Proiect Asistent Medical

LICEUL TEHNOLOGIC DE SERVICII
,,SFNTUL APOSTOL ANDREI PLOIETI
PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENELOR
PROFESIONALE - NIVEL 5
Calificarea profesional: Asistent medical generalist
COORDONATOR:
PROF. PANAIT DOINA
ABSOLVENT:
NI DIANA ANDREEA
PROMOIA 2016
PLANUL PROIECTULUI
ARGUMENT
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA PACIENTEI
CU NATERE NORMAL
CAPITOLUL I
I.1 NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A APARATULUI

GENITAL FEMININ
I.2 DEFINIIE,
CLASIFICARE
I
FACTORII
CARE
DETERMIN APARIIA NATERII
I.3 MANIFESTRI I PROBLEME DE DEPENDEN
SPECIFICE GRAVIDEI CU NATERE FIZIOLOGIC
SPONTAN
I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE
INVESTIGAIE
I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENII
AUTONOME I DELEGATE
I.6 EDUCAIE PENTRU SNTATE
CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ

CAPITOLUL III
III.1 CONCLUZII
III.2 ANEXE
III.3 BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Cred c sunt n asentimentul tuturor c naterea, ca i sarcina, este un miracol: pe

lume apare o nou fiin care mplinete visul unui cuplu transformndu-l n familie i, nu n
ultim instan, aduce cea mai de neuitat experien din viaa unei femei.
Dup modelul unor ri dezvoltate economic, precum Marea Britanie, Olanda, SUA,
Canada, Australia, n Romnia apare un nou curent care susine ideea naterii la domiciliu.
Numeroase sunt cuplurile care ncearc n prezent s dea natere unui copila fr s se
intervin medicamentos sau chirurgical, apelnd din ce n ce mai des la metode naturale de
combatere a durerii i de dirijare a travaliului precum controlul respiraiei, meditaia, suportul
emoional oferit de rude i de personalul medical etc.
Cu toate c sarcina i naterea nu reprezint o patologie, n Romnia nc este de
preferat dispensarizarea parturientei pentru evitarea oricror complicaii neprevzute care ar
putea transforma un proces fiziologic ntr-un eveniment nefericit att pentru ft ct i pentru
mam.
Acest proiect cuprinde un capitol de ngrijiri specifice cu planuri de ngrijire a celor
trei paciente: G.M. nscut pe 15 iulie 1985 cu domiciliul in Ploiesti; M.S nscut pe data de
30 iulie 1988, cu domiciliul in Ploieti, T.A nscut pe data de 25 mai 1984, cu domiciliul in
Ploiesti. Nu au existat probleme deosebite de ngrijire, dar au fost ngrijiri largi, deosebite pe
nevoi privitoare ca: nevoia de a evita pericolele, nevoia de a se alimenta i hidrata, nevoia de a
respira, nevoia de a se odihni, nevoia de a-i pstra o buna postur.
Anxietatea i-a spus de multe ori cuvntul, frica de ce va urma sau de eventualele
complicaii reducnd uneori eficiena desfurrii naterii la parametrii optimi.
Pacientele au fost destul de cooperante, ajutndu-m s realizez ceea ce mi-am
propus. Pentru mine, experiena trit mi-a ntrit convingerea c profesia aleas este cu totul
deosebit, implicnd pluridisciplinaritate i aptitudini mai numeroase dect simpla intervenie
tehnic.
CAPITOLUL I
I.1 NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE

A APARATULUI GENITAL FEMININ
FILIERA PELVI-GENITAL
Este reprezentata de ansamblul elementelor materne strabatute de fat in momentul
nasterii.Este alcatuita din parti osoase (bazin osos) si parti moi (bazin moale). Bazinul osos
este format din unirea celor doua oase coxale (ileon, ischion si pube) cu sacrul si coccisul.
Solidarizarea acestor formatiuni osoase se face prin doua articulatii sacro-iliace, simfiza
pubiana si ligamentele sacroiliace.
BAZINUL OSOS - BAZINUL MARE
Este delimitat da fata interna a aripilor osoase care formeaza fosele iliace. Sustine
organele abdominale si dirijeaza fatul spre bazinul mic avand o importanta mai redusa din
punct de vedere obstetrical. Diametrele externe ale bazinului care masoara pelvimetria externa
cu pelvimetrul sunt:
- diametrul bitrohanterian (uneste trohanterele drept sis tang) = 31-32 cm
- diametrul bicrest (uneste extremitatile crestelor iliace) = 27-28 cm
- diametrul bispinos (uneste spinele iliace antero-superioare) = 23-24 cm
- diametrul antero-posterior (distanta de la marginea superioara a simfizei pubiene
pana la apofiza spinoasa a celei de-a V-a vertebra lombara) = 19-20 cm
BAZINUL MIC
Se mai numeste bazin obstetrical.Are o poarta de intrare-stramtoarea superioara, o
poarta de iesire-stramtoarea interioara, intre ele existand excavatia si stramtoarea mijlocie.
BAZINUL MOALE
Canalul osos pelvin este captusit de o parte moale, desi micsoreaza putin dimensiunile,
il face sa devina functional si sa permita alunecarea mobilului fetal in cadrul mecanismului
nasterii.
APARATUL GENITO-MAMAR
Alcatuit din organe genitale externe, organe genitale interne si glanda mamara.
Organele genitale externe sunt reprezentate de regiunea pubiana (muntele lui Venus, labiile
mari, labiile mici, glanda lui Bartholin, orificiul extern al uretrei, himen si clitoris). Organele
genitale interne sunt:
a) ovarele
b) uterul
c) trompele
d) vaginul
ORGANELE GENITALE INTERNE
1. UTERUL
Organ musculo-cavitar destinat in mod esential dezvoltarii sarcinii si expulzarii fatului
in momentul nasterii. Este un organ mic median, are o forma triunghiulara si marimea unei
smochine, cu o inaltine de 6-8 cm in afara sarcinii. Se compune din corp, istm, cot, in interior
poseda o cavitate care este virtuala. Greutatea uterului in afara sarcinii este de 45-50 de
grame, in timpul sarcinii creste ajungand la sfarsitul ei, gol la 1000-1200 de grame, devenind
astfel organ abdominal.
CORPUL este triunghiular, situat deasupra si avand o margine superioara
orizontala,care este fundul uterului si doua laterale-coarnele uterine unde se implanteaza cele
doua trompe si un unghi inferior continuat prin istm.
5
COLUL are aspect cilindric batut de canalul cervical care are un orificiu intern spre
cavitatea uterina si un orificiu extern care se deschide in vagin.
PERETELE UTERULUI este constituit dintr-un strat dens de musculatura neteda
(miometrul) captusit la interior de o mucoasa (endometrul) si tapetat spre suprafata de
peritoneu. Mucoasa captuseste cavitatea uterului care este virtuala in mod normal.
MUCOASA ENDOMETRIALA hormono-sensibila cuprind un epiteliu cilindric si
numeroase glande si un tesut conjunctiv de sustinere bogat in vase de sange,de asemenea
hormone-sensibile.Aparatul de sustinere al uterului este alcatuit din peritoneu si aparatul
ligamentar-ligamentele rotunde.
Astfel fixat uterul este un organ mobil care se poate deplasa in toate directiile (inainte,
inapoi, in sus si lateral).
Raporturi:
Anterior: vezica urinara si fundul de sac vezico-uterin
Posterior: rectul si fundul de sac Douglas
Lateral: ligamentul larg cu artera uterina, plexurile venoase si portiunea terminala
a uterului.
Vascularizatia uterului: uterul este vascularizat de trei artere: una principala artera
uterina si doua artere accesorii: artera ovariana si artera ligamentului rotund. Sangele venos
dreneaza in final in vena iliaca interna.
Limfaticele se aduna in trunchiuri colectoare care merg la ganglionii lomboaortici, iliaci
externi si mijlocii si presacrali.
Inervatia este data de ramuri din plexul uteroovarian si uterovaginal.
2. VAGINUL
Organ musculo-membranos, care uneste organele genitale externe cu organele genitale
interne. Vaginul se insereaza in sus pe canalul intern, mai sus de orificiul extern al colului,
formand astfel in jurul canalelor, fundurile de sac vaginale; anterior celor doua laterale si unul
posterior mai profound. El paraseste cavitatea pelvina trecand printre marginile interne ale
muschilor ridicatori anali, avand anterior vezica urinara si uretra iar posterior rectul.
Fundul de sac posterior este in raport cu fundul de sac peritoneal Douglas. Jos vaginul
se termina in vulva, de care este separat prin himen. Mucoasa vaginala are patru straturi
(bazal, parabazal, intermediar si superficial).
Raporturi:
Anterior: vezica urinara si uretra
Posterior: rectul
Superior: uterul
Inferior: perineul
Anatomic, vaginul este alcatuit din trei tunici: externa, medie si interna.
Tunica externa: sau adventicea este formata din tesut conjuctiv elastic cu putine fibre
musculare.
6
Tunica medie: sau musculara este formata din fibre musculare netede dispuse in retea,
cu un strat circular intern si unul longitudinal extern.
Tunica interna: formata din epiteliu pavimentos. Mucoasa prezinta atat pe peretele
anterior cat si pe cel posterior niste creste transversale care proemina in axul lung al vaginului
formand columnele vaginale. Are o culoare rosie-cenusie, care se modifica in sarcina
devenind violacee semnul lui Chadwick.
Inervatia vaginului este data de plexul vegetativ hipogastric.
Examenul citologiei si secretiei vaginale este foarte important pentru evaluarea
aspectelor fiziologice si patologice ale aparatului genital feminin.
3. TROMPELE, TUBELE SAU SALPINGELE
Sunt organe canaliculare care se deschid liber in peritoneu cu un capat iar cu celalalt se
deschid in cavitatea uterina.
Se deosebesc:
- portiunea interstitiala cu orificiul tubo-uterin (in grosimea peretelui uterin);
- portiunea istmica;
- portiunea ampulara larga care inconjoara ovarul ;
- pavilionul trompei care este capatul peritoneal al trompei.
Structura trompelor cuprinde trei straturi:
- mucoasa
- epiteliul unistratificat cilindric
- seroasa peritoneala.
7
Seroasa este reprezentata de peritoneul care imbraca la exterior trompele.

Musculara este compusa din trei straturi: intern, mijlociu si extern.
Mucoasa este alcatuita din tesut conjunctiv lax, elastic.
Functiile trompei:
a) de a capta ovulul si de a conduce oul pana la fecundatie,spre uter;migratia oului
se va face lent prin peristaltismul tubar,miscarea cililor si secretia tubara.
b) Vector al lichidului folicular rezultat din panta ovulara (continutul hormonal al
acestui lichid este favorabil mucoasei tubare)
Vascularizatia: trompele sunt vascularizate de artere ce provin din artera ovariana si cea
uterina. Limfaticele dreneaza in ganglionii lombari.
Inervatia: nervii provin din plexul ovarian si din plexul hipogastric inferior.
4. OVARELE
Reprezinta glandele sexuale feminine si sunt situate in pelvis de o parte si de alta a
uterului. Sunt de marimea unei nuci uscate, au o culoare albicioasa si o suprafata neregulata,
cu numeroase cicatrici si santuri (la femeia in plina activitate sexuala).
Ovarul este singurul organ din cavitatea abdominala neacoperit de peritoneu, acesta
oprindu-se la nivelul hilului ovarian.
Ovarul este acoperit cu un epiteliu simplu ovarian sub care se gaseste un tesut
conjunctiv: albugineea ovarului.
In structura ovarului intalnim:
un epiteliu germinativ;
zona corticala cu foliculi ovarieni;
zona medulara care contine vase sangvine, limfatice si nervi.
Zona functionala a ovarului este zona corticala, care contine inca de la nastere peste 400
de mii de foliculi ovarieni. Ovarul are doua functii:
a) Functia gametogena de formare si eliminare a gametilor feminini - ovulul prin care
specia se perpetueaza.
b) Functia hormonala secretia de hormoni sexuali care creeaza conditiile necesare
fecundatiei, instalarii si mentinerii sarcinii, dezvoltarea si mentinerea caracterelor
sexuale feminine somatice si psihice (estrogeni, progesteron, testosteron)
Vascularizatia: ovarul este vascularizat de artera ovariana, ramura a aortei si artera
uterina care formeaza o areola periovariana din care se desprind capilare pentru tecile
foliculilor cavitari si mature.
Venele urmaresc dispozitia arterelor.
Limfaticele formeaza un plex subovarian care se varsa in ganglionii limfatici lombari,
periaortici si lateroaortici.
Inervatia: nervii ovarului vin din plexul renal si intermezenteric.
ORGANELE GENITALE EXTERNE

Sunt formatiuni la nivelul perineului fiind cunoscute sub denumirea de vulva si sunt
reprezentate prin: - muntele lui Venus
- formatiuni labiale
- spatial interlabial
- aparatul erectil
Muntele lui Venus reprezinta regiunea anatomica dinaintea simfizei pubiene, acoperita de la
pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos oferindu-i proeminenta si o
consistenta moale de perinita.
Formaiunile labiale
Sunt pliuri ale pielii care marginesc partile laterale ale vulvei si sunt de doua feluri:
1. labiile mari
2. labiile mici
1. LABIILE MARI
Marginesc partile laterale ale vulvei.
Fata externa este acoperita cu folicului pilosi, grosi si rari iar in fata interna este o
mucoasa umeda si lipita de par;
In fiecare labie mare se gaseste cate o glanda Bartholin care se dechide in vulva.
Extremitatile labiilor mari se unesc pe linia mediana formand comisurile vulvei. Comisura
anterioara se continua cu o proeminenta rotunjita, acoperita cu paramuntele lui Venus.
Comisura posterioara se afla la cativa centimetri de anus.
2. LABIILE MICI (nimfele)
Sunt asezate inauntrul labiilor mari, sunt reprezentate de doua pliuri mucoase mult mai
mici si mai subtiri decat labiile mari. Nu sunt acoperite de par, contin foliculi sebacei si
glande sudoripare.
SPAIUL INTERLABIAL
Este alcatuit din spatial dintre labiile mari, deschiderea vulvara si spatiul dintre labiile
mici si vestibulul vaginului.
Vestibulul este regiunea vulvara de forma triunghiulara delimitata de clitoris (varful
triunghiului), labiile mici (laturile triunghiului),comisura posterioara a labiilor mari (baza
triunghiului). Contin orificiul extern al uretrei si orificiul vaginal care la virgine este obstruat
de himen.
Himenul este o membrana muco-fibro-elastica. Are forma semilunara, circulara.
Ruperea membranei himenale provoaca hemoragie redusa cantitativ sau lipsita total (himene
subtiri) sau nu poate fi perforata si este necesara sectionarea chirurgicala.
Orificiul vaginal ocupa partea inferioara a vestibulului. Forma si marimea lui variaza in
functie de factorii fiziologici sau patologici.
APARATUL ERECTIL este reprezentat de: - clitoris;

- bulbii vaginului;
- corpusculii tactili speciali ai labiilor mici;
Clitorisul este organul erectil al femeii, omologul penisului cu unele diferente. Este
situat median, in partea anterioara a vulvei, are forma cilindrica si se
compune din trei parti: gland, corp, radacina.
Organele erectile ale vulvei, prin structura si functionalitatea lor participa la crearea unei
senzatii placute si realizarea actului sexual.
Orificiul extern al uretrei (meatul urinar ) se gaseste situate in mijlocul vestibulului. Este de
forma rotunda sau stelata. In infectii, tumori isi schimba aspectul. In afara lui putin inferior se
deschid glandele Skane.
Perineul: planseul pelvian este o formatiune musculoaponevrotica care inchide in jos
escavatia osoasa a bazinului
GLANDELE ANEXE ALE APARATULUI GENITAL

