A

1
-3
n
.L
MINISTERUL EDUCATIEI
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
„CAROL DAVILA” ALEXANDRIA

aaP DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

CALIFICAREA PROFESIONALĂ:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

m
ai
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

n
cn
INGRIJIREA PACIENTEI
CU SARCINA EXTRAUTERINA

ei
d
ze
COORDONATOR,
Prof. OLARU GEORGETA

i
an
CANDIDAT,
PARLAN GHE. NICOLAE

c
m
ta
2024
MOTTO :

„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a

ajuta persoanele bolnave, sǎnǎtoase şi sǎ recâştige sǎnǎtatea sau sǎ-l ajute pânǎ în ultimele sale
clipe, prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacǎ ar fi avut voinţǎ, putere şi
cunoştinţele necesare sǎ îndeplineascǎ aceste funcţii, astfel încât acesta sǎ-şi recapete
independenţa cât mai repede posibil.

Asistenta medicalǎ ajutǎ bolnavul sǎ respecte prescripţiile terapeutice ale medicului. Ea

este conştiinţa celui lipsit de conştiinţǎ, dorinţa de a trǎi pentru cel ce a gândit la suicid, membru
pentru cel cǎruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a orbit de curând, mijloc de locomoţie pentru
copilul mic, încrederea pentru tânǎra mamǎ, vocea celor slabi pentru a se putea exprima.

Virginia Henderson (30 noiembrie 1897-19 martie 1996)

 ARGUMENT

Instruirea clinică în spital mi-a plăcut în toate secţiile, dar impresionată în

mod deosebit am fost în sectia ostetrica-ginecologie. Acolo am considerat că
pacientele care trec printr-o experienta grea cum este sarcina
extrauterina ,sunt persoanele care au cel mai mult nevoie de suport moral si
ingrijiri medicale.
Acolo am văzut ce înseamnă cu adevărat echipa medico -sanitară,
înţelegerea, coordonarea intervenţiilor.
Deşi mi-am dat seama că responsabilitatea ce mi-o asum este foarte mare,
cele spuse mai sus m-au convins să tratez în lucrarea mea îngrijirea pacientei cu
sarcina extrauterina.
 CUPRINS

CAP.I. DATE GENERALE DESPRE BOALĂ ..................................................pag. 5

1Prezentarea noţiunilor de anatomie şi fiziologie a aparatului genital feminin ....pag. 5

Anatomia şi fiziologia aparatului genital feminin .........
Prezentarea teoretică a sarcinii ectopice ........................
Definiţie ..............................................................................
Etiologie ...............................................................................
Patologie ..............................................................................
Simptomatologie.................................................................
Tratament ............................................................................

CAP.II. ÎNGRIJIRI GENERALE ..............................................................................10

 Supravegherea pacientului din momentul internării până la externare şi efectuarea
tehnicilor impuse de afecţiune
Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative ........................
Alimentaţia pacientului ...........................................................
Administrarea medicamentelor şi hidratarea organismului
Recoltarea produselor biologice şi patologice .......................
Pregătirea pacientului şi efectuarea tehnicilor impuse de afecctiune
Pregătirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii.........

CAP.III. ÎNGRIJIRI SPECIFICE

.....................................................................................pag36
Prezentarea cazurilor………………………………………………………….................pag.
36
Planul de îngrijire nr. 1……………………
Planul de îngrijire nr. 2……………………
Planul de îngrijire nr. 3…………………
Concluziile asupra lucrării…………….....

BIBLIOGRAFIE ..............................................................................................................
 CAP I
DATE GENERALE DESPRE BOALĂ

Prezentarea noţiunilor de anatomie şi fiziologie a aparatului genital

feminin

Anatomia şi fiziologia aparatului genital feminin

Aparatul genital feminin este alcătuit din: vagin, uter, trompe uterine şi
ovare.

Fig. 2. Aparatul genital feminin

Vaginul este organul feminin al copulaţiei. Este un canal cilindric

musculo-membranos, extensibil şi elastic de aproximativ 8 cm lungime, la
femeia adultă.
 Orificiul vaginal, extremitatea inferioară se deschide în vestibulul vaginal
şi este acoperit parţial de o membrană: himen. Extremitatea superioară se inseră
pe colul uterin formând fundul de sac vaginal, anterior, posterior, două laterale.
Fundul de sac posterior este acoperit de peritoneul recto – uterin şi formează
fundul de sac Douglas, locul unde se pot puncţiona eventualele colecţii
peritoneale.

Raporturi:
- anterior: vezica urinară şi uretra
- posterior: rectul
- superior: uterul
- inferior: perineul
Inervaţia vaginului. Este dată de plexul vegetativ hipogastric.
Examinarea cavităţi vaginale şi a porţiunii vaginale a colului se face:
- vizual – cu speculul vaginal
- digital prin tuşeu vaginal. Tuşeul vaginal permite depistarea unor colecţii
peritoneale în fundul de sac vaginal posterior (Douglas) care pot fi drenate prin
puncţia peretelui vaginal exterior.
Uterul – este un organ musculo-cavitar nepereche, de forma unui trunchi
de con, cu baza mare superior şi baza mică înglobată în porţiunea superioară a
vaginului.

Fig. 3. Uterul
 Uterul are trei porţiuni:
- corpul uterin este porţiunea superioară mai lată
- istmul uterin – porţiunea dintre corp şi col
- colul uterin – porţiunea inferioară mai strâmtă, lungă de aproximativ 3
cm, cilindric şi care se invaginează în extremitatea externă a vaginului.
Structură: uterul este alcătuit din trei tunici:
1. Tunica seroasă sau perimetru, reprezentată de peritoneu, sub care se
află ţesut conjunctiv lax
2. Tunica musculară sau miometru este formată din fibre musculare
dispuse radial, spiralat şi longitudinal
3. Tunica mucoasă sau endometru
Inervaţia uterului este dată de ramuri din plexul:
- utero-vaginal
- ovarian
Vascularizaţia uterului: este hrănit de o arteră uterină, ramură a arterei
iliace interne.

Trompele uterine
Sunt două canale musculo-membranoase având o lungime de aproximativ
10 cm. Sunt în raport cu colonul sigmoid, ansele intestinale subţiri.
Blocarea trompelor uterine este o cauză de infertilitate feminină.
Ovarul
Este glanda sexuală feminină; este o glandă pereche, mixtă cu funcţie
exocrină – produce celule sexuale feminine, ovulele şi funcţie endocrină –
secretă hormonii sexuali feminini cu rol în determinarea caracterelor sexuale
secundare feminine (estrogen, progesteron).
 Fig. 4. Ovarul

Ovarul are formă ovoidală, turtită în sens latero-medial şi prezintă:

- două feţe, medială şi laterală
- două margini – liberă şi mezoovariană
- două extremităţi tubară şi uterină.
Ovarul se dezvoltă în cavitatea abdominală la nivelul lombar, de unde
migrează în micul bazin, înainte de naştere.
Vascularizaţia ovarului: este asigurată de artera ovariană care provine din
artera ovariană şi artera uterină. Venele urmează dispoziţia arterelor.

Funcţiile sexuale feminine sunt:

- formarea şi maturarea ovulelor în ovar
- lansarea ovulului capabil de a fi fecundat, reţinerea şi dezvoltarea oului
- nidarea oului în uter
Ovarul are o dublă funcţie:
- exocrină – de producerea gametului feminin (ovulul) care prin ovulaţie
este eliminat în exterior
- endocrină, de producere a hormonilor sexuali ovarieni care trec în sânge.

Ciclul menstrual
 Ciclul ovarian începe cu prima zi a menstruaţiei şi durează 28 zile/3 zile.
Ciclul ovarian este iniţiat de faza foliculară, în care unul sau la mai mulţi foliculi
se maturizează şi apoi în aproximativ în a 14 zi, se rup şi eliberează ovulul
(ovulaţia). Ovulul este transportat prin trompă spre uter.
 CAP II
SARCINA EXTRAUTERINA

1. Definiţie

Prin sarcina extra uterina se intelege implantarea produsului de conceptie

in afara cavitatii uterine.

Etiologie

Orice piedica in migrarea oului de la ovar prin trompa pana la uter, poate
fi cauza sarcinii ectopice. Cand sarcina ectopica se intalneste in90% in trompa ,
factorii etiologici intereseaza aceasta localizare se disting:
- cauze ovulare: dezvoltari anormale ale oului, ou mare, neregulat,
modificari cromozomiale, factor spermatozoidic
 - cauze tubare: malformatii tubare congenitale,procese inflamatoare utero-
anexiale, micsorarea lumenului tubar, alterarea cililor vibratili endotubari
- cauze hormonale: deficiente ale corpului galben, ovulatie
intarziata,tratamente hormonale.
- cauze extratubare: aderente peritoneale, tumori ale trompei, inflamatii
pelvine.
Cauze contraceptive: sterilete, anticonceptionale, avorturi

Localizarea sarcinii extrauterine

Localizarea poate fi:
- Tubara – cea mai frcventa poate fi interstitiala, istmica, ampulara,
pavilionara
- Ovariana
- abdominala (primitiva in cavitatea peritoneala sau secundara dupa
expulzarea oului din trompa in cavitatea peritoneala).

