu vor mai fi
abundente si nu mai exista sangerari intre menstruatii. Celelalte simptome (senzatie de presiune
in abdomen, urinatul frecvent, durerile de spate) dispar treptat pe parcursul a cateva
saptamani. Fiboamele incep sa scada in dimensiuni. La aproximativ 6 luni uterul ajunge de
dimensiuni normale. Dupa aceasta interventie nu a existat pana acum nici un caz in care sa
mai apara noi fibroame. Prin aceasta procedura se elimina necesitatea unei interventii
chirurgicale in majoritatea cazurilor. Uterul ramane integru anatomic si fertil. Simtomele
dispar rapid iar rezultatele terapeutice sunt permanente, afectiunea este rezolvata. In cazul
femeilor tinere cu fibroame multiple, simptomatice, cu sterilitate secundara, embolizarea
uterina este practic singura metoda terapeutica prin care le putem reda speranta ca vor avea
un copil.
COMPLICATIILE FIBROMULUI UTERIN

Complicatii locale - infectioase: apar in fibromul submucos, iar aparitia unei

infectii se traduce prin semnele ei caracteristice: febra, durerea, alterarea starii generale;
fibromul infectat, rar intalnit, se mareste in volum si devine mai moale;
 complicatii anexiale: pot fi acute sau cronice sterilitatea;
 endometrita (inflamatia endometrului) este insotita de marirea cavitatii uterine si
deformare, se manifesta cu leucocitoza si usoara hipertermie si se exteriorizeaza
sub forma de leucoree;
 necrobioza septica sau gangrena unui polip produs de col se manifesta cu dureri
pelvine de tip exploziv, insotite de pierderi roscate; polipul devine friabil si
sangereaza la atingere;
 hemoragiile: apar foarte des in fibromul submucos; hemoragia este un simptom si

39
 poate deveni si o complicatie prin repetare, mult mai des decat prin abundenta;
uneori pot fi foarte abundent, necesitand o interventie chirurgicala de urgenta;
 complicatii mecanice: hemoragii intraperitoneale, torsiunea acuta sau lenta a unui
fibrom, ocluzie intestinala, compresiunea pe organele din jur (compresiuni
vezicale sau rectale);
 complicatii vasculare: edemul (procesul nu este reversibil si tratamentul este
chirurgical);
 degenerescentele fibromului uterin pot fi benigne ( degenerare chistica,
degenerare ficoza coloidala si calcaroasa) sau maligne (degenerarea maligna
sarcomatoasa, foarte rara si foarte grava); degenerarile maligne pot fi atunci cand
fibroamele cresc rapid si se insotesc de metroragii.
Complicatii generale
 aparatul respirator: apar semne de suferinta prin reducerea capacitatii sale,
datorita tumorilor voluminoase care ridica diafragmul;
 aparatul circulator: apar dureri pericardice, palpitatii, dispnee paroxistica,
tahicardie, HTA, edem, flebite ale venelor membrelor inferioare sau a micului bazin;
 aparatul urinar: disurie, polakiurie, retentie urinara, hidronefroza, fenomene
datorate compresiunii prin dezvoltarea tumorii;

40
  tulburari ale croazei sanguine (a posibilitatilor organice de a-si regla
hemoragia) explica in parte pericolul trombogenozei fibroamelor.

Complicatii obstetricale
 sterilitate;
 la asocierea cu sarcina pot aparea: compresiune asupra plexului solar, vezicii
urinare, rectului (manifestate prin tenesme vezicale, pelvialgii, polakiurie, disurie,
tenesme rectale, dureri lombo-sciatice) si chiar, in cazul fibroamelor mari, avorturi,
nasteri premature, insertii joase ale placentei.
 complicatii postoperatorii
 flebotromboze: sunt complicatii majore, manifestate adesea prin embolie

41
 pulmonara;
 ocluzii postoperatorii;
 peritonite;
 complicatii urinare, specifice histerectomiei totale, cand este vorba de o fistula
uretro-vaginala sau fistula vezico- vaginala.

42
 CAPITOLUL I
PREZENTAREA CAZURILOR

CAZUL I

Pacienta cu fibrom uterin

Culegerea datelor:
 surse de informare: pacienta, familia pacientei si echipa de ingrijire
 date relatin fixe: nume si prenume
 NUMELE: F.
 PRENUMELE: V.
 VARSTA: 48 de ani
 SEX: feminin
 NATIONALITATE: romana
 RELIGIA: ortodoxa
 DOMICILIU: Buzau
 STARE CIVILA: casatorita
 ALERGII: nu prezinta
 DATA INTERNARII: 12.01.2016
 DATA EXTERNARII: 19.01.2016
 Date variabile:
 DOMICLIUL: judetul Buzau, Sat Izvorul Dulce, comuna Beceni
 CONDITII DE LOCUIT: locuieste la curte, intr-o casa cu 4 camere, bucatarie, 2
holuri, incalzire cu soba de lemne, grup sanitar prezent in curte si sursa de apa este
fantana de curte salubra din punct de vedere igienic:
 OCUPATIA: muncitor
 GRUPA: B3, RH+
 GREUTATEA: 57 kg.
 INALTIMEA: 1,53 m
 Comportamant:
 Este orientata temporo-spatial
 Este partial autonoma
 Comunica si colaboreaza cu cadrele medicale
 Doreste vizita familiei
 Reteaua de sustinere:
 Familia este alcatuita din 2 copii si sot
 Locuieste cu sotul si isi intretine gospodaria
 Diagnostic la internare: Fibrom uterin
 Motivele internarii: Sangerari
 Antecedents heredo - colaterale:
- tata: HTA, nu prezinta boli dermato-venerice sau infecto-contagioase in familie,
negand existenta acestora

43
 Antecedente patologice personale:
- neaga antecedente personale patologice;
 Antecedente fiziologice personale:
- menarha la 14 ani;
- ciclu menstrual la 28 de zile, regulat, durata 4-5 zile, pana in
urma cu 6 luni;
- sarcini = 2, nasteri = 2, avorturi = 0.
 Istoricul bolii:
 Pacienta relateaza ca boala a debutat de aproximativ de 6 luni cu sangerare motiv
pentru care pacienta solicita un consult de specialitate
 Se interneaza in sectia de ginecologie pentru tratament si investigatii la indicatia
medicului de familie
 Se efectueaza un chiuretaj uterin in scop hemostatic iar examenul ecografic
evidentiaza un fibrom uterin de 5 cm/5
 De aproximativ 3 luni, pacienta prezinta metroragie si tot de 3 luni este sub tratament
cu Orgametril sub care simtomatologia nu remite
 Examen clinic general:
 Tegumente si mucoase normal colorate
 Tesutul celular subcutanat normal reprezentat
 Sistem musculat normotom
 Sistem osteo-articular integru, mobil
 APARAT RESPIRATOR torace normal conformat, sonoritate pulmonara
 APARAT CARDIO-VASCULAR:
- Matitatea cordului in limite fiziologice
- Zgomote cardiace bine batute, fara sufluri
- TA 120/80 mmHg
- P=88 b/min
 APARAT DIGESTIVE:
- Abdomen suplu, elastic, participa la miscarile respiratorii, sensibil spontan la
palpare
- Reflex de deglutitie prezent
- Limba cu deposit
- Transit intestinal in limite fiziologice reprezentat printr-un scaun pe zi cu
consistenta normala
- Dentitie buna, carii tratate
 APARAT RENAL:
- Logi renale libere
- Urini clare cu 4-5 mictiuni pe zi