1. Glandele vestibulare majore-Glandele lui Bartholin echivalente glandelor Cawper la
barbat. Sunt in numar de doua, de forma ovala. Au marimea unui bob de mazare si
sunt situare de o parte si de alta a orificiului vaginal.
2. Glandele vestibulare minore - Glandele Skane sunt mai numeroase ca numar si sunt
situate in apropierea uretrei. Orificiile de deschidere se gasesc in general de o parte si
de alta a orificiului uretral (meatul uretral). Sunt echivalente glandelor prostatice de la
barbat.
3. Glandele vestibulare mici si foarte numeroase sunt dispuse pe mucoasa orificiului
vaginal, secretia lor participand la lubrefierea orificiului vaginal.
4. Glandele mamare organ pereche prezentand la exterior areola mamara, in centrul
careia se gaseste mamelonul. Mamelele sunt in numar de doua, dar pot exista mamele
supranumerale (polimastie), poate lipsi unul sau ambii sani (amastie), poate exista
asimetrie mamara (asinomastie) sau poate lipsi mamelonul (atelie).
10
FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Functiile sexuale feminine constau in:
formarea si maturarea ovulelor in ovar;
lansarea ovulului capabil de a fi fecundat;
retinerea si dezvoltarea oului;
nidarea oului in uter;
asigurarea dezvoltarii intrauterine a produsului de conceptie;
Colul uterin are doua functii:
de bariera pentru mediul septic din vagin, deschizandu-se numai in timpul
nasterii, mentruatiei, ovulatiei;
de atractie si asigurare a supravietuirii spermatozoizilor prin glera cervicala
(pentru trecerea spermatozoizilor);
Corpul uterin indeplineste trei roluri:
loc de nidatie pentru ou;
rol in timpul nasterii, datorita miometrului;
rol in ciclul menstrual;
Vaginul: mucoasa vaginala este protejata impotriva infectiilor printr-o usoara aciditate
permanenta, asigurata de acidul lactic. Mucoasa vaginala prezinta modificari in functie de
concentratiile hormonale si are rol de organ copulator (de declansare a senzatiei placute
sexuale si de primi lichidul spermatic in fundul de sac posterior).
CICLUL REPRODUCTIV:
OVARIAN: care incepe cu prima zi a menstruatiei si dureaza 28 de zile. Este initiat de
faza foliculara in care unul sau mai multi foliculi se matureaza,apoi aproximativ in a-14-a zi
11
se rup si se elibereaza ovulul (ovulatia). Ovulul este transportat prin trompa spre uter. In
cursul fazei foliculare,celulele foliculului secreta hormoni estrogeni. Ca indicatori ai ovulatiei
se foloseste cresterea temperaturii corporale cu 0,3-0,5C, masurata rectal sau oral dimineata
in pat.
Urmeaza o faza luteica sau progestativa, in care foliculul rupt se transforma in corp
galben care secreta progesteron.
Corpul galben are functie progestativa, de pregatire a gestatiei. In aceasta faza se secreta
si estrogeni. Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben degenereaza cu 4 zile inainte de
menstruatie.
Ovulul traieste 72 de ore iar spermatozoidul maxim 48 ore, perioada fertila fiind de 120
de ore. Practic fecundatia nu se produce inainte de a-9-a zi si nici dupa a-20-a.
HORMONAL: hormonii foliculari sau estrogeni sunt secretati in lichidul folicular de
catre celulele foliculului de Graaf. In cantitati mici sunt secretati de corticosuprarenala, celule
interstitiale testiculare si placenta.
Hormonii estrogeni sunt: - estradiolul
- estrona
Hormonii progestativi sunt secretati de corpul galben in faza luteinica, mai sunt secretati
de corticosurarenala si placenta. Cel mai important este progesteronul, productia si secretia
acestuia creste in a-2-a faza a ciclului menstrual si atinge valoarea maxima cu putin timp
inaintea menstruatiei.
Masurarea primului folicul ovarian are loc ca urmare a secretiei de:
- FSH (hormon foliculinostimulator);
- LH (luteinostimulator);
Sub influenta FSH si LH, ovarele secreta estrogeni si progesteron, care la randul lor
actioneaza asupra uterului si vaginului, iar printr-un proces de reglare inversa (feed-back)
asupra axei hipotalamo-hipofizare. Hipotalamusul comanda regularitatea ciclului menstrual,
actionand asupra hipofizei.
ENDOMETRIAL (MENSTRUAL), simultan cu transformarile ovariene si endocrine care
este alcatuit din 3 faze: menstruala
proliferativa
secretorie
Menstruala dureaza 3-5 zile, cu doua procese: unul destructiv de eliminare a straturilor
functionale ale endometrului si altul reparator, de refacere a mucoasei.
Proliferativa, controlata de catre estrogen. Cuprinde a-6-a si a-14-a zi.
Secretorie, controlata de progesteron se intinde in a-15-a zi si a-28-a zi a ciclului.
Coincide cu cresterea si formarea corpului galben, endometrul se ingroasa ajungand la 5 mm.
Daca nu intervine sarcina urmeaza faza menstruala iar daca sarcina are loc ciclul se
restabileste in 6-10 saptamani dupa nastere.
Endometrul este alcatuit din trei straturi: bazal
spongios
compact
12
In cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc modificari

morfofiziologice sub actiunea celor 2 hormoni ovarieni:
- foliculina
- progesteronul
Foliculina, in prima faza a ciclului ovarian determina hiperplazia tesutului conjunctiv si
a canalelor galactofore.
In faza a doua sub actiunea progesteronului are loc dezvoltarea tesutului lobuloalveolar.
In timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt
dureroase.
Mamelonul si areola se pigmenteaza mai intens. De asemenea, circulatia devine mai
intensa, venele superficiale se dilata si devin foarte evidente prin transpiratia pielii,
constituind reteaua Haller.
Dupa nastere, odata cu eliminarea placentei, estrogenii dispar si sub influenta
prolactinei incepe sa se produca secretia lactata.
13
.2 DEFINIIE, CLASIFICARE I FACTORII CARE

DETERMIN APARIIA NATERII
Definitie: Nasterea normala este un proces fiziologic care cuprinde un ansamblu de

fenomene si mecanisme ce duc, progresiv, la expulzarea spontana, in afara cailor genitale
materne, la sfarsitul gestatiei, a produsului de conceptie.
Prin acest act reflex de mare complexitate fatul este expulzat, in ultimele luni de
gestatie, pe cai naturale, in mod spontan si fara complicatii.
Nasterea normala se numeste eutocica si in functie de numarul fetilor poate fi:
Unica
Gemelara
Multipla
Perioadele in timpul nasterii:
Nasterea este anuntata prin cateva semne numite semne premonitorii. In prezenta
acestor semne inceperea travaliului este iminenta si gravida trebuie sa ajunga de urgenta la
maternitate.
PRETRAVALIUL: Contractii uterine dureroase neregulate (false travalii mai ales in
timpul noptii). Eliminarea dopului gelatinos striat de sange; colul se scurteaza, se inmoaie si
devine permeabil pentru deget.
TRAVALIUL: Incepe cu aparitia contractiilor uterine dureroase cu caractere
progresive si cu modificarile colului si se termina odata cu expulzarea placentei si
consolidarea hemostazei.
Astfel travaliul se imparte in patru timpi de nastere:
Perioada de dilatare (dureaza de la 8 la 10 ore la primipara si de la 6 la 8 ore la
multipara);
Perioada de expulzie a fatului (dureaza de la 1 la 2 ore la primipara si 30 minute la
multipara);
Perioada de expulzie a placentei (de la 15 la 20 minute pana la 1 ora);
Perioada V de consolidare a hemostazei (primele 2-4 ore dupa delivrenta).
1. PERIOADA DE DILATAIE
Reprezinta transformarea sub influenta contractiilor uterine dureroase a canalului
cervical intr-un orificiu larg care permite iesirea fatului din uter.
Trece prin mai multe etape succesive:
14
Formarea segmentului inferior (etapa ce apare la multipare la inceputul travaliului, la

primipare formarea are loc in ultimele trei luni de sarcina);
Stergerea colului care inseamna subtierea acestuia; are loc sub influenta contractiilor
uterine dureroase, dar contribuie si prezentatia si punga amniotica.
Orificiul intern si extern al colului sfarsesc prin a se confunda cu colul si formeaza o
diafragma musculara subtire ce se continua in sus cu segmental inferior.
Dilatatia propriu-zisa care incepe la 2 cm diametru si creste progresiv ajungand la 10 cm
dilatatie completa, in acest stadiu de dilatatie completa colul a disparut sin u mai exista
decat un cilindru utero-vaginal.
Dilatatia colului se insoteste cu modificari ale polului inferior, formarea pungii apelor
(amniotica); pe masura ce colul se dilata, zona ramasa libera in afara colului permite
aparitia membranelor polului inferior, ce vor bomba prin orificiul de dilatatie aparand
astfel punga apelor, vizualizandu-se mai bine in contractii cand bombeaza cresterea
presiunii intrauterine.
Punga apelor are rol in perpetuarea contractiilor uterine dureroase deoarece presiunea
constanta pe care o exercita pe suprafata colului de dilatare (in cazul in care nu exista
vicii de prezentatie) determina eliminarea ritmica, reflexa de ocitocina la nivel
hipofizar.
Punga membranoasa se deschide progresiv si se rupe spontan de obicei la o dilatatie de
6-7 cm
In raport cu dilatatia colului uterin, punga apelor se poate rupe:
1. premature pe col lung fara contractii;
2. precoce la dilatatie mai mica de 6 cm;
3. tempensiv la 6-7 cm;
4. intempensiv la dilatatie completa;
In cazul in care punga apelor nu se rupe spontan, se poate rupe artificial cu ajutorul unei
pense sterile.
Ruperea pungii apelor se poate face central, pe o margine a orificiului uterin,sau mai sus
de acesta, fiind apoi urmata de scurgerea lichidului amniotic in jeturi,urmate de
contractii uterine dureroase;
Dupa ruperea membranelor, prezentatia fetala coboara si ia contact cu canalul
segmento-cervical pe care il destinde direct. Odata cu obtinerea unei dilatatii complete
se termina si prima perioada a nasterii.
2. PERIOADA EXPULZIA
Este dominata de asocierea contractiei uterine cu contractia abdominala reflexa si
voluntara care determina evolutia nasterii, formarea canalului moale de nastere si expulzarea
fatului.
15
EXPULZIA ARE TREI TIMPI PRINCIPALI:

1. Angajarea la strmtoarea superioar
2. Coborarea n excavaie, acompaniat de rotaie
3. Degaj la strmtoarea inferioar
Contractiile uterine devin mai puternice,dureaza 40-50 secunde, iar perioada de relaxare
este de 2-3 minute. Cu cat contractiile apar la un interval mai scurt, ele sunt insotite de
contractiile reflexe ale peretilor abdominali si ale diafragmei, devenind contractii expulsive.
16
Distensia progresiva a vaginului, apasarea rectului si distensia perineului provocate de

inaintarea craniului fetal sunt responsabile de aparitia contractiilor abdominale reflexive.
Sub efectul CUD fatul strabate filiera pelvi-genitala printr-o miscare elicoidala
presupunand urmatorii timpi principali si secundari:
1) flacarea craniului
2) orientarea craniului cu diametrul de angajare intr-un tunnel din diametrele oblice
3) angajarea craniului depasirea structurii superioare
4) coborarea cu rotatia interna a craniului cu angajarea umarului si trunchiului in celalalt
diametru oblic
5) deflexiunea si degajarea craniului,coborarea trunchiului
6) rotatia externa a craniului (spre diametrul de angajare) si rotatia interna a umerilor
7) degajarea trunchiului si a membrelor
Dupa destinderea maxima a planseului pelviperineal si formarea canalului
fibromuscular de nastere craniul coborat la nivelul stramtorii inferioare a bazinului se fixeaza
cu occipul sub simfiza si incepe sa se degajeze prin vulva printr-o miscare progresiva.
Trecerea catre orificiul vulvar trebuie sa fie progresiva si controlata de cel care asista nasterea
pentru evitarea rupturilor perineului destins la maxim.
Pentru usurarea expulziei la primipare,mai ales,se practica epiziotomia.
Degajarea trunchiului are loc astfel: se exteriorizeaza prima data umarul anterior pana la
deltoid si se fixeaza sub simfiza, apoi tinand gatul fatului cu pensa naturala dintre index si
medius cu ambele maini ridicam fatul in sus pentru a degaja umarul posterior.
Dupa degajarea umerilor daca exista o ansa pericervicala a cordonului ombilical
circulara de cordon se sectioneaza cordonul ombilical intre doua pense si se continua
degajarea fatului care aproape ca iese singur.
Cand prezentatia atinge planseul pelvi-perineal se declanseaza in mod reflex o senzatie
de screamat, prezentatia comprima rectul si vezica aparand senzatia de defecare imperioasa.
Efortul expulziv al femeii este un act voluntar si se bazeaza pe contractia muschilor
abdominali; aceste contractii poarta numele de presa abdominala si dubleaza valorile
personale obisnuite date de contractiile uterine dureroase expulsive.
In momentul expulziei este important ca:
femeia sa nu faca efortul expulziv daca dilatatia nu este completa deoarece se pot
produce rupturi ale colului.
efortul expulziv voluntar sa insoteasca numai momentele in care exista contractii
uterine dureroase expulsive, astfel riscul expulzarii materne si anularea
beneficiului presei abdominale in momentul cheie al degajarii.
Se vor controla bataile cordului fetal intre eforturile expulsive deoarece exista riscul
modificarii lor ceea e ar duce la o suferinta fetala, situatie in care nasterea sa se termine
repede (ex. Forceps).
In momentul in care regiunea ano-vulvara si perineul bombeaza, capul punand in
tensiune planseul se va face:
se ia in podul palmei o compresa sterila care va izola regiunea anala (septica),
policele si degetul aratator se plaseaza circumscriind comisura vulvara posterioara
(gestul are scop sustinerea si apararea perineului posterior)
pericolul rupturii partilor moi scade foarte mult prin practicarea inaintea expulziei
(cand craniul solicita bine orificiul de expulzie) a epiziotomiei.
17
Durata expulziei este de obicei sub 30 minute pentru primipare si 15 minute pentru
multipare.
3. PERIOADA DELIVRENTA
Perioada sau expulzia placentei consta in fenomenele ce se petrec de la expulzia
fatului pana la eliminarea placentei si membranelor.
Odata fatul expulzat in afara cailor genitale materne,el ramane legat de placenta situata
in uter prin cordonul ombilical.
Cordonul ombilical este sectionat intre doua pense.
Fiziologic o delivrenta normala are trei timpi:
a) dezlipirea sau decolarea placentei si a membramelor ;
b) trecerea placentei din uter in vagin;
c) expulzarea placentei din uter in vagin.
a)
Dupa nasterea fatului apare un repaus fiziologic sau repaus contractil, uterul debarasat
de volumul fetal se retrage. Retragerea uterina este un fenomen pasiv avand ca rezultat
cresterea grosimii peretilor uterului alaturi de scaderea volumului uterului. Ingrosarea
peretelui uterin in urma retractiei nu afecteaza aria de insertie placentara, in consecinta
placenta devine ghemuita, adunata. In faza de repaus fiziologic contractile uterine
nu dispar. Dupa aproximativ 15-20 minute apar contractii uterine care vor fi percepute
de pacienta. In urma clivajului (stratul spongios) dintre peretele uterin si placenta apar
multiple focare hemoragice care conflueaza realizand hematomul retroplacentar,
fiziologic ce ajuta la randul sau la desavarsirea decolarii. Cand uterul se contracta in
acelasi timp se si retracta.
b) Sub influenta contractiilor uterine a hematomului utero-placentar si a progresiei