Simptomatologie
Semne clinice si examinari fizice
- Semnele clinice functionale pot fi reunite intr-o triada simptomatica
principala: dure, anomalii de ciclu, metroragii.
- Durerea are grade diferite , de la o simpla jena la crize paroxistice,
poate fi continua sau colicativa, localizata intru-na din fosele iliace sau
in abdomenul inferior, cu iradieri in pelvis, lombe, coapsa sau la
distanta.
- Anomalile de ciclu sunt intarzieri ale menstruatiei 1- 42 de zile,
- Metroragiile insotesc de cele mai multe ori sarcina extrauterine si pot
fi continue sau intermitente.
- un semn important este hemoragia mica cu sange negricios, ciocolati
- Semne neurovegetative desarcina: greta, varsaturi
 - Ameteli, lipotimie

Patologie
- tactul vaginal pune in evidenta :colorare violacee a vaginului si colului
- orificiul cervical inchis
- uterul usor marit,ramolit
- tumoare latero-uterina, mobila care se deplaseaza cu uterul, foarte
sensibila la palpare
- semne determinate de irigatia peritoneului pelvian prin hemoragii
tubare_ semnul „tipatul” Douglas-lui(durere ascutita la tactul fundului de sac).
 Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative

Asistenta care supraveghează gravida va înregistra dacă respiraţia este

modificată, cu salturi sau dacă se face cu dificultate.
Respiraţia se măsoară în scopul evaluării funcţiei respiratorii a gravidei,
fiind indiciu al evoluţiei bolii, al apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.
Elemente de apreciat:
• tipul respiraţiei
• amplitudinea mişcărilor respiratorii
• ritmul
• frecvenţa
Materiale necesare: ceas secundar, creion de culoare verde, foaie de
temperatură.
Asistenta aşează pacientul în decubit dorsal, fără a explica tehnica ce
urmează a fi executată. Plasează mâna cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui şi
numără inspiraţiile timp de un minut.
 Respiraţia se notează cu culoare verde în foaia de temperatură. Fiecare
linie orizontală corespunde la două respiraţii.
Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organele generatoare
de căldură prin dezintegrarea alimentelor energetice.
Temperatura omului se menţine constantă între 36-37ºC datorită
proceselor de termoreglare. Temperatura organelor interne – temperatura
centrală - este mai ridicată decât temperatura periferică, şi este în funcţie de
intensitatea şi starea de activitate a organelor.
Temperatura prezintă mici oscilaţii fiziologice în cursul zilei, de la 0,5-
1ºC, oscilaţiile fiziologice variind cu vârsta, activitatea zilnică, sarcina etc.
În condiţii patologice temperatura poate să scadă sub 36 ºC – hipotermie
sau să crească peste 37ºC – hipertermie.
Măsurarea temperaturii se face:
• în axilă;
• în cavitatea bucală;
• în rect şi vagin.
După terminarea timpului de menţinere a termometrului, acesta se scoate,
se şterge cu o compresă şi se citeşte gradaţia la care a ajuns mercurul. Se spală
termometrul, se scutură şi se introduce în recipientul cu soluţie dezinfectantă
(cloramină 1%).
În foaia de temperatură, temperatura se notează cu pix de culoare albastră.
Pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatură corespund două diviziuni de
grad.
Pulsul trebuie să urmeze curba temperaturii. Cu cât temperatura este mai
mare cu atât pulsul este mai accelerat, până la valoarea de 100 bătăi/minut dar
dacă acest ritm se menţine şi în zilele următoare, pacientul trebuie ţinut sub
supraveghere permanentă.
 Măsurarea pulsului

Factorii care influenţează pulsul sunt: factori biologici (vârsta, înălţimea,

greutatea, somnul, alimentaţia, efortul fizic), factori psihologici (emoţiile,
plânsul, mânia), factori sociali (mediul ambiant). Pulsul poate fi luat la orice
arteră accesibilă palpaţiei care poate fi comprimat pe un plan osos: radială,
temporală superficială, carotidă, humerală, brahială, femurală. În practica
curentă pulsul se ia la nivelul arterei radiale.
Materiale necesare: ceas cu secundar, creion sau pix roşu. La luarea
pulsului, bolnavul trebuie să fie în repaus fizic şi psihic cel puţin 5-10 minute
înainte de numărătoare.
Fixarea degetelor se realizează cu ajutorul policelui, cu care se
îmbrăţişează antebraţul la nivelul respectiv.
Notarea pulsului se face cu pix sau creion roşu, fiecare linie orizontală a
foii de temperatură corespunde la patru pulsaţii.
Tensiunea arterială (T.A.)
Scopul măsurării tensiunii arteriale este evaluarea funcţiei cardiovasculare
(forţa de contracţie a inimii, rezistenţa determinată de elasticitatea şi calibrul
vaselor).
Materialele necesare sunt: aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale (cu
mercur Riva Rocci sau cu manometru), stetoscop biauricular, tampoane de vată
şi alcool pentru dezinfectarea olivelor stetoscopului şi creion sau pix roşu pentru
însemnarea valorilor în foaia de temperatură.
Există două metode de măsurare a tensiunii arteriale: auscultatoric şi
palpatoric.
Metoda auscultatorie: se explică pacientului tehnica şi i se asigură un
repaus fizic aproximativ 15 minute. Asistenta se spală pe mâini, aplică manşeta
pneumatică pe braţul pacientului sprijinit şi în extensie. Membrana stetoscopului
se fixează pe artera humerală, sub marginea inferioară a manşetei. Se introduc
olivele stetoscopului în urechi. Se pompează aer în manşeta pneumatică cu
ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile. Aerul din
manşetă se decomprimă uşor prin deschiderea supapei, până când se percepe
primul zgomot arterial, care prezintă valoarea tensiunii arteriale maxime
(sistolice). Se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau acul
manometrului pentru a fi consemnată. Se continuă decomprimarea, zgomotele
arteriale devenind tot mai puternice. Se reţine valoarea indicată de coloana de
mercur sau acul manometrului în momentul în care zgomotele dispar, aceasta
reprezentând tensiunea arterială minimă (diastolică). Se notează pe foaia de
temperatură valorile obţinute.
La metoda palpatorie determinarea se face prin palparea arterei radiale.
Nu se foloseşte stetoscopul biauricular. Etapele sunt identice metodei
auscultatorii. Are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici decât realitatea,
palparea pulsului periferic fiind posibilă numai după reducerea accentuată a
compresiunii exterioare.
Se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală
de culoare roşie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate de coloană de
mercur. Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale şi se haşurează spaţiul
rezultat. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt la adulţi 115/140-75/90
mmHg.
Urmărirea diurezei este importantă în vederea stabilirii bilanţului hidric.
 Pentru măsurarea diurezei, urina se colectează pe 24 de ore în recipiente
cilindrice, gradate, cu gât larg, spălate şi clătite cu apă distilată. Colectarea se
începe dimineaţa la o anumită oră şi se termină a doua zi la aceeaşi oră. Pentru
prevenirea fermentaţiei se vor adăuga la urină cristale de timol.
Diureza se notează în foaia de temperatură prin haşurarea pătrăţelelor
corespunzătoare cantităţii de urină şi zilei respective. Spaţiul dintre două linii
orizontale a foii de temperatură corespunde la 100 ml de urină. Cantitatea de
urină eliminată în 24 de ore în mod normal este de aproximativ 1500 ml.

Alimentaţia pacientului

Dacă starea generală a pacientei este serios alterată, se va face, de la bun

început, hidratare prin perfuzii intravenoase.
Cantitatea de lichide perfuzate va fi în funcţie de diureză (cantitatea de
urină eliminată în 24 ore), care nu va trebui să fie sub 1000 ml/24 ore.
Trebuie evitată hiperhidratarea, care de asemenea poate fi dăunătoare
organismului. Se va asocia şi o vitaminoterapie (în special vitamina B 1, B6 şi C).
Pentru pacientele cărora li s-a recomandat tratament igieno-dietetic,
regimul dietetic trebuie să conţină alimente proaspete, în special sucuri naturale,
fructe, vegetale.

Administrarea medicamentelor şi hidratarea organismului

 Administrarea medicamentelor se va face de către asistentă numai la
indicaţia medicului sau cu aprobarea lui.
Medicamentul se poate introduce în organism pe mai multe căi:
- calea digestivă - orală, sublinguală, intestinală, rectală;
- local - pe tegumente şi mucoase;
- calea respiratorie;
- calea urinară;
- parenteral - sub forma injecţiilor intradermice, subcutanate,
intramusculare, intravenoase, intraarteriale, intracardiace, intrarahidiene,
intraosoase.
Administrarea medicamentelor se face cu respectarea anumitor regulilor
generale şi anume: identifică medicamentul prescris după etichetă, formă de
prezentare, culoare, miros, consistentă, verifică şi calitatea medicamentelor,
respectă doza de medicament prescrisă, orarul şi ritmul de administrare a
medicamentelor, administrează imediat soluţiile injectabile aspirate din fiole,
flacoane, informează bolnavul.

