MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

ȘCOALA POSTLICEALĂ FEG

CĂLĂRAȘI

PROIECT DE DIPLOMĂ
DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNDRUMĂTOR: ABSOLVENT:
AS. GROSU LENUȚA TĂNASE LUIZA
ANDREEA

SESIUNEA
AUGUST 2021
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
ȘCOALA POSTLICEALĂ FEG
CĂLĂRAȘI

PROIECT DE DIPLOMĂ
DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNDRUMĂTOR: ABSOLVENT:
AS. GROSU LENUȚA TĂNASE LUIZA
ANDREEA

SESIUNEA
AUGUST 2021
MOTTO:

“Nu este vorba despre cat de mult facem, ci mai degraba despre cat
de multa dragoste punem in ceea ce facem.” – Maica Tereza
 CUPRINS
Motto
Argumentul lucrării
Introducere
Bibliografie
CAPITOLUL I–Noțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului
reproducător……pag. 8
1.1 Anatomia și fiziologia organelor genitale externe……pag8
1.2 Anatomia și fiziologia organelor genitale interne……pag9-16
1.3 Bazinul osos……pag16-17
1.4 Fecundația, Nidația, Embriogeneza, Organogeneza……pag 18

CAPITOLUL II-Patologia afecțiunii…… pag 20

2.1.1 Modificări patologice și funcționale……pag20-25
2.1.2 Factori de risc……pag25-27
2.1.3 Simptomatologie……pag.27-32
2.1.4 Examen de laborator……pag 32
2.1.5 Diagnosticul de sarcină…… pag 32-33
2.1.6 Complicații și evoluție…… pag 33

CAPITOLUL III- Rolul asistentului medical…… pag 34

3.1 Rolul asistentului medical-preluare……pag 34
3.2 Tehnici de nursing…….pag 35

CAPITOLUL IV-Planuri de îngrijire……pag 36

4.1 Cazul I-Gravida în travaliu…… pag 36-39
4.2 Cazul II- Iminența de avort…… pag 40-45
4.3 Cazul III- Disgravidia tardvă……pag 45-50
 ARGUMENT

Mi-am ales această temă, deoarece asistența femeii gravide este

obiectivul principal pe care îl constituie creșterea calității consultației prenatale
pentru a se reduce riscul matern , a se asigura un travaliu fiziologic pentru mamă
si făt, integritate morfofuncțională a nou -nascutului și aparatului de reproducere
al femeii. Se urmarește să se asigure condiții pentru ca femeia gravidă sa treacă
prin perioada sarcinii impreună cu copilul fară urmări nedorite. Veriga
principală în realizarea acestei lucrări o constituie îngrijrea gravidei și
consultația prenatală care are un profund caracter profilactic.
O asistență prenatală corectă trebuie să realizeze o supraveghere
medicală corectă cu privire la evoluția mamei si a fătului pe tot parcursul
sarcinii pentru prevenirea unor complicații obstetricale sau medicale , iar in caz
de apariție tratarea lor corectă.
Prin aceste măsuri se realizează o relație armonioasă între mamă și făt ,
la sfârșitul perioadei puerperale mama să fie redată societații sanatoasă, aptă de
muncă și procreere, iar copilul să fie născut la termen , eutrofic , cu posibilități
normale de dezvoltare psihică si fizică.
 INTRODUCERE

Graviditatea sau sarcina reprezintă starea în care se află femeia între

momentul fertilizării ovulului și cel al nașterii. În această perioadă femeia poartă
în uter unul sau mai mulți descendenți, numiți și fetuși sau embrioni. La o
sarcină, pot exista mai multe gestații (spre exemplu, gemenii sau tripleții).
Sarcina umană este cea mai studiată dintre toate sarcinile mamiferelor, iar
ramura medicală care se ocupă de sarcină se numește obstetrică.
Nașterea copiilor se întâmplă de obicei la 38 de săptămâni de la
fecundație, ceea ce duce la o perioadă de aproximativ 40 de săptămâni de la
ultima menstruație. Prin urmare, sarcina durează aproximativ nouă luni, deși
debutul sarcinii este un subiect controversat.
Un termen științific pentru sarcină este graviditate, iar femela este uneori
numită și gravidă. Termenul embrion este utilizat pentru a descrie ființa umană
în dezvoltare în primele săptămâni, iar termenul de fetus este utilizat pentru a
descrie viitorul copil în ultimele două luni înainte de naștere.

