MINISTERUL EDUCAȚIEI

ȘCOALA POSTLICEALĂ ”HENRI COANDĂ” BISTRIȚA

DOMENIUL:SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

TEMĂ PROIECT

ÎNDRUMĂTOR: ABSOLVENT:
VASII OVIDIU CURAC IONUC

2023
 MINISTERUL EDUCAȚIEI
ȘCOALA POSTLICEALĂ ”HENRI COANDĂ” BISTRIȚA
DOMENIUL:SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INTERVENȚII SPECIFICE ÎN
FIBROMUL UTERIN

ÎNDRUMĂTOR: ABSOLVENT:
VASII OVIDIU CURAC IONUC

2023
 CUPRINS
I.ARGUMENT.......................................................................................................................4

II.CONȚINUT........................................................................................................................5

II.1.SCOPUL......................................................................................................................5

II.2.OBIECTIVE................................................................................................................5

OBIECTIV 1-Prezentarea noțiunilor de anatomie și fiziologie.....................................5

Ovogeneza este procesul prin care iau naștere ovulele în foliculii ovarieni din epiteliul
germinativ al zonei corticale a ovarului...........................................................................10

Obiectivul 2: DESCRIEREA GENERALĂ A FIBROMULUI UTERIN...................10

Obiectivul 3.Stabilirea diagnosticelor..........................................................................12

Obiectiv 4.Stabilirea tratamentului..............................................................................14

Obiectiv 5.Evoluție,Complicații;.................................................................................15

II.3.PROBLEME PRACTICE SOLUȚIONATE.............................................................16

(STUDIU DE CAZ).........................................................................................................16

II.4.DESCRIEREA UNEI TEHNICI...............................................................................29

II.5.CONCLUZII..............................................................................................................31

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................32

ANEXE................................................................................................................................33

3
 I.ARGUMENT

Lucrarea actuală implică studiul uneia dintre cele mai frecvente tulburări ale
organelor genitale feminine: fibromul uterin, o tumoare benignă cu incidență în creștere care
afectează o categorie largă de femei. Am ales să aprofundez acest subiect cu scopul de a
dobândi noi cunoștințe despre afecțiunile genitale feminine, în principal fibromul uterin,
precum și de a aprofunda cunoștințele dobândite anterior.
Am ales acest subiect, având în vedere că cele mai importante sunt prevenirea și
tratarea afecțiunilor ginecologice și protecția mamei și copilului. Sunt impresionată de
numărul considerabil de femei cu probleme ginecologice și de dorința lor de a avea copii.
Derivat din aceasta este multitasking-ul unei asistente bune, care depinde de succesul nostru
în abordarea întrebărilor adesea critice puse de ginecologie și obstetrică. Îngrijirea acordată
pacienților supuși unei intervenții chirurgicale cu fibrom uterin este variată. Pentru a efectua
intervenții chirurgicale și pentru a oferi îngrijiri adecvate pacienților este necesară o echipă
completă, în care personalul medical joacă un rol important. Rolul asistentei este de a
pregăti pacientul pentru intervenție chirurgicală și de a preveni complicațiile postoperatorii
prin supravegherea atentă a pacientului și a îngrijirilor acordate.
Ei spun că suntem doar la fel de tineri ca și convingerile noastre. Crezul meu este un
crez profesional, oferind sfaturi și înțelegere celor sănătoși, griji celor suferinzi, ajutându-i
pe aceștia din urmă să depășească momentele grele de boală pentru a se reintegra în
familiile și societatea lor.

4
 II.CONȚINUT

II.1.SCOPUL

Scopul acestei lucrări este de a evidenția numeroasele modalități prin care se acordă
îngrijire pacienților supuși unei intervenții chirurgicale pentru fibrom uterin. Specialistii nu
pot actiona singuri pentru a obtine succesul asteptat. Pentru a efectua intervenții chirurgicale
și pentru a oferi îngrijiri adecvate pacienților, este necesară o echipă completă în care
managementul mediu să joace un rol important. Procedurile chirurgicale necesită o pregătire
preoperatorie minuțioasă urmată de o monitorizare atentă a stării de sănătate.

II.2.OBIECTIVE

OBIECTIV 1-Prezentarea noțiunilor de anatomie și fiziologie

Organele reproducătoare feminine au funcții de reproducere, acestea sunt: - organe

genitale externe - Organe reproducătoare interne Organele genitale externe sunt formate din
următoarele părți: Regiunea pelviană (montura Venus) este un relief anatomic acoperit de
un tegument cu păr.
Labiile mari sunt două pliuri externe simetrice ale pielii, suprafața exterioară este
acoperită cu păr, iar suprafața interioară are multe glande sebacee și sudoripare. Ele se
unesc mai întâi pentru a forma comisura anterioară și apoi comisura posterioară. Adânc în
interiorul lor se află vulva, făcută din țesut erectil. Labiile minore sau nimfa este pliul în
care pielea trece la membrana mucoasă.
Glandele Bartholin sunt situate in treimea posterioara a labiilor mari, între bulbul
vaginal si mucoasa vulvara. Deschiderea canalului lor excretor este situată la unghiul dintre
baza labiilor mici și inelul himenului. Clitorisul este organul erectil situat în fața și deasupra
uretrei,cu două ramificații interne,pe parțile laterale ale vaginului. Clitorisul, nimfa și uretra
(orificiul extern către uretra) delimitează un spațiu de formă triunghiulară numit vestibul. În
această zonă, pe lângă uretra, sunt deschise canalele glandelor Skene. Alături de clitoris,
vaginul este o parte integrantă a organului erectil.