Recoltarea produselor biologice şi patologice

Produsele recoltate pentru analiza de laborator constituie materialul de

analizat. Ele pot fi produse normale sau patologice. Pentru recoltarea acestor
produse provenite de la individ e nevoie să se respecte o serie de reguli şi
condiţii de recoltare. Examenul de laborator exprimă în ceea ce priveşte
morfologia, fizionomia şi biochimia acestuia. Examenele de laborator efectuate
produselor biologice (normale) şi patologice, completează simptomatologia bolii
cu elemente obiective, reflectând modificările apărute în organism.
 De asemenea, examinările de laborator permit depistarea unor cazuri de
boli infecţioase precum şi persoanele purtătoare de germeni patogeni, ele având
rol în profilaxia bolilor contagioase.
Utilitatea şi obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de
modul cum se efectuează examenul de laborator. După modul de efectuare a
analizelor care intră în sarcina personalului de laborator, recoltarea produselor
este efectuată de asistenta medicală, în majoritatea situaţiilor.
Pentru a se realiza în condiţii optime recoltarea, asistenta trebuie să
respecte următoarele norme:
1. Orarul recoltării
2. Efectuarea pregătirii psihice şi fizice a bolnavului
3. Pregătirea instrumentarului şi a materialului necesar pentru recoltare
4. Tehnica recoltării propriu-zise
5. Completarea buletinului de trimitere la laborator şi etichetarea
produsului recoltat
6. Păstrarea şi transportarea produsului recoltat
Pregătirea psihică va fi făcută cu mare atenţie şi constă în instruirea lui
privind comportamentul său în timpul recoltării, colaborând cu asistenta pentru
reuşita recoltării şi înlăturarea stării de teamă. Din punct de vedere fizic,
bolnavul este pregătită fie printr-un regim alimentar, fie printr-un repaus la pat
aşezându-l într-o anumită poziţie, fie prin întreruperea unui tratament
medicamentos care ar putea influenţa rezultatul analizelor.
Completarea imediată a buletinelor de analiză şi etichetarea produselor,
asigură evitarea înlocuirii rezultatelor între ele, de fapt, ce ar putea duce la grave
erori.
Buletinul de analiză se completează cu numele, prenumele gravidei, secţia
şi numărul salonului, natura produsului, analiza cerută, data recoltării, numele
celui care a recoltat. Pentru anumite examinări (serologice) se mai completează
sexul, vârsta, dispensarul medical şi întreprinderea unde lucrează.
 Etichetarea produselor se face prin scrierea unor etichete cu datele
pacientei care se lipesc pe recipientele respective.
Valori
Hematii= 4,5–5milioane/mm³
Leucocite = 5000–9000/mm³
Trombocite=150.000-300.000/mm³
Formula leucocitară
neutrofile =60–70%
bazofile =0,5–1%
eozinofile =1–4%
monocite =5–8%
limfocite =20–27%
Hemoglobina – se recoltează 2 ml sânge pe citrat de sodiu sau EDTA
Valori : 12 – 15 % - femei

Glicemia – se recoltează prin puncţie venoasă aspirând 2 ml sânge, având ca

anticoagulant,fluoruradesodiu–4mg
Valori: 80–120mg/dl

Colesterolul
Valorile normale variaza in functie de virsta, regim alimentar
si zona geografica.
Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa)
Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vederea
evaluarii riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice.
Fibrinogenul – se recoltează 4,5 ml sânge prin puncţie venoasă, având drept
anticoagulant citratul de sodiu3,8%-0,5ml
Valori :200-400mg/dl
Ionograma – se aspiră 4,5-5 ml sânge prin puncţie venoasă, fără anticoagulant
 Valori:
Na= 135–145mEq/l
Ca= 4,3–5,7mEq/l
Cl = 100–110mEq/l
K = 3,5 – 5 mEq/l

Electroforeza proteinelor

Valori:
α1 =2–4%(0,2–0,g/dl)
α2 =6–21%(0,4–0,8g/dl)
β=8–14%(0,5–1,0g/dl)
γ = 13 – 33% (0,6 – 1,2 g/dl)

Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele

albastre care conţin 0,5 ml citrat de sodiu recoltându-se 4,5 ml de sânge. Se pot
evidenţia timpul de protrombină, activitatea de protrombină, aPTT, timpi de
coagulare, INR,fibrinogen.
Valori normale : TS = 2'- 4'TC = 5'- 8'

Pentru recoltarea VSH-ului se folosesc eprubete negre cu 0,4 ml de

anticoagulant citrat de sodiu, recoltându-se 1,6 ml se sânge.

Valori normale: 2 – 13mm

Ecografia
Ecografia (ultrasonografia) este o tehnică de explorare imagistică tot mai
răspândită, fără de care astăzi diagnosticul multor afecţiuni medicale şi
chirurgicale este de neconceput. Este o metodă de diagnostic în timp real, bazată
pe transmiterea diferenţiată a ultrasunetelor prin diverse tipuri de ţesut.
 Tehnica ecografică este neinvazivă pentru organismul uman, prin urmare
este repetabilă de câte ori este nevoie în monitorizarea unui pacient şi a devenit
un instrument extrem de util pentru medic.
Ecografia se realizează cu ajutorul unor aparate numite sonde.
Există mai multe tipuri de sonde:
- Sondele utilizate pe cale externă sunt plasate pe corpul pacientului
deasupra regiunii de explorat.
- Sondele endocavitare (utilizate pe cale internă) sunt introduse fie în
vagin (ecografie endovaginală pentru explorarea micului bazin), fie în rect
(ecografie endorectală pentru explorarea prostatei), fie în esofag (ecografia
endoesofagiană sau transesofagiană pentru explorarea inimii).
- Sondele miniaturizate, introduse prin cateterism în vase, permit
ecografia intravasculară.
Ultrasunetele, care se propagă uşor în medii lichide şi nu sunt reflectate de
acestea, sunt oprite de aer şi de oase. Plecând de la ultrasunetele reflectate,
ordinatorul produce imagini care pot fi fotografiate. Medicul, comparând
diferitele planuri, interpretează clişeele.
Desfăşurare - Pacienta este ajutată de către asistenta medicală să se întindă
pe spate sau pe o parte, cu abdomenul dezgolit. Ecografia endovaginală se
desfăşoară în poziţie ginecologică (genunchii îndoiţi şi depărtaţi, picioarele puse
pe suporţi). Pentru ecografiile efectuate din exterior, zona este în prealabil unsă
cu gel pentru a favoriza transmiterea ultrasunetelor. Medicul aplică atunci sonda
şi o deplasează observând continuu organele studiate pe ecranul său de control.
El poate da imediat indicaţii privind rezultatul.
Examenul este nedureros şi durează între 10 şi 20 minute.

Pregătirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii

Pregătirea pacientei în ziua care precede operaţia:

  se face o pregătire psihică a pacientei;
 se administrează la indicaţia medicului sedative, ipnotice în seara
dinaintea intervenţiei pentru a asigura o odihnă adecvată a pacientei în
timpul nopţii;
 igiena pacientei;
 se face baie, duş sau toaleta pe regiuni la pat, în cazul pacientei
imobilizate;
 se curăţă regiunea ombiilicală şi zonele de flexie pentru a reduce riscul
infecţiei prin floră cutanată;
 restricţia aportului de alimente şi lichide;
 pregătirea câmpului operator (suprafaţa cutanată);
 recoltarea produselor pentru examene de laborator;
 efectuarea igienei pacientei şi pregătirea psihică a bolnavului;
 asigurarea siguranţei pacientei după administrarea medicaţiei
preanestezice;
 pregătirea documentelor pacientei pentru operaţie: revederea
semnăturii consimţământului chirurgical

Crearea câmpului operator:

 se epilează zona de intervenţie prin raderea plozităţilor cu un aparat de

ras individual, pe o suprafaţă largă (15/25 cm);
 se interzice folosirea cremelor depilatoare;
 se dezinfectează zona rasă cu alcool medicinal sau betadină;

Supravegherea înaintea operaţiei constă în:

 măsurarea funcţiilor vitale: puls, tensiune arterială, temperatură,

respiraţie
 se cântăreşte pacienta pentru dozarea premedicaţiei şi anestezicelor;
  se notează eventualele semne de infecţie de căi respiratorii sau apariţia
menstruaţiei la femei.