greutatii placenta coboara in segmental inferior pe care il destinde radicand fundul
uterului deasupra ombilicului. In timpul trecerii sale placenta antreneaza si
membranele care se decoleaza putin cate putin de pe peretii uterului. Din segmental
inferior placenta trece in vagin,retractia uterina nefiind posibila decat dupa evacuarea
totala a uterului de continutul sau,conditie esentiala a unei hemostaze durabile si
eficiente.
Retractarea uterina are la baza tonicitatea fibrelor musculare uterine. Reteaua de fibre
musculare uterine (miometrul) are in ochiurile sale vase de sange, bogatie vasculara
preponderenta in aria placentara a peretelui uterin. Retractia acestei retele musculare
comprima vasele de sange din ochiuri realizand o veritabila legatura vasculara
ligature vii.
Astfel reteaua avasculara si venoasa a circulatiei utero-placentare este scoasa din
functiune pe de o parte prin indepartarea placentei si pe de alta parte prin ligature vie
data de retractia uterului, instalandu-se astfel o duritate a uterului numita glob de
siguranta.
Alt factor esential in hemostaza tine de coagularea sangelui: tromboza fiziologica care
oblitereaza uniconcentratia arteriala si venoasa. Procesul de coagulare se activeaza
prin eliberarea tromboplastinei din zona de dezlipire a placentei.
18
c)
Din vagin placenta este expulzata in afara spontan cu ocazia unui efort expulziv al
placentei sau prin expresia manuala a placentei.
Expulzia placentei poate fi:

a) spontana (mai rar), dezlipirea si coborarea placentei in vagin se face prin forte
proprii fara nici o interventie
b) naturala (mai des), placenta se expulzeaza utilizand manevre exterioare (apasarea
manuala a fundului uterin).
Placenta si membranele odata eliminate trebuie examinate cu atentie pentru a verifica
integritatea lor. Orice rest retentionat de placenta sau membrane va expune la accidente
hemoragice sau infectioase.
Astfel se examineaza:
a) fata fetala verificand insertia cordonului, numarul vaselor sale (normal doua artere
si o vena)
b) fata materna cautand cu grija daca nu lipseste vreun fragment de cotiledon, daca se
suspecteaza resturi de cotiledoane si membrane se indica controlul instrumental al
cavitatii uterine.
Delivrenta se insoteste intotdeuna de o pierdere de sange de 200-300 ml, hemoragie ce
se produce in momentul decolarii placentare de pe peretele uterin.
In concluzie pentru o delivrenta naturala corecta si eficienta sunt necesare:
insertia placentei pe mucoasa sanatoasa;
un muschi uterin retractil si contractil;
o placenta normala si normal inserata;
o coagulare sangvina normala.
Odata expulzia placentei terminate, se verifica integritatea perineului si cu ajutorul unor
valve, integritatea colului si a peretilor pentru a nu exista o ruptura. Sangerarea dintr-o astfel
de ruptura poate creea probleme in perioada imediat urmatoare.
4. PERIOADA V CONSOLIDAREA HEMOSTAZEI

Consolidarea hemostazei este o perioada artificial adaugata in studiul nasterii.
Este o perioada extrem de fragila din cauza aparitiei unei hemoragii (perioada marilor
hemoragii), de aceea primele 2-4 ore post partum sunt socotite ca apartinand nasterii.
Faptul ca nasterea mai are o perioada, ne face sa nu renuntam la vigilenta, sa
supraveghem cu multa atentie femeia pentru a surprinde o eventuala hemoragie care ii poate fi
fatala.
SUPRAVEGHEREA SI DIRIJAREA TRAVALIULUI
Travaliul, componenta a durerii, se bazeaza pe doua entitati distincte:
a) contractia uterina
b) dilatatia colului.
Controlul evolutiei lor insemna supravegherea travaliului, fiind corelat intotdeauna cu
starea generala a mamei sau a fatului.
19
Pentru ca nasterea sa fie mornala, ea necesita atitudini sau gesture terapeutice care ii vor
usura desfasurarea sa, ii vor corecta unele anomalii minore.
Aceasta interventie in desfasurarea cursului natural al nasterii poarta numele de
dirijarea travaliului.
Prin dirijarea travaliului si conduita activa urmarim combaterea suferintei fetale,
combaterea suferintei materne in sensul analgeziei obstetricale si prevenirea eventualelor
complicatii prin supraveghere atenta, sistematica si interventii in timp util.
Rolul asistentei medicale in supravegherea travaliului este esential. Pentru o buna
supraveghere a unui travaliu trebuie cunoscute caracteristicile unui travaliu normal.
In ultimele zile ale gestatiei apar cateva semne inconstante,numite semne clinice minore
ale inceputului travaliului (eliminarea dopului gelatinos cu aspect de scurgere mucoasa
galbuie, uneori cu striuri sanghinolente, coborarea fundului uterin care determina senzatia de
usurare in respiratie; rare si usoare contractii uterine neregulate, dureroase sau foarte putin
dureroase, polakiurie, mers dificil, col scurtat orientat anterior. Prin conventie travaliul incepe
cand se stabilesc contractiile uterine dureroase, semnele unice majore definitorii uterine si
modificarile colului.
Exista 5 posibilitati de rupere a membranelor:
1. ruperea normala
2. ruperea prematura se rup inainte de debutul CUD, deci in afara travaliului
3. ruperea precoce membranele se rup in cursul travaliului dar la o dilatare
4. ruperea tardiva membranele se rup concomitant, cu degajarea prezentatiei
incomplete
5. ruperea artificiala a membranei interventie medicala
Pentru cel care supravegheaza travaliul este de mare valoare cunoasterea integritatii
membranelor, intrucat de ea depinde in buna masura conduita in continuare. In cazul in care
exista suspiciunea rupturii de membrane,se impune confruntarea suspiciunii. In acest scop
posibilitatile sunt:
proba vizuala a lichidului amniotic este insuficienta pentru confirmare;
examinarea la microscop, ne ofera imaginea unor cristale dispuse sub forma de
frunza de feriga;
Pentru o supraveghere eficienta a travaliului, moasa trebuie sa urmareasca cu atentie
contractiile uterine dureroase, bataile cordului fetal si starea generala a mamei, toate acestea
in corelatie cu dilatarea colului se face (la 2-3 ore,nu mai mult de 4 ore) prin tact vaginal.
Tactul vaginal se face in general de catre medical obstetrician care dirijeaza travaliul.
Dupa ruperea membranelor tactul vaginal se va face de cel putin 2-3 ori, in conditii de asepsie
si antisepsie (risc de infectii).
Bataile cordului fetal vor fi ascultate in timpul travaliului la fiecare 30 minute, cat timp
membranele sunt intacte si la 15 minute dupa ce membranele s-au rupt. Orice modificare a
dinamicii uterine sau a BCF va fi anuntata medicului obstetrician care va intervene.
PANTOGRAMA reprezinta o insumare a observatiilor asupra travaliului in evolutie.
Prin corelarea parametrilor, poate rezulta o inscriere grafica a pantogramei, aceasta
fiind:
20
contractiile uterine dureroase, respectand regula: (din ce in ce) mai dese, mai lungi,
mai dureroase;
evolutia dilatatiei, supletei marginilor colului;
progresiunea prezentatiei: mobila, aplicata, fixata, coborata;
starea membranelor si dupa ruperea lor in prezentatiilor craniene la o dilatatie de 6
cm,v olumul si aspectul lichidului amniotic;
masurarea batailor cordului fetal, aprecierea intensitatii si ritmicitatii lor.
Pantograma se poate constitui intr-un act medico-legal in cazul unor accidente la
nastere. Ea permite aprecierea imediata a efectelor drogurilor administrate pacientei, dand
posibilitatea unei decizii analitice in ceea ce priveste calea de nastere: naturala sau cezariana.
RUPEREA ARTIFICIALA A MEMBRANELOR (RAM )
Cand ne gandim ca membranele nu pot fi apte sa isi indeplineasca rolul fiziologic si

impiedica o buna desfasurare a travaliului (membrane rugoase inextensibie);
Cand dorim sa dirijam declansarea artificiala a travaliului, nastere dirijata, nasterea celui
de-al doilea geaman.
In anumite circumstante patologice: placenta praevia, hematom retroplacentar.
Se efectueaza ruperea artificiala a membranelor prin definitie plecand de la un anumit

stadiu al dilatatiei colului, pentru ca membranele sa fie accesibile:
- la o dilatatie de 5-6 cm pentru nasterea degajata
- la o dilatatie de cel putin 5 cm in cazul unor membrane de o calitate proasta
- putin dupa expulzia primului geaman intr-o sarcina gemelara
- din momnentul in care sunt accepatabile, in caz de hemoragie intr-o placenta
praevia sau in cazul hematomului retro-placentar.
In majoritatea cazurilor este necesar ca prezentatia sa fie angajata pentru a efectua
ruperea artificiala a membranelor, pentru a evita procidenta de cordon, determinat prin
scurgerea lichidului amniotic.
Modul de executie este simplu: mana aflata in vagin ghideaza o pensa KOCHER
dezarticulata sau o ramura a unei pense de col introdusa cu mana cealalta.
La sfarsitul contractiilor, care va determina bombarea membranelor, acestea vor fi
intepate, lichidul amniotic scurgandu-se cat mai incet pe langa degetele ce fac tactul vaginal.
Dupa ruperea artificiala a membranelor trebuie verificat ca lichidul amniotic sa fie
opalescent, ca bataile cordului fetal sa nu se modifice, sa existe procindenta de cordon ca
polul fetal sa tinda sa solicite colul.
21
.3 MANIFESTRI I PROBLEME DE DEPENDEN

SPECIFICE GRAVIDEI CU NATERE FIZIOLOGIC
SPONTAN
MANIFESTARI DE DEPENDEN:
N PERIOADA DE DILATAIE:
contractiile uterine dureroase (initial de la 10-15 min) cresc progresiv ca
frecventa, durata si intensitate
se elimina dopul gelatinos cu acele striuri de sange
se modifica colul si se formeaza acel canal de nastere
punga apelor bombeaza iar membranele se rup la o dilatatie de 6-7 cm
marginile orificiului uterin se subtiaza ducand la o dilatatie de 10 cm
N PERIOADA DE EXPULZIE:
prezentatia este coborata pe planseul pelvi-perineal
contractiile uterine se succed la 2-3 minute si devin mai puternice (contractii
expulsive)
presiunea exercitata pe planseul pelviperineal, induce reflexul de screamat,
ducand la expulzia fatului in afara canalului de nastere
N PERIOADA DE DELIVRENTA:
ruperea membranelor datorita greutatii placentei (in decolarea si expulzia
spontana a placentei si a anexelor sale in afara cailor genitale );
aparitia hemoragiei ce impune o interventie activa de decolare si extractie
manuala a placentei (in decolarea si expulzia spontana pana in regiunea
cervicovaginala);
N PERIOADA DE CONSOLIDARE A HEMOSTAZEI:
uter contractat
posibilitatea ramanerii unor eventuale resturi in uter sau solutii de continuitate
nesuturate ceea ce face ca hemoragia sa nu se opreasca;
N LAUZIA FIZIOLOGIC IMEDIAT POSTPARTUM:
tendinta la somn
oboseala
pulsul devine bradicardic
poate sa apara frisonul
sangerarea este moderata
uter dur, contractat glob de siguranta
22
PROBLEME DE DEPENDEN:
N PERIOADA DE DILATAIE:
dispnee
eliminari urinare inadecvate calitativ si cantitativ
eliminari vaginale inadecvate
posturi inadecvate
anxietate
durerea
N PERIOADA DE EXPULZIE:
dispnee
anxietate
durerea
comunicare inadecvata la nivel intelectual si afectiv
N PERIOADA DE DELIVREN:
eliminare vaginala inadecvata
durere
epuizare
N PERIOADA DE CONSOLIDARE A HEMOSTAZEI:
scurgere vaginala indecvata calitativ si cantitativ
epuizare
N LUZIA FIZIOLOGIC IMEDIAT POSTPARTUM:
epuizare
dispnee
hipertermie
eliminare vaginala indecvata cantitati
23
.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

ACTE DE INVESTIGAIE
Cel mai frecvent femeia ajunge la sala de nasteri la debutul travaliului alertata fiind de
unul din semnele principale, de aceea la internare se impune un examen clinic riguros in urma
caruia se va decide:
- intrarea directa in sala de travaliu
- internarea in una din sectiile de obstetrica in asteptarea travaliului
- necesitatea unei interventii adecvate
- prognosticul desfasurarii nasterii
ANAMNEZA
Femeia va preciza de la inceput:
- contractiile uterine dureroase: intensiatea si frecventa lor, de cat timp au inceput;
- Piererea de lichid amniotic (s-a rupt punga apelor si de cat timp);
- Studierea carnetului de gravida: antecedente familiale, personale, medicale si
chirurgicale, obstetricale, numar de sarcini, evolutia acestor sarcini si nasteri
anterioare, avorturi)
- Evolutia sarcinii actuale precizand si posibile afectiuni care insotesc sarcina:
hemoragii, HTA,albuminurii, edeme, tratament instituit in timpul sarcinii
EXAMEN MEDICAL GENERAL
Necesita intotdeuna: - masurarea greutatii si a inaltimii
- masurarea temperaturii si TA
- determinarea albuminei si a glucozei in urina
Daca femeia nu a fost consultata niciodata in prealabil (nici o consultatie prenatala) este
necesara o examinare rapida a aparatului cardio-vascular si respirator. Se verifica grupa de
sange si Rh-ul femeii. Daca nu are grupa si Rh-ul trecute in carnetul de mama se va trece
imediat la determinarea lor.
EXAMENUL OBSTETRICAL
Va fi efectuat atunci cand femeia va fi dezbracata si asezata in pozitie ginecologica,cu
un maxim de masuri de asepsie la practicarea tuseului vaginal;
INSPECTIA
Apreciaza volumul si forma uterului
MASURAREA INALTIMII FUNDULUI UTERIN
Se face cu centimetrul. La termen IFU=32-34 cm. Masurarea inaltimii fundului uterin
ne permite sa ne facem o idee asupra volumului fatului
PALPAREA
Precizeaza:
o pozitia fatului: longitudinala, transversala
o prezentatia: craniana, pelviana
24
o pozitia spatelui fetal

o volumul lichidului amniotic prin balotarea fatului in uter
o existenta contractiilor uterine dureroase cu mana pe uteru se surprinde intarirea
muschiului uterin (contractia), semn obiectiv mult mai relevant decat durerea
ASCULTAREA BTILOR CORDULUI FETAL (BCF):
Se efectueaza cu stetoscopul obstetrical sau cu eco Doppler, focarul de auscultatie,
ritmul 130-140 batai pe minut. La debutul travaliuluieste eficienta monitorizarea continua
(cardio-tocograf) care da posibilitatea inregistrarii concomitente a CUD si BCF cu aprecierea
efectelor CUD asupra BCF.
TUEUL VAGINAL
D informatii despre:
lung si inchis daca travaliul este la inceput si mai ales daca este vorba
de o multipla
uneori este sters, mai mult sau mai putin dilatat daca travaliul a avansat
1.
COL:
2.
STAREA MEMBRANELOR:
Daca sunt rupte, degetul ce va trece prin colul inmuiat ia contact direct cu
prezentatia.
In cursul examinarii se scurge lichid amniotic la care ne intereseaza abundenta si mai
ales culoarea lichidul amniotic verzui (meconiu) si BCF modificate sunt doua
semne importante ale suferintei fetale.
Daca sunt intacte, degetul intalneste bombarea elastica a pungii apelor care incepe sa
se formeze. Nu se scurge lichid amniotic.
3.
PREZENTAIA:
Tipul: craniana, pelviana
Eventuale prezentatii distocice: frontala, faciala;
Raportul cu stramtoarea superioara: mobila, aplicata, fixate, coborata (semn
Farabeuf)
4.
STAREA BAZINULUI
Grosime, supletea partilor moi;
Parametrii (se atinge sau nu se atinge );
Concavitatea sacrata;
Liniile nenumite;
Spinele sciatice,proeminente,neproeminente;
Arc pubian.
La sfarsitul acestui examen se poate aprecia daca femeia se gaseste in pretravaliu,

travaliu sau fals travaliu. In plus se vor evidentia anumite elemente care vor da prognosticul
nasterii:volumul fatului, tipul prezentatiei, calitatea CUD, starea bazinului si a colului. Se va
hotari calea de nastere: joasa sau inalta prin cezariana.
25
I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE

LA INTERVENII AUTONOME I DELEGATE
INTERVENII AUTONOME:
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE LA SOSIREA UNEI FEMEI IN TRAVALIU
1. Sa primeasca pacienta cu amabilitate, sa o linisteasca, sa linisteasca familia;
2. Sa se informeze rapid despre:paritate, desfasurarea nasterilor precedente, frecventa
CUD, pierderea lichidului amniotic (ora, abundenta, culoare);
3. Sa verifice carnetul de mama, grupa de sange si Rh;
4. Sa anunte medical obstetrician;
5. Sa pregateasca:
- materialul necesar pentru examenul obstetrical (manusi aseptice, stetoscop
obstetrical sau cel cu ultrasunete, aparat de masurat TA)
- patul pacintei (musama, aleza)
6. Sa efectueze ea insasi:
- masurarea temperaturii,a pulsului,TA;
- analiza urinei (albuminuria);
- eventual la cererea medicului se va face sondaj vezical si clisma evacuatorie;
7. Sa instaleze femeia in pat pentru a fi examinata, fie pe masa ginecologica, fie in patul
sau;
8. Dupa examinare si urmand indicatiile medicului, sa dirijeze transportul pacientei spre
sala de travaliu, transportul facandu-se in pozitie culcat daca membranele sau rupt;
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N SALA DE TRAVALIU
1. Sa primeasca femeia cu amabilitate, sa o linisteasca sis a o reconforteze daca aceasta
este speriata sau se agita. Sa o ajute sa se urce pe masa ginecologica si sa-i explice
rolul elementelor masei ginecologice. Sa verifice existenta cartii de mama.
2. Sa ceara pacientei sa isi goleasca vezica urinara, sa verifice pulsul, TA si sa le noteze
in foaia de observatie.
3. Sa fie amabila cu sotul daca acesta asista,sa ii indice unde poate sa stea, ce are si ce
nu are voie sa faca, sa-l linisteasca, sa nu il considere un intrus, ci un personaj
important al nasterii ce va avea loc.
4. Sa verifice buna functionare a stetoscopului ultrasonic, a unitatii de monitorizare
obstetricala electronica, a unitatii mobile de anestezie. Sa verifice oxigenul si aspiratia,
sa verifice masca de oxigen pentru pacienta.
5. Sa pregateasca si sa verifice materialul necesar nasterii:
- halat, boneta, manusi sterile pentru cel care asista;
- lampa scialitica, sa verifice cutia forcepsului
- materialul steril pentru nastere (foarfece, comprese, 2 pense Kocher, pensa de
cordon Barr, ace chirurgicale pentru epiziorafie)
26
- material steril pentru o eventuala anestezie locala: seringa de 20 ml, ace

intramusculare lungi, Xilina)
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N TIMPUL EXPULZIEI-DEGJRII
1. N EXPULZIE:
- Sa ajute femeia sa impinga bine in efortul expulziv in timpul CUD, incurajanduo si explicandu-i in permanenta; cand incepe CUD femeia sa-si goleasca plamanii,
apoi sa ii umple cu aer la maxim blocandu-si toracele; in inspiratie sa impinge jos
ca pentru defecatie, tragand de barele metalice verticale care sustin picioarele si
avand barbia in piept si gura inchisa; femeia sa mentina toracele blocat si efortul
expulziv sa fie cat mai lung posibil;
- Daca CUD dureaza, sa expire rapid si sa reia efortul expulziv, pentru a profita la
maximde fiecare contractie;
- Sa verifice eventuala perfuzie (deseori venele cedeaza in timpul efortului);
- Sa asigure stetoscopul obstetrical la cerere;
- Sa stearga fata pacientei si sa pulverizeze apa pe fata si pe buzele ei, in caz de
crampe musculare foarte dureroase sa intervina imediat prin masajul moletului si
dorsoflexia piciorului;
2. N MOMENTUL DEGAJRII:
- Sa se ocupe de pacienta care deseori isi pierde stapanirea de sine, sfatuindu-o
sa deschida larg gura si sa respire superficial gafait, sa slabeasca stransoarea
de barele suporturilor, decontractandu-se pe cat posibil si sa nu isi miste fesele,
prin ridicarea lor de pe masa, ceea ce ar jena pe cel ce asista nasterea;
- Odata copilul degajat, sa aduca un camp steril incalzit pa care sa fie asezat
copilul;
3. DUPA DEGAJARE:
- Sa faca prelevarile sangvine din cordonul ombilical necesare pentru
evidentierea rasunetului fetal in incompatibilitati grup-Rh, sifilis etc.
- Sa pregateasca materialul necesar epiziorafiei;
- Sa pregateasca un recipient steril pentru placenta
- Sa acorde primele ingrijiri nou-nascutului, daca acest lucru nu este facut de
obstetrician sau pediatru;
- Sa completeze registrul de nasteri,sa puna la mana mamei bratara de
identificare si sa roage mama sa verifice bratara de identificare a copilului;
- Sa ramana atenta la cel ce a asistat nasterea si care definitiveaza delivrenta;
ROLUL ASISTENTEI N TIMPUL I DUP DELIVRENTA
- Placenta va fi primita in timul delivrentei intr-un recipient steril, uneori ea va fi
expediata la laboratorul de histologie sau bacteriologie,neuitand in acest caz sa
se indice numele femeii, diagnosticul de intrare si scopul examinarii;
- Dupa controlul sangelui prin orificiul vulvar, dupa controlul partilor moi
perineale, asistenta va proceda la toaleta vulvo-vaginala cu apa sterila
27
adaugand sau nu, lichid antiseptic. Dupa cutanarea epiziorafiei cu Rivanol sau
Mercuron, asistenta va fixa un tampon steril vulvo-perineal;
- Sa verifice eventuala perfuzie daca functioneaza sau este oprita,sa dezinfecteze
pielea si sa aplice un mic pansament;
- Sa masoare pulsul, TA care vor fi notate in foaia de observatie;
Rolul asistentei medicale in primele ore dupa nastere, anume rolul de supraveghere
riguroasa a lauzei, chiar daca femeia ramane in sala de nastere sau este trimisa in salon. Exista
riscul unei hemoragii secundare totdeauna nezgomotoasa si deseori foarte grava. Doar
supravegherea constanta de catre asistenta va putea depista o astfel de hemoragie
INTERVENII DELEGATE:
La inceputul travaliului la indicatia medicului se vor administra sedative sau
tranchilizante usoare: Diazepam 10 mg comprimate/fiole; Meprobamat 1 comprimat;
Fenobarbital 1 comprimat; Hidroxizin 1 capsula.
In a doua parte a travaliului se vor administra la indicatia medicului:
Mialgin 1 fiola i.m; Hidromorfon 1 fiola i.m.
Daca travaliul depaseste 12 ore la indicatia medicului se va monta o perfuzie i.v a 5001000 ml solutie glucoza 5%.
In perioada de expulzie la indicatia medicului se va adminstra novocaina 1% (60-80 ml)
in perineu pentru o degajare mai usoara a craniului.
In consolidarea hemostazei la indicatia medicului asistenta medicala va administra
ocitocice (Ergomet, Ocitocin) daca gravida are atonie uterina si prezinta hemoragie.
28
I.6 EDUCATIE PENTRU SANATATE

PRIMAR PROFILAXIA BOLILOR INFECTIOASE
Stiuta fiind reactivitatea imunologica precara a gravidei, este necesara evitarea
aglomeratiilor, evitarea contactului sau convietuirea cu persoane bolnave.
Vaccinurile in sarcina, prin natura vaccinului pun problema embriotoxicitatii. Toate
vaccinurile cu virul viu atenuat (variola, rubeola) si vaccinurile necomercializate impotriva
cito-magalovirusului varicelo-zosterian sunt potential fetoembrio toxice.
Vaccinul antipoliomielitic, contraindicat pe cale orala este posibil pe cale parenterala.
Vaccinul antirubeolic este contraindicate in primele luni de sarcina si trebuie evitata in
lunile urmatoare.
Modul de via
Nu va fi perturbat in mod deosebit odata cu instalarea starii de gestatie. Gravida isi
continua activitatea profesionala si cea desfasurata la domiciliu cu unele restrictii, doar sub
aspectul cantitatii si intensitatii efortului depus. Efortul fizic are o actiune defavorabila asupra
graviditatii deoarece se repercuteaza prin modificarea presiunii intraabdominale, asupra
uterului gravid afectand,deasemenea si circulatia feto-placentara. Vor fi evitate eforturile
fizice mari, fiind admisa o activitate fizica usoara sau de intensitate mica. Existenta unei
femei insarcinate trebuie sa fie calma,ferita de stresuri fizice si psiho-emotionale.
Odihna gravidei
Sunt recomandate 8 ore de somn zilnic.Somnul de dupa amiaza va fi evitat, daca
gravida prezinta insomnii in timpul noptii; acesta va fi inlocuit cu repausul in fotolii sau cu
plimbari usoare.
Activitatea sportiv
Sporturile de performanta sunt interzise; de asemenea calaria, canotajul, schiul si
alpinismul, inotul in primele luni de sarcina, mersul pe bicicleta.
Se interzice expunerea la soare.
Sunt premise si se recomanda:
plimbarea si mersul pe jos,pe teren plat timp de 2 ore pe zi; in ultimele luni de
sarcina plimbarea nu va depasi 30-45 de minute ;
gimnastica medicala in incaperi bine aerisite acestea avand ca scop mentinerea
tonusului muscular pe perioada sarcinii; invatarea unor tehnici de respirare si
relaxare, ameliorarea circulatiei periferice, crearea unui tonus psiho-emtional
adecvat momentului cel mai important nasterea.
Cltoriile
Vor fi evitate calatoriile lungi cu trenul sau cu masina mai ales pe drumuri accidentate,
vor fi preferate drumurile scurte sau efectuarea in etape a unui drum mai lung si deplasarea cu
avionul. In preajma termenului va fi evitata deplasarea in afara localitatilor de domiciliu mai
ales in locuri sau localitati izolate.
29
SECUNDAR
Igiena corporala va fi ca si cea din afara sarcinii.
Baia nu este contraindicate dar va fi preferat dusul. Este interzisa sederea indelungata
in baia fierbinte, baile de abur sau dusurile scotiene alternanta dusului rece cu
cel cald. Toaleta organelor genitale va fi asigurata prin toaleta zilnica cu apa si sapun
degresant.
Sunt contraindicate irigatiile vaginale.
Dupa fiecare baie mameloanele se vor unge cu lanolina iar din cand in cand vor fi
sterse cu alcool sau glicerina cu alcool.
Igiena vestimentara
Imbracamintea gravidei va fi confectionata in asa fel incat sa nu ii produca nici o
jena.Va fi usoara, larga, comoda, calduroasa in anotimpul rece, inbracamintea nu va
fi stransa pe talie.
Lenjeria de corp va fi de preferinta din bumbac, va fi schimbata frecvent, sanii vor fi
sustinuti in sutiene suficient de largi, jartierele circulare vor fi contra indicate.
Centura de sarcina pentru sustinerea peretelui abdominal, este necesara mai ales in
cazul multiparelor cu peretele abdominal relaxat, incaltamintea trebuie sa fie
comoda, cu toc jos, sa sprijine bolta piciorului;
Este contraindicata incaltamintea cu toc inalt si va fi evitata cea cu talpa plata.
Activitatea sexuala
In general va fi contraindicata. Raporturile sexuale sunt interzise in ultimele doua luni si
in intregime la gravide cu infectii severe, amenintare de avort, avort habitual, iminenta de
nastere prematura.
Igiena alimentatiei
In sarcina trebuie sa se asigure un regim alimentar echilibrat, diversificat constand in
alimente usor digerabile si asimilabile ;
Femeia insarcinata nu trebuie sa ia in greutate mai mult de 8-12 kg in medie 1-1,5
kg/luna ;
Nevoile calorice cresc progresiv pe parcursul sarcinii, in conditiile unei munci fizice
usoare necesarul caloric al gravidei este de 2200-2400 cal/24 h; pentru gravidele care
depun eforturi moderate necesarul de calorii creste la 2500-3000 cal/24 ore;
Acoperirea nevoilor calorice va fi asigurata printr-o dieta normoglucidica usor
hiperproteica si hipolipidica bogata in vitamine si minerale;
La gravidele sub 20 de ani (gestatie pe un organism in crestere ) se aduga un spor de
ratie calorica;
La gravidele cu obezitate preexistenta sarcinii aportul caloric va fi redus sub 15002000 cal/ 24 h;
Necesarul de proteine va fi crescut in primul trimestru de sarcina, pentru aportul de
animoacizi esentiali este necesar un procent de 50-60% proteine de origine animala
(carne, peste, oua);
30
Regimul hipoproteic sau proteinele de calitate proasta cresc morbiditatea materna si

perinatala;
Glucidele vor fi in cantitate de 5-6 gr/kg corp/24 ore;
Se va evita excesul de paine, fainoase, cartofi;
Aportul lichidic moderat totalizeaza 50-60 gr/zi, grasimile animale reprezentand
60%;
Necesarul de vitamine este crescut la gravide;
Restrangerea sodiului din alimentatie (conceptie veche) modifica bilantul sau/si
afecteaza echilibrul acestui microclimat in compartimentele matern si fetal; se stie
astazi ca organismul retine sodiul de care are nevoie;
Se considera ca in sarcina este necesar un aport de NaCl de 4-6 g/zi, acest raport
poate fi realizat prin preparare culinara, fara adaugarea unui supliment de sare in
timpul mesei si excluderea alimentelor conservate prin sare (sunca, afumaturi,
mezeluri, branzeturi fermentate, muraturi);
Necesarul de Ca este de 30 mg/zi putand fi asigurat de 250 gr de lapte sau 30 gr de
branza de vaci consumata zilnic;
Necesarul de fier este crescut fiind peste 15 mg de Fe /zi;
Se considera ca singura suplimentare medicamentoasa pe parcursul sarcinii este de
Fe;
n sarcina creste necesarul de magneziu, fosfor, iod alimentatia echilibrata acoperind
integral acest necesar;
Apa va fi folosita in cantitate mare, dar de preferinta in afara meselor;
Nu sunt recomandate apele minerale si bauturile carbogazoase;
Alimentele vor fi intodeauna proaspat preparate, cat mai simplu, fractionate in mai
multe, mese;
Vor fi preferate carnea la gratar, legumele verzi, lactatele proaspete, evitandu-se
zaharul sub toate formele sale;
Alcoolul este contraindicat in toate formele sale
Cafeaua slaba si bauturile slabe sunt admise in cantitati mici si numai ocazional;
In scopul asigurarii unui tranzit intestinal normal sunt obligatorii fibrele celulozice;
Pentru prevenirea cariilor dentare este obligatore spalatul corect al dintilor dupa
fiecare masa;
Medicaia n sarcin
Se impun restrictii de medicamente, acestea putand cauza avorturi, malformatii
congenitale si sarcini premature;
Medicatia, in special in primele 3 luni de sarcina, va fi administrate cu multa grija, in
cazuri cu total justificate;
Impactul medicamentelor asupra femeilor insarcinate poate fi fatal;
31
TERIAR
Igiena sistemului nervos
Gravida va fi protejata de griji, emotii puternice, suprasolicitare. Este necesar crearea
unui climat optim, familial, si la locul de munca.
Frica, teama, neincrederea in evolutia unei sarcini si mai ales a travaliului aparut pe
fond de labilitate psihica, specifica constituie elemente negative, care pot fi combatute cu
mijloace de educatie psihoprofilactice.
Psihoprofilaxia se numara printer metodele nefarmacologice de analgezie obstetricala;
obiectivele psihoprofilaxiei constand in:
- diminuarea sau suprimarea fricii fata de actul nasterii si al durerilor pe parcursul
travaliului
- asigurarea unui comportament adecvat si a unei cooperari eficiente in travaliu
- ameliorarea oxigenarii prin exercitii respiratorii ridicarea nivelului educativ
sanitar al gravidei
Contactul gravidei cu personalul medical din maternitatea care ii va asigura asistenta la
nastere, cunoasterea reciproca, informarea asupra organizarii maternitatii asigura increderea
femeii in perfecta desfasurare a nasterii si imbunatateste comportamentul sau in travaliu.
In acest sens au fost preconizate stagii de pregatire a personalului obstetrical vizand
realizarea asepsiei verbale prin eliminarea cuvintelor si gesturilor psihologice nocive pentru
gravida.
Psihoprofilaxia se realizeaza pe parcursul sarcinii prin cursuri, exercitii fizice colective,
antrenament individual si asigurarea unei relatii optime intre medic, moasa si parturienta.
32
CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ
35
CULEGEREA DATELOR
PACIENTA 1
PACIENTA 2
PACIENTA 3
M.S
T.A
G.M
28 ani
32 ani
31 ani
Sex
feminin
feminin
feminin
Ocupatia
avocat
educatoare
contabil
Conditii de viata
si munca
bune
bune
bune
Greutatea
73 kg
69 kg
72 kg
Inaltime
1,68 cm
1,65 cm
1,67 cm
A II, Rh +
0 I, Rh +
A II,Rh +
Motivele
internarii
Aparitia CUD de intensitate