Figura 1 Gravida
 CAPITOLUL I- NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI
FIZIOLOGIE A APARATULUI
REPRODUCĂTOR

1.1 Anatomia și fiziologia organelor genitale externe

VULVA
Este constituită din urmatoarele structuri: muntele lui Venus, pliurile
labiale, aparatul erectil, și glandele anexe.
 Muntele lui Venus este o proeminență rotunjită, situată în regiunea
pubiană, în partea anterioară a vulvei, delimitat lateral de pliurile inghinale,în
sus de abdomen iar în jos de labiile mari. Prezența pilozității la acest nivel
este condiționată de o expunere hormonală normală
 Formațiunile labiale sunt formate din două perechi de labii mari și
mici.
Labiile mari sunt reprezentate de două pliuri cutanate. Extremiatea
anterioară, este reprezentată de comisura vulvară anterioară, formată prin
unirea labiilor mari la nivelul părții anterioare a muntelui lui Venus și
extremitatea posterioară, formată prin unirea labiilor la nivelul perineului.
Labiile mici sunt la rândul lor două pliuri mucoase dispuse medial de
labiile mari.
 Formațiunile erectile sunt reprezentate de un organ median și două
organe laterale: clitorisul și bulbii vestibulari, ce devin turgescente in timpul
excitației sexuale.
 Clitorisul este corespondentul penisului la bărbat, și este constiuit
din doi corpi cavernoși care prin unire formează corpul clitorisului și se
termină cu glandul.
Glandul este format din țesut spongios, bogat vascularizat și inervat.
 Bulbii vestibulari sunt formați din două mase de țesut erectil, de o
parte și de alta a orificiului vaginal, la baza labiilior mari, care se unesc în
porțiunea anterioară sub clitoris, fiind acoperiți de mușchii bulbo spongioși.
 Glandele anexe sunt reprezentate de glandele Skene și glandele
Bartholin și sunt responsabile de lubrifierea vaginului.
Glandele Skene sunt conducte glandulare pereche situate la nivelul
vestibulului de-o parte și de alta a meatului urinar.
 Glandele Bartholin sunt organe pereche de formă ovoidală de
aproximativ 15/8/5mm, situate la baza bulbilor vestibulari, care se deschid
printr-un conduct de aproximativ 2 cm în șanțul vestibular între labiile mici și
himen, având rol în lubrifierea vaginului.
Vascularizația- este asigurată de ramuri ale arterei rușinoase interne;
venele se deschid în vena iliacă internă, iar limfaticele drenează limfa în
ganglionii inghinali superficiali.
Inervația- este somatică și vegetativă, cea somatică este dată de nervul
ilio-inghinal, iar cea vegetativă de plexul hipogastric.

1.2 Anatomia și fiziologia organelor genitale

interne

VAGINUL

Vaginul este un conduct fibromuscular, cu lungime medie de 6-12 cm,

cu orientare postero-superioară. Din punct de vedere structural, vaginul este
alcatuit din trei tunici: externă, mijlocie și internă(mucoasa vaginală).
Mucoasa vaginală este un receptor hormonal, suferind modificări în funcție de
vârstă și de impregnația hormonală.
Raporturile vaginului sunt reprezentate de vezica urinară și uretră
anterior și rect respectiv de fundul de sac peritoneal Douglas în posterior.
Vaginul se inseră la nivelul colului uterin prin fibre musculare circulare,
formând domull vaginal cu cele 4 funduri de sac vaginale: anterior, posterior
și două laterale.
Conținutul vaginal, este rezultatul secrețiilor glandelor cervicale, a
glandelor anexe ale vulvei, celule epiteliale descuamate, transudat din
mucoasa vaginală și flora bacteriană

UTERUL
Este un organ musculo-cavitar, situat in partea mijlocie a micului
bazin,între vezica urinară și rect, având formă de pară sau de trunchi de con
turtit antero-posterior, cu baza mare în sus și vârful în jos, cu dimensiuni de 5-
9cm lungime, 5-6cm lățime, și 2-3 cm grosime.
Structural, uterul este format din trei porțiuni:corpul uterin, istmul și
colul uterin(cervixul)
 Corpul uterin este format din trei straturi:
 Peritoneul, cu rol protector și prin formarea din cele două
foițe seroase plus câteva elemente conjunctive ce formează
ligamentului larg are și rol de susținere,
  Miometrul format din trei tipuri de celule musculare netede
dispuse dinspre exterior spre interior într-un strat longitudinal, unul
intermediar sau plexiform și unul circular are loc explulzia fătuluișin
anexelor fetale în timpul nașterii.
 Endometrul format din celule dispuse în două straturi:unul
superficial cu rol funcțional în timpul ciclului menstrual și unul
profundcare prezintă invaginații în miometru și regenerează stratul
superficial după eliminare.
 Istmul reprezintă o îngustare la jumătatea distanței dintre
baza și vârful trunchiului de con, care face tranziția dintre corpul
uterin și col.
 Colul uterin are formă cilindrică cu lungime de aproximativ
2,5 cm, împărțit de inserția vaginului intr-o porțiune supravaginală și
una intravaginală. Colul uterin este prevăzut cu un canal cervical care
prezintă două orificii:unul intern care face legătura între cavitatea
uterină și canalul cervical, și unul extern care face legătura între
canalul cervical și vagin cu aspect punctiform la nulipare și fantă
transversală la multipare. Canalul cervical, la nivelul endocolului, este
acoperit de mucoasă, un epiteliu cilindric ce conține glande mucipare
care secretă mucus, cu rol în ascensionarea sau blocarea
spermatozoizilior și de dop gelatinos protector în timpul sarcinii, iar la
nivelul exocolului este acoperit de epiteliu pavimentos stretificat care
se continuă cu mucoasa vaginală de același tip.
Funcțiile uterului pot fi sistematizate astfel: determină eliminarea
endometrului în cazul absenței sarcinii, permite dezvoltarea
produsului de concepție, respectiv asigură expulzia fătului și a
anexelor cu ocazia nașterii.