Bilantul clinic

1) Bilant clinic general

Asistenta medicala print-o observatie clinica justa si sustinuta asupra
pacientei are obligatia:

 Sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientei,inaltimea si

greutatea, varsta aparenta si reala, aspectul pielii ne ajuta sa cunoastem
starea de hidratare sau deshidratare a organismului, tinuta ,faciesul,
mersul, starea psihica.
 Sa urmareasca atent si sistematic, necesitatile pacientelor si
manifestarile de dependenta generate de nesatisfacerea nevoilor, ca sa
poata stabili obiectivele evaluabile pentru o ingrijire pertinenta si de
calitate.
 Sa ia cunostinta globala in care se afla pacienta ,si intr-o maniera
selectiva , sa remarce detalile importante, schimbarile care apar in
evolutia ei si utile pentru explorarea preoperatorie
 Sa culeaga data din diverse surse:foaia de observatie , foaia de
temperature,familia pacientului, ceilalti membri ai echipei de ingrijire,
insa principala sursa ramane pacienta.Culegerea datelor sa se faca cu
mare atentie si minutiozitate ,pentru a nu scapa problemele importante
si pentru a face o evaluare corecta alor.
 Bilantul paraclinic

Complecteaza examenul clinic, permite o apreciere exacta a viitoarei

mamici.Rezultatele examenelor paraclinice depinde de profesionalismul si
corectitudinea cu care asistentele medicale au facut recoltarea produselor
biologicesi patologice sau au pregatit bolnavul pentru investigatie.Pentru o mai
buna intelegere a pregatirii preoperatorii ,putem clasa examenele paraclinice
in:

1) Examene de rutina:
 Sunt examenele de laborator ,obligatorii inaintea tuturor investigatiilor
chirurgicale ,indiferect de timpul avut la dispozitie pentru pregatire soi
indifferent de starea generala a pacientului: timp de sangerare si
coagulare, determinarea grupei sanguine, hematocrit, glicemie, uree
sanguina.
2) Examene complete:
 Hemoleucograma completa, V.S.H , ionograma, E.A.B (echilibrul acido-
bazic), coagulograma completa, probe de disproteinemie, proteinemie,
transaminaze, examen de urina.electrocardiograma, radiografie sau
radioscopie pulmonara.
Pregatirea pentru operatie

In ziua precedenta:

a)repaos

b)regim alimentar:

 Usor digerabil
  Consum de lichide pentru: mentinerea T.A, dezintoxicarea si marirea
diurezei, diminuarea setei postoperatorii, diminuarea acidozei
postoperatorii.
c) Alte pregatiri pentru interventii speciale:

 Antibiotice cand se anticipeaza aparitia unei infectii postoperatorii

 Spalaturi vaginale repetate cu antiseptice, pentru interventii
ginecologoce.
In seara zilei precedente

 Baie generala la dus, inclusive spalarea parului (dupa clisma

evacuatoare)
 Se limpezeste abundant
 Se sterge foarte bine
 Se verifica regiunea inghinala, ombilicul, axilele, unghiile (scurte, fara lac
de unghii), picioarele, spatiile interdigitale.
 Toaleta bucodentara
 Toaleta nasului
 Ras : cat mai aproape de momentul interventiei pentru a evita
proliferarea germenilor la nivelul escoriatiilor cutanate, cu aparat de ras
propriu, badijonaj sau alte solutii antispetice colorate, pansament antiseptic
curat.
 Clisma evacuatoare (se face dus dupa clisma)
 Alimetatie lejera (supa de legume, bauturi dulci sau alcaline)
In ziua interventiei

Pacienta nu mai bea lichide

In camera( salon)
  Se indeparteaza bijuteriile
 Se mai face, eventual, o clisma cu patru ore inaintea interventiei
 Se indeparteaza proteza dentara mobile (se pastreaza in cana cu apa)
 Se badijioneaza , cu un antiseptic colorat, reginunea rasa
 Se imbraca pacienta cu lenjerie curate
 Se pregatesc documentele: F.O, analize, care vor insotii pacienta
Transportul pacientei in sala de operatie

Se face numai insotita de asistenta medicala , care are obligatia sa predea

pacienta asistentei de anestezie, impreuna cu toata documentatia si alte
observatii survenite ulterior si foarte importante pentru interventia
chirurgicala.Transportul se face cu brancard, carucior pat rulant. Pacienta
trebuie sa fie asezata confortabil si acoperita.

In sala de preanestezie:

 se verifica regiunea rasa si se noteaza eventualele escoriatii (eczema,

intertrigo etc.)
 se verifica starea de curatenie:regiunea inginala, ombilicul, axilele,
spatiile interdigitale, unghile.
 Se verifica daca s-a indepartat proteza dentara
 Se pregatesc zonele pentru perfuzie, prin badijonare cu antiseptice
colorate.
 Instalearea sondei urinare (sau , dupa caz, se goleste vezica urinara) de
catre asistenta de sala, dupa spalatul chirurgical al mainilor, imbracatul vu
echipament steril, camp steril in zona genitor-urinara.
In sala de opertatie

 Se executa ultima parte a pregatirii pacientei.

 Se instaleaza si se fixeaza pacienta pe masa de operatie
  Monitorizarea functiilor vitale
 Obtinerea unui obord venos
 Pregatirea campului operator
 Badijonarea cu alcool pentru degresarea si curatarea pielii de antisepticul
anterior
 Badijonarea cu tinctura de iod sau alt antiseptic colarat , se face
incepand cu linia de incizie, de la centuru catre periferie si se termina cu zonele
septice.
 Ajuta la instalarea campului steril.
2.Supravegherea postoperatorie si ingrijirile pacientei operate

Supravegherea postoperatorie a pacientei incepe in momentul terminarii

interventiei chirurgicale, deci inainte ca ea sa fie transportata in camera.Din
acest moment, lauza devine obiectul unei atentii constante, pana la parasirea
spitalului.

Reintoarcerea in camera

In general pacienta este adusa in camera , insotita de medical anestezit si

de asistenta de anestezie, care va urmarii repsiratia , ca si modul in care este
transportata si asezata in pat.

Transportul pacientei operate:

 Este indicat a se pace cu patul rulant .

 Pacienta va fi acoperita pentru a fi ferita de curenti de aer sau de
schimbarile de temperature.Asistenta medicala care o insoteste se va
asigura ca pacienta sta comod, ca este in siguranta, si ca eventuala
tubulara (dren, sonde, perfuzii) nu este comprimata.
  Patul va fi manevrat cu atentie, ferit de smucituri si opriri sau porniri
bruste.
 In timpul transportului asistenta va urmari:aspectul fetei(cianoza)
respiratia, pulsul, perfuzia.

Elemente de supravegheat

Supravegherea operatei se bazeaza pe date clinice sip e rezultatil

examenelor complementare.

Date clinice

Aspectul general al operatei

 Colorati pielii (normala roz) sesisand paloarea si cianoza

 Coloratia unghiilor, urmarind aparitia cianozei
 Starea extremitatiilor, paloarea sau racirea nsului urechilor mainilor si
picioarelor.starea mucoaselor- limba uscata sau umeda, saburala sau
curate- indica starea de hidratare a pacientei.
 Starea de calm sau agitatie, stiind ca toropeala sau agitatia externa
exprima o complicatie chirurgicala (hemoragie interna, peritonita
postoperatorie etc)
Diferiti parametri fiziologici

 Tensiunea arteriala s masoara ori de cate ori este nevoie, in primele doua
ore de la operatie din 15 in 15 minute, din 30 in 30 minte in uramtoarele sase
ore si din ora in ora pentru urmatoarele 16 ore, notand datele in foaia de
reanimare
  Pulsul se masoara la 10-15 minute, urmarind frecventa, ritmicitatea,
amplitudinea, care se noteaza.In cazul in care apar modificari ale (bradicardie
sau tahicardie) se va sesiza medical reanimator.
 Respiratia – se noteaza frecventa, amplitudinea , ritmicitatea si se
sesizeaza, de asemenea, medicul in caz de tuse sau expectoratie.Astazi datorita
pipei Mayo , lasate pana la aparitia reflexelor si pe care pacienta o elimina cand
se trezeste, inghitirea limbii este imposibila.Cea mai mica modifcare a
respiratiei va di semnaluzata anestezistului, care, in functie de caz, va indica o
aspiratie pentru a indeparta mucozitatiile din faringe sau va recomanda
administarea de oxigen
 Temperatura se masoara dimineata si seara , si se noteaza in foaia de
observatie
Pierderi lichidiene sau sanguine

 Reluarea emisiei de urina in prima parte a zilei este un semn bun; la

inceput cantitatea de urina nu este abundenta, dar in doua zile revine la
normal.Se masoara cantitatea si se observa aspectu; daca emisa de urina
lipseste, se practica sondajul vezical, nu ninte insa de a se folosi actiuni
specifice asistentei medicale si anume: lasarea robinetului de la chiuveta
sa curga, fluieratul unei melodi, caldura suprasimfizar etc
Scaunul

 Se reia in urmatoarele 2-3 zile si este precedat de eliminarea de gze; in

cazul in care nu apar gaze, se foloseste tubul de gaze, iar in cazul in care
scaunul nu este spontan, se face o clisma evacuatoare
Vomismentele

 Se vor nota cantitatea, aspctul si caracterul (bilioasa, alimentara,

sanguinolenta)
 Pierderile prin drenaj

 Se noteaza aspectul si cantitatea pentru fiecare dren in parte

Alte semen clinice

 Sunt urmarite de chirurg si anestezist, nefacand parte din atributiile

asistentei medicale, ele fiind semen importante in evolutia postoperatorie;
starea abdomenului (balonare,contractare, accelerarea perisaltismului
intestinal) starea aparatului respirator.
Ingrijiri acordate pacientei operate

De calitatea acestor ingrijiri depinde, in mare parte, evolutia

postoperatorie si absenta complicatiilor.