 EXAMEN DE SPECIALITATE:
- Abdomen sensibil si la palpare, in hipogastru se palpeaza o formatiune dura
pana la 4-5 cm supra simfiziar

44
 - Vulva, vaginul normal, conformate in sange, fluid si chiaguri
- Col de multipara in axul vaginului
- Uter marit de volum cat o sarcina de 12 saptamani, dur, sensibil cu dezvoltare
predominant spre stanga
- Anexele nu se palpeaza

 Elemente de igiena si viata

 OBISNUINTE ALIMENTARE:
- prezinta 2 mese pe zi si 3 gustari
- alimente preferate: carnea de porc sau pui, fripta sau prajita, condimente, oua,
prajituri
- lichide preferate: sucurile acidulate si apa minerala
 ELEMENTE DE IGIENA:
- Igiena personala este bine intretinuta, pacienta efectueaza dusuri zilnice, iar
lengeria de corp si pat bine intretinute
 ACTIVITATEA DE REPAOS: priveste la televizor, citeste
 OBISNUINTA DE VIATA: consuma cafea, 1-2pe zi

 Analiza si interpretarea datelor:

 Probleme acuale:
- Dereglari menstruale
- Scurgeri vaginale
- Senzatia de presiune in zona intestinala si a vezicii urinale
 Probleme potentiale: anemii
 Grad de dependent: din datele culese, interpretate si analizate se constata ca pacienta
are probleme in satisfacerea urmatoarelor nevoi:
1. Nevoia de a elimina pericolele:
 DIAGNOSTIC DE NURSING: alterarea fizica si psihica
 CAUZATA DE:
- menoragii
- situatie de criza
- anxietate
 MANIFESTATA PRIN: - disconfort
- senzatie de presiune in zona vezicii urinare

2. Nevoia de a-si pastra temperatura corpului in limite fiziologice

 DIAGNOSTIN DE NURSING: bolnava a fost afebrila
3. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
 DIAGNOSTIN DE NURSING: postura inadecvata
 CAUZATA DE: durere acuta
 MANIFESTATA PRIN:
- capacitate de efort redusa
- prezinta oboseala
- ameteli

4. Nevoia de a se alimenta si hidrata

45
  DIAGNOSTIN DE NURSING: alimentatie inadecvata
 CAUZATA DE: stres
 MANIFESTATA PRIN: mese dezordonate

5. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele integre

 DIAGNOSTIN DE NURSING: bine ingrijita, cu mici carente de igiena
 CAUZATA DE: interventia chirurgicala
 MANIFESTATA PRIN:
- tinuta putin neglijenta postoperatorie
- igiena insuficienta a tegumentelor

6. Nevoia de a dormi, a se odihni

 DIAGNOSTIN DE NURSING: ore insuficiente de somn si odihna
 CAUZATA DE: interventia chirurgicala
 MANIFESTATA PRIN:
- ore de somn cu treziri repetate
- stare de disconfort

7. Nevoia de a se realiza
 DIAGNOSTIN DE NURSING: devalorizarea
 CAUZATA DE: procesul de boala
 MANIFESTATA PRIN:
- complexare ca nu poate fi alaturi de familie
- se simte inutila

8. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

 DIAGNOSTIN DE NURSING: cunostinte insuficiente
 CAUZATA DE: lipsa de informare
 MANIFESTATA PRIN:
- cunostinte in ceea ce priveste ingrijirea
- nesiguranta

9. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia

 DIAGNOSTIN DE NURSING: dificultatea de a participa la activitati religioase
 CAUZATA DE: spitalizare si interventie chirurgicala
 MANIFESTATA PRIN: mobilitate redusa dupe interventia chirurgicala
 Obiective: pacienta se prezinte o durere diminuata in decurs de 3 ore, sa beneficieze de un
mediu de siguranta fara accidente si a-si satisface nevoile in functie de starea de sanatate

46
  PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTEI F.V.
Diagnostic de nursing
Problema
Alterarea starii de confort,
prin durere. Se manifesta
prin facies palid, ochii
incercanati si diaforeza.
Dificultati in a se odihni,
se manifesta prin
insomnie.
Alterarea tegumentului
prin prezenta plagii
operatorii.
Diminuarea mobilitatii
Obiective Interventi Interventii Evaluare
i delegate
Autonome
Pacienta va avea durere I-am explicat pacientei sa-si Am adm. pacientei Peste 1 h, pacienta nu a
ameliorata peste 1h. caute pozitia cea mai buna, in calmante ale durerii: mai prezentat dureri de
Pacienta nu va mai avea care sa nu prezinte durere. Algocalmin 1 f. de 2ml intensitate mare la nivelul
dureri peste 2 zile. i.m., 1 - 0 - 1 . plagii, iar dupa 2 zile nu a
mai prezentat deloc.
Stabilirea unui orar de I-am recomandat pacientei I-am adm. Diazepam 1 f./zi, Pacienta se odihneste
somn: pacienta sa daca poate sa faca plimbari de l0 mg seara, noaptea si are un somn
doarma 7h pe noapte, fara in timpul zilei. Am asigurat Fenobarbital 1 f./zi de 15 linistit.
treziri noaptea si fara conditii optime de mg seara.
sedative. microclimat.
Pacienta nu va prezenta Am explicat pacientei Am facut toaleta plagii cu Dupa 4 zile postoperator,
complicatii la nivelul importanta pastrarii betadina. Am tamponat pacienta prezinta
plagii operatorii. tegumentului curat la plaga cu tampoane sterile, tegumente integre, curate
nivelul plagii si protejarea ei. apoi am pansat plaga. si fara complicatii.
Dupa 4 zile am scos tubul
de dren. Am ajutat medicul
la scoaterea firelor.
Pacienta sa aiba tonusul Am planificat un program de Pacienta prezinta un tonus
47
manifestata prin
dificultatea schimbarii de
pozitie
Perturbarea imaginii se
manifesta prin anxietate,
pierderea imaginii de sine.
Deficit de cunoastere
despre auto-ingrijire.
muscular normal si forta
musculara pastrata
Pacienta nu va mai fi
anxioasa peste 3 zile.
Pacienta va avea o imagine chirurgicale si eficacitatea
de sine pozitiva, in decurs
de 3 zile.
Pacienta va intelege
toate restrictile
privitoare la dieta,
controlul durerii
si a efortului fizic, cat
si la limitarea activitatii
sexuale.
exercitii, in functie de muscular normal si forta
capacitatea pacientei. Am musculara este pastrata.
participat zilnic la
mobilizarea pacientei
postoperator, prin miscari
pasive si apoi active.
I-am explicat pacientei Pacienta si-a recapatat
necesitatea interventiei echilibrul psihic dupa 3
zile. Pacienta s-a adaptat
ei, am incurajat-o cu privire traumei chirurgicale.
la actul operator. Am
discutat cu pacienta pentru
inlaturarea ideii mutilante.
Am rugat-o sa evite frigul si
efortul.
I-am explicat pacientei Auto-administrarea de Pacienta a luat la
necesitatea respectarii unor calmante pentru controlul cunostinta despre auto-
restrictii, cum ar fi: regim durerii. ingrijirea la domiciliu.
alimentar bogat in proteine,
limitarea efortului fizic la
muncile grele in gospodarie
timp de 1 luna si interdictia
48
raportului sexual timp de 2
luni.