5
 Himenul este o membrană fibroelastică a mucoasei care reprezintă granița dintre
organele reproducătoare externe și interne. Există găuri în himen prin care poate curge
menstruația. Orificiul vine în diferite configurații. Organele interne de reproducere includ:
vaginul, uterul, trompele uterine și ovarele.
Vaginul este un organ cavitar, care se întinde de la colul uterin la vulvă.Lungimea sa
este variabilă între 7 și 9 cm. Canalul vaginal este turtit anteroposterior, încât i se poate
distinge un perete posterior în raport cu vezica urinară și cu uretra, și un perete posterior în
raport cu rectul și fundul de sac peritoneal Douglas;pereții laterali ai vaginului vin în contact
cu mușchiul ridicător anal,diferite planuri ale perineului și bulbii vaginului.Limita extremității
inferioare a vaginului este formată din membrana himenală care se rupe la primul contact
sexual.Prin extremitatea superioară,vaginul se inserează pe colul uterin,înconjurând porțiunea
vaginală a colului.Se realizează astfel un șanț circular numit don sau fundul de sac
vaginal.Vaginul este un canal musculomembranos elastic care face legătura între organele
genitale interne și externe.
Trompele:Trompa uterină se prezintă ca un conduct neregulat,cilindric,care la un capăt
se deschide liber în cavitatea peritoneală,iar la celălalt se continuă cu colul uterin.La nivelul
tubelor se întălnește ovulul cu spermatozoidul și se produce fecundația.Prin ele,oul ajunge în
uter.Trompa are o lungime de 10-12 cm și se împarte în 4 porțiuni:
a) Porțiunea interstițială(intramurală)se află în grosimea musculaturii uterului;
b) Porțiunea istmică este porțiunea de lângă uter,având o lungime de 3-4 cm;
c) Porțiunea ampulară este cea mai largă,flexoasă;
d) Porțiunea pavilionară(infundibulul) cu care se termină;Trompa are formă de pâlnie ai
cărei pereți sunt crestați puternic și transformați în franjuri,fimbrii tubare.Pavilionul se
află în imediata vecinătate a ovarului.Trompa prezintă un mic mezon care este format
de peritoneu și prin care ea primește vasele și nervii.Rolul trompei este de a capta
ovulul și a-l aduce după fecundație spre uter.Timpul necesar ca să ajungă în uter este
de 7-8 zile.
Ovarele reprezintă glandele sexuale feminine și sunt situate în pelvis,de o parte și de
alta a uterului,intr-o foseta pe peretele lateral al pelvisului numită fosetă ovariană,în spatele
ligamentului larg și a trompei.Sunt de mărimea unei nuci uscate,au o culoare albicioasă și
prezintă suprafață neregulată cu numeroase cicatrici și șanțuri.Este singurul organ din
cavitatea abdominală neacoperit de peritoneu,acesta oprindu-se la nivelul hilului ovarian(locul
pe unde intră și ies vasele și nervii).Ovarul este un organ relativ mobil,ligamentele sale fiind
foarte elastice.Trompele și ovarele alcătuiesc anexele uterului.

6
 Ovarul este format din 2 straturi: unul periferic, numit corticală, și altul central numit
medulară. Zona corticală conţine foliculii ovarieni în diferite stadii de dezvoltare, corpul
galben și ţesutul conjunctiv. Foliculii ovarieni conţin celule de reproducere feminine numite
ovule. Când ovulul a fost fecundat și începe sarcina, corpul galben crește și rămâne funcţional
câteva luni de zile. În caz contrar, el evoluează cam în două săptămâni și este înlocuit de o
cicatrice: corpul albicios, care persistă multă vreme în ovar. Zona medulară a ovarului este
foarte vascularizată, conţine ţesut conjunctiv, fibre elastice și numeroase fibre musculare
netede. Ovarul are rolul de a produce ovulul, care, după fecundare, dă naștere zigotului
începând deci sarcina, secretă hormonii sexuali care pregătesc organele genitale în vederea
sarcinii, protejează sarcina în dezvoltarea sa și menţine și dezvoltă caracterele feminine.
Uterul este un organ muscular, cavitar, in care se dezvoltă oul; la sfârşitul sarcinii el
expulzează fătul și anexele lui. Este un organ median, fără pereche. Uterul are forma unui
trunchi de con, turtit în sens anteroposterior, având baza orientată în sus și vârful trunchiului
în jos. Aproximativ în partea sa mijlocie uterul prezintă o îngustare aproape circulară numită
istm, care îl împarte în două porţiuni diferite ca formă și dimensiune: una superioară, mai
voluminoasă numită corp, și alta inferioară numit col.
Colul uterin, de aspect conic, este separat pe linia inserţiei vaginului într-o porţiune
intravaginală și una supravaginală. Porţiunea intervaginală prezintă în centrul ei deschiderea
canalului cervical prin orificiul extern. Canalul cervical se continuă în sus în porţiunea
supravaginală, deschizându-se în cavitatea uterină printr-un orificiu, numit orificiu intern.
Corpul uterului are un aspect conoid, turtit anteroposterior, căruia i se descriu: două
fețe (vezicală și intestinală); două margini (dreapta și stânga); fundul și două unghiuri tubare.
Corpul uterin este supus influenței hormonilor. Corpul este implantat oblic față de vagin, axul
uterului făcând cu axul vaginului un unghi deschis înainte, denumit unghiul de versiune.
Înclinaţia uterului pe vagin poate varia în mod fiziologic sau patologic. Axul colului uterin
face cu axul uterului un unghi deschis înainte numit unghi de flexiune.
În mod normal uterul este situat în planul sagital uşor anteversat și anteflectat. Uterul
are o mare mobilitate și își menţine poziţia datorită ligamentelor sale: largi, rotunde,
uterosacrate. În afară de acestea, uterul mai este menţinut și de ţesutul conjunctiv pelvian, și
de sistemul de susţinere constituit din planșeul pelviperineal.
Mijloacele de fixare ale uterului sunt:
a) mijloacele de suspensie.
b) mijloacele de susţinere.

7
Mijloacele de suspensie
Ligamentele uterine sunt:
- ligamentele largi sau late iau naştere printr-o dedublare a peritoneului care înveleşte
uterul și trompele; ajunse la marginile uterului, foițele peritoneale se alipesc și trec mai
departe lateral spre peretele pelvian. Marginile superioare ale ligamentului larg constituie
mezosalpinul, iar pe fața posterioară întâlnim mezoovarium; lateral la peretele excavației
ligamentului larg și continuă cu ligamentul infundibilopelvian (lomboovarian);
- ligamentele rotunde sunt cordoane fibromusculare, care se întind de la coamele
uterine până la regiunea pubiană, ridică un plin peritoneal pe fața anterioară a ligamentului
larg, parcurg canalele inghinale și se termină în regiunea muntelui venerian și în labiile mari
sub forma de "laba gâștii". Rolul lor este de orientare a uterului și mai puţin de suspensie.
- Ligamentele uterosacrate se insera pe istmul uterin înconjoară rectul și se inseră pe
sacrum. Conţin pe lângă ţesut conjunctiv și fibre musculare netede. Aceste ligamente
contribuie în mare măsură la susţinerea uterului în poziţia sa normală de anteversie - flexie.
Este singurul ligament adevărat.
Ţesutul conjunctiv pelvian. Este situat sub peritoneu și este alcătuit din tracturi
fibroase care se fixează de colul uterin, domul vaginal și pe pereţii escavației pelviene.
Mijloace de susţinere
Acestea sunt reprezentate de aderențele la organele învecinate (aderente la vezică și
rect), prin lamele sacro-recto-genitopelvine și conexiunile cu perineul.
Perineul constituie cel mai important și cel mai valoros mijloc de susţinere al uterului,
transmiterea foițelor de presiune de la uter asupra perineului se face prin intermediul
vaginului.
Structura uterului
Peretele corpului uterin este alcătuit dintr-un strat muscular dens -miometrul- căptuşit
la interior de o mucoasă- endometrul - și tapetat înspre cavitatea peritoneală de peritoneu-
perimetrium.
Tunica seroasă este formată din foița peritoneală care îmbracă uterul.Învelitoarea
peritoneală este dedublată pe fața ei profundă de ţesut conjunctiv - stratul subseros.
Tunica musculară sau miometrul, este stratul cel mai bine reprezentat (grosimea medie
de 15 mm). Este format din mănunchiuri de fibre musculare netede separate, dar în acelaşi
timp solidarizate între ele prin ţesut conjunctiv; conţine și numeroase vase sanguine. Fibrele
musculare au un rol important în închiderea vaselor sanguine (hemostaza fiziologică).