redusa care ulterior s-au
intensificat.
CUD apar la 14-15min si
dureaza 4-5 secunde
Gravida se prezinta la sectia

de obstetrica-ginecologie
datorita CUD, durerea
avand sediul lombaroabdominal, CUD la 20 de
minute si dureaza 5-10
secunde si aparitia la vulva
a unor secretii mucogelatinoase cu striuri
sanguinolente. Pozitia
ortostatica si mersul sunt
greoaie, apare mersul
leganat, mictiune frecventa,
ruptura pungii apelor
manifestata prin scurgerea
brusca de lichid amniotic la
nivelul vulvei.
Gravida se prezinta la sectia

de obstetrica-ginecologie
datorita CUD, durerea
avand sediul lombaroabdominal, CUD la 14-15
minute si dureaza 7-10
secunde si aparitia la vulva
a unor secretii mucogelatinoase cu striuri
sanguinolente.
Istoricul bolii
Gravida este la prima

nastere (primipara). Aceasta
cunoaste regulile de igiena
in timpul sarcinii privind
activitatea zilnica si odihna,
regulile de igiena personala,
alimentara fiind informata
de catre asistenta de la
dispensarul medical.
Gravida a luat in greutate
inca din a doua luna de
sarcina, ajungand la un
Gravida este la a doua

sarcina (multipara), are o
fetita de 4 ani si acum isi
doreste un baietel. Cunoaste
toate regulile de igiena
privind alimentatia, odihna
si tratamentul, luan in
greutate aproximativ 10 kg.
Numarul controalelor in
timpul sarcinii au fost de 7,
deoarece in ultimii ani a
pierut o sarcina, motiv de
Gravida este la a doua

sarcina deci multipara.
Cunoaste regulile de igiena
privind alimentatia, odihna
si tratamentul. Gravida a
luat in greutate de la
inceputul sarcinii
aproximativ 12 kg. Din
punct de vedere psihic,
gravida este echilibrata.
Nume si prenume
Varsta
Grup sanguin
36
Diagnosticul la
internare
Data internarii
PACIENTA 1
PACIENTA 2
surplus total de 12 kg. In

ultimul trimestru de sarcina
sa confruntat cu aparitia
mai accentuata a edemelor,
de aceea la indicatia
medicului a redus din
alimentatie sarea si
condimentele. Gravida a
redus efortul fizic in timpul
sarcinii fiind protejata de
mama si sot. Din punct de
vedere psihic gravida este
echilibrata, insa a aparut o
oarecare neliniste din cauza
durerilor. Gravida s-a
prezentat la maternitate
(serviciul interne) cu mama
si sotul.
ingrijorare atat pentru ea cat

si pentru medicul care a
luat-o in evidenta. Din
punct de vedere psihic,
gravida este echilibrata,
prezinta o usoara ingrijorare
in ceea ce priveste nasterea.
Fiind copii doriti aceasta s-a
prezentat la sectia de
obstetrica impreuna cu sotul
si mama.
G I, P I sarcina 38 de
saptamani, fat viu, in
prezentatie craniana RSM
G III PII, sarcina 39

saptamani, fat viu,
prezentatie craniana, RSM
28. 02. 2016 ora 6:50
03.01.2016 ora 3:30
37
PACIENTA 3
G I PII, sarcina 33 de
saptamani, feti vii, unul
prezentatie craniana, unul
prezentatie pelvina, RSM
19.01.2016 ora 14:00
ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFCUTE

PACIENTA 1
PACIENTA 2
A respira si a avea o
buna circulatie
A respira si a avea o
buna circulatie
A respire si a avea o buna

circulatie
Dispnee
Dispnee
Dispnee
Durerea provocata de
declansarea travaliului
Anxietate datorita
insuficientelor
cunostinte privind
nasterea
Tahipnee: 21r\min
Comprimarea uterului
gravid pe diafragma care
reduce miscarile toracice
Anxietate privind
desfasurarea nasterii
gravid pe diafragma care
reduce miscarile toracice
Anxietate
Tahipnee: 21r\min
Tahipnee: 20r\min
Nevoia
fundamentala
nesatisfacuta
Problema de
dependenta
A bea si a manca
A bea si a manca
A bea si a manca
Alimentatie inadecvata
calitativ
Dificultate de a se
alimenta si hidrata
(greturi si varsaturi)
Dificultate in a se alimenta
si hidrata (greturi si
varsaturi)
Etiologie
Durere, pirozis present

la 2 ore dupa masa
Restrictii alimentare,
alimentatie hiposodata
Dezechilibru, durere
Greturi, varsaturi
- Inapetenta
- pirozis
Nevoia
fundamentala
nesatisfacuta
Problema de
dependenta
Etiologie
Manifestari de
dependenta
PACIENTA 3
Nevoia
fundamentala
nesatisfacuta
A elimina
- Restrictie alimentara
- Regurgitatii
- Pirozis
A elimina
Problema de
dependenta
Eliminare urinara si
vaginala indecvata
cantitativ
vaginala inadecvata
calitativ
vaginala indecvata
calitativ
Etiologie
gravid asupra organelor
vecine
Usoara polakiurie
trecatoare, scaun de
consistenta mai dura
datorita unei usoare
constipatii, scurgeri
vaginale, transpiratie
abundenta
A se misca si a avea o
buna postura
Compresiunea uterului
gravid pe vezica,
anxietate
Usoara polakiurie,
crampe abdominale,
leucoree alba laptoasa,
sudoare abundenta,
scaun de consistenta
dura din cauza
constipatiei
buna postura
gravid pe vezica urinara,
anxietatea
Polakiurie,scurgeri
vaginale, sudoare
abundenta, scaun de
consistenta mai dura din
cauza unei usoare
constipatii
Manifestari de
dependenta
Manifestari de
dependenta
Nevoia
fundamentala
nesatisfacuta
38
A elimina
buna postura
PACIENTA 1
PACIENTA 2
PACIENTA 3
Problema de
dependenta
Postura inadecvata
impusa de sarcina
Postura inadecvata
impusa de sarcina
Postura inadecvata impusa

de sarcina
Etilogie
Durere, dispnee,
anxietate
Diminuarea miscarii
datorita pozitiei
ginecologice necesare
procesului de nastere,
contractii ale muschilor
abdominali
Nevoia de a dormi si a
se odihni
Abdomen marit in
volum, anxietate
Diminuarea miscarilor
datorita pozitiei
ginecologice, CUD a
muschilor abdominali
Durere, abdomen marit in

volum, anxietate
Contractii ale muschilor
abdominali, diminuarea
miscarilor datorita pozitiei
ginecologice
Nevoia de a dormi si a
se odihni
Nevoia de a dormi si a se
odihni
Disconfort fizic si psihic
Disconfort, oboseala
Durere
CUD
Diconfort, oboseala,
dificultatea de a se odihni
CUD
Manifestari de
dependenta
Imposibilitatea de a se
odihni datorita durerii;
pozitie incomoda
odihni datorita senzatiei
de neplacere fizica
Nevoia
fundamentala
nesatisfacuta
Problema de
dependenta
Nevoia de a se imbraca
si dezbraca
Nevoia de a se imbraca
si dezbraca
odihni datorita senzatiei
de neplacere fizica, nu
poate lua pozitie de repaus
Nevoia de a se imbraca si
dezbraca
Dificultate in a se
imbraca si dezbraca
Dificultate in a se
imbraca si dezbraca
Dificultatea de a se
imbraca si dezbraca
Etiologie
Mobilitate redusa,
neliniste
Capacitate fizica redusa
pentru imbracare si
dezbracare
Nevoia de a fi curat,
ingrijit, de a proteja
tegumentele si
mucoasele
Dificultate de a urma
prescriptiile de igiena
Mobilitate redusa,
neliniste
pentru imbracaredezbracare
tegumentele si mucoasele
Problema de
dependenta
Durere, mobilitate
redusa, neliniste
pentru imbracare si
dezbracare
tegumentele si
mucoasele
Etiologie
Durere, anxietate
Durere,a nxietate
Durere, anxietate
Manifestari de
dependenta
Scurgeri vaginale in
urma expulziei fatului
Scurgeri vaginale in
urma expulziei fatului
Scurgeri vaginale in urma

expulziei fatului
Nevoia
fundamentala
nesatisfacuta
Problema de
dependenta
Nevoia de a evita
pericolele
Nevoia de a evita
pericolele
Nevoia de a evita
pericolele
Vulnerabilitate fata de
pericole
pericole
pericole
Manifestari de
dependenta
Nevoia
fundamentala
nesatisfacuta
Problema de
dependenta
Etiologie
Manifestari de
dependenta
Nevoia
fundamentala
nesatisfacuta
39
PACIENTA 1
Etiologie
Manifestari de
dependenta
Nevoia
fundamentala
nesatisfacuta
Problema de
dependenta
Etiologie
PACIENTA 2
PACIENTA 3
Durerea, lipsa
cunoasterii si
desfasurarii timpilor
nasterii
Semne de insecuritate
psihologica,agitatie,
neincredere, frica
Nevoia de a comunica
Declansarea contractiilor
uterine dureroase
Anxietate datorata de
contractiile uterine
dureroase
sociologica, agitatie,
neliniste
sociologica, agitatie fizica
Comunicare inadecvata
la nivel afectiv
Durere, anxietate
Comunicare indecvata la
nivel afectiv
Anxietate, durere
Manifestari de
dependenta
Dificultatea de a-si
exprima sentimentele
Comunicare inadecvata
la nivel afectiv
Anxietate, contractii
uterine dureroase
Nevoia
fundamentala
nesatisfacuta
Problema de
dependenta
Nevoia de a fi preocupat
in vederea realizarii
Dificultatea de a invata
Neputinta
Dificultatea de a invata
Etiologie
Anxietate, durere
Manifestari de
dependenta
Cunostinte insuficiente
referitoare la
comportamentul pe care
trebuie sa-l adopte in
timpul nasterii pentru a
diminua durerile si a
preveni complicatiile
Nevoia de a se recrea
Conditii impuse de
spitalizare, anxietatea
Incapacitaea de a efectua
activitati obisnuite
Anxietate, conditii impuse

de spitalizare
Cunostintele insuficiente
referitoare la
comportamentul pe care
trebuie sa il adopte in
timpul nasterii pentru a
diminua durerile si a
preveni complicatiile
Nevoia
fundamentala
nesatisfacuta
Problema de
dependenta
Etiologie
Manifestari de
dependenta
Dificultatea de a
indeplini activitati
recreative
Conditiile de spitalizare
Imposibilitatea
concentrarii asupra unei
activitati recreative
Dificultatea de a
indeplini activitati
recreative
Durerea, conditiile de
spitalizare
Imposibilitatea efectuarii
unor activitati recreative
40
Dificultatea de a efectua
activitati recreative
Durerea, spitalizarea
Imposibilitatea efectuarii
unor activitati recreative
PLANIFICAREA NGRIJIRILOR
PACIENTA 1
PACIENTA 2
PACIENTA 3
OBIECTIVE
1. Gravida sa beneficieze de ingrijiri corespunzatoare, nasterea sa se desfasoare

in conditii de asepsie perfecta si sa se evite aparitia complicatiilor
2. Gravida sa isi inlature anxietatea si sa dobandeasca incredere in echipa de
ingrijire
3. Gravida sa fie incurajata sa isi exprime durerea
4. Sa se pregateasca materialele necesare examenului obstetrical
5. Gravida sa fie ajutata sa aiba o respiratie normala
6. Gravida sa aiba o postura adecvata examenului obstetrical
7. Sa se respecte regulile de igiena impuse de examenul obstetrical
8. Expulzia sa se desfasoare in conditii de asepsie perfecta (comprese, manusi
sterile, pense, foarfeci, ata pentru cordonul ombilical, materiale si scutece
sterile) plus solutie dezinfectanta, materiale pentru ingrijirea oftalmiei
gonococice, medicamente pentru dirijarea travaliului: ocitocona (stimuleaza
contractiile musculaturii uterine si grabeste travaliul)
9. Pacienta sa beneficieze de ajutor in efortul expulziv si de masaj in caz de
crampe musculare dureroase
10. In momentul degajarii sa se aplice interventiile specifice adaptarii NN la
mediul extern intr-un minut
11. Eliminarea placentei sa se produca fara complicatii in maxim 30 de minute
12. Plaga perineala sa se sutureze in cca 30 de minute pentru a reduce riscul de
infectii si sangerare masiva
13. Reducerea riscului aparitiei unei hemoragii secundare
14. Lauza va fi instruita cu privire la ingrijirea sa si a NN in urmatoarele 2 ore
INTERVENTII
1. Supraveghez starea gravidei prin masurea pulsului, a T.A, temperatura,

repiratia si unele modificari survenite in comportament:
PACIENTA 1: R = 21r/min
T.A = 120/70 mm Hg
P = 66p/min
T = 36,6 C
PACIENTA 2: R = 21 r/min
T.A = 125/70 mm Hg
P = 70p/min
T = 36,8C
PACIENTA 3: R = 20 r\min
T.A = 130/75 mm Hg
P = 68 p/min
T = 36,2 C
2. O pregatesc din punct de vedere psihic sfatuind-o sa colaboreze, asigurand-o
astfel ca nasterea va decurge fara probleme
3. Asigur microclimat corespunzator, temperatura mediului fiind intre 18-25
grade
41
4. Colaborez permanent cu gravida cum sa respire si sa-si prelungeasca voluntar