49
 Epicriza

Pacienta F.V in varsta de 48 de ani se internreaza cu diagnosticul de fibrom

uterin cu hemoragie in data de 12.01.2016. Boala actuala a debutat in urma cu 6 luni,
cu sangerari, motiv pentru care pacienta a solicitat un consult de specialitate. De
aproximativ 3 luni , pacienta prezinta sangerari. Tot in urma cu 3 luni, este sub tratament
cu Orgametril, sub care simptomatologia nu remite. Se face interventia chirurgicala
in data de 13.01.2016 , se practica histerectomie subtotala , cu anexectomie stanga.
Se indica postoperator: Mialgin If. Glucoza 5 %3 x500 ml, Ser fiziologic 500
ml, Diazepam If, am explicat pacientei importanta pastrarii tegumentului curat la nivelul
plagii si protejarea ei.
Dupa interventia chirurgicala la aproximativ o ora nu prezinta dureri de intensitate
mare la nivelul plagi, iar dupa 2 zile nu a mai prezentat deloc dureri. Pacienta se odihneste
bine noaptea si are un somn linistit, s-a facut toaleta plagii de cate ori a fost nevoie si
dupa 6 zile am ajutat medicul la scoaterea firelor.
Se externeaza cu stare generala buna, pacientei i s-au explicat necesitatea unor
restrictii cum ar fi:
- regim alimentar bogat in proteine
- limitarea efortului fizic la muncile grele din gospodarie timp de o luna
si interdictia raportului sexual timp de 2 luni.

50
 TABEL CU MEDICATIE

MEDICATIE MOD DE CALEA DE DOZA DOZA ACTIUNE

PREZENTARE ADM1NISTRARE UNICA TOTALA

MIALGIN Fiola 2ml i.v 1 1 Sedativ

GLUCOZA 5% Flacon 500ml i.v 2 6 Nutritie parenterala

DIAZEPAM Comprimat 10mg orala 1 2 Sedativ

SER FIZIOLOGIC Flacon 500ml i.v 1 1 Nutritie parenterala

FENOBARBITAL Fiola 2ml i.v 1 3 Sedativ

ALGOCALMIN Fiola 2ml i.v 1 6 Calmant

CLEXAN Fiola 40 mg i.v 1 1 Anticoagulant

51
 EXAMENE DE LABORATOR Valori normale
Glucoza 101 mg./dl. 65 - 120mg/dl
Uree 26,6 mg/dl. 15,0-45,0mg/dl
Creatinina 7 mg./dl. 6-l,3mg/dl
T.G.O. 19 U/L. 15-50U/L
T.G.P. 31U/L. 15-65U/L
Fibrinogen 492mg. % 180-350%
APTT 40,1" 26-36"
Hemoglobina 6,5g% 10,5- 13 g%
Hematocrit 26,5 % 35 - 74 %
Leucocite 6400/mm3 4000-
100000/mm3
Ts 2'40"
Tc 2'55"
SUMAR DE URINA REZULTAT
Acid ascorbic Negativ
Bilirubina Negativ
Corpi cetonici Negativ
Glucoza Negativ
PH 6
Proteine Negativ
Urobilinogen Negativ
Nitriti Negativ
Densitate urinara 1010
EXAMENUL SECRETIEI
VAGINALE Trichomonas - micoza
EXAMEN CITOLOGIC Babes Papanicolau: frotiu de tip II - celule
superficiale, intermediare, rare celule metaplazice
imature si mature;
infiltrat inflamator redus Candida - negativ;
flora bacteriana - coci.

52
 INTERVENTII CONSTANTE EVALUARE
-asigur conditii de mediu :microclimat Interventiuile propuse au fost realizate
corespunzator(temperatura,luminozitate,umiditate) fiind satisfacute nevoile fundamentale
-asigur lenjerie curata de pat si corp ale pacientului
-asigur ingrijirile igienice si supraveghez pacientul
-masor functiile vitale si vegetative
-observ tegumentele si mucoasele
-apreciez comportamentul
-recoltez produse biologice si patologice
-pregatesc pacientul pentru investigatii si
tratament
-asigur un regim de viata echilibrat , cu
respectarea orelor de somn si a regimului
alimentar
-asigur alimentatia pacientului si observ apetitul si
aparitia unor eventuale
simptome:greturi,varsaturi,dupa alimentatie
-administrez tratamentul prescris
-pregatesc psihic si fizic pacientul pentru
investigatii
-aplic masuri de prevenire ale infectiilor
nosocomiale: curatenie, dezinfectie, sterilizare,
izolare, purtarea echipamentului de
protectie,respectarea circuitelor functionale
-educ pacientul privind ingrijirile ulterioare la
domiciliu
-efectuez vizita medicala impreuna cu medicul

53
CAZUL II

54
  NUMELE: I.
 PRENUMELE: A.
 VARSTA: 53 de ani, sex feminin
 NATIONALITATE: romana
 DOMICILIU : Buzau
 RELIGIA: ortodoxa
 OCUPATIA: muncitoare
 STARE CIVILA: casatorita, mama a doi copii
 DOMICILIUL: judetul Buzau, Sat Vernesti
 DATA INTERNARII: 09.02.2015
 DATA EXTERNARII: 16.02.2015
 MOTIVELE INTERNARII :
- menoragie de 5 - 6 luni;
- aparitia formatiunilor tumorale hipogastrice.
 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Polifibromatoza uterina, complicata
cu hemoragie.
 ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: neaga
 ANTECEDENTE PERSONALE:
- apendicectomie la 16 ani;
- HTA forma medie;
- insuficienta cardiaca - de la 43 de ani, tratata cu Atenolol, Digoxin,
Captopril;
- menarha la 18 ani;
- ciclu menstrual regulat la 28 de zile, cu durata de 3 - 4 zile, dar cu
flux crescut de 5 - 6 luni;
- sarcini = 2, nasteri = 2, avorturi = 0.
 CONDITII DE VIATA SI MUNCA: corespunzatoare.
 COMPORTARE FATA DE MEDIU: orientata temporo-spatiala.
 ISTORICUL BOLII:
- boala a debutat insidios, de circa 5 luni, prin menoragie din ce in
ce mai abundenta si aparitia unei formatiuni tumorale
hipogastrice
- se prezinta la Sectia de Ginecologie pentru diagnostic si tratament
de specialitate.
 EXAMEN CLINIC GENERAL
• G = 78kg;
• I = 165 cm;

55
 - tegumente si mucoase: normal colorate;
- tesut celular subcutanat: normal reprezentat;
- sistemul ganglionar superficial: nu se palpeaza;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistemul osteo-articular: integru, mobil;
- aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate
pulmonara;
- aparat cardio-vascular: 140/70mm Hg; P:90 b/min
- aparat renal: loji renale libere, Giordano negativ.