8
 Tunica mucoasă sau endometrul aderă strâns la miometrul fără interpunerea unei
submucoase. Mucoasa cavităţii uterine este netedă, are o culoare roz-roșiatică; foarte aderentă
la miometru și friabilă. Grosimea ei variază în funcţie de etapele ciclului menstrual.
Mucoasa uterină este puternic hormonodependentă și prin aceasta supusa unor intense
modificări.
Mucoasa istmului are aceleaşi caractere histologice cu cea a corpului. Mucoasa
canalului cervical este încreţită, destul de groasă și rezistentă. Ea este de tip glandular.
Glandele corpului secretă un mucus gros, uşor alcalin care protejează cavitatea uterină
împotriva infecţiilor ascendente din vagin și facilitează ascensiunea spermatozoizilor spre
această cavitate.
Mucoasa porțiunii vaginale - a exocolului - este de tip pavimentos, stratificat,
necheratinizat. Celulele straturilor superficiale sunt bogate în glycogen (absent în celulele
cancerigene).
Mucoasa exocolului suferă, împreună cu mucoasa vaginală, o descuamaţie
permanentă. La nivelul ostiumului uterin, mucoasa glandulară cervicală este net - brusc -
separată de mucoasa pavimentoasă necheratinizată a exocolului. Zona de demarcaţie dintre
cele două se numeşte joncţiunea cervico-vaginală. Ce apare ca un lizereu roşu deschis.
În decursul ciclurilor menstruale uterul se congestionează, volumul lui crește puţin,
dar nu devine mai dur, ci dimpotrivă consistența lui scade. Cele mai evidente fenomene se
petrec la nivelul mucoasei cavităţii uterine.
Vascularizația organelor genitale
Este asigurată de ramuri ale arterei rușinoase interne; venele se deschid în vena iliacă
internă, iar limfaticele drenează limfa în ganglionii inghinali superficiali.
Inervația organelor genitale externe este somatică și vegetativă; cea somatică este dată de
nervul rușinos intern și nervul ilio-inghinal, iar cea vegetativă de plexul hipogastric.
Glandele mamare
Începând din pubertate, pieptul femeii se mărește în volum, iar în interiorul său se
dezvoltă glandele mamare, destinate să producă laptele pentru hrănirea nou-născutului, în
cazul unei sarcini.
Mamela este formată din glanda mamară și diferite părți moi (țesut conjunctiv, adipos) care o
înconjoară. Este o glandă pereche, anexă a aparatului genital feminin, situată pe peretele
toracic anterior, în intervalul dintre coastele III-VII, de origine cutanată. Fiecare glandă
mamară este formată dintr-un număr de 10-25 lobi glandulari separați prin țesut conjunctiv în
care, în timpul pubertății, s-a depozitat țesut adipos.

9
Canalele acestor glande sunt colectate de ducte mai mari, numite canale galactofore, care se
deschid la nivelul mamelonului. În structura canalelor galactofore se găsesc celulele
mioepiteliale, care se contractă sub acțiunea oxitocinei, favorizând ejecția laptelui.
Vascularizația este asigurată de arterele intercostale (II-VI), cât și de artera toracică internă,
ramură din artera subclavie. Venele sunt colectate de vena toracică internă. Limfaticele ajung
în ganglionii axilari.
Inervația mamelei este asigurată de nervii intercostali (II-IV).

Noțiuni de fiziologie
Ovogeneza este procesul prin care iau naștere ovulele în foliculii ovarieni din epiteliul
germinativ al zonei corticale a ovarului.
Ciclul menstrual cuprinde evenimentele din timpul dezvoltării foliculilor ovarieni care
însoțesc evoluția ovocitelor. Un ciclu menstrual normal, cu o durată de 28 de zile, începe la
pubertate și constituie un element principal al caracterelor sexuale feminine. La femeile din
Europa, începe la vârsta de 11-15 ani și este influiențat de constituția fizică, rasă, climă, de
alți factori de mediu și factori patogeni. El încetează în jurul vârstei de 50 de ani, când se
instalează menopauza.
Într-un ciclu menstrual se succed următoarele faze:
faza menstruală (circa 4 zile) când se descuamează stratul superficial al mucoasei
uterine și se produce sângerarea; cantitatea de progesteron și estrogeni scade mult;
faza proliferativă (5-14 zile), în care endometrul se îngroașă (4-6 mm) și devine
intens vascularizat sub influiența estrogenilor;
faza secretorie (15-28 zile), când endometrul se îngroașă și se vascularizează și mai
mult; se secretă din nou estrogeni și progesteron.

Obiectivul 2: DESCRIEREA GENERALĂ A FIBROMULUI UTERIN

Definiție
Fibromul uterin este o tumoră benignă constituită din țesuturi analoage celor care
alcătuiesc miometrul: fibre musculare netede, țesut conjunctiv și vase sanguine. Deși se
consideră că își are originea în celulele musculare netede, conține cantități variabile de țesut
fibros. La periferia tumorii există o pseudocapsulă prin care este delimitată de miometrul
adiacent, constituind un plan de clivaj, care permite enucleerea ei.