In momentul trezirii:

In monentul trezirii si pana la acesta , asistenta medicala va supraveghea,

permanent operata, pentru a impiedica eventualele incidente si urmarile lor:

 Varsaturile- asistenta medicala va aseza operata cu capul intr-o parte,

fara perna, pentru a evitarea trecerii acestora in caile aeriene.
 Agitatia –prezenta asistentei medicale este obligatory langa pacient.La
trezire, in stare de semiconstienta, operata tinde sa isi traga de
pansamente de drenuri sau sonde.
 Imprudente posibile: sa vrea sa coboare din pat, sa vrea sa bea apa (in
acest caz asistenta medicala este cea care-I va da sa bea 1-3 lingurite de
apa, dupa trezire, daca pacienta nu a vomit in ultimele doua ore) , sau ca
membri ai familiei alfati langa pacienta sa-I dea sa bea fara
discernamant.
Imediat dupa trezire

Asistenta medicala
  va mentine pacienta in decubit dorsal in primele ore , decubilt lateral
dreapta sau stanga, apoi semisezand, exceptand pacientele operate cu
rahianestezie.
 Va asigura confortul plasandu-I bine perna, verificand, de mai multe ori
pe z , ca cearceaful sa nu aibe cute, indreptand bine asternutul seara, inainte
de culcuare, ii va curate gura mentinand-o umeda in permanenta.
 Toaleta zilnica este complecta cu perptanatul si periatul parului,
neuitand toaleta cavitatii bucale, de 3-4 ori in 24 de ore.
 Lenjeria de corp va fi schimbata zilnic, sau imediat dupa ce a transpirat si
de cate ori este nevoie
 Bazinetul vor fi puse cu blandete , dupa ce , in prealabil , a fost incalzit la
temperature corpului, iar dupa folosirea lor se va face, obigatoriu, toaleta
perianala.
 Va urmari ca atmosfera din jurul bolnavului sa fie calma, sa fie liniste,
fara conversatii zgomotoase, fara multi vizitatori.
 Va incuraja pacienta sa se miste in pat, sa se intoarca singura de pe o
parte pe alta, sa-si miste picioarele si mainile, si sa se ridice in pozitie
semisezanda pentru a pregati sculatu din pat precoce, in prima zi dupa
operatie, exceptand cazurile in care este contraindicate.
 Va incerca sa respecte micile obisnuinte ale fiecarei paciente.
Primele zile postoperatorii

Sunt cele mai dificile pentru pacienta si datorita faptului ca, in aceste zile,
ingrijirile sunt foarte numeroase.

a) Lupta impotriva durerii

 La originea durerii postoperatoriistau mai multi factori, care precizati
inainte de a prescrie analgezice de rutina.De mentionat ca nu se vor administra
calmante fara prescriptie medicala si fara a cunoaste exact caracterul durerii

b) Lupta impotriva insomiei

Exista, in zilele noastre , o intreaga gama de hipnotice, printre care se
gasesc cele ce pot fi administrate fiecarei paciente pentru a obtine efectul
dorit.

In plus asistenta medicala are la indemana mijloace proprii, cum ar fi:

ceaiuri calmante, asigurarea unui climat de liniste etc.

c) Lupta impotriva anxientatii

Anxietatea preoperatorie, in fata necunoscutului, reprezentat de actul
chirurgical cantinua si postoperator.Frica de durere, de complicatii , de sechele
face ca anxietatea operatului sa fie prezenta.Aici intervine rolul moral al
asistentei medicale, care va trebui sa faca operatului sa aiba incredere in echipa
de chirurgic, in echipa de asistente medicale, sa-l faca sa inteleaga evolutia
postoperatorie si faptul ca vindecarea va fi fara complicatii sau sechele

d) Lupta impotriva complicatiilor pulmonare

La pacientele cu obezitate, sau probleme pulmonare cronice, expuse
complicatiilor pulmonare prin staza secretiilor pulmonare prin staza secretiilor
bronsice si suprainfectiei , este necesara o profilaxie acriva prin:

 Dezinfectie nazofaringiana
 Evitarea frigului, in special noaptea
 Exercitii respiratorii de doua ori pe zi
 Obligarea pacientei sa scuipe, profocand tusa prin “tapping”
e) Lupta contra distensiei digestive
 Toate interventiile abdominale sunt urmate de pareze intestinale, cu
retentive de gaze si lichide intestinale.Acestea sunt, de obicei, de scurta durata,
nedepasind 3 zile.

Aceasta distensie abdominal devine nociva cand se prelungeste si

antreneaza intarzierea tranzitului intestinal, impiedicand o alimentatie normal
si favorizand eviscerarea postoperatorie.

Pana la reluarea tranzitului intestinal, se practica tubul de gaze, clisme

evacuatoare mici si repetate, purgative usoare care favorizeaza relurarea
functiilor intestinale.

De asemenea se administreaza produse care favorizeaza reluarea

peristaltismului intestinal, sau, in anumite cazuri, se instaleaza o aspiratie
continua cu o sonda gastroduodenala

f)Lupta impotriva stazei venoase

Cu toate produsele terapiei anticoagulante, accidentele trombozei venoase

raman complicatia majora in chirurgie.

La pacientele impobilizate la pat, lupta contra stazei venoase se va efectua

prin miscari active si contractii muscular statice ale membrelor inferioare,
alterate cu perioade de repaos (10 contractii successive- pauza) repetate de
mai multe ori pe zi . prin flexia si extensia degetelor de la picioare, flexia si
extensia genunchilor, miscari pedelare in pat, antrenand si articulatia soldului.

Sculatul din pat precoce reprezinta metoda cea mai eficace pentru
prevenirea complicatiilor venoase.

In afara contraindicatiilor, toti operatii se vor ridica din pat in seara zilei
interventiei sau a doua zi dimineata. Aceasta manevra simpla este benefica
datorita faptului ca favorizeaza aplitudinea respiratory, ventilatia pulmonara,
tusea si expectoratia , accelerand reluarea tranzitului intestinal si influenteaza
in mod pozitiv psihicul pacientei.

Inainte de a se ridica din pat, va fi necesar sa:

 Verificam daca nu exista edeme ale membrelor inferioare

 Masurarea tensiuni arterial culcat si apoi in ortostatism
Ridicarea se va face treptat: intai la marginea patului, isi balanseaza
gambele, face un pic de gimnastica respiratorie, cu bratele ridicate in inspiratie
si coborate in expiratie

 Nu trebuie sa mearga singura, ci sprijinita de asistenta medicala sis a nu

exagereza de prima data
 Se va tine ont si de ce spune pacientei, daca vrea sa mai mearga sau
daca vrea sa se opreasca
 Dupa ce nu m ai vrea sa mearga, pacienta trebuie sa se aseze intr-un
fotoliu inainte de a se reintoarce in pat
 Primul sculat din pat al operate este considerat prima plimbare
precoce.Sculatul din pat precoce este indicat in majoritatea inteventiilor
chirurgicale.
 Starea generala nu este o piedica, nici starea de slabiciune, nici
deshidratarea , nici obezitatea, nici varicele – stari ce nu trebuie sa constituie o
scuza, ci, dimpotriva, la persoanele cu antecedente in flebita, plimbarea va
avea loc cat mai precoce posibil.
 Natura sau complexitatea operatiei nu impiedica ridicarea din p at
precoce, care nu va fi amanita din cauza drenurilor, sondelor sau perfuziilor.
 Existenta complicatiilor postoperatorii nu va interzice plimbarea, acolo
unde este posibil.
g)rehidratarea
 Dupa interventii chirurgicale, in mod special pe tubul digestive, alimentatia
normal se reia dupa o perioada relative lunga.Pana la reluarea acesteia , este
necesar sa se administreze o ratie hidrica, electolitica si caloric suficienta
acoperirii necesitatilor cotidiene.

h) alimentatia si realimentatia

In cele mai multe cazuri, simple, de chirurgie obisnuita, se va tine cont de

urmatoarele principii:

 Pacienta va bea atunci cand nu vomita

 Va manca dupa ce a avut scaun precoce sau dupa emisia de gaze.
Nu va consuma fructe crude sau glucide in exces
STUDIUL DE CAZ
 CAZUL I