 EXAMEN LOCAL DE SPECIALITATE

- abdomen suplu, elastic, participa la miscarile respiratorii,
nedureros;
- organele genitale externe de multipara;
- la examenul cu valve: vagin cu pereti supli, col de multipara, pe
baza posterioara o zona eroziva semilunara, nu pierde sange in
timpul examinarii;
- la tuseu vaginal: vulva, vagin - suple, elastice; col in butoias,
oriental spre dreapta, formatiune tumorala cat un grapefruit, ce face corp comun cu
uterul, contur policiclic,consistenta ferma, mobila, nedureroasa;
Anexele nu se palpeaza.
 INTERVENTII CHIRURGICALE: 10.02.2015
- se face chiuretaj uterin;
- se practica anestezie i.v. cu Mialgin ½ f., Algocalmin ½ f., Diazepam ½
f. si anestezie locala cu Xilina 1 %;
- interventie bine suportata;
- in urma diagnosticului de polifibromatoza uterina complicata cu
hemoragie, se practica histerectomie subtotala, cu anexectomie
bilaterala;
- postoperator se indica Mialgin fiole;
- intraoperator se indica Fentomyl fiole;
- sutura bontului cervical cu fire separate de catgut;
- se face toaleta cavitatii abdominale si controlul hemostazei.
Am urmarit functiile vitale ale pacientei in timpul operatiei, cat si

56
postoperator, deoarece dau date privind aparitia unor complicati.
Data T.A. R. P. Diureza Temperatura Observatii
0
11.02.2015 120/70 18' 78' 800ml 36,8 C -dureri postoperatorii
-tub de dren: 100ml
0
12.02.2015 135/80 18' 70' 1000ml 37,7 C -abdomen meteonzat
-se suprima sonda Foley
-tub de dren: 50ml
13.02.2015 140/70 18' 78' 2000ml 37 °C -tub de dren: Ø

 INGRIJIRI POSTOPERATORII
- pacienta a fost tinuta sub observatie restul zilelor, pana la
externare;
-pacienta prezinta o stare buna;
- pacienta s-a degajat a doua zi postoperator; tot atunci a inceput
alimentatia per os cu lichide, supe strecurate, branza de vaci,
carne fiarta;
- a treia zi postoperator am ajutat pacienta sa se ridice din pat si sa
faca miscari treptate, fara sa oboseasca;
- in urma interventiei chirurgicale, pacienta prezinta o stare
generala buna;
Postoperator se administreaza:
• Glucoza 5 %, 2 x 500 ml;
• Ser fiziologic 2 x 500 ml;
• Mialgin 1 fiola;
• Diazepam 1 fiola;
• Algocalmin 1 fiola.
CULEGEREA DE DATE PRIVIND CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

- pacienta prezinta torace normal conformat, care participa simetric la
miscarile respiratorii;
- frecventa respiratorie, datorita stari postnarcotice, este de 23
respirati/min.;
- ritmul respirator este regulat;
- amplitudinea respiratiei este superficiala;

57
- pulsul = 90 pulsatii/min., TA = 140 / 70 mmHg;
- tegumente palide
- alimentatia se imbogateste treptat cu ciorbe sau supe de zarzavat, iar
dupa primul scaun s-a introdus paine prajita, branza de vaci, smantana,
iaurt, carne fiarta;
- alimentatia devine bogata si vitaminizanta.

2. Nevoia de a elimina
- eliminarea urinei se face spontan, nedureros, cu o frecventa de 6
mictiuni pe zi, de culoare galbena, cu aspect clar;
- diureza este cuprinsa intre 1800 - 1900 ml / 24h;
- pacienta a prezentat metroragie in cantitate de 100 ml, din cauza careia
s-a manifestat prin sete, tegumente si mucoase uscate, pliu cutanat
persistent.

3. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

- aparat locomotor integru si mobil;
- ii permite pacientei o independenta totala in ceea ce priveste miscarea,
ca amplitudine si mobilitate articulara;
- acum capacitatea de miscare este redusa si prezinta oboseala, slabiciune
fizica;
- postoperator, pacienta adopta o postura de decubit dorsal cu capul
intors intr-o parte; isi schimba singura pozitia in pat.

4. Nevoia de a dormi si a se odihni

- inainte de internare, pacienta avea un somn linistit, adormea usor,
durata somnului era de 7 - 8 ore pe noapte, obisnuia sa doarma si in
timpul zilei 1-2 ore, dupa orele de program de la serviciu;
- cu ocazia internarii, durata somnului s-a redus la 4 ore pe noapte, seara
adoarme greu, somnul ii este agitat si se gandeste mereu la consecintele
actului operator.

5. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

58
 - pacienta se imbraca adecvat cerintelor si circumstantelor;
- acum necesita ajutor, deoarece este slabita dupa pierderile de sange prin
metroragie si actul operator:
6. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
- pacienta este afebrila;
- dupa interventia chirurgicala prezinta subfebrilitate, dar dupa doua zile
temperatura revine la limitele fiziologice.

- Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele integre

-pacientei ii place sa fie tot timpul curata;

- acum prezinta dificultati in a-si efectua singura igiena, necesitand
ajutor;
- tegumentele sunt palide datorita metroragiei indelungate;
- dupa actul chirurgical, pacienta prezinta o plaga operatorie in regiunea
abdominala;
- pacienta necesita pansament steril timp de 3 zile, schimbat zilnic;
- in primele doua zile postoperator, necesita toaleta organelor genitale
externe la pat;
- a treia zi, pacienta este capabila sa-si realizeze singura ingrijirile
igienice;
- in fosa iliaca dreapta prezinta un tub de dren adaptat la o punga
colectoare.

8. Nevoia de a evita pericolele

- pacienta este prudenta, nu ii place sa riste prea mult, stie sa evite pe cat
posibil pericolele;
- este anxioasa, ii este teama de complicatii si neoplasm.
-
9. Nevoia de a comunica
- pacienta are o fire sociabila;
- ii place sa dicute cu celelate paciente din salon;

- intretine bune relatii cu sotul;

59
 - si-a exprimat sentimentele in legatura cu problema sa.

10 Nevoia de a-si practica religia

- pacienta este de religie ortodoxa;
- acorda o importanta deosebita respectarii intimitatii si politetii;
- se roaga in fiecare seara pentru familie;
- cand are timp, merge la biserica.

11. Nevoia de a fi util

- pacienta este multumita de realizarile sale, atat profesionale, cat si

familiale;
- doreste sa se insanatoseasca repede, pentru a se ocupa de ingrijirea
sotului si a copiilor;

12. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

- pacienta este interesata sa afle cat mai multe despre evolutia
postoperatorie si despre ce ar putea si ce nu ar putea sa faca dupa
externare.
In urma studierii datelor, am stabilit nivelul de independenta - dependenta cu
remarcarea urmatoarelor nevoi alterate :
- nevoia de a respira si a avea o buna circulatie;
- nevoia de a bea;
- nevoia de a fi curat si de a pastra tegumentele integre.