10
Etiologie
Principalii factori care au fost direct asociați cu apariția fibromului uterin sunt:
 dezechilibrul hormonal – estrogenul și progesteronul sunt hormoni produși de ovare ce
determină regenerarea pereților uterului în timpul fiecărui ciclu menstrual, însă tot
aceștia pot stimula apariția și dezvoltarea fibromului uterin;
 moștenirea genetică – femeile care au rude de gradul I diagnosticate cu fibrom uterin,
prezintă, la rândul lor, riscul de a dezvolta aceste formațiuni;
 rasa - este remarcată o predispoziție mai mare la femeile de culoare decât a celor din
grupurile rasiale, în dezvoltarea fibroamelor uterine, încă de la vârste fragede și de
dimensiuni mai mari;
 sarcina – crește producția de estrogen și progesteron, ceea ce înseamnă ca fibromul are
șanse mai mari să apară, dar se și dezvoltă mai rapid;
 obezitatea – greutatea corporală poate avea influențe semnificative asupra evoluției
fibroamelor uterine, astfel că o femeie obeză are un risc mai crescut de a dezvolta
fibrom decât una normoponderală;
 menarha – la vârstă fragedă – 10 ani;
 hipertensiunea arterială;
 stilul de viață nesănătos – consumul frecvent de alcool, fumatul sau consumul în exces
de carne roșie.

Tabloul clinic
Fibroamele pot rămâne mult timp asimptomatice. Aproximativ 12% sunt descoperite
întâmplător, în lipsa oricăror acuze negative. De asemenea, dacă femeia intră la menopauză,
tumoarea își reduce dimensiunile și simptomele sunt mai blânde.
Ca semne funcţionale găsim:
 hemoragia, simptomul cel mai frecvent, întâlnită în 89% din cazuri, sub aspect de
menoragii și metroragii sau menometroragii;
 leucoreea este frecvent întâlnită când fibromul are localizare în regiunea istmică. Este
posibil ca tumora ,,să joace un rol de dop” sau ,, vomică uterină”;
 durere în zona pelviană sau durere de spate;
 dureri menstruale mai severe;
 nevoia accentuată de urinare;
 dureri în timpul contactului sexual;
 senzația de presiune la nivelul cavitații abdominale inferioare;

11
  presiunea asupra intestinului, care poate duce la constipație sau chiar balonare;
 mărirea volumului abdominal;
 anemie;
 infertilitate, nașteri premature, avorturi;

Obiectivul 3.Stabilirea diagnosticelor

A. Examenul clinic general poate releva frecvent, existența unei anemii. Prin palparea
abdomenului poate fi percepută tumora, dacă aceasta a depășit ”stadiul pelvin”
devenind ”tumoră pelviabdominală sau abdominală”.
B. Examenul cu valve permite depistarea unor leziuni ale colului uterin.
C. Tușeul vaginal combinat cu palparea abdominală conferă cele mai valoroase
informații pentru diagnostic:
situarea, dimensiunea, forma, numărul tumorilor.
un semn clasic, prin care fibroamele se diferențiază de tumorile ovariene, îl reprezintă
”solidaritatea” cu uterul. Fibroamele ”fac corp comun cu uterul”, urmând deplasările
pe care le imprimă uterului și invers. Între fibrom și uter nu există ”șanț de
delimitare”.
consistența fibroamelor este ceva mai mare decât a peretelui uterin normal = sunt
”dure”. Dacă survine transformarea edematoasă capătă o consistență ”fermă”. Dacă
degenerează edematos sau se necrobiozează, consistența lor se diminuă;
fibroamele sunt nedureroase. Devin dureroase dacă se necrobiozează, se torsionează
sau survin complicații septice.

Investigațiile paraclinice au un rol diagnostic complementar:

 frotiuri citovaginale și colposcopia sunt obligatorii pentru depistarea leziunilor colului
uterin;
 histerometria probează alungirea și deformarea cavității uterine;
 chiuretajul uterin fracționat este obligatoriu pentru excludrea adenomocarcinomului de
endometru sau a unui carcinom endocervical;
 histerografia este puțin utilizată. Permite evidențierea fibroamelor intracavitare. Polipii
fibroși apar sub forma unor imagini lacunare bine conturate;
 urografia poate fi utilă când se suspectează o compresie uretrală extrinsecă;
 ecografia este investigația considerată ”gold standard” în diagnosticul paraclinic al
fibromului;

12
  radiografia abdominală pe gol conferă imagini sugestive în cazul degenerescenței
calcare;
 celioscopia nu este în mod expres indicată. Permite diferențierea fibroamelor
pediculate de tumorile ovariene;
 histeroscopia poate fi utilă în cazul fibroamelor submucoase atât pentru diagnostic cât
și pentru tratament prin rezecție;
 imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sau computer tomograf (CT) nu sunt
investigații uzuale dar pot aduce informații suplimentare;
 unele investigații sunt necesare pentru evaluarea preoperatorie a stării pacientei (Rx.
cord-pulmonar, EKG).
 biopsia și examenul histopatologic pot confirma diagnosticul de tumoră benignă
uterină, excluzând astfel diagnosticul de neoplasm endometrial sau cervical.

Pentru stabilirea diagnosticului, alături de investigațiile paraclinice, sunt necesare rezultatele

analizelor probelor de sange.
Diagnosticul pozitiv al fibromului se bazează pe datele concrete clinice, paraclinice şi pe cele
ale examenului ginecologic.
Diagnosticul diferențial . De cele mai multe ori fibromul uterin se recunoaşte uşor prin
examen clinic, dar procesul de diagnosticare trebuie să aibă în vedere şi alte stări fiziologice şi
patologice ce determină mărirea uterului:
sarcina - în care oprirea menstruației și nu sângerarea este semnul cel mai important,
iar examenul vaginal ne arată caracterele speciale ale uterului, reacțiile biologice de
sarcină elimină această posibilitate;
sarcina extrauterină sau hematocelul;
cancerul de col uterin - apare în jurul menopauzei sau după ea, sângerarea este fără
legătură cu menstruația neregulată;
inflamațiile și tumorile anexiale;
chist vegetant, chist dermoid;
formațiunile tumorale ovariene;
uterul fibromatos - este deosebit de fibromul uterin, se întâlnește la femeile multipare
(în apropierea menopauzei), manifestandu-se cu menstruații neregulate, însoțite de
balonări și dureri abdominale; la examenul clinic, uterului este mărit, forma
neregulată, dur, cavitatea uterină este mai mare, dar regulată;

13
 adenomioza - determină o mărire neregulată, nedepășind o sarcină de 12 săptămâni și
apare la femeile tinere;
uterul malformat;
boala inflamatorie pelvină;
rinichi ectopic.