 Culegerea datelor
Nume: P.
Prenume: M.
Vârsta: 22 ani
Ocupaţia: tehnician dentar
Naţionalitate: română
Stare civilă: căsătorită
Grup sanghin, Rh: AII, Rh -
 Diagnostic: - la internare: SARCINA EXTRAUTERINA
 Antecedente personale – PM = 16 ani, CM regulat, la 28 zile, flux
normal, durează 3-4 zile
 Antecedente heredo-colaterale: fără importanţă
 Manifestări de dependenţă: alterarea stării generale,durere abdominala,
sangerere , imposibilitate de a-şi indeplini activitaţile zilnice, nelinişte,
frică, scădere ponderală.
 Istoric: gravida de 22 ani se internează pentru dureri in regiunea pelvina,
sangerare genitala, vărsături, ameţeli. Mestruatie intarziata 30 zile
 Problemele pacientei:
- Durerea si sangerarea
- incapacitate de a se realiza; anxietate; teamă
 Starea pacientei la internare:
- H = 1,64 m, G = 64 kg, Temperatura = 36,4oC
- FC = 86/minut, TA = 105/80 mmHg
- respiraţie = 18/minut; micţiuni = fiziologice; tranzit intestinal
fiziologic
- starea generală: alterata
Motivele internarii:

Pacienta P.M.in varsta de 22 de ani, se interneaza in clinica de obstetrica

cu modificari induse de sarcina in 5 de saptamani, dureri, sangerari
intermitente, greata,varsaturi.

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului după conceptul Virginiei

Henderson

Nr. Nevoia fundamentală Manifestări Sursa de

crt. de dificultate
dependenţă
1. A respira, a avea o bună Tahicardie Sangerare
circulaţie moderata
2. A bea şi a mânca Inapetenta Sarcina
ectopica
3. A elimina
4. A se mişca, a avea o bună Repaus la pat Durerea,
postură interzicerea
mobilizarii
5. A dormi, a se odihni Dificultate in a Durerea,
se odihni anxietatea
6. A se îmbrăca, a se Deficit de
dezbrăca autoingrijire
7. A menţine temperatura Independenta -
corpului constantă
8. A menţine tegumentele independenta Repaus la pat
curate şi integre
9. A evita pericolele Anxietate Durerea
10. A comunica Independenta
11. A acţiona conform Independenta -
propriilor credinţe şi
valori
12. A te realiza Independenta -
13. A te recrea incapacitatea Anxietate
de a indelpini
o activitate
recreativa
14. A învăţa Independenta -
 41

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.M.

Nevoia Probleme/ Obiective Interventii Interventii Evaluare
proprii delegate
Fundamentala Diagnostic

perturbata nursing

Nevoia de a -risc de Sa nu prezinte Masurarea si Repausul Pacienta

evita pericole hemoragie comlicatii in notarea absolut la pat colaboreaza
mare functiilor vitale și accepta
timpul
investigatii operatia
interventiei Supraveghere
chirurgicale permanenta clinice si
durere Temperatura
paraclinice = 37 grade
anxietate
C.
din cauca -aplicarea
Am pregatit
operatiei
materialele tratamentului T.A.=120/70
necesare mm/Hg
corespunzator
recoltarii, le-am
transportat la -recoltarea A.V.=
patul 80/min.
analizelor de
bolnavului cu
masa de sange pentru
tratament laborator:
(materialele
fiind sterile). In
prealabil am
facut pregatirea
fizica si psihica
a bolnavului,
atentionandu-l
ca analizele se
recolteaza. Am
recoltat sange
pentru VSH,
lipomie,
colesterol,
glicemie, HT,
Hb, timol. Apoi
am explicat
bolnavului in ce
consta tehnica
EKG

Nevoia de a Mentinerea în Monitorizarea Administrez Tensiune și

 42

avea o buna T.A.130/50 limite a T și P la 4h a Glucoză 10% puls în

respiratie si mmHg, functiilor vitale limite
Ser fiziologic
circulatie și vegetative normale
P.=74b/mi
Penicilină
n., postoperator
R=18resp./ Algocalmin
min., Romergan

Nevoia de a Febra 37.C Scaderea febrei Monitorizarea si Antitermicele Temperatura =

pastra si pastrarea notarea in FO a recomandate 37 grade C.
temperatura temperaturii temperaturii de medic
corpului in corpului in
limite normale limite normale

Nevoia de a Greață, Prevenirea Combaterea Am Se

manca si a bea deshidratarii varsaturilor administrat alimenteaza și
varsaturi, tratamentul se hidrateaza
Asigurarea Asigurarea
anorexie, comform corespunzator
aortului alimentatiei
alimentar si
indicatiilor
distensie
hidric
abdominala
reducerea
varsaturilor

Nevoia de a hemoragie Combaterea Am făcut La indicatia Diureza=

bea și a elimina pierderilor bilantul medicului am
lichidelor administrat 1600ml /24
pirdute prin tratamenttul
hemoragie,va
rsaturi,urina
și a celor
ingerate și
primite prin
perfuzie

Nevoia de a Somn Pacientul sa Supraveghere Am doarme

dormi si a se insufficient doarma calitatii supravegheat linistit intre
odihni corespunzator somnului starea psihica orele de
Agitatie a bolnavului, tratament
Am
Insomnie vizitandu-l
pozitionat
datorata cat mai des,
bolnavul in
 43

anxietatii pozitie am
semisezanda. administrat o
Am aerisit tableta
salonul. I se de Diazepam
cere bolnavei inainte de
sa evite culcare.
efortul fizic
si psihic

Nevoia se a se Nu isi poate Sa fie schimbat Asigurarea Administrez Aspect curat si

imbraca si schimba la timp cu lenjeriei de tratamentul uscat al
dezbraca singur lenjerie corp/pat in lenjeriei
lenjeria di permanenta corp/pat
cauza durerii

Nevoia de a Nu isi poate sa aiba Asigurarea Repausul Tegumente

avea asigura tegumente igienei și absolut la pat. curate,
tegumentele singur igiena schimbarea Am
si mucosae integre
din cauza pansamentului administrat 1
si mucoasele curate
imobilizarii f/i.m.algocal
curate Schimbarea
impuse de ,integre min.
lenjeriei
operatie
plaga
curata ,fara
semne de
infectie

Nevoia de a Lipsa Educatie Instruirea Repausul isi

invata cunoasterii sanitara absolut la pat.
insuseste
Am
administrat 1 noi
f/i.m.algocal
cunostinte
min

Nevoia de a se Incapacitate Pacientul sa Implicarea lui Pacienta

recrea aiba o stare de in procesul de
dificultate si înțelege
bine pentru asi ingrijire
refuz de a
relua activitatea explicad pe cerinta
participa la
intelesul ei
activitati

anxietate
 44

INTERVENŢII PRESCRISE DE MEDIC

Data Recoltări de sânge Recoltări de urină pentru examenul de
laborator
Ht = 49% Examen sumar de urină:
Hb = 23 g% pH – acid
VSH= 10-15 mm/h D – 1008
L = 10500 mm3 sediment rare celule
Uree = 44 g 1 – 2 L/cm
Glicemie = 127 mg% H – absent
Ionograma: albumină, glucoză – absent
Na+ = 123 m Eq/l
K+ = 3,5 m Eq/l
Cl* = 3,5 m Eq/l
Fibrinogen = 492 mg%
Amilazenia = 8-30 U Bodansky
Creatinina = 2-3 m%

Alte intervenţii:
EKG – morfologie normală
a. Radiografie abdominală, abdomen
- Pneumoperitoneu ne arată prezenţa de aer între
ficat şi diafragm
- imagini hidroaerice
b. Radiografie pulmonară fără modificări.
Test la penicilină – negativ
 45

Evaluare
Evolutia pacientei a fost favorabila. Pacienta prezinta o stare de bine, cunoaste si
respecta regimul igieno-dietetic. Se externeaza cu recomandarea de a reveni
pentru scoaterea firelor din urma interventiei, sa isi schimbe pansamentul zilnic, si
sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea definitiva a suturilor.
46
 CAZUL II

02 Nume si prenume: S. C.
 Varsta: 25 de ani
 Stare civila: casatorita
 Religie: ortodoxa
 Nationalitate: romana
 Ocupatie: salariata
Antecedente heterocolaterale: - neaga

Antecedente personale fiziologice si patologice:

 menarha la 11 ani

 cicluri menstruale neregulate

 ultima menstruatie 15 .05.2024

 Nasteri -0

 Avorturi -0

 Contraceptive –orale

 Greutate initiala – 57kg. Greutate actuala – 68kg

Conditii de viata si de munca: corespunzatoare

Comportament : nu fumeaza, nu bea alcool.