contractiile
5. Supraveghez BCF-urile la interval de 30 minute de la inceput, apoi la 15
minute
6. Urmaresc succesiunea CUD si durata acestora
7. Consemnez la indicatia medicului modificarile colului, starea membranelor in
foaia obstetricala anexa
8. Urmaresc aspectul lichidului amniotic si raportez asupra modificarilor
9. Asist expulzia respectand timpii
10. In expulzie ajut femeia explicandu-i ce trebuie sa faca si verific perfuzia in
timpul careia se va injecta 1 fiola de Ergomet pentru eliminarea placentei
11. Dupa expulzie:
- se efectueaza primele ingrijiri ale nou-nasctului (dezobstruarea cailor
respiratorii, sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical, infasarea, profilaxia
gonococica)
- observ semnele de dezlipire a placentei, pierderi mici de sange, coborarea
fundului uterin sub ombilic si a cordonului restant
- prinde placenta cu ambele maini facute caus, rasuceste membranele pentru
evitarea ruperii acestora sau ramanerii acestora in cavitate
- urmaresc daca exista uter dur contractat
- verific integritatea placentei pe ambele fete acordand atentie deosebita
cordonului restant
- verific integritatea tesuturilor moi materne (col, perineu) si colaborez cu
medicul in vederea suturarii
12. Ajut gravida sa se dea jos de pe masa ginecologica si sa se instaleze in patul
postpartum invatandu-o pe aceasta sa nu adoarma circa 2 ore si sa efectueze
miscari circulare pe abdomen pentru retractia uterului
42
APLICAREA NGRIJIRILOR
APLICAREA NGRIJIRILOR N PERIOADA DE DILATAIE
Problema
PACIENTA
1
Interventii autonome si
delegate
Obiectiv
Evaluare
Stare de
disconfort
datorata
durerii.
Risc de
modificare a
dinamicii
uterine
Pacienta sa fie
incurajata sa isi
exprime durerea.
Reducerea riscului
de modificare a
dinamicii uterine
in maxim 30 de
minute
Femeia va fi primita cu
amabilitate, o voi ajuta sa
se linisteasca deoarece
este speriata. Ii voi cere
gravidei sa isi goleasca
vezica urinara si o voi
ajuta sa se instaleze in
salon. Voi monitoriza
functiile vitale si
vegetative si le voi nota
in foaia de observatie.
Voi invata gravida sa
faca exercitii de respiratie
in timpul contractiilor.
Administrez la indicatia
medicului 1 fiola de
ocitocina i.v, institui
perfuzie cu ocitocina in
ser glucozat 5% cu un
debit de 8-10 pic/min la
inceput, pana la 20-50
pic/min in functie de
starea mamei si bataile
cordului fetal
In aproximativ 30
de minute starea de
disconfort s-a
ameliorat prin
invatarea gravidei
de a-si controla
durerea si s-a redus
riscul modificarii
dinamicii uterului
prin administrarea
de ocitocina in
perfuzie. Ora 8:30
col incomplet sters,
admite index,
prezentatie
craniana aplicata,
CUD la 5 minute
timp de 20 de
secunde. Ora 10:30
col sters, dilatatie
3-4 cm, prezentatie
craniana aplicata,
CUD la 3 minute
cu o durata de 3040 secunde, BCF:
140/minut
Dispnee
Gravida sa fie
ajutata sa aiba o
respiratie normala
Umezesc aerul din

incapere si recomand
repaus vocal absolut.
Favorizez metode de
comunicare nonverbale.
Pregatesc din punct de
vedere psihic gravida
sfatuind-o san u se agite,
sa respecte indicatiile
date. Invat gravida sa
inspire pen as si sa expire
adanc pe gura. La
indicatia medicului
administrez oxigen prin
sonda, cu presiune redusa
4-6 l/min
In 15 minute prin
exercitiile de
respiratie efectuate
si prin
administrarea
oxigenului gravida
are o respiratie
normala de
18r/minut
43
Problema
Alterarea
confortului
psihic.
Risc de
dezechilibru
psihic
delegate
Obiectiv
In 45 de minute
gravida sa fie
echilibrata psihic.
Sa isi inlature
anxietatea sis a
dobandeasca
incredere in echipa
de ingrijire
44
Am obligatia de a explica
pe intelesul gravidei cum
va decurge nasterea fara a
face aprecieri
nefavorabile de orice
natura asupra sarcinii.
Am obligatia de a asigura
gravid ace echipa de
ingrijire este competenta,
rog gravida sa
colaboreze, creez o
atmosfera de siguranta
atat pentru mama cat si
pentru copil. Sunt
amabila cu sotul, daca
acesta asista ii indic ce
are voie sa faca, il
linistesc si nu il consider
un intrus,ci un personaj
important al nasterii ce va
avea loc
Evaluare
In 45 de minute
gravida este
echilibrata psihic,
colaboreaza cu
echipa de ingrijire.
Riscul de
dezechilibru psihic
a fost redus
datorita discutiei
purtate in prezenta
sotului
PACIENTA
2
delegate
Problema
Obiectiv
Disconfort
datorat durerii.
Risc de
modificare a
dinamicii
uterine
Pacienta sa fie
incurajata sa isi
exprime durerea.
Reducerea riscului
de modificare a
dinamicii uterine
in maxim 40 de
minute
Primesc gravida cu
ambilitate si incerc sa o
linistesc. Administrez la
indicatia medicului 1
fiola de ocitocina i.v,
institui perfuzie cu
ocitocina in ser glucozat
5% cu un debit lent de 810 picaturi la inceput
ajugand pana la 20-50 de
picaturi/min, in functie de
cordului fetal
In aproximativ 20
de minute starea de
discomfort s-a
ameliorat prin
invatrea gravidei
de a-si controla
riscul modificarii
dinamicii uterului
prin administrarea
de ocitocina in
perfuzie. Ora 5:00
col incomplet sters,
admite index,
prezentatie
craniana aplicata,
CUD la 5 minute
timp de 20 de
secunde. Ora 5:45
col sters, margini
suple, dilatatie 7
cm, prezentatie
craniana aplicata si
lichid opalescent in
cantitate moderata,
CUD la 3 minute
timp de 30-40 de
secunde.
BCF:140/min. Ora
6:30 dilatatie
completa 8-10cm,
prezentatie
angajata, CUD la 2
minute cu o durata
de 40-50 de
secunde,
BCF:140/minut
Dispnee
Gravida sa fie
ajutata sa aiba o
respiratie normala
Umezesc aerul din

incapere 60%. Recomand
Favorizez metode de
sfatuind-o sa nu se agite,
In 15 minute prin
exercitii de
si administrarea
oxigenului, gravida
are o respiratie
normala de 18
r/minut
45
Evaluare
Problema
delegate
Obiectiv
Evaluare
inspire pe nas si sa
inspire adanc pe gura. La
indicatia medicului
sonda cu presiune redusa
2 atm/4-6 l/minut
Alterarea
confortului
psihic.
Risc de
dezechilibru
psihic
In 40 de minute
gravida sa fie
echilibrata psihic
prin inlaturarea
anxietatii si sa
dobandeasca
incredere in echipa
de ingrijire
46
Explic pe intelesul
gravidei cum va decurge
nasterea fara a face
aprecieri nefavorabile de
orice natura asupra
sarcinii. Am obligatia de
a asigura gravida ca
echipa de ingrijire este
competenta, rog gravida
sa colaboreze, creez
pentru copil. Sunt
amabila cu sotul, daca
linistesc sin u il cred un
intrus ci un personaj
important al nasterii.
In 40 de minute
gravida este
echilibrata psihic,
colaboreaza cu
echipa de ingrijire.
Riscul de
dezechilibru psihic
a fost redus
datorita discutiei
purtate in prezenta
sotului
delegate
Problema
Obiectiv
Disconfort
datorat durerii
Diminuarea
perceptiei
dureroase.Obtinere
a unei dilatatii
complete si sa nu
prezinte modificari
de dinamica
uterina in 60 de
minute
Instalez gravida intr-un

salon aerisit si o ajut sa se
linisteasca fiind speriata.
O ajut pe gravida sa se
urce pe masa
ginecologica si ii explic
rolul acesteia in travaliu.
Voi monitoriza functiile
vitale si vegetative si le
voi nota in foaia de
observatie.Voi invata
gravida sa faca exercitii
de respiratie in timpul
contractiilor, inspiratie pe
nas, expiratie pe gura.
Institui perfuzie cu
ocitocina in ser glucozat
5% cu un debit lent de 58 pic /min in functie de
cordului fetal
In aproximativ 60
de minute starea de
disconfort s-a
ameliorat prin
invatarea gravidei
de a-si controla
riscul modificarii
dinamicii uterului
prin administrarea
de ocitocina in
perfuzie. Ora 5:00
membrane intacte,
BCF: 136/min,
CUD 2-3 minute
cu o durata de 35
de secunde,
dilatatie col 2 cm.
Ora 14:00
membrane intacte,
dilatatie 7 cm,
prezentatie
craniana si lichid
opalescent in
cantitate moderata,
CUD la 3 minute
timp de 30-40
secunde, BCF:
140/min
Dispnee
Gravida sa fie
ajutata sa aiba o
respiratie normala
Umezesc aerul din

incapere 60%. Recomand
Favorizez metode de
sfatuind-o sa nu se agite,
inspire pe nas si sa
inspire adanc pe gura. La
indicatia medicului
sonda cu presiune redusa
2 atm/4-6l/minut
In 15 minute prin
exercitii de
si administrarea
oxigenului, gravida
are o respiratie
normala de
18r/minut
PACIENTA
3
47
Evaluare
Problema
Alterarea
confortului
psihic.
Risc de
dezechilibru
psihic
delegate
Obiectiv
In 45 de minute
gravida sa fie
echilibrata psihic.
Sa isi inlature
anxietatea si sa
dobandeasca
incredere in echipa
de ingrijire
48
Am obligatia de a explica
pe intelesul gravidei cum
va decurge nasterea fara a
face aprecieri
nefavorabile de orice
natura asupra sarcinii.
Am obligatia de a asigura
gravida ca echipa de
ingrijire este competenta,
o rog pe aceasta sa
colaboreze, creez o
pentru copil. Sunt
amabila cu sotul,daca
linistesc si nu il consider
un intrus,ci un personaj
important al nasterii ce va
avea loc
Evaluare
In 45 de minute
gravida este
echilibrata
psihic,colaboreaza
cu echipa de
ingrijire. Riscul de
dezechilibru psihic
a fost redus
datorita discutiei
purtate in prezenta
sotului
APLICAREA NGRIJIRILOR N PERIOADA DE EXPULZIE
PACIENTA 1
delegate
Problema
Obiectiv
Disconfort
fizic si psihic.
Risc de
infectii.
Risc de
suferinta
fetala.
Risc de
complicatii
Obtinerea unei
cooperari
eficiente in
timpul
expulziei, in 10
minute.
Expulzia sa se
desfasoare in
conditii de
asepsie perfecta
in 5 minute.
49
Gravida este adusa in sala

de nasteri, ajutata sa se urce
pe masa ginecologica,in
pozitie ginecologica, pe un
camp steril. Asistenta
aseptizeaza perineul cu
betadina sau apa oxigenata.
Se vor pregati materialele
necesare. Pe o masuta
acoperita cu un camp steril
se aseaza urmatoarele
instrumente:pensa de
serviciu, recipient cu
solutie dezinfectanta,
foarfece chirurgicale,
comprese, tampoane, pensa
anatomica, camp steril,
pensa speciala pentru
hemostaza cordonului, fasa
sterila. In expulzie asistenta
va invata gravida sa
impinga bine in efortul
expulziv din timpul CUD
explicandu-i cand si cum
incepe CUD, sa isi goleasca
plamanii apoi sa ii umple
cu aer la maxim, blocandusi toracele in inspiratie, sa
impinge in jos ca pentru
defecatie tragand de
suporturile metalice
verticale care sustin
picioarele avand barbia in
piept si gura inchisa.
Femeia sa mentina toracele
blocat si efortul expulziv
cat mai lung posibil, daca
CUD dureaza sa expire
rapid si sa reia efortul
expulziv. Asistenta va
sterge fata pacientei si va
pulveriza apa pe fata si
buzele ei. La indicatia
medicului se administraza
Evaluare
In timpul unei
contractii femeia
va inspira adanc
de mai multe ori
si dupa
inchiderea glutei
sustine expulzia
prin screamat.
Masurile de
asepsie au fost
respectate. La
ora 12:15
medicul executa
epiziotomia si
are loc nasterea
in prezentatie
craniana. NN de
sex masculin,
greutate 3200,
numar de
identificare:
234. Nu prezinta
malformatii.
Tegumente
acoperite de
vernix caseosa.
Dupa degajare
s-au efectuat
prelevari
sanguine pentru
incompatibilitat
e de grup si Rh.
Problema
delegate
Obiectiv
oxigen prin sonda cu

presiune scazuta 2 atm/h.
Daca apar crampe
musculare va actiona
imediat prin masajul
moletului si dorsoflexia
piciorului. Asistenta va
servi medicul cu halat
steril, manusi sterile pentru
epiziotomie si pregateste
materialele necesare
acesteia (ace de sutura
sterile, ata chirurgicala,
tampoane sterile, betadina).
In momentul degajarii,
cand craniul destinde
puternic orificiul vulvar se
degaja usor fruntea, nasul si
gura verificand daca exista
circulara de cordon, apoi se
degaja umerii, trunchiul si
membrele inferioare.
Asistenta cuprinde intre
degetele semiflexate
occipital si parietalele
craniului, prin deflectarea
in timpul contractiei
uterine. Sectioneaza
cordonul cu foarfeca,intre
cele 2 pense. Se face
ligaturarea cordonului
ombilical cu un clamp
ombilical.
In timpul expulziei,la
indicatia medicului,
asistenta va administra 1
fiola de Ergomet pentru
dirijarea expulziei
placentei.
50
Evaluare
PACIENTA
2
delegate
Problema
Obiectiv
Disconfort
fizic si psihic.
Risc de
infectii.
Risc de
suferinta
fetala.
Risc de
complicatii
(ruptura
perineului)
Gravida sa
coopereze
eficient in
timpul
expulziei, in 10
minute.
Expulzia sa se
desfasoare in
conditii de
asepsie perfecta.
Expulzia sa se
desfasoare in
bune conditii
pentru crearea
unui mediu
aseptic.
51
Gravida este adusa in sala

de nasteri, ajutata sa se urce
pe masa ginecologica,in
pozitie ginecologica,pe un
camp steril. Asistenta
Se vor pregati materialele
necesare. Pe o masuta
se aseaza urmatoarele
instrumente: pensa se
serviciu, recipient cu
solutie dezinfectanta,
hemostaza cordonului, fasa
sterila. In expulzie asistenta
va invata gravida sa
impinga bine in efortul
explicandu-i cand si cum
incepe CUD, sa isi goleasca
plamanii apoi sa ii umple
cu aer la maxim, blocandusi toracele in inspiratie, sa
impinge in jos ca pentru
defecatie tragand de
suporturile metalice
verticale care sustin
picioarele avand barbia in
piept si gura inchisa.
Femeia sa mentina toracele
blocat si efortul expulziv
cat mai lung posibil, daca
CUD dureaza sa expire
rapid si sa reia efortul
expulziv. Asistenta va
sterge fata pacientei si va
pulveriza apa pe fata si
buzele ei. La indicatia
medicului se administraza
oxigen prin sonda cu
presiune scazuta 2 atm/h.
Daca apar crampe
Evaluare
In timpul unei
contractii femeia
va inspira adanc
de mai multe ori
si dupa
inchiderea glutei
sustine expulzia
prin screamat.
Masurile de
asepsie au fost
respectate.
La ora 12:15
medicul executa
epiziotomia si
are loc nasterea
in prezentatie
craniana. NN de
sex masculin,
greutatea de
3300g, numar de
identificare 123.
Tegumente
acoperite de
vernix caseosa.
Dupa degajare
s-au efectuat
prelevari
sanguine pentru
incompatibilitat
ea de grup si Rh
Problema
delegate
Obiectiv
musculare va actiona
imediat prin masajul
moletului si dorsoflexia
steril, manusi sterile pentru
In momentul degajarii
uterine, cand craniul
destinde puternic orificiul
vulvar se degaja usor
fruntea,nasul si gura
verificand daca exista
circulara de cordon,apoi se
occipital si parietalele
craniului, prin deflectarea
in timpul contractiei
uterine. Sectioneaza
cordonul cu foarfeca, intre
cele 2 pense. Se face
ligaturarea cordonului
ombilical cu un clamp
ombilical.
In timpul expulziei,la
dirijarea expulziei
placentei.
52
Evaluare
Problema
PACIENTA
3
Disconfort
fizic si psihic.
Risc de
infectii.
Risc de
suferinta
fetala.
Risc de
complicatii
(ruptura
perineului)
delegate
Obiectiv
Gravida sa
coopereze
eficient in
timpul
expulziei,in10
minute.
Expulzia sa se
desfasoare in
conditii de
asepsie perfecta
in 5 minute.
Expulzia sa se
desfasoare in
bune conditii
pentru crearea
unui mediu
aseptic.
53
Aduc gravida in sala de