Obiectiv 4.Stabilirea tratamentului

Nu există o abordare unică în ceea ce privește tratamentul fibromului uterin, existând mai
multe obțiuni de tratament. Fibroamele de dimensiuni mici sau modeste (uter nedepășind
dimensiunile unei sarcini de 10 săptămâni), necomplicate, necesită supraveghere clinică și
ecografică periodică.
Tratamentul medical se adresează hemoragiilor, anemiei secundare, eventualelor infecții
asociate. Pentru controlul hemoragiilor au fost propuse progestativele în administrare
discontinuă, din ziua a 10-a sau a-15-a, până în ziuaa 25-a ciclului menstrual.
 Analogii/agoniștii GnRH (triptorelina, leuprolid acetat etc.) au fost propuși ca tratament de
primă intenție în fibroame complicate cu hemoragii, înainte de intervenția chirurgicală, dar nu
pe durată mai mare de 6 luni.
Sunt propuse și alte tratamente medicamentoase pentru diminuarea fibroamelor:
 progestative (MEGESIN 160 mg, 1-2 comprimate pe zi administrate per os);
 danazolul, un antiestrogen, poate reduce dimensiunile unor fibroame cu 20%-25%;
 ulipristalul acetat, modulator selectiv sintetic al receptorilor de progesteron, activ pe cale
orală, reduce mărimea fibromului prin inhibarea proliferării celulare și inducerea apoptozei;
 derivații de secară cornută (Methergin, Ergomet), Etamsilatul sunt utilizați ca adjuvanți în
tratmentul hemoragiilor;
 anemiile secundare se tratează cu preparate de fier, iar formele severe pot necesita
administrare de sânge;
 inserția intrauterină a unor dispozitive cu progesteron (dispozitiv intrauterin – DIU) , poate
trata eficient sângerările asociate fibroamelor.
Tratamentul chirurgical este rezervat fibroamelor complicate sau susceptibile să se complice.
Ca și mijloace terapeutice chirurgicale avem:
 chiuretajul uterin utilizat pentru hemostaza de urgență, în hemoragiile mari;
 rezecția endoscopică (histeroscopică) a fibroamelor intracavitare;
 intervenții chirurgicale:
 miomectomii unice sau multiple (ablația tumorii sau a tumorilor);

14
  miometrectomia (ablația tumorilor împreună cu o parte din miometru și
reconstituirea uterului);
 histerectomia (ablația uterului) subtotală și totală.
 ablația prin torsiune sau pensare, secționare și ligaturare a pediculului în cazul fibroamelor
acușate prin orificiul cervical;
Tipul de intervenție este în funcție de:
 vârsta femeii și dorința de a procrea;
 numărul, dimensiunile, situarea fibroamelor;
 existența unor eventuale leziuni asociate.
Există o orientare actuală, din ce în ce mai pronunțată, către procedurile minim invazive.
Acestea includ:
embolizarea arterelor uterine;
ablația cu radiofrecvență;
mioliza.

Obiectiv 5.Evoluție,Complicații;
Fibromul uterin evoluează uneori capricios, cu perioade de stagnare şi creştere, iar după
menopauză încetează să mai crească, deoarece suferă un proces minim de involuţie datorită
transformării ţesutului miomatos în ţesut fibros. Prognosticul poate deveni grav datorită
apariției complicațiilor.
Complicațiile fibromului uterin pot fi variate:
 hemoragice, mai ales în cazul fibroamelor submucoase, urmate de anemie,
compresiuni grave pe organele vecine (vezică, uretre, rinichi, rect etc.);
 necrobioza fibromului favorizează alterarea stării generale cu fenomene toxice şi
modificări grave în evoluția procesului;
 infecții salpingiene;
 torsionarea fibromului ( poate determina abdomenul acut);
 supurația fibromului, manifestată sub aspectul unei septicemii cu evoluție gravă;
 cardiopatii, flebite, tromboflebite, embolii (mai frecvent după intervenții).

15
 II.3.PROBLEME PRACTICE SOLUȚIONATE

(STUDIU DE CAZ)
Culegerea datelor
Sursa de date:
- pacienta;
- echipa medicală;
- foaia de observație.
Date relativ stabile
- Numele şi prenumele: P.A.
- Vârsta: 45 de ani
- Sex: feminin.
- Stare civilǎ: căsătorită.
- Domiciliu: localitatea Bistrița.
- Ocupaţie : vânzătoare.
- Naţionalitate: română.
- Religie: ortodoxă.
- Condiţii de viaţǎ: foarte bune.
- Locuieşte împreună cu soțul.
- Obiceiuri: îi place să consume: fructe, legume, dulciuri preparate în casă. A fumat de la
vârsta de 19 ani până la 45 de ani. Ocazional consumă alcool și bea cafea zilnic.
Elemente fizice

RH – pozitiv
Grupa sanguinǎ – AII
Date Antropometrice

Greutate – 60 kg
Inǎlţime – 170 cm
Elemente biografice legate de sǎnǎtate:

- antecedente heredocolaterale : fǎrǎ importanţǎ.

- antecedente personale fiziologice:

● menarha: 16 ani. Ciclul menstrual este regulat la 28 de zile, cu o durată

de 4-5 zile, dar cu flux crescut în ultimele 6-7 luni;

● sarcini: 4;

16
 ● naşteri la termen: 2.

-antecedente personale patologice:

● apendicectomie la 19 ani;

● avorturi: 2

Motivele internării:
o menoragii;
o durere în zona pelvină;
o dismenoree;
o insomnie;
o stare generală alterată;
o -mobilitate redusă;
Istoricul bolii

Pacientă, în vârstă de 45 de ani, se prezintă la clinica de ginecologie, pentru un consult de

specialitate, având ca motive: apariția menoragiilor în ultimele 6-7 luni, acompaniate de
dismenoree. În urma examenului ecografic abdominal, se constată prezența unor formațiuni
tumorale la nivelul uterului.
Diagnostic medical la internare: Fibrom uterin

Durata internării: 13.02.2020

Data externării: 20.02.2020
La internare s-au făcut următoarele investigații:
1. Examen clinic general:
- tegumente și mucoase: palide;
- țesut celular subcutanat: normal colorat;
- sistem ganglionar superficial: nu se palpează;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistemul osteo-articular: integru, mobil;
- aparat renal: micțiuni normale;
- aparat cardio-vascular: torace conformat, simetric;
- frecvența respiratorie: 17 respirații/minut;
- puls: 100 pulsații/minut;
- tensiunea arterială: 110/70 mmHg;