Diagnostic de internare: SARCINA EXTRAUTERINA

Interventie chirurgicala principal: extirparea sarcinii extrauterine

 Se interneaza acuzand dureri, sarcina de 5 saptamani

Motivele internarii:

Pacienta S C in varsta de 25 de ani, se interneaza in clinica de obstetrica

cu modificari induse de sarcina in 5 de saptamani, dureri, sangerari
intermitente, greata,varsaturi.
Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului după conceptul Virginiei
Henderson
Nr. Nevoia fundamentală Manifestări de Sursa de
crt. dependenţă dificultate
1. A respira, a avea o bună Tahicardie Sangerare
circulaţie moderata
2. A bea şi a mânca Inapetenta Sarcina
ectopica
3. A elimina Constipatie Peristaltism
4. A se mişca, a avea o bună Repaus la pat Durerea,
postură interzicerea
mobilizarii
5. A dormi, a se odihni Dificultate in a Durerea,
se odihni anxietatea
6. A se îmbrăca, a se Deficit de
dezbrăca autoingrijire
7. A menţine temperatura Independenta -
corpului constantă
8. A menţine tegumentele independenta Repaus la pat
curate şi integre
9. A evita pericolele Anxietate Durerea
10. A comunica Independenta
11. A acţiona conform Independenta -
propriilor credinţe şi
valori
12. A te realiza Independenta -
13. A te recrea incapacitatea Anxietate
de a indelpini
o activitate
recreativa
14.a A învăţa Independenta -
51
52
 53

INTERVENŢII PRESCRISE DE MEDIC

Data Recoltări de sânge Recoltări de urină pentru
examenul de laborator
Ht = 49% Examen sumar de urină:
Hb = 23 g% pH – acid
VSH= 10-15 mm/h D – 1008
L = 10500 mm3 sediment rare celule
Uree = 44 g 1 – 2 L/cm
Glicemie = 127 mg% H – absent
Ionograma: albumină, glucoză – absent
Na+ = 123 m Eq/l
K+ = 3,5 m Eq/l
Cl* = 3,5 m Eq/l
Fibrinogen = 492 mg%
Amilazenia = 8-30 U Bodansky
Creatinina = 2-3 m%

Alte intervenţii:
EKG – morfologie normală
a. Radiografie abdominală,
- Pneumoperitoneu ne arată prezenţa de
aer între ficat şi diafragm
- imagini hidroaerice
b. Radiografie pulmonară fără modificări.
Test la penicilină – negativ
Test la xilină – negativ
 54

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.M.

Nevoia Probleme/ Obiective Interventii Interventii Evaluare
proprii delegate
Fundamental Diagnostic
a
nursing
perturbata
Nevoia de a -risc de Sa nu prezinte Masurarea si Repausul Pacienta
evita pericole hemoragie comlicatii in notarea absolut la pat colaboreaza
mare timpul functiilor vitale și accepta
interventiei investigatii operatia
Supraveghere
chirurgicale permanenta clinice si
durere Temperatura
Am pregatit paraclinice = 37 grade
anxietate C.
materialele -aplicarea
din cauca
necesare
operatiei tratamentului T.A.=120/70
recoltarii,
corespunzator mm/Hg
-recoltarea
A.V.=
analizelor de 80/min.
sange pentru
laborator:

Nevoia de a Mentinerea în Monitorizarea Administrez Tensiune și

avea o buna limite a T și P la 4h a Glucoză 10% puls în
T.A.130/50
respiratie si functiilor vitale limite
circulatie mmHg, și vegetative Ser fiziologic normale
P.=74b/min postoperator Penicilină
.,
R=18resp./ Algocalmin
min., Romergan

Nevoia de a Febra 37.C Scaderea Monitorizarea Antitermicele Temperatura

pastra febrei si si notarea in FO recomandate = 37 grade
temperatura pastrarea a temperaturii de medic C.
corpului in temperaturii
limite corpului in
normale limite normale
 55

Nevoia de a Greață, Prevenirea Combaterea Am Se

manca si a bea deshidratarii varsaturilor administrat alimenteaza și
varsaturi, tratamentul se hidrateaza
Asigurarea Asigurarea
anorexie, comform corespunzator
aportului alimentatiei
alimentar si
indicatiilor
distensie
hidric
abdominala
reducerea
varsaturilor

Nevoia de a hemoragie Combaterea Am făcut La indicatia Diureza=

bea și a elimina pierderilor bilantul medicului am
lichidelor administrat 1600ml /24
pirdute prin tratamenttul
hemoragie,va
rsaturi,urina
și a celor
ingerate și
primite prin
perfuzie

Nevoia de a Somn Pacientul sa Supraveghere Am doarme

dormi si a se insufficient doarma calitatii supravegheat linistit intre
odihni corespunzator somnului starea psihica orele de
Agitatie a bolnavului, tratament
Am
Insomnie vizitandu-l
pozitionat
datorata cat mai des,
bolnavul in
anxietatii am
pozitie
administrat o
semisezanda.
tableta
Am aerisit
de Diazepam
salonul. I se
inainte de
cere bolnavei
culcare.
sa evite
efortul fizic
si psihic

Nevoia se a se Nu isi poate Sa fie schimbată Asigurarea Administrez Aspect curat si

imbraca si schimba la timp cu lenjeriei de tratamentul uscat al
dezbraca singura lenjerie corp/pat in lenjeriei
lenjeria din permanenta corp/pat
cauza durerii
 56

Nevoia de a Nu isi poate sa aiba Asigurarea Repausul Tegumente

avea asigura tegumente igienei și absolut la pat. curate,
tegumentele singura schimbarea Am
si mucosae integre
igiena din pansamentului administrat 1
si mucoasele curate,integre
cauza f/i.m.algocal
curate Schimbarea
imobilizarii plaga min.
lenjeriei
impuse de curata ,fara
operatie semne de
infectie

Nevoia de a Lipsa Educatie Instruirea Repausul isi

invata cunoasterii sanitara absolut la pat.
insuseste
Am
administrat 1 noi
f/i.m.algocal
cunostinte
min

Nevoia de a se Incapacitate Pacientul sa Implicarea lui Pacienta

recrea aiba o stare de in procesul de
dificultate si înțelege
bine pentru asi ingrijire
refuz de a
relua activitatea explicad pe cerinta
participa la
intelesul ei
activitati

anxietate

Evaluare
Evolutia pacientei a fost favorabila. Pacienta prezinta o stare de bine,
cunoaste si respecta regimul igieno-dietetic. Se externeaza cu recomandarea
de a reveni pentru scoaterea firelor din urma interventiei, sa isi schimbe
pansamentul zilnic, si sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea definitiva a
suturii, sa consume lichide si alimente
 57

CAZUL III

 Nume si prenume: S. C.
 Varsta: 35 de ani
 Stare civila: casatorita
 Religie: ortodoxa
 Nationalitate: romana
 Ocupatie: salariata

Antecedente heterocolaterale: - neaga

Antecedente personale fiziologice si patologice:

 menarha la 13 ani

 cicluri menstruale regulate

 ultima menstruatie 15 mai

 Nasteri -1

 Avorturi -0

 Contraceptive –neaga

 Greutate initiala – 60kg. Greutate actuala – 72kg

Conditii de viata si de munca: corespunzatoare

Comportament : nu fumeaza, nu bea alcool.

Diagnostic de internare: SARCINA EXTRAUTERINA

Sarcina 7saptamani, dureri vii in regiunea pelvina, sangerare moderata

 58

Interventie chirurgicala principala : operatie

Motivele internarii:

Pacienta S C in varsta de 35 de ani, se interneaza in clinica de obstetrica

cu modificari induse de sarcina in 7 de saptamani, cu dureri si sangerare .
 Plan de ingrijire

Nevoia/ Obiectiv Interventii Evaluare

autonome si
Problema
delegate
Operatia Sa nu Pregatire Pacienta nu a suferit
prezinte preoperatorie: complicatii prezinta o stare
complicatii generala relativ buna
- se face testarea
la anestezic; se T.A.120/40mmHg,
face clisma P.=64b/min.,R=17resp./min.
evacuatoare, ,
baie generala, Temp.=37,2,Diureza=1200
ml
-in ziua
interventiei
pacienta nu mai
bea, se mai face
o clisma
evacuatoare, se
indeparteaza
pilozitatea si
bijuteriile, se
badijoneaza
zona rasa, se
instaleaza sonda
urinara, se
prinde o linie
venoasa si se
masoara
functiile vitale.
Ingrijirea
postoperatorie:
se
supravegheaza
functiile vitale si
 60

vegetative, se
asigura pozitia
corespunzatoare,
se administreaza
un regim
alimentar usor
iar mobilizarea
se face sub
supraveghere
Circulatie/ Sa aiba un Observarea si Puls normal
ritm cardiac masurarea
Tahicardie
normal functiilor vitale
A se Combaterea Administrarea Incetarea varsaturilor
alimenta/ lor de medicamente
la indicatia
Varsaturi
medicului
A elimina/ Sa prezinte Se verifica Ischiurie combatuta cu
eliminari prezenta diureza de 1200ml si stare
Ischiurie
adecvate globului vezical generala buna
T.A.130/80mmHg,
Introducerea
P.=74b/min.,R=16resp./min.
bazinetului cald
,
sub pacienta.
Temp.=36,7,Diureza=1300
Lasa robinetul ml
deschis sa curga
apa ( sa fie
auzita de
pacienta)
Introduce
mainile pacientei
in apa calda.
Efectuarea
sondajului
vezical , in
conditii de
 61

asepsie.
A se Sa se poata Administrarea Pacienta se mobilizeaza
mobiliza/ mobiliza de antalgice la singura T.A.110/50mmHg,
indicatia P.=68b/min.,R=16resp./min.
Imobilizar
medicului ,
e deficitara
Temp.=36,5,Diureza=1500
Ajutarea
ml
pacientei pentru
adoptarea unei
pozitii de
confort.