nasteri, o ajut sa se urce pe
masa ginecologica, in
pozitie ginecologica pe un
camp steril.Asistenta
Asez pe o masuta acoperita
cu un camp steril
urmatoarele instrumente:
pensa de serviciu, recipient
cu solutie dezinfectanta,
hemostaza.
1. In expulzie invat gravida
sa impinge bine in efortul
incurajand-o in permanenta
sa isi goleasca plamanii
apoi sa ii umple cu aer la
maxim blocandu-si toracele
in inspiratie; sa impinge in
jos ca pentru defecatie
tragand de suporturile
metalice verticale care
sustin picioarele,avand
barbia in piept si gura
inchisa; femeia sa mentina
toracele blocat si efortul
expulziv cat mai mult timp
posibil, daca CUD dureaza
sa expire si sa reia efortul
expulziv pentru a profita la
maxim de fiecare
contractie. Sterg fata
pacientei si pulverizez apa
pe fata si buzele ei. Daca
apar crampe musculare va
actiona imediat prin masaj
al moletului si dorsoflexia
steril,manusi sterile pentru
Evaluare
Masurile de
asepsie au fost
respectate
pentru
prevenirea unei
complicatii.
La ora 20:05
medicul executa
epiziotomia si
are loc nasterea
primului NN in
prezentatie
craniana.
NN-sex feminin,
greutatea:
2900gr; numar
de identificare
84; Apgar 9
Ora 20:40 in
urma tuseului
vaginal se
constata dilatatie
completa la
opalescent,
pelvian angajat,
degajare bracht
are loc nasterea
celui de-al
doilea NN:
NN sex
feminin:
greutatea de
2700 gr; NR 85;
Apgar: 9,
respiratie
spontana si
imediata
Problema
delegate
Obiectiv
Evaluare
In momentul degajarii:
Cand craniul destinde
puternic orificiul vaginal se
degaja usor fruntea, nasul si
gura verificand daca exista
circulara de cordon, apoi se
occipitul si parietalele
craniului prin deflectarea in
timpul contractiei uterine.
NN se aseaza pe masa
Asist expulzia celui de-al
doilea fat. Dupa degajarea
membrelor superioare si a
trunchiului, prind NN si il
ajut pentru degajarea
completa intorcandu-l apoi
pe abdomenul mamei.
Dupa degajare la indicatia
medicului fac prelevarile
sanguine.
In timpul expulziei, la
dirijarea expulziei
placentei.
NOTA
TIPAT
RESPIRATIE
COLORATIE
VIGUROS
NORMALA
ROZ
SLAB
NEREGULATA
CIANOTICA
ABSENT
ABSENTA
PALOARE
TONUS
CORD
NORMAL
REGULAT
SLAB
LENT SAU NEREGULAT
ABSENT
FARA BATAI
54
APLICAREA NGRIJIRILOR N PERIOADA DE DELIVREN

Problema
PACIENTA
1
delegate
Obiectiv
Evaluare
Disconfort
fizic.
Risc de
modificare
brutala a
volumului
circulator
Eliminarea
placentei sa
se produca
fara
complicatii in
maxim 30 de
minute
Asistenta observa pierderile de

sange si contractiile uterine
slabe, coborarea fundului uterin
sub ombilic, duritate, precum si
contractilitate. Asistenta apasa
asupra simfizei si daca nu se
produce ridicarea cordonului
restant,ci coboara se prinde de
pensa,se rasuceste pentru a
evita ruperea membranelor si
ramanerea lor in interior. Dupa
extragere se verifica
integritatea placentei pe ambele
fete pentru a nu lipsi parti din
cotiledoane. Placenta va fi
primita int-un recipient steril.
Placenta a fost
eliminata fara
complicatii in
intervalul de timp
stabilit
Eliminare
vaginala
inadecvata.
Risc de
infectii si
modificare a
volumului
circulant
prin plaga
perineala
Plaga
perineala sa
se sutureze in
cca 30 de
minute pentru
a reduce
riscul de
infectii si
sangerare
masiva
Asistenta pregateste materialele

necesare efectuarii
epiziorafiei.Se aseaza pe o
masuta pe un camp steril pe care
se va pregati CATGUT, pense
anatomice si chirurgicale, valve
vaginale, tampoane sterile,
seringi si ace sterile, Xilina
pentru efectuarea anesteziei
locale. In cele din urma asistenta
va servi medical cu materialele
necesare in ordinea indicate de
acesta. Dupa controlul sangerarii
prin orificiul vulvar,dupa
controlul partilor moi perineale,
efectuez toaleta vulvo-vaginala
cu apa sterila, adaugand un
lichid antiseptic. Dupa curatarea
plagii cu Rivanol fixez un
tampon steril vulvo-vaginal.
Schimb campurile si alezele
murdare,eliberez picioarele
mamei de pe suporturi. Ajut
femeia sa se schimbe sis a
intinda incet pe pat. Verific
perfuzia, masor pulsul, T.A pe
care le notez in foaia de
observatie.
In urma efectuarii
epiziorafiei la ora
13:10 plaga
perineala nu mai
sangera,
reducandu-se riscul
modificarii
volumului
circulant.
55
PACIENTA
2
delegate
Evaluare
Problema
Obiectiv
Disconfort
fizic.
Risc de
modificare a
volumului
criculant.
Eliminarea
placentei sa
se produca
fara
complicatii in
maxim 30 de
minute
Observ pierderile de sange si

contractiile uterine slabe,
coborarea fundului uterin sub
ombilic, duritate. Apas asupra
simfizei si daca nu se produce
ridicarea cordonului restant ci
coboara se prinde de pensa, se
rasuceste pentru a evita ruperea
membranelor si ramanerea lor
in interior. Dupa extragere se
verifica integritatea placentei
pe ambele fete pentru a nu lipsi
parti din cotiledoane. Placenta
va fi primita intr-un recipient
steril.
Eliminarea
placentei s-a
produs fara
complicatii in
intervalul de timp
stabilit.
Eliminare
vaginala
inadecvata.
Risc de
infectii si
modificare a
volumului
circulant
prin plaga
perineala
Plaga
perineala sa
se sutureze in
cca 30 de
minute pentru
a reduce
riscul de
infectii si
sangerare
masiva

necesare efectuarii epiziorafiei.
Se aseaza pe o masuta pe un
camp steril pe care se va pregati
CATGUT, pense anatomice si
chirurgicale, valve vaginale,
tampoane sterile, seringi si ace
sterile, Xilina pentru efectuarea
anesteziei locale. In cele din
urma asistenta va servi medical
cu materialele necesare in
ordinea indicate de acesta.
Dupa controlul sangerarii prin
orificiul vulvar, dupa controlul
partilor moi perineale, efectuez
toaleta vulvo-vaginala cu apa
sterile, adaugand un lichid
antiseptic. Dupa curatarea
murdare, eliberez picioarele
observatie.
In urma efectuarii
epiziorafiei la ora
13:40 plaga
perineala nu mai
sangera,
reducandu-se riscul
modificarii
volumului circulant
56
PACIENTA
3
Problema
Obiectiv
Disconfort
fizic.
Risc de
modificare a
volumului
circulator
Eliminarea
placentei sa
se produca
fara
complicatii in
maxim 30 de
minute.
Eliminare
vaginala
inadecvata.
Risc de
infectii si
modificare a
volumului
circulant
prin plaga
perineala
Plaga
perineala sa
se sutureze in
cca 30 de
minute pentru
a reduce
riscul de
infectii si
sangerare
masiva
delegate
Observ pierderile de sange si
contractiile uterine slabe,
coborarea fundului uterin sub
ombilic, duritate. Apas asupra
simfizei si daca nu se produce
ridicarea cordonului restant ci
coboara se prinde de pensa,se
rasuceste pentru a evita ruperea
membranelor si ramanerea lor
in interior. Dupa extragere se
verifica integritatea placentei
pe ambele fete pentru a nu lipsi
parti din cotiledoane. Placenta
va fi primita intr-un recipient
steril.
necesare efectuarii epiziorafiei.
Se aseaza pe o masuta pe un
camp steril pe care se va pregati
CATGUT, pense anatomice si
chirurgicale, valve vaginale,
tampoane sterile, seringi si ace
sterile, Xilina pentru efectuarea
anesteziei locale. In cele din
urma asistenta va servi medical
cu materialele necesare in
ordinea indicate de acesta.
Dupa controlul sangerarii prin
orificiul vulvar, dupa controlul
partilor moi perineale, efectuez
toaleta vulvo-vaginala cu apa
sterile, adaugand un lichid
antiseptic. Dupa curatarea
murdare, eliberez picioarele
observatie.
57
Evaluare
Eliminarea
placentei s-a
produs fara
complicatii in
intervalul de timp
stabilit.
In urma efectuarii
epiziorafiei la ora
13:40 plaga
perineala nu mai
sangera,
reducandu-se riscul
modificarii
volumului circulant
APLICAREA INGRIJIRILOR IN PERIOADA POST-PARTUM

IMEDIAT
Problema
Risc de
hemoragie
secundara
PACIENTA
1
Dezechilibru
psihic
manifestat
prin anxietate
Insuficiente
cunostinte
despre sine si
mediul
inconjurator
Obiectiv
Reducerea
riscului
aparitiei unei
hemoragii
secundare
Lauza va fi
echilibrata
din punct de
vedere psihic
in 60 de
minute
Lauza va fi
instruita cu
privire la
ingrijirea sa
si a NN in
urmatoarele 2
ore
delegate
Evaluare
Masor pulsul, TA si
temperatura si le notez in
foaia de observatii. Exista
riscul unei hemoragii
secundare, totdeauna
insidioasa si nezgomotoasa
si deseori foarte grava.
Asistenta trebuie sa
supravegheze constant
PACIENTA si sa
efectueze masaj extern
transabdominal pentru
favorizarea scurgerii
lohiilor. Trebuie sa
controleze sangerarea
anuntand orice modificare,
supravegheaza faciesul si
comportamentul lauzei,
antreneaza lauza pentru a
nu adormi, administreaza
ceai.
Ora 16:00 uter

retractil, sangerare
fiziologica,
TA:120/75mm Hg,
T:36,6 C,
R:18 r\min
P: 72 p\min
tegumente normale
Informez lauza ca
nasterea a decurs normal,
ca nu exista complicatii
nici pentru ea nici pentru
NN
Lauza este
echilibrata psihic in
urma sfaturilor
primite
Informez lauza ca dupa

cca 2 ore se poate
mobiliza in pat, se poate
aseza in decubit lateral,
iar in primele 10-12 ore
de la nastere se poate
mobiliza in salon. Educ
lauza privind toaleta
riguroasa a organelor
genitale si ingrijirea
sanilor pentru prevenirea
infectiilor
Lauza este
receptiva la
indicatiile date si le
insuseste cu
usurinta
58
Ora 16:30 uter

retractil, glob de
siguranta prezent,
TA:121/70 mmHg,
T:36,7 C
R: 18 r \min
P: 70 p\min
Ora 17:00 uter
retractil, glob de
siguranta prezent,
TA: 125/75 mm
Hg,
P: 72 p\min
R: 18 r\min
T: 36,4 C
Problema
Risc de
hemoragie
secundara
PACIENTA
2
Dezechilibru
psihic
manifestat
prin anxietate
Insuficiente
cunostinte
despre sine si
mediul
inconjurator
Obiectiv
Reducerea
riscului
aparitiei unei
hemoragii
secundare
Lauza va fi
echilibrata
din punct de
vedere psihic
in 60 de
minute
Lauza va fi
instruita cu
privire la
ingrijirea sa
si a NN in
urmatoarele 2
ore
delegate
Masor pulsul, TA si
insidioasa si
nezgomotoasa si deseori
foarte grava. Asistenta
trebuie sa supravegheze
constant PACIENTA si
sa efectueze masaj extern
lohiilor. Trebuie sa
anuntand orice
modificare,
supravegheaza faciesul si
comportamentul lauzei,
antreneaza lauza pentru a
nu adormi,administreaza
ceai.
Informez lauza ca
NN
cca 2 ore se poate
mobiliza in pat,se poate
infectiilor
59
Evaluare
Ora 13:00 uter
fiziologica,
TA:110/65mm Hg,
T:36,9C,
R:17 r\min
P: 70p\min
tegumente normale
Ora 13:30 uter
retractil, glob de
siguranta prezent,
TA:115/70 mmHg,
T:36,6 C
R:16 r \min
P: 72p\min
Ora 14:00 uter
retractil, glob de
siguranta prezent,
TA: 120/75 mm Hg
T:36,2 C
R: 16 r\min
P: 72 p\min
Lauza este
urma sfaturilor
primite
Lauza este
receptiva la
insuseste cu
usurinta
Problema
Risc de
hemoragie
secundara
PACIENTA
3
Obiectiv
Reducerea
riscului
aparitiei unei
hemoragii
secundare
delegate
Masor pulsul, TA si
insidioasa si
nezgomotoasa si deseori
foarte grava. Asistenta
trebuie sa supravegheze
constant PACIENTA si
sa efectueze masaj extern
lohiilor.Trebuie sa
anuntand orice
modificare,supravegheaza
faciesul si
comportamentul
lauzei,antreneaza lauza
pentru a nu adormi,
administreaza ceai.
Dezechilibru
psihic
manifestat
prin anxietate
Lauza va fi
echilibrata
din punct de
vedere psihic
in 60 de
minute
Informez lauza ca
NN
Insuficiente
cunostinte
despre sine si
mediul
inconjurator
Lauza va fi
instruita cu
privire la
ingrijirea sa
si a NN in
urmatoarele 2
ore

cca 2 ore se poate
mobiliza in pat, se poate
infectiilor
60
Evaluare
Ora 21:00 uter
fiziologica,
TA:115/65mm Hg,
T:36,7 C
R: 18r\min
P: 68 p\min
tegumente normale
Ora 21:30 uter
retractil, glob de
siguranta prezent,
TA:120/70 mmHg,
T:36,8 C
R: 18 r\min
P: 70p\min
Ora 22:00 uter
retractil, glob de
siguranta prezent,
TA: 120/70 mmHg,
T: 36,8 C
R: 18r\min
P: 72 p\min
Lauza este
urma sfaturilor
primite
Lauza este
receptiva la
insuseste cu
usurinta
TRATAMENT PACIENTA I
Denumire
Forma de
medicament administrare
Actiune
Doza
zilnica
Doza
unica
Observatii
Algocalmin
Solutie
injectabila
i.m sau i.v
Analgezic
Antipiretic
Antiinflamator
2 ml
2 ml
Leucopenie,
hipersensibilitate la
aminofenazona
Ergomet
Solutie
apoasa
injectabila i.v
Predominant
ocitocic direct
pe fibra
musculara
uterine,dar are
si efect
vasoconstrictor
1 ml
1 ml
Glucoza
Solutie
apoasa
distilata
apirogena
Furnizeaza
energia
necesara
functionarii
normale a
celulelor
contribuind la
crutarea
proteinelor
40 ml
500
ml
Xilina
Solutie
apoasa
injectabila
Anestezic local
10 ml
10 ml
Poate provoca greata si

varsaturi,ischemie
periferica (la doze
mari), crestera presiunii
arteriale, nu se foloseste
in travaliu deoarece
contractiile uterine pot
provoca moartea fatului
sau ruptura uterina
Este interzisa
diabeticilor, celor cu
stari de deshidratare.
Injectarea paravenoasa
a solutiilor 20% sau mai
concentrate poate
provoca iritatie si
necroza iar injectarea
i.v de solutii
concentrate poate fi
cauza unei
tromboflebite locale sau
a sclerozei venei
Este contraindicata la
cei alergici la lidocaina,
poate provoca
somnolenta, ameteli,
paloare, greata,
voma, HTA
61
TRATAMENT PACIENTA II
Denumire
Forma de
Doza
zilnica
Actiune
Doza
unic
Observatii
Algocalmin
Solutie
Analgezic
injectabila i.m Antipiretic
sau i.v
Antiinflamator
2 ml
2 ml
Leucopenie,
aminofenazona
Ergomet
Solutie apoasa Predominant