17
 2. Examen de specialitate:
- abdomen sensibil la palpare, elastic;
- organe genitale de multipară;
- la examenul cu valve: vagin cu pereți supli, col de multipară, pe baza posterioară se
observă o zonă erozivă semilunară, nu pierde sânge în timpul examinării dar nici după;
- tușeu vaginal: - vulvă, vagin suplu, elastic;
- col orientat spre dreapta;
- formațiuni tumorale la nivelul uterului, consitență fermă,
nedureroasă;
- anexele nu se palpează;
o Examen citologic - Babeș Papanicolau – frotiu de tip II, sunt prezente celule
pavimentoase, superficiale, intermediare, celule metaplazice, rare celule de tip
ganglionar;
o Flora bacteriană: coci reduși;
o Examen secreție vaginală: negativ;
o Examen sumar urină: - albumină = absent;
- glucoză = negativ;
- leucocite = rare;
- proteine = negativ;
- pH = 6;
- corpi cetonici = negativ;
- nitriți = negativ;
- sediment = nimic patologic
o Examen de laborator
Test Rezultat Valori normale
Glucoză 85 /mg/dl 80 - 110 / mg/dl
Uree 26 mg/dl 15 - 50 / mg/dl
Creatinină 1 /mg/dl 0,5 - 1,1 / mg/dl
T.G.O. 2,1/ UI/L 5 – 37 / UI/L
T.G.P. 2,7 / UI/L 5 – 40 / UI/L
Fibrinogen 430 mg/dl 200 – 400 mg/dl
APTT 47” <40”
Hemoglobină 10,8 g% 12 – 16 g%
VSH 35 mm 0 – 29 mm

18
Leucocite 6000 /µL 4000-10000/µL
Hematocrit 31, 23 % 36 – 42%

19
Analiza și interpretarea datelor
Nevoia Manifestări Sursa de Problema Diagnostic de
fundamentală De Independență De dependență dificultate nursing
1. A respira și a - respiraţie de tip - bătăi cardiace -anxietate - disconfort din Circulație
-menoragie
avea o bună costal superior; aritmice: T.A. = cauza respirației inadecvată din
circulație - ambele 110/70 mmHg; artificiale cauza pierderilor de
hemitorace prezintǎ P = 110 sânge manifestată
aceleaşi mişcǎri de bătăi/minut; prin hipotensiune
ridicare şi coborâre arterială și
în timpul respiraţiei tahicardie.
şi expiraţiei;
- respiraţie liniştitǎ
( 17 respirații/
minut);
- mucoasa
respiratorie umedǎ,
secreţii reduse
transparente;
2. A bea și a mânca - reflex de -Risc de
deshidratare
deglutiţie, present;
- mucoasa bucalǎ
roz şi umedǎ;

20
 - masticaţie uşoarǎ;
- dentiţie bunǎ
(conform vârstei);
3. A elimina - urina clarǎ; - metroragie ; - fibrom uterin; Perturbarea Alterarea
- pH 4,5-7,5; - hipermenoree; eliminărilor eliminărilor din
- cantitate 1200- cauza prezenței
1400 ml/24h; tumorii la nivelul
- scaun normal, de uterului,manifestată
consistenţǎ bunǎ; prin menoragie.
- frecvenţǎ scaun
1/zi;
4. A se mișca, a - postură adecvată - poziţii antalgice; - durerea lombo- -disconfort din
avea o bună postură în ortostatism, - dificultate în a se pelvină; cauza durerii;
șezând și deplasa (a merge, - intervenția
clinostatism; aşeza, ridica) ; chirurgicală;
5. A dormi, a se - insomnie; - durerea lombo- -disconfort din Perturbarea
odihni - oboseală; pelvină; cauza durerii; somnului din punct
- ochi încercănați; - spitalizarea; -anxietate,teamă, de vedere calitativ
- aţipiri în timpul - stres; frică si cantitativ din
zilei; cauza durerii
pelvine,manifestată
prin insomnie.

21
6. A se îmbrăca și - veșminte curate, - în urma - plaga -Dificultatea de a se Diminuarea
dezbrăca îngrijite intervenției postoperatorie; îmbrăca și mobilității din
- veșminte adecvate pacienta necesită dezbrăca; cauza intervenției
climatului ajutor în actul chirurgicale
îmbrăcării și
dezbrăcării;
7. A-și menține - temperatura
temperatura mediului între 18-
corpului în limite 25oC;
normale - pacienta prezintă
temperature în
limite normale
(36,7°C);

8. A fi curat, îngrijit - prezintă - păr murdar; - intervenția -Risc de Carență de igienă

deprinderi igienice; - piele uscată; chirurgicală; deshidratare din cauza plăgii
- prezintă căile - tegumente palide; - dezechilibru -Risc de infecții postoperatorii
nazale libere, hidroelectrolitic; nosocomiale manifestată prin păr
urechi curate; murdar, piele
uscată și aspră.

22
9. A evita - cunoaște măsurile - deshidratare; - intervenția Complicații Risc de infecție din
pericolele de prevenire a - risc de infecţii la chirurgicală; cauza examinărilor
accidentelor; nivelul plagii, - spitalizare; vaginale și a
infecții intervenției
nosocomiale; chirurgicale.
10. A comunica - debit verbal
normal;
- ordin biologic,
funcţionare
adecvatǎ a
organelor de simţ;
- ordin psihologic:
exprimare uşoarǎ;
- ordin sociologic:
relaţii armonioase;
11. A practica - credincioasă;
religia - participă la slujbe
religioase;
12. A se realiza Pacienta este
mulțumită de
realizările sale

23
13. A se recrea - pacientei îi plac
emisiunile Tv, îi
place să citească, să
asculte muzică
clasică;
14. A învăța - receptivă la ceea - pacienta nu deține - lipsa Cunoștiințe Cunoștințe
ce este nou; destule cunoștințe cunoștințelor; insuficiente despre insuficiente despre
despre diagnosticul boală boală din cauza
pus de medic; lipsei informației
manifestată prin
obiceiuri și
deprinderi
necorespunzătoare.

24

DIAGNOSTIC DE
NURSING
1.Circulație inadecvată din
cauza pierderilor de sânge
manifestată prin hipotensiune
arterială și tahicardie.
PLANUL DE ÎNGRIJIRE
OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
Pacienta să prezinte o - monitorizez și notez în - recoltez probe de sânge - pacienta prezinta funcții
circulație adecvată și să foaia de observație a pentru analize de laborator vitale în limite normale:
fie echilibrată psihic. pacientei, funcțiile vitale (VSH, TGO, TGP, T.A. = 120/80 mmHg, R =
( T.A, P, R,T); hemoleucograma completă, 17 respirații/minut, P = 70
- supraveghez continuu uree, creatinina); bătăi/minut,
starea generală a pacientei; - pregătesc pacienta pentru T = 36,3°C;
- învăț pacienta să practice investigații paraclinice - pacienta nu mai este
tehnici de relaxare; ( ecografie, examen vaginal); anxioasă și prezintă o stare
- susțin pacienta și o - pregătesc fizic și psihic generală bună;
încurajez prin pacienta pentru intervenția - pacienta cooperează la
exemplificarea altor cazuri chirurgicală ( obțin fiecare investigație, înțelege
asemănătoare, care au avut consimțământul, o măsor, necesitatea operației;
un final fericit; cântăresc )
- explic pacientei cauza - administrez conform
menoragiei; recomandării medicului ser
- informez pacienta cu glucozat 5% intravenos,
privire la investigațiile ce Valium Diazepam 10 mg per
vor urma ( tușeu vaginal, os);
ecografie abdomninală,
25