60

Diagnostic de nursing
Problema
Alterarea starii de confort
manifestata prin facies
palid, diaforeza, stare
generala alterata.
Risc de aparitie a
complicatiilor la
nivelul plagii
operatorii.
Deshidratare (alterarea
starii generale prin
PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTEI I.A.
Obiective Interventii autonome
Pacinta va avea durerile I-am asigurat pacientei o
ameliorate peste 1h. pozitie buna, in care nu va
Pacienta nu va mai pre mai prezenta durere.
zenta dureri peste 2 zile.
Pacienta nu va prezenta Am explicat pacientei cat
complicatii la nivelul este de importanta pastrarea
plagii. tegumentelor curate la
nivelul plagii. Cat timp
pacienta a fost in narcoza, am cu pansament uscat
mentinut o igiena riguroasa
la nivelul plagii si in jurul ei.
Pacienta va avea tegu – Am facut bilantul
mentele si mucoasele lichidelor intrate si
61
Interventii delegate
Am adm. pacientei
Algocalmin 1f. de 2ml, i.m.
1-0-1.
La indicatia medicului
am adm. si Fortral 1f.
i.m.
Am facut toaleta plagii
cu betadina,de 2
ori/zi, dupa care am
pansat-o
protector.
Dupa 5 zile, i-am scos
tubul de dren,.i am
izolat bine plaga.
Am ajutat medicul sa
scoata firele.
La indicatia medicului am
montat perfuzie cu Glucoza
Evaluare
Peste 1 h pacienta nu mai
prezinta dureri la nivelul
plagii. In 24h durerea a
cedat in intensitate Dupa
2 zile pacienta nu mai
prezinta durere.
Dupa operatie pacienta
va prezenta tegumente
integre, fara sa apara
complicatii.
Dupa 12h pacienta este
hidratata corespunzator;
deshidratare) si perturbarea
echilibrului hidro-
electrolitic.
Alimentatie inadecvata
prin deficit, datorita
interventiei chirurgicale,
manifestata prin greata si
varsaturi, datorita
anesteziei.
curate eliminate; am
in decurs de 6h. Pacienta monitorizat functiile
va fi echilibrata hidro- vitale.
electrolitic.
La 4 zile de la operatie La iesirea din narcoza am
pacienta se va putea supravegheat varsaturile, am
alimenta sj hidrata obs.aspectul, mirosul si
normal. cantitatea. Am asezat
pacienta cu capul intr-o
parte, fara perna pentru a
impiedica aspirarea
varsaturilor.
62
5%, 1500 ml, 60 pic./min.
Pana la iesirea din narcoza i-
am umezit buzele cu ceai
amar, apoi am hidratat-o
conform indicatiilor
medicului,iar dupa 3 zile
pacienta a reluat treptat
alimentatia diversificata.
va avea
tegumentele ,mucoasele
curate.
Dupa 2h pacienta nu mai
are varsaturi. Dupa 24h
s-a hidratat si alimentat
normal, fara sa prezinte
semne de deshidratare.
 Epicriza

Pacienta I.A in varsta de 53 de ani se interneaza in data de 09.02.2015

examen de specialitate . Pacienta prezinta de aproximativ 3 luni menoragie .
Se interneaza cu diagnosticul de polifibromatoza uterina, complicata cu
hemoragie. In data de 10.02.2015 se intervine chirurgical, se practica histerectomie
subtotala, cu anexectomie bilaterala.
In urma interventiei chirurgicale , pacienta prezinta o stare generala buna;
postoperator se administreaza glucoza 5% 2x500; ser fiziologic 2x500; mialgin 1 fiola;
diazepan 1 fiola; algocalmin 1 fiola, i-am asigurat pacientei o pozitie buna , in care nu va
mai prezenta durere. Am explicat pacientei cat este de importanta pastrarea tegumentelor
curate la nivelul plagii. Pacienta nu va prezenta complicatii la nivelul plagii.
Dupa 4 zile pacienta prezinta o stare generala buna, i-am scos tubul de dren,
am ajutat medicul la scoaterea firelor si am izolat bine plaga.Se externeaza explicandui-se
necesitatea unor restrictii cum ar fi:
 regim bogat in proteine
 limitarea efortului fizic la muncile grele din gospodarie timp de o luna.

63
 TABEL CU MEDICAMENTE

MEDICATIE MOD DE CALEA DE DOZA DOZA ACTIUNE

PREZENTARE ADMINISTRARE UNICA TOTALA

MIALGIN Fiola 2ml i.v. 1 1 Sedativ

GLUCOZA 5% Flacon 500ml i.v. 2 6 Nutritie

parenterala
SER FIZIOLOGIC Flacon 500ml i.v. 2 2 Nutritie
parenterala
ALGOCALMIN Fiola 2ml i.m. 1 6 Calmant

DIAZEPAM Fiola 2ml i.m. 1 3 Sedativ

64
 EXAMENE DE LABORATOR Valori normale
Glucoza 80 mg./dl. 65-120mg/dl
Uree 26 mg/dl. 15,0-45,0mg/dl
Creatinina 7,5 mg./dl. 6-l,3mg/dl
T.G.O. 17 U/L. 15-50U/L
T.G.P. 33 U/L. 15-65U/L
Fibrinogen 485 mg. % 180-350%
APTT 40,1" 26-36 "
Hemoglobina 9,7 g% 11,5- 17 g%
Hematocrit 31,7% 35-74%
Leucocite 6300/mm3 4000-100000/mm3
Ts 2 '40"
Tc 1'33"
SUMAR DE URINA REZULTAT
Acid ascorbic Negativ
Bilirubina Negativ
Corpi cetonici Negativ
Glucoza Negativ
PH 6
Proteine Negativ
Urobilinogen Negativ
Nitriti Negativ
Densitate urinara 1015
EXAMENUL
SECRETIEI
VAGINALE Negativ
EXAMEN CITOLOGIC Babes Papanicolau: frotiu de tip II - sunt prezente celule
pavimentoase superficiale, intermediare, rare celule de tip
ganglionar; flora bacteriana - coci redusi.

INTERVENTII CONSTANTE EVALUARE

-asigur conditii de mediu :microclimat Interventiuile propuse au fost realizate
corespunzator(temperatura,luminozitate,umiditate) fiind satisfacute nevoile fundamentale
-asigur lenjerie curata de pat si corp ale pacientului
-asigur ingrijirile igienice si supraveghez pacientul
-masor functiile vitale si vegetative
-observ tegumentele si mucoasele
-apreciez comportamentul
-recoltez produse biologice si patologice

65
-pregatesc pacientul pentru investigatii si
tratament
-asigur un regim de viata echilibrat , cu
respectarea orelor de somn si a regimului
alimentar
-asigur alimentatia pacientului si observ apetitul si
aparitia unor eventuale
simptome:greturi,varsaturi,dupa alimentatie
-administrez tratamentul prescris
-pregatesc psihic si fizic pacientul pentru
investigatii
-aplic masuri de prevenire ale infectiilor
nosocomiale: curatenie, dezinfectii, sterilizare,
izolare, purtarea echipamentului de
protectie,respectarea circuitelor functionale
-educ pacientul privind ingrijirile ulterioare la
domiciliu
-efectuez vizita medicala impreuna cu medicul