1 ml
injectabila i.v ocitocic direct
pe fibra
musculara
uterine, dar are
si efect
vasoconstrictor
1 ml

varsaturi, ischemie
periferica (la doze mari),
crestera presiunii
sau ruptura uterina
Glucoza
Solutie apoasa Furnizeaza

distilata
energia
apirogena
necesara
functionarii
normale a
celulelor
contribuind la
crutarea
proteinelor
500 ml Este interzisa

Injectarea paravenoasa a
solutiilor 20% sau mai
concentrate poate
provoca iritatie si
necroza iar injectarea i.v
de solutii concentrate
poate fi cauza unei
a sclerozei venei
Xilina
Solutie apoasa Anestezic local 10 ml

injectabila
62
40 ml
10 ml
Este contraindicata la cei

alergici la lidocaina,
poate provoca
paloare, greata,
voma, HTA
TRATAMENT PACIENTA III
Denumire
Forma de
Doza
zilnica
Actiune
Doza
unica
Observatii
Algocalmin
Solutie
Analgezic
injectabila i.m Antipiretic
sau i.v
Antiinflamator
2 ml
2 ml
Leucopenie,
aminofenazona
Ergomet
Solutie apoasa Predominant

1 ml
injectabila i.v ocitocic direct
pe fibra
musculara
uterine,dar are
si efect
vasoconstrictor
1 ml

varsaturi, ischemie
periferica (la doze mari),
crestera presiunii
sau ruptura uterina
Glucoza
Solutie apoasa Furnizeaza

distilata
energia
apirogena
necesara
functionarii
normale a
celulelor
contribuind la
crutarea
proteinelor
500 ml Este interzisa

Injectarea paravenoasa a
solutiilor 20% sau mai
concentrate poate
provoca iritatie si
necroza iar injectarea i.v
de solutii concentrate
poate fi cauza unei
a sclerozei venei
Xilina
Solutie apoasa Anestezic local 10 ml

injectabila
63
40 ml
10 ml
Este contraindicata la cei

alergici la lidocaina,
poate provoca
paloare, greata, voma,
HTA
EXTERNAREA
Data
externarii
Starea la
externare
01.01.2016 Buna
PACIENTA
1
Bilantul autonomiei
Gravida se prezinta la SOG
Ploiesti pe data de
28.12.2015 prezentand
urmatoarele probleme:
durere avand sediul lombaroabdominal; CUD la 15
minute cu o durata de 4-5
secunde; aparitia la vulva a
unei secretii mucogelatinoase cu striuri
sanguinolente, ceea ce
presupune pierderea dopului
gelatinos; pozitia ortostatica
si mersul sunt greoaie, apare
mersul leganat de rata,
caracteristic situatiei cand
fatul se angajeaza;
polakiurie; rupture pungii
apelor, manifestata prin
nscurgerea brusca de lichid
amniotic la nivelul vulvei. In
urma analizarii acestor
semne s-a stabilit ca Pacienta
trebuie transportata in sala de
travaliu si pregatita pentru
nastere. In urma ingrijirilor
acordate, gravida naste un fiu
de sex masculin avand
greutatea de 3200 gr,
nasterea decurgand normal si
fara complicatii. La data de
28.12.2015 ora 16:00 lauza a
fost transferata la sectia de
lauze cu diagnosticul de
nastere fiziologica spontana
avand o stare generala buna:
TA: 125/75 mm Hg;
Puls: 72 p/min;
Resp: 18r/min;
T: 36,4 Celsius
64
Recomandari la
externare
Lauza sa-si mentina
igiena locala, sa
foloseasca tampoane
vulvare sterile, sa
evite raporturile
sexuale 6-8
saptamani, sa nu ia
medicamente fara
aprobarea medicului
deoarece acestea se
elimina prin lapte, sa
evite alimentele
flatulente. Sfatuieste
familia sa sprijine
lauza in ingrijirea
copilului cat si in
plan emotional
Data
externarii
Starea la
externare
08.01.2016 Buna
PACIENTA
2
Bilantul autonomiei
Ploiesti pe data de
durere avand sediul lombaroabdominal; CUD la 20 de
secunde;aparitia la vulva a
si mersul sunt greoaie,apare
fatul se angajeaza;
scurgerea brusca de lichid
acordate, gravida naste un fiu
de sex masculin avand
greutatea de 3300 gr,
nasterea decurgand normal si
fara complicatii. La data de
03.01.2016 ora 10:30 lauza a
TA: 120/75 mm Hg;
Puls: 72 p/min;
Resp: 16r/min;
T:36,2 Celsius
65
Recomandari la
externare
Lauza sa-si mentina
igiena locala, sa
foloseasca tampoane
vulvare sterile, sa
evite raporturile
sexuale 6-8
saptamani, sa nu ia
medicamente fara
aprobarea medicului
deoarece acestea se
evite alimentele
familia sa sprijine
lauza in ingrijirea
copilului cat si in
plan emotional
Data
externarii
Starea la
externare
24.01.2016 Buna
PACIENTA
3
Bilantul autonomiei
Ploiesti pe data de
durere avand sediul lombaroabdominal; CUD la 14-15
secunde; aparitia la vulva a
si mersul sunt greoaie, apare
fatul se angajeaza;
scurgerea brusca de lichid
acordate, gravida naste doi
feti de sex feminin avand
greutatea de 2900 gr si
respective 2700 gr, nasterea
decurgand normal si fara
complicatii. La data de
19.01.2016 ora 21:00 lauza a
TA: 120/70 mm Hg;
Puls: 72 p/min;
Resp: 18r/min;
T:36,8 grade Celsius
66
Recomandari la
externare
Lauza sa-si mentina
igiena locala, sa
foloseasca tampoane
vulvare sterile, sa
evite raporturile
sexuale 6-8
saptamani, sa nu ia
medicamente fara
aprobarea medicului
deoarece acestea se
evite alimentele
familia sa sprijine
lauza in ingrijirea
copilului cat si in
plan emotional
CAPITOLUL III
67
III.1 CONCLUZII
Nasterea normala este un proces fiziologic care cuprinde un ansamblu de fenomene si
mecanisme ce duc, progresiv, la expulzarea spontana, in afara cailor genitale materne, la
sfarsitul gestatiei, a produsului de conceptie.
Prin acest act reflex de mare complexitate fatul este expulzat, in ultimele luni de
gestatie, pe cai naturale, in mod spontan si fara complicatii.
Nasterea normala se numeste eutocica si in functie de numarul fetilor poate fi:
Unica
Gemelara
Multipla
Perioadele in timpul nasterii
Nasterea este anuntata prin cateva semne numite semne premonitorii.In prezenta acestor
semne inceperea travaliului este iminenta si gravida trebuie sa ajunga de urgenta la
maternitate.
PRETRAVALIUL
Contractii uterine dureroase neregulate (false travalii mai ales in timpul noptii).
Eliminarea dopului gelatinos striat de sange; colul se scurteaza, se inmoaie si devine
permeabil pentru deget.
TRAVALIUL
Incepe cu aparitia contractiilor uterine dureroase cu caractere progresive si cu
modificarile colului si se termina odata cu expulzarea placentei si consolidarea hemostazei.
Astfel travaliul se imparte in patru timpi de nastere:
Perioada de dilatare (dureaza de la 8 la 10 ore la primipara si de la 6 la 8 ore la
multipara);
Perioada de expulzie a fatului (dureaza de la 1 la 2 ore la primipara si 30 minute la
multipara);
Perioada de expulzie a placentei (de la 15 la 20 minute pana la 1 ora);
Perioada V de consolidare a hemostazei (primele 2-4 ore dupa delivrenta);
1. PERIOADA DE DILATATIE
Reprezinta transformarea sub influenta contractiilor uterine dureroase a canalului cervical
intr-un orificiu larg care permite iesirea fatului din uter.
68
2. PERIOADA EXPULZIA
Este dominata de asocierea contractiei uterine cu contractia abdominala reflexa si
voluntara care determina evolutia nasterii, formarea canalului moale de nastere si expulzarea
fatului.
3. PERIOADA DELIVRENTA
Perioada sau expulzia placentei consta in fenomenele ce se petrec de la expulzia
fatului pana la eliminarea placentei si membranelor.
Odata fatul expulzat in afara cailor genitale materne,el ramane legat de placenta situata
in uter prin cordonul ombilical.
Cordonul ombilical este sectionat intre doua pense.
Fiziologic o delivrenta normala are trei timpi:
d) dezlipirea sau decolarea placentei si a membramelor ;
e) trecerea placentei din uter in vagin;
f) expulzarea placentei din uter in vagin;
4. PERIOADA V CONSOLIDAREA HEMOSTAZEI
Consolidarea hemostazei este o perioada artificial adaugata in studiul nasterii.
Este o perioada extreme de fragila din cauza aparitiei unei hemoragii(perioada marilor
hemoragii),de aceea primele 2-4 ore post partum sunt socotite ca apartinand nasterii.
Faptul ca nasterea mai are o perioada, ne face sa nu renuntam la vigilenta, sa
supraveghem cu multa atentie femeia pentru a surprinde o eventuala hemoragie care ii poate fi
fatala.
69
III.2 ANEXE
EXAMENE DE LABORATOR
EXAMENE DE LABORATOR-PACIENTA 1
Analiza ceruta
Mod de recoltare
Hemoleucograma Prin punctie venoasa cu

sistem vacutainer pe
eprubeta cu dop mov ce
contine cristale de
EDTA
Calcemie
Valori normale
Valoarea obtinuta
- Eritrocite: 4,24,8mil/mm
-Trombocite: 150400.000 /mm
- Leucocite:42008000/mm
- Hemoglobina: 1216g/100ml
- Limfocite: 20-40%
- Monocite: 4-8%
- Eritrocite: 4,5
mil/mm
- Trombocite:
250000/mm
- Leucocite: 5300/mm
- Hemoglobina: 14,5
g/100 ml
- Limfocite: 31%
- Monocite: 6,6 %
Prin punctie venoasa cu 9-12 mg%

eprubeta cu dop rosu
70
10 mg%
Analiza ceruta
Mod de recoltare
Hemoleucograma Prin punctie venoasa cu

contine cristale de
EDTA
Calcemie
Valori normale
Valoarea obtinuta
- Limfocite: 20-40%
- Monocite: 4-8%
- Eritrocite:
4,3mil/mm
- Trombocite:
350.000/mm
- Leucocite: 6000/mm
- Hemoglobina:
15g/100 ml
- Limfocite: 33.7%
- Monocite: 5,4 %
Prin punctie venoasa cu 9-12 mg%

71
10,4 mg%
Analiza ceruta
Mod de recoltare
Valori normale
Hemoleucograma
Prin punctie venoasa cu

contine cristale de
EDTA
- Limfocite: 20-40%
- Monocite: 4-8%
- Eritrocite: 4,6
mil/mm
- Trombocite:
322000/mm
- Leucocite:
6500/mm
- Hemoglobina:
14g/100 ml
- Limfocite: 24%
- Monocite: 5,2 %%
Calcemie
Prin punctie venoasa cu

9-12 mg%
9,6mg%
72
Valoarea obtinuta
IMAGINI
73
GLANDELE SNULUI NORMAL I GLANDELE SNULUI N

TIMPUL ALPTRII
ALAPTAREA NOU-NASCUTULUI
74
ETAPELE NATERII
75
76
PROCEDURA DE PENSARE, TIERE I LIGATURARE A

CORDONULUI OMBILICAL
77
ELIMINAREA PLACENTEI
78
NFAREA NOU NSCUTULUI
79
III.3 BIBLIOGRAFIE
1. ANATOMIA I FIZIOLOGIA OMULUI AUTORI: DOCTOR ROXANA MARIA

ALBU
2. OBSTETRICA AUTORI: MARIUS MOGA, DIMITRIE NANU, LEONARD
SAMADACHI
3. MAMA I COPILUL AUTORI: EMIL i ELDA CAPRARU, EDITURA VIAA
MEDICAL, 1978
4. NGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENILOR DE CTRE ASISTENII
MEDICALI REDACIA: LUCREIA TITIRC, EDITURA VIAA
MEDICAL ROMNEASC, 2003
5. GHID DE NURSING REDACIA: LUCREIA TITIRC
80

Proiect Asistent Medical

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Asistent Medical

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LICEUL TEHNOLOGIC DE SERVICII

,,SFNTUL APOSTOL ANDREI PLOIETI

I.1 NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A APARATULUI

CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ

Cred c sunt n asentimentul tuturor c naterea, ca i sarcina, este un miracol: pe

I.1 NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE

ORGANELE GENITALE INTERNE

3. TROMPELE, TUBELE SAU SALPINGELE

Seroasa este reprezentata de peritoneul care imbraca la exterior trompele.

ORGANELE GENITALE EXTERNE

APARATUL ERECTIL este reprezentat de: - clitoris;

GLANDELE ANEXE ALE APARATULUI GENITAL

FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

In cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc modificari

.2 DEFINIIE, CLASIFICARE I FACTORII CARE

Definitie: Nasterea normala este un proces fiziologic care cuprinde un ansamblu de

Formarea segmentului inferior (etapa ce apare la multipare la inceputul travaliului, la

EXPULZIA ARE TREI TIMPI PRINCIPALI:

2. Coborarea n excavaie, acompaniat de rotaie

3. Degaj la strmtoarea inferioar

Distensia progresiva a vaginului, apasarea rectului si distensia perineului provocate de

b) Sub influenta contractiilor uterine a hematomului utero-placentar si a progresiei

Expulzia placentei poate fi:

4. PERIOADA V CONSOLIDAREA HEMOSTAZEI

Cand ne gandim ca membranele nu pot fi apte sa isi indeplineasca rolul fiziologic si

Se efectueaza ruperea artificiala a membranelor prin definitie plecand de la un anumit

.3 MANIFESTRI I PROBLEME DE DEPENDEN

.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

o pozitia spatelui fetal

La sfarsitul acestui examen se poate aprecia daca femeia se gaseste in pretravaliu,

I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE

- material steril pentru o eventuala anestezie locala: seringa de 20 ml, ace

I.6 EDUCATIE PENTRU SANATATE

Regimul hipoproteic sau proteinele de calitate proasta cresc morbiditatea materna si

Aparitia CUD de intensitate

Gravida se prezinta la sectia

Gravida se prezinta la sectia

Gravida este la prima

Gravida este la a doua

Gravida este la a doua

surplus total de 12 kg. In

ingrijorare atat pentru ea cat

G III PII, sarcina 39

28. 02. 2016 ora 6:50

03.01.2016 ora 3:30

ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFCUTE

A respire si a avea o buna

Durere, pirozis present

Postura inadecvata impusa

Durere, abdomen marit in

Disconfort fizic si psihic

Scurgeri vaginale in urma

Anxietate, conditii impuse

1. Gravida sa beneficieze de ingrijiri corespunzatoare, nasterea sa se desfasoare

1. Supraveghez starea gravidei prin masurea pulsului, a T.A, temperatura,

4. Colaborez permanent cu gravida cum sa respire si sa-si prelungeasca voluntar

Umezesc aerul din

Umezesc aerul din

Instalez gravida intr-un

Umezesc aerul din

APLICAREA NGRIJIRILOR N PERIOADA DE EXPULZIE

Gravida este adusa in sala

oxigen prin sonda cu