2. Alterarea eliminărilor din
cauza prezenței tumorii la
nivelul uterului, manifestată
prin menoragie.
endovaginală, pregătirea
preoperatorie, anestezia);
- asigur repaus la pat, un
mediu liniștit și ambiant;
Pacienta să înțeleagă - am asigurat pacientei
cauza menoragiei și să repaus la pat;
prezintre o stare de bine -liniștesc pacienta;
atât din punct de vedere - explic scopul
psihic dar și fizic. intervențiilor ( examen
genital, examenul
secrețiilor vaginale);
- aplic pansament
absorbant;
- schimb pansamentul ori
de câte ori este nevoie;
- protejez patul cu
mușama și aleza, la
nevoie;
- urmăresc aspectul și
cantitatea de sânge care se
elimină;
26
- urmăresc efectul medicației;
- recoltez, la indicația - pacienta înțelege cauza
medicului, analize de hemoragiei;
laborator (glicemie, uree, - pacienta cooperează pe
creatinină,VSH, proteina C parcursul fiecărei
reactivă, fibrinogen, timpul de intervenții;
sângerare și coagulare); - pacienta prezintă o stare
- pregătesc pacienta pentru generală mai bună, după
intervenții (tușeu vaginal, intervenția chirurgicală;
examen vaginal cu valve);
- efectuez spălături vaginale
cu soluții antiseptice (după ce
s-a recoltat secreție vaginală
pentru examenul bacteriologic
și citologic);
- administrez hemostatice:
Adrenostazin 1,5 mg x3
/zi,s.c;
3. Perturbarea somnului din
punct de vedere calitativ și
cantitativ din cauza durerii
pelvine manifestată prin
insomnie.
4. Diminuarea mobilității din
cauza intervenției chirurgicale
manifestată prin dificultatea
Pacienta să prezinte un - explic pacientei că aceste - administrez pacientei - pacienta nu mai prezintă
somn corespunzător din simptome vor dispărea în calmante conform prescripției dureri foarte mari și se poate
punct de vedere calitativ următoarele zile; medicale (Algocalmin 2 ml odihni câte 6-7 ore /noapte;
și cantitativ (7-8 - asigur un mediu ambiant intravenous, la nevoie);
ore/noapte). pentru a se odihni; - administrez la nevoie
- aerisesc camera și elimin conform recomandării
orice sursă de zgomot; medicului anxiolitic ( Valium
- mențin condițiile Diazepam 10 mg x2/zi per os);
necesare somnului,
respectând dorințele și
deprinderile pacientei;
- întocmesc un program de
odihnă corespunzator
organismului pacientei;
- învăț pacienta tehnici de
relaxare, exerciții
respiratorii înainte de
culcare;
Pacienta să se mobilizeze - explic pacientei - continui administrarea - pacienta începe să se
cât mai precoce și să-și importanța mobilizării tratamentului prescris de mobilizeze cu ajutor;
mențină satisfăcute medic (Algocalmin 2 ml - la cinci zile de la
27
de a se deplasa.
5. Risc de infecție datorită
examinărilor pe cale vaginală
și a intervenției chirurgicale.
celelalte nevoi precoce;
fundamentale. - planific împreună cu
pacienta un program de
exerciții în funcție de
posibilitatea mobilizării;
- ajut pacienta să-și
satisfacă celelalte nevoi;
- îi servesc la pat cele
necesare;
- încurajez pacienta să
solicite ajutor atunci când
dorește să se deplaseze;
Pacienta să nu - informez pacienta asupra
contacteze nicio infecție necesității recoltării
nozocomială. produselor pentru analize
de laborator;
- pregătesc și asigur
materialele și
instrumentele curate și
sterile necesare
intervențiilor;
- ajut medicul în
28
intravenos, la nevoie);
- recoltez probe de laborator,
la cererea medicului (VSH,
hemoleucograma completă,
uree, creatinină, TGO, TGP,
glicemie, acid uric,
ionogramă);
- administrez antibioterapie
conform recomandării
medicului, pentru prevenirea
infecțiilor ( Cefort 2g x 2/zi);
- efectuez conform
recomandării medicului
toaleta plăgii cu tinctură de
iod, betadină de două ori pe zi, R = 18 respirații/minut;
apoi pansez rana cu
intervenția chirurgicală,
pacienta se mobilizează
încet dar singură;
- după operație pacienta
prezenta tegumente integre
și curate, fără să apară
complicații;
- valorile funcțiilor vitale
sunt în limite normale:
T.A.= 120/70 mmHg;
P = 76 bătăi/minut;
 efectuarea diferitelor pansament steril; T = 36,4°C;
tehnici medicale (tușeu
vaginal, ecografie
abdominală );
- supraveghez tubul de
dren;
- monitorizez și notez
funcțiile vitale (tensiunea
arterială, pulsul,
temperatura și respirația);
Pacienta se externează cu următoarele recomandări: repaus sexual 2 luni,evitarea efortului fizic,control medical peste 6 săptămâni post
operator,observarea menstruației în următoarele luni,adaptarea unui stil de viață sănătos,evitarea accidentelor,evitarea stărilor anxioase,a
stresului,evenimentelor negative,observarea plăgii post operatorii și la cel mai mic semn sau simptom să anunțe medicul.

29
 II.4.DESCRIEREA UNEI TEHNICI
Prin spălătura vaginală se înțelege introducerea unui curent de lichid (apă sau soluție
medicamentoasă), în vagin, care, după ce spală pereții vaginali, se evacuează pe langă canulă.
Scop: terapeutic
 îndepărtarea conținutului vaginal (produse normale sau patologice), dezlipirea exudatelor
patologice de pe mucoasă;
 dezinfecția locală înaintea intervențiilor chirurgicale;
 calmarea durerilor;
 reducerea proceselor inflamatoare;
Pregătirea materialelor:
 paravan, prosoape, mușama;
 manuși sterile și de unica folosință;
 canulă vaginală cu duză perforată, irigator, bazinet; pensă;
 stativ pentru irigator, tampoane de vată, gel lubrefiant;
 soluție la temperatura corpului (cantitatea și tipul sunt recomandate de medic) – 2 l soluție
medicamentoasă: apă oxigenată, soluție cloramină, permangant de K 1/2000, oxicianură de
mercur 1/4000.
Pregătirea pacientei:
 psihică: explic pacientei procedura și eventualele senzații neplacute, o ajut să se liniștească și
obțin consimțământul;
 fizică: asigur intimitatea pacientei și protejez patul cu mușama și aleză;
 instruiesc pacienta să-și golească vezica și așez pacienta în poziție corectă (ginecologică);
 acopăr zona vulvei cu un strat subțire de vaselină ( pentru spălături calde).
Efectuarea procedurii:
 mă spăl pe mâini și îmi pun mănușile de unică folosință;
 verific recomandarea medicală, temperatura lichidului și identific pacienta;
 învelesc pacienta cu un pled și așez mușamaua și aleza sub pacientă;
 clampez tubul și pun în irigator soluția la temperatura corpului, apoi declampez tubul, evacuez
aerul și reclampez;
 îmbrac mănușile sterile și efectuez spălătura perineului cu tampoane de vată umezite cu apă
caldă, dinspre partea anterioară spre spate;