66
67
68
Cazul III
 NUMELE: Z.
 PRENUMELE: I.
 VARSTA: 38 de ani; sex feminin
 NATIONALITATE: romana
 RELIGIE: ortodoxa
 OCUPATIA: casnica
 STAREA CIVILA: casatorita
 DOMICLIUL: sat Siriu, orasul Nehoiu, jud. Buzau
 DATA INTERNARII: 20. 03.2014
 DATA EXTERNAR1I: 28.03.2014
 MOTIVELE INTERNARII: Metroragie
 DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: Polifibromatoza uterina
 ANTECEDENTE HETERO-COLATERALE:
- nu aduc date referitore la boala
 ANTECEDENTE PERSONALE:

69
 - menarhala 14 ani;
- ciclul menstrual la 28 de zile, regulat, durata 4-5 zile, pana in
urma cu 2 luni;
- sarcini 7 ,nasteri=3 , avorturi= 4
 ANTECEDENTE PATOLOGICE:
- bolile eruptive ale copilariei,
- apendicectomie la 12 ani;
 CONDITI1 DE VIATA SI DE MUNCA:
- nu fumeaza
- nu consuma alcool;
 COMPORTARE FATA DE MEDIU: orientare temporo – spatiala.
 ISTORICUL BOLII :
Reiese ca bolnava mai bine de un an a prezentat metroragii repetate
depasite de perioada de intermitenta
 EXAMEN CLINIC GENERAL :
- G=72kg
- T=1,65
- tegumente palide
- tesut celular subcutanat :normal reprezentat ;
- sistem ganglionar superficial: nu se palpeaza ;
- sistem muscular: normotor ;
- sistemul osteo-articular: integru , mobil;
- aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate
pulmonara;
- aparat cardio- vascular: relatii normale: P=100 batai /min,T. A
=100/70 mm Hg
 EXAMEN LOCAL DE SPECIALITATE :
- abdomen suplu;
- la tuseul vaginal: col intradeschis, uter marit de volum de
consistenta fibromatoasa , dur la palpare.
ELIMINARII:
- lohii scurgere vaginala;
- diureza 1500/zi mictiuni normale

70
 - tranzit intestinal: normal
PROBLEMELE PACIENTEI
Date subiective Date obiective
• dureri abdominale T. A 100/70 mm Hg
• oboseala
• cefalee

Medicul curant pune diagnosticul de fibrom uterin sangerand si instituie

tratament cu :
• Indometacin supozitoare 2/zi
• Diazepam seara
A doua zi se practica histerectomie subtotala ismica interaxiala.
 EXAMEN RADIOLOGIC :
- uter marit de volum de consistenta fibromatoasa
 INTERVENTIA CHIRURGICALA: 21.03.2014
- se face chiuretaj uterin ;
- asistenta pregateste medicatia pentru anestezie;
- se face histerectomie subtotala ismica interaxiala;
- se face toaleta cavitatii abdominale si controlul hemostazei.

 INGRIJIRI POSTOPERATORII :

- Monitorizarea functiilor cardio-vasculare (T.A, puls,

respirator, (frecventa respiratorie, capacitatea), temperatura,
diureza).
- Se administreaza: perfuzii cu Glucoza 2x500; Ser fiziologic
500ml; antialgice.
- Se incepe mobilizarea dupa 48 de ore;
- Dupa 48 de ore se reinstaleaza tranzitul intestinal.
CULEGEREA DE DATE PRIVIND CELE 14 NEVOI
FUDAMENTALE

1. Nevoia de a bea si a manca:

71
- alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ datorita regimului impus de
medic;
- nu prezinta proteza dentara,masticatia fiind usoara;
- cavitatea bucala integra, mucoasa bucala umeda, de culoare roz;
2. Nevoia de a evita pericolele:
- probabilitatea de alterare a integritatii fizice si psihice datorita durerii
manifestate prin risc de complicatii;
- dureri lombare si pelvine .

3. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea :

- insuficienta de cunoastere datorita lipsei surselor de informare
manifestate prin cerere de informatie.
4. Nevoia de a dormi si a se odihni:
- somnul neodihnitor datorita mediului spitalicesc;
- deprinderi inainte de culcare: lectura

5 Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie:

- frecventa respiratorie este de 16 respiratii/minut;
- respiratia este linistita , zgomote normale;
- pacienta are puls de 79 pulsatii /minut si T.A= 110/70 mm Hg;
- tegumentele sunt calde, de culoare roz.

6. Nevoia de a elimina :
- scurgerea vaginala manifestata prin metroragie
7. pacienta avea o diureza normala de 1500ml/24 de ore
Nevoia de a fi curat, ingrijit, a-si proteja tegumentele si mucoasele integre:
- pacienta este foarte interesata de a fi curata si ingrijita, de obicei isi
efectueaza toaleta singura;
- dupa 5 zile plaga este curata, iar tegumentele normale colorate .

72
PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTEI Z.I.

Diagnostic de nursing Obiective Interventii autonome Interventii Evaluare

delegate
Problema Pacienta sa aibe o toaleta Repaus la pat toaleta Gluconolactat de Ca si Mg Dupa 24 de ore bolnava
Nevoia de a elimina corespunzatoare si sa aiba locala, urocultura, If/zi, Biseptol, pierde sange vaginal este
Pacienta pierde sange o diureza corespunzatoare hidratare corespunzatoare Fitomenadiona f 1/zi hidratata corespunzator
vaginal si elimina o urina calitativ
necorespunzatoare din
punct de vedere calitativ
Pacienta pierde sange Pacienta sa fie Pansament local steril Piafen 2/zi Pacienta are o stare
vaginal si are ameteli supravegheata si sa i se supravegherea functiilor generala buna
cand se ridica calmeze durerile, exista vitale, punga cu gheata pe
riscul de complicatii abdomen
Pacienta simte o greutate Pacienta sa fie echilibrata Dieta hidrica, Glucoza 500ml Ser Dupa 12 ore pacienta se
in respiratie hidroelectrolitic administrare lichide fiziologic 500ml alimenteaza si hidrateaza
singura, respectand
regimul hidric.
Pacienta in primele 6 Pacienta sa fie imbracata Am ajutat bolnava sa se Pacienta are lenjerie
ore de la interventie nu curat imbrace curata
poate sa se imbrace

73
singura
Pacienta nu poate sa-si Pacienta sa fie curata , Toaleta partiala la pat Schimbarea pansamentului Toaleta sa efectuata de 2
efectueze ingrijirile toaleta plagii ori /zi
igienice

74
 Epicriza

Pacienta Z.I in varsta de 38 de ani se interneaza in data de 20.03 2014 cu

diagnosticul de polifibromatoza uterina.
Boala a debutat in urma cu un an prezentand metroragii repetate despartite de
perioada intermitenta.
A doua zi se practica histerectomie subtotala istmica interaxiala. Postoperator
in prima zi pacienta prezinta o stare generala buna , diureza normala, i se administreaza:
Polivitamine, Glucoza, Ser fiziologic.
Se externeaza in data de 28.03.2014 cu stare generala buna, explicandu-se
pacientei unele restrictii cum ar fi:
- limitarea efortului fizic la muncile grele din gospodarie ;
- regim alimentar.