A dormi/ Sa se poata La indicatia Pacienta se odihneste

odihni medicului satisfacator
Oboseala
corespunzator vitaminoterapie
Tegumente Sa prezinte Se practică Tegumente integre
integre/ tegumente spălatul
integre pacientei pe
Dificultate
regiuni la pat.
in ingrijire

A evuta Combaterea Asistenta Anxietate diminuata

pericole/ anxietatii comunica cu
pacienta,
Anxietate
Dificultate Sa se recreeze Se creaza o stare Pacienta se recereeaza
in recreere linistita in salon
 62

INTERVENŢII PRESCRISE DE MEDIC

Data Recoltări de sânge Recoltări de urină pentru
examenul de laborator
Ht = 49% Examen sumar de urină:
Hb = 23 g% pH – acid
VSH= 10-15 mm/h D – 1008
L = 10500 mm3 sediment rare celule
Uree = 44 g 1 – 2 L/cm
Glicemie = 127 mg% H – absent
Ionograma: albumină, glucoză – absent
Na+ = 123 m Eq/l
K+ = 3,5 m Eq/l
Cl* = 3,5 m Eq/l
Fibrinogen = 492 mg%
Amilazenia = 8-30 U Bodansky
Creatinina = 2-3 m%

Alte intervenţii:
EKG – morfologie normală
a. Radiografie abdominală,
- Pneumoperitoneu ne arată prezenţa de
aer între ficat şi diafragm
- imagini hidroaerice
b. Radiografie pulmonară fără modificări.
Test la penicilină – negativ
 63

Test la xilină – negativ

 64

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.C.

Nevoia Probleme/ Obiective Interventii Interventii Evaluare
proprii delegate
Fundamental Diagnostic
a
nursing
perturbata
Nevoia de a -risc de Sa nu prezinte Masurarea si Repausul Pacienta
evita pericole hemoragie comlicatii in notarea absolut la pat colaboreaza
mare timpul functiilor vitale și accepta
interventiei investigatii operatia
Supraveghere
chirurgicale permanenta clinice si
durere Temperatura
paraclinice = 37 grade
anxietate C.
-aplicarea
din cauca
operatiei tratamentului T.A.=120/70
corespunzator mm/Hg
-recoltarea
A.V.=
analizelor de 80/min.
sange pentru
laborator:

Nevoia de a Mentinerea în Monitorizarea Administrez Tensiune și

avea o buna limite a T și P la 4h a Glucoză 10% puls în
T.A.130/50
respiratie si functiilor vitale limite
circulatie mmHg, și vegetative Ser fiziologic normale
P.=74b/min postoperator Penicilină
.,
R=18resp./ Algocalmin
min., Romergan

Nevoia de a Febra 37.C Scaderea Monitorizarea Antitermicele Temperatura

pastra febrei si si notarea in FO recomandate = 37 grade
temperatura pastrarea a temperaturii de medic C.
corpului in temperaturii
limite corpului in
normale limite normale
 65

Nevoia de a Greață, Prevenirea Combaterea Am Se

manca si a deshidratarii varsaturilor administrat alimenteaza
varsaturi,
bea tratamentul și se
Asigurarea Asigurarea
anorexie, comform hidrateaza
aportului alimentatiei
indicatiilor corespunzato
distensie alimentar si
Am pregatit r
hidric
abdominala materialele Ser fiziologic
reducerea necesare Glucoză 10%
varsaturilor recoltarii, le-
am Penicilină
transportat la Algocalmin
Diazepam

Nevoia de a hemoragie Combaterea Am făcut La indicatia Diureza=

bea și a pierderilor bilantul medicului am
elimina lichidelor administrat 1600ml /24
pirdute prin tratamenttul
hemoragie,va
rsaturi,urina
și a celor
ingerate și
primite prin
perfuzie

Nevoia de a Somn Pacientul sa Supraveghere Am doarme

dormi si a se insufficient doarma calitatii supravegheat linistit intre
odihni corespunzator somnului starea psihica orele de
Agitatie
a bolnavului, tratament
Am
Insomnie vizitandu-l
pozitionat
datorata cat mai des,
bolnavul in
anxietatii am
pozitie
administrat o
semisezanda.
tableta
Am aerisit
de Diazepam
salonul. I se
inainte de
cere bolnavei
culcare.
sa evite
efortul fizic
si psihic
 66

Nevoia se a se Nu isi poate Sa fie Asigurarea Administrez Aspect curat

imbraca si schimba schimbată la lenjeriei de tratamentul si uscat al
dezbraca singura timp cu corp/pat in lenjeriei
lenjeria din lenjerie permanenta corp/pat
cauza
durerii

Nevoia de a Nu isi poate sa aiba Asigurarea Repausul Tegumente

avea asigura tegumente igienei și absolut la pat. curate,
tegumentele singura schimbarea Am
si mucosae integre
igiena din pansamentulu administrat 1
si mucoasele curate,integre
cauza i f/i.m.algocal
curate
imobilizarii plaga min.
Schimbarea
impuse de curata ,fara
lenjeriei
operatie semne de
infectie

Nevoia de a Lipsa Educatie Instruirea Repausul isi

invata cunoasterii sanitara absolut la pat.
insuseste
Am
administrat 1 noi
f/i.m.algocal
min cunostinte

Nevoia de a se Incapacitate Pacientul sa Implicarea lui Pacienta

recrea aiba o stare de in procesul
dificultate si înțelege
bine pentru asi de ingrijire
refuz de a
relua explicad pe cerinta
participa la
activitatea intelesul ei
activitati
anxietate

Evaluare

Evolutia pacientei a fost favorabila. Pacienta prezinta o stare de bine, cunoaste si

respecta regimul igieno-dietetic. Se externeaza cu recomandarea de a reveni
 67

pentru scoaterea firelor din urma interventiei, sa isi schimbe pansamentul zilnic, si
sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea definitiva a suturii.
CONCLUZII
CONCLUZIILE ASUPRA LUCRĂRII

Sarcina extrauterina este considerată, în acest moment, una din afecțiunile

cele mai frecvente, întâlnită în special la femeile tinere de vârstă fertilă. Prevenirea
acestei boli este de importanţă majoră, deoarece, nediagnosticată la timp sau tratată
incomplet poate duce la infertilitate, sau poate cauza complicaţii grave.
Prezenta lucrare conţine trei capitole:
 primul capitol tratează structura şi funcţiile aparatului genital feminin,
definiţie, etiologie, simptomatologie, patogenie, evoluţie, prognostic şi
tratament.
 al doilea capitol se referă la atitudinea asistentei medicale faţă de femeia
gravidă, dezvoltând atribuţiile asistentei, asigurarea condiţiilor de spitalizare,
condiţiilor igienice, supravegherea funcţiior vitale, alimentaţia, administrarea
medicamentelor gravidelor internate; pregătirea pacientei pentru examene de
laborator, explorări paraclinice şi educaţie pentru sănătate.
 al treilea capitol cuprinde cazurile de boală
În cadrul documentării pentru această lucrare am studiat simptomatologia
bolii, tratamentul, am observat investigaţiile de laborator şi paraclinice şi îngrijirile
acordate unor paciente cu sarcina extrauterina.
BIBLIOGRAFIE

1. Albu R.M., Anatomia şi fiziologia omului, 1987

2. Belaşcu M., Tratamentul bolilor cronice în medicina internă, vol. I, Editura
Dacia Cluj-Napoca, 1985
3. Dr.Vasile Nitescu, Chirurgie Obstetrica-Ginecologie, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti-1990
4. Borundel C., Manual de medicină internă, Editura Medicală, Bucureşti, 1979
5. Bruckner I., Medicină interna, 1980
6. Fodor O., Medicină internă , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974
7. C., Anatomia şi fiziologia omului – Compediu, Editura Corint, Bucureşti 2001
8. Titircă L., Gal G., Seuchea M., Dorobanţu E., Baltă G., Zamfir M., Ivan M.,
Ardeleanu M., Pesek M., Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de asistenţii
medicali, Editura Viaţa Românească, Bucureşti, 2001
9. Voiculescu M., Medicină generala