30
 lubrifiez canula cu gel și agăț irigatorul în stativ la o înălțime de 50-70 cm de la simfiza
pubiană;
 îndepartez cu o mână labile, iar cu cealaltă introduc canula (8-10 cm ) în vagin, înclinând-o
spre față, apoi spre spatele pacientei și îndepărtez pensa, lasând soluția să curgă sub forța
gravitației;
 rotesc cu blândețe canula în timpul irigației și clampez tubul înainte ca lichidul să se termine,
apoi îndepărtez canula;
 permit pacientei să stea câteva minute în aceeași poziție pentru a elimina lichidul în totalitate,
apoi spăl regiunea vulvară cu apă și săpun;
 examinez aria perineală, aspectul lichidului și dacă conține mucus, puroi sau sânge, anunț
medicul;
Îngrijirea pacientei: verific starea pacientei și o instruiesc cum să-și facă singură spălături
dacă este nevoie.
Reorganizare: colectez deșeurile în recipiente speciale conform Precauțiunilor Universale și
trimit materialele folosite în timpul procedurii la sterilizare;
Notarea procedurii: notez procedura în foaia de observație a pacientei și eventualele
manifestări ale acesteia;
Rezultate:
 dorite: pacienta cooperează și procedura decurge fără incidente;
 nedorite: pacienta acuză dureri în timpul și/sau după procedură; lichidul conține
mucus/puroi/sânge;
Consider că făcând pactică și ajutând la efectuarea acestor manevre mă vor ajuta foarte mult
în munca mea de viitor asistent medical și consider că astfel am reușit să aprofundez această
tehnică mult mai bine.

31
 II.5.CONCLUZII

Fibromul uterin afectează o mare parte dintre femeile aflate la vârsta fertilă, fiind cea mai
răspândită afecțiune în rândul reprezentantelor sexului feminin. Tocmai de aceea, fiecare
femeie trebuie să aibă grijă de sănătatea ei intimă, astfel încât să prevină apariția unei astfel de
afecțiuni și nu numai, cea mai bună modalitate de prevenție fiind, în primul rând, informarea
corectă și specializată.
Din momentul în care își începe viața sexuală, orice femeie ar trebui să meargă la
ginecolog cel puțin o dată pe an. Cu cât femeia se află la o vârstă mai înaintată, cu atât aceste
examinări ginecologice ar trebui să aibă loc mai des. Un control de specialitate făcut la timp
poate evita proceduri chirurgicale ireversibile, ajutând totodată la menținerea sănătății fizice și
psihice a femeii.
În cazul femeilor care sunt diagnosticate cu fibrom uterin, o dietă echilibrată poate ajuta la
ușurarea unor simptome și complicații. Anumite alimente pot ajuta la prevenirea și încetinirea
creșterii fibromului în unele cazuri:
 fibra – alimentele bogate în fibre (ovăz, linte, orz, fructe și legume fierte sau crude,
pâinea integrală), ajută la pierderea în greutate și la echilibrarea nivelului hormonal,
menținând constant nivelul glicemiei;
 potasiu – ajută la contracararea efectelor sării, echilibrând tensiunea arterială.
Alimente bogate în potasiu sunt: banana, avocado, varză, roșii, cartofi, citrice, etc.
 lactatele – cum ar fi iaurtul și brânza cu grăsimi complete sunt bogate în calciu, fosfor
și magneziu;
 ceaiul verde – conține mai mulți antioxidanți, care pe lângă reducerea inflamației și a
nivelului ridicat de estrogen, poate îmbunătăți simptomele sângerărilor puternice
cauzate de fibrom. Totodată, pacientele cu fibrom uterin trebuie să evite anumite
alimente precum zahărul și cele care pot crește nivelul de estrogen ( carnea roșie,
boabe de soia, lapte de soia, tofu, semințe de in).
Pe lângă aceste aspecte, trebuie să se aibă în vedere următoarele :
 combaterea cauzelor de congestive pelvină și a disfuncțiilor neuroendocrine;
 atenție la utilizarea tratamentelor cu estrogeni și a contraceptivelor;
 depistarea tumorilor în faza incipientă, prevenirea dezvoltării și a apariției
complicațiilor;

32
 BIBLIOGRAFIE

1. Bogdan Voiculescu – Anatomia și Fiziologia Omului, editura Corint, București, 2009, pg

389-394;
2. Petrache Vârtej – Ginecologie Endocrinologică, ediția a IV-a, editura ALL, București,
2014, pg. 32-36; 80; 330.
3. Florica Udma - Proceduri de Nursing, editura Ex Ponto, Constanța, 2009, pg 50-63;
4. Stamatian Florin – Obstetrică și Ginecologie, vol. II, editura Echinox, pg. 488-494;
5. Lucreția Titircă - Tehnici de Evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali, editura
Cartea Medicală, vol. II, 2018, București, pg. 185-195;
6. Carol Mozes – Tehnica Îngrijirii Bolnavului, editura Medicală, vol. II, ediția a-II-a, 1976,
București, pg. 433-435;
7. Prof. dr. Virgiliu Ancăr – Ginecologie, editura Național, 1999, pg. 12-19, 93;
8. Lucreția Titircă – Îngrijiri Speciale Acordate Pacienților De Către Asistenții Medicali,
editura Viața Medicală Românească, 2006, București, pg. 167-173, 178-180;
9.https://www.google.com/search?sxsrf=ALeKk012Z2UN-
Q1P7iwvMxHKPGLyeOO2tA:1593014332571&q=aparatul+genital+feminin&tbm=isch&chi
ps=q:aparatul+genital+feminin,online_chips:fiziologia+aparatului&sa=X&ved=2ahUKEwih
majr6JrqAhWH3KQKHdIVBwEQgIoDKAR6BAgKEAk&biw=1517&bih=640

33
ANEXE

34