75
 TABEL CU MEDICATIA

MEDICATIE MOD DE CALEA DE DOZA UNICA DOZA ACTIUNE

PREZENTARE ADMINISTRARE TOTALA

Glucoza 5% Flacon 500ml i.v 1 8 Nutritie

parenterala

Ser fiziologic Flacon 500ml i.v 1 4 Nutritie

parenterala

Gluconat de calciu Fiola 10ml i.m 1 5 Antialergic

Fitomenadiona Fiola 10ml i.m 1 5 Antihemoragic

Indometacin Supozitoare Intra rectal 1 10 Antiinflamator

50mg nesteroidian

Diazepam Comprimate Per os 1 5 Sedativ

10mg
Piafen Comprimate Per os 1 8 Analgezic
500mg
Biseptol Comprimate Per os 1 5 Bacteriostatica
480mg

76
 EXAMENE DE LABORATOR VALORI NORMALE

Hemoglobina ll,8gr% 11,5-17 g%

Hematocrit 39% 35-74%

Leucocite 5600 mm 4000-100000/mm

Creatinina 0,8mg 0,6-l,3mg/dl

Fibrinogen 420 mg % 180-350%

SUMAR DE URINA REZULTAT

Acid ascorbic negativ

Bilirubina negativ

Corpi cetonici negativ

Glucoza 6

PH negativ

proteine negativ

Nitriti negativ

Densitate urinara 1010

EXAMENUL SECRETIEI negativ

VAGINALE

EXAMENUL Babes Papanicolau: frotiu de tip II sunt prezente celule

CITOLOGIC pavimentoase superficiale, intermediare.

77
 INTERVENTII CONSTANTE EVALUARE
-asigur conditii de mediu :microclimat Interventiuile propuse au fost realizate
corespunzator(temperatura,luminozitate,umiditate) fiind satisfacute nevoile fundamentale
-asigur lenjerie curata de pat si corp ale pacientului
-asigur ingrijirile igienice si supraveghez pacientul
-masor functiile vitale si vegetative
-observ tegumentele si mucoasele
-apreciez comportamentul
-recoltez produse biologice si patologice
-pregatesc pacientul pentru investigatii si
tratament
-asigur un regim de viata echilibrat , cu
respectarea orelor de somn si a regimului
alimentar
-asigur alimentatia pacientului si observ apetitul si
aparitia unor eventuale
simptome:greturi,varsaturi,dupa alimentatie
-administrez tratamentul prescris
-pregatesc psihic si fizic pacientul pentru
investigatii
-aplic masuri de prevenire ale infectiilor
nosocomiale: curatenie, dezinfectii, sterilizare,
izolare, purtarea echipamentului de
protectie,respectarea circuitelor functionale
-educ pacientul privind ingrijirile ulterioare la
domiciliu
-efectuez vizita medicala impreuna cu medicul

78
79
Anexe

80
 Histeroscopia

Histeroscopia este o procedura medicala minim invaziva utilizata atat pentru diagnostic,
cat si pentru tratamentul unor patologi uterine, reducand astfel numarul operatiilor
chirurgicale deschise ce presupun mai multe complicatii. Actualmente aceasta tehnica
endoscopica este o metoda diagnostica si operativa de baza in ginecologie.

Histeroscopia diagnosticata permite o clasificare precisa a fibroamelor submucoase, in

ceea ce priveste marimea, numarul si localizarea, ceea ce permite apoi rezectia acestora,
fiind procedura de prima intentie in aceste cazuri. Rezectia sau miomectomia
histeroscopica este o metoda simpla, eficace si bine tolerata de paciente.
Histeroscopul este un instrument optic alcatuit dintr-un tub flexibil si subtire (3-8 mm)
avand la capat o sursa de lumina si o camera video, cu un diametru redus ce poate trece
prin colul uterin si astfel permite vizualizarea si evaluarea cavitatii uterine. Majoritatea
dispozitivelor permit si introducerea de instrumente pentru interventiile chirurgicale
intrauterine (micro-foarfece, electrocauter).
Interventia e destul de usor de realizat si poate fi efectuata chiar si intr-un cabinet medical.
Pentru indicatiile insa mai serioase se prefera efectuarea histeroscopiei intr-un spital.
Dureaza de la 5 minute pana la 1 ora depinzand de patologie si daca se intervine
chirurgical.De multe ori, chiar si femeile care nu mai doresc o viitoare sarcina, nu vor sa li

81
se extirpe uterul din diferite motive.
Avantajele histeroscopiei:
–timp de spitalizare si de recuperare redus (dupa majoritatea interventiilor femeile pot
reveni la activitatile obisnuite in aceasi zi)
- nedureroasa (se resimte un disconfort usor), neiradianta, minim-invaziva
–mai putina medicatie antialgica post-interventie
–prevenirea operatiilor chirurgicale deschise.
Riscurile asociate procedurii sunt minime:
- durere in timpul proceduri
- hemoragie
- infectie
–leziuni ale colului uterin
- perforarea uterului si organelor vecine
- sinechie uterine postprocedura si infertilitate
- reactie la medicatie
Histeroscopia se prefera a fi facuta cam la 10 zile dupa menstruatie (cand cavitatea uterului
este mai usor de evaluat) si presupune o anumita pregatire inainte de interventie: cu 48 de
ore inainte nu trebuie folosite tampoane intravaginale, dusuri intravaginale, nu trebuie avut
contact sexual.
Medicul va trebui sa fie instiintat de:
–posibilitatea unei sarcini incipiente
–alergiile eventuale atat la anestezice cat si la tipul de lichid folosit pentru destinderea
uterului
–-medicatia de fond pentru alte boli (aspirina, anticoagulante orale)
–infectiile ginecologice tratate in ultimele 6 saptamani
In timpul histeroscopiei si dupa unele paciente pot avea stari de greata, dureri de cap,
disconfort pelvin, sangerari vaginale. Medicul va prescrie pentru aceasta simptomatologie
medicatia necesara. Se recomanda evitarea contactului sexual de la o saptamana la mai
multe depinzand de tipul interventiei.
Contraindicatii: nu este indicata in sarcina sau in prezenta unei infectii vaginale sau
urinare.

Inainte de manevra:

82
- Investigatii necesare:
- examen citologic Papanicolau efectuat in ultimele 12 luni
cultura col uterin
- hemoleucograma, transaminaze, glicemie, creatinina, APTT
- serologie boli transmisibile: HBs, HCV, HIV, VDRL
- excluderea din tratament a aspirinei si medicamentelor antiinflamatorii cu doua
saptamani inainte de operatie

- pacienta nu mananca si nu bea nimic cu 6 ore inainte de operatie (in cazul folosirii
anesteziei generale)
- pacienta completeaza corect "fisa de consimtamant" dupa citirea informatiilor si
clarificarea eventualelor nelamuriri
- pacienta anunta medicul despre prezenta unor boli generale si despre tratamentele pe
care le urmeaza
- pacienta anunta medicul anestezist daca poarta lentile de contact sau proteza dentara.

Dupa efectuarea histeroscopiei:

- dupa histeroscopie se poate utiliza medicatie antiinflamatorie, in scopul preveniri
dureri.
- medicul poate administra un antibiotic in timpul proceduri, pentru a preveni infectia
- pacienta ramane monitorizata o scurta perioada de timp dupa trezirea din anestezie;
de regula poate fi externata in aceeasi zi;
- pacienta urmeaza tratamentul eventual prescris, in dozele si pe durata specificata;
- pacienta poate manca si bea atunci cand doreste, chiar imediat dupa trezirea din
anestezia generala;
- se evita baile fierbinti, folosirea tampoanelor intravaginale, efortul fizic si sportul
timp de o saptamana (histeroscopie diagnostica) sau o luna (histeroscopie operatorie)
de la operatie;
- toaleta generala si locala sunt permise din prima zi postoperator (apa si sapunul ajuta
la vindecare);

Pacienta trebuie informata ca:

- prima menstruatie va surveni la un interval normal si poate fi mai abundenta
sau mai prelungita decat de obicei;
- postoperator poate persista o durere de intensitate redusa;
- este normala aparitia unei scurgeri vaginale sero-hemoragice;
- nu este recomandat sa conduca masina in ziua interventiei;
- majoritatea pacientelor pot sa isi reia activitatea obisnuita a doua zi dupa
interventie, rareori necesitand 1-2 zile de refacere (dupa histeroscopia operatorie);
- viata sexuala se poate relua dupa 5-7 zile , daca histeroscopia a fost

83
 diagnosticata; in cazul celei operatorii, in functie de indicatia medicului (de regula,
dupa o luna de la interventie).

- simptomele care necesita consult medical imediat: febra peste 38, durere intensa care nu
cedeaza la calmante, sangerare abundenta persistenta.

TEHNICA DE LUCRU A ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA

POSTOPERATORIE

Perfuzia
Definiţie :
reprezintă introducerea pe cale parenterală picătură cu picătură a unor substanţe
medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitică şi volemică a organismului.
Scop:
-hidratarea şi mineralizarea organismului;-administrarea medicamentelor la care se
urmăreşte efectul prelungit;-depurativ, diluând şi favorizând excreţia din organism a
produşilor toxici;-completarea proteinelor sau a unor componente;-alimentarea pe
cale parenterală

Materiale:

-dezinfectante: alcool iodat, mănuşi pentru puncţia venoasă: garou, ac de

puncţie/branulă,perfuzor, soluţie de perfuzat,comprese sterile, 1-2 seringi, romplast.

Pregătirea pacientului :

-psihic: se informează pacientul asupra scopului puncţiei-fizic: pentru puncţia de la venele

braţului şi antebrat se informează pacientul asupra scopului puncţiei
-fizic: pentru puncţia de la venele braţului şi antebraţului
•Se aşează pacientul într-o poziţie confortabilă atât pentru el cât şi pentru asistentă(decubit
dorsal)

84
•Se examinează calitatea şi starea venelor, se aşează braţul pe perniţă şi muşama în
abducţie şi extensie maximă.

Execuţia:

Spălare pe mâini, îmbrăcarea mănuşilor sterile,se pregăteşte soluţia de perfuzat: se desface

perfuzorul şi se încheie prestubul, se montează la soluţia de perfuzat şi se lasă lichidul să
circule prin tub pentru îndepărtarea aerului.
-se alege vena, se aplică garoul, se dezinfectează locul de la centru în afară. Se introduce
acul sau branula în venă, se scoate garoul, se ataşează tuburile, se deschide prestubul şi se
fixează rata de flux la 60 picături/min
-administrarea unei perfuzii se termină când în pungă sau în flacon au mai rămas 10 ml
soluţie.
-se menţine locul de perfuzie (branula) acoperindu-se cu comprese sterile.Se schimbă
pansamentul la 24 ore şi se inspectează zona pentru a depista o eventuală inflamaţie.
-la sfârşitul perfuziei se exercită o presiune asupra venei cu un tampon şi se retrage acul în
direcţia axului venei. Se aşează pacientul comod.

Incidente/Accidente:

-hiperhidratarea se combate prin reducerea ritmului sau prin întreruperea perfuziei;

-embolia gazoază prin pătrunderea aerului în venă;
-revărsarea lichidului în ţesuturi perivenoase care pot da naştere la flebite sau necroza
tesuturilor;
-coagularea sângelui pe ac sau canulă;
- extravazarea soluţiei în afara venei şi tumefierea dureroasă a zonei;
- infecţia locală detectată prin semne inflamatorii locale: eritem, durere, căldură locală,
tumefacţie şi lezarea funcţiei segmentului respectiv;
- edemul pulmonar acut prin hiperhidratare în cazul în care nu se calculează corect
numărul de picături pe minut şi nu se respectă timpul de perfuzare.

85
Reorganizarea locului de munca
Se colecteaza imediat recipientele goale, aparatul de perfuzat se arunca si se
indeparteaza stativele portabile. Se noteaza in foaia de temperatura data, cantitatea de
lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.

86
 CONCLUZII

In urma elaborarii lucrarii de fata, reiese ca fibromul uterin este o boala ce pune
probleme majore organismului uman, de aceea, in activitatea noastra, noi, asistentele medicale,
trebuie sa dam dovada de o conduita corecta in ingrijirea si educatia bolnavelor.
Astfel, responsabilitatile esentiale ale asistentei medicale sunt de a promova pastrarea
sanatatii si inlaturarea suferintei.
Respectul de viata, de demnitatea umana si fata de drepturile omului, fac parte din
ingrijirea medicala, iar aceasta nu trebuie sa fie influentata de considerente privind
nationalitatea, religia, culoarea, varsta, sexul, opiniile politice sau statutul social.
Asistenta medicala acorda ingrijiri pentru sanatatea individului, familiei si
colectivitatii, coordonandu-si activitatea impreuna cu alte persoane ce muncesc in alte
discipline din domeniul sanatatii.
Asistenta medicala are rolul de a observa modificarile survenite pacientului,
modificari care trebuie raportate medicului, notarea zilnica in foaia de observatie a
parametrilor fiziologici, recoltarea de produse biologice si patologice, aplicarea masurilor de
tratament igieno - dietetic.
Asistentei medicale ii revine datoria de a asigura conditii favorabile, aerisirea zilnica a
salonului, schimbarea lenjeriei de pat si de corp, de cate ori este necesar, intocmirea unui plan
de ingrijire, administrarea tratamentului indicat de medic.
In studierea cazurilor despre fibromul uterin, m-am folosit de notiunile teoretice de
specialitate, a planurilor de nursing.

87
 BIBLIOGRAFIE

1. Ancar V Ginecologie Ed. National Bucuresti 2012

2. Vartej P Ginecologie Ed. BIC ALL Bucuresti 2002
3. Crisan N Vademecum de tratamente ginecologice Ed. Medicala
Bucursti 2014
4. Stolnicu Simona Patologia colului si corpului uterin Ed. Polirom 2004
5. Curs de obstretica si ginecologie, Institutul European de Mihai Pricop
2008
6. Chiru F., Chiru G., Moraru l Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos Ed. Cison 2001
7. Mozes C Tehnica ingrijirii bolnavului Ed. Medicala Bucuresti 2006
8. Udma Florica, Stanciu Maria, Ruxanda Matilda, Gulie Ecaterina,
Iancu Elena, Fercala Elena Proceduri de nursing Ed. Ponto Constanta 2007
9. Nicolae Gh., Timofte M., Gherghina V., Iordache L Ghid de nursing OAMMR
2006

88