Vascularizația este asigurată de arterele uterine, ramuri din

artera iliacă internă. Din acestea se desprind colaterale care irigă
vagina, trompele uterine și ovarele. Venele uterine se deschid în vena
iliacă internă. Limfaticele conduc limfa spre ganglionii lombari, iliaci
și inghinali.
Inervația este asigurată de plexul uterin provenit din plexul
hipogastric.
 Figura 2 Uterul și anexele

TROMPELE UTERINE
Trompele uterine sau salpingele sunt oragne pereche, cu structură
musculo-membranoasă, cavitare, cu lungime de aproximativ 8-12cm. Pornesc
de la nivelul coarnelor uterine și urmează un traseu sinuos până în dreptul
ovarului.
o Din punct de vedere topografic trompa este împărțită în patru
porțiuni:
 Interstițială- în grosimea peretelui uterin la nivelul cornului uterin
deschizându-se spre cavitatea uterină, cu calibru sub 1mm,
 Istmică- cu calibru de aproximativ 0,5mm,
 Ampulară- cu diametru mai mare care crește progresiv,
 Pavilionară- în proximitatea ovarului, cu aspect franjurat(asigură
contactul trompei cu ovarul) și fiind mobilă, asigură captarea ovocitului la
ovulație.
Datorită calibrului și distensiei reduse de la nivelul primelor două
porțiuni, în cazul grefării unei sarcini extrauterine la acest nivel, riscul rupturii
tubere cu hemoragie intrnă este mai mare. Din punct de vedere structural,
peretele trompei acoperit de seroasă este alcatuit din două straturi musculare
netede și un strat mucos, de epiteliu ciliat. Funcția principală a trompei
vizează fertilitatea: permite pasajul spermatozoizilor, recuperează ovocitul,
creează mediul pentru fertilizarea ovocitului și asigură pasajul embrionului
spre uter.
 Vascularizația este asigurată de ramuri tubare ce provin din artera
ovariană și uterină. Venele sunt omonime arterelor. Limfa este drenată spre
ganglionii iliaci și lombari.
Inervația vegetativă provine din plexurile ovarian și hipogastric.

OVARUL

Situat în cavitatea pelvină, este un organ pereche, cu funcție mixtă,

exocrină, producând ovulele, și endocrină, secretând doi hormoni: foliculină și
luteină (progesteronul).
Are forma unui ovoid turtit, de 6-8 g, cu diametrul mare de 3-5 cm.
Prezintă două fețe, două margini și două extremități, fața laterală se
află pe peretele lateral al cavitații pelvine, în fosa ovariană, fața medială este
acoperită de pavilionul trompei.
Marginea anterioară dă inserție mezoovarului (plică peritoneală),
care unește ovarul cu ligamentul lat al uterului; aici se găsește hilul ovarului, ce
conține elemente vasculare și nervoase.
Marginea posterioară (liberă) este mai groasă. Extremitatea
superioară (tubară) dă inserție ligamentului suspensor al ovarului și celui tubo-
ovarian, iar extremitatea inferioară (uterină) dă inserție ligamentului propriu al
ovarului (ligamentul utero- ovarian).

Structură
Ovarul este acoperit la suprafață de un epiteliu simplu, sub care se găsește
un înveliș conjunctiv numit albugineea ovarului, care se continuă fără delimitare
netă cu stroma corticalei acestuia. În interior se află parenchimul glandular, cu
cele doua zone caracteristice: medulara și corticala.
Zona medulară este formată din țesut conjunctiv lax, în care se găsesc
elemente vasculare sangvine și limfatice, cât și fibre nervoase vegetative.
Zona corticală conține elemente cu valoare funcțională: foliculii ovarieni
în diferite faze evolutive.
Foliculii primordiali (primari) reprezintă forma inițială, cu aspectul unor
corpusculi sferoidali plini, alcatuiți dintr-o celulă mare, sferică situată centra, iar
periferic dintr-un strat de celule mici (celule foliculare) .
Maturizarea foliculilor începe la pubertate și țin până la menopauză, fiind
sub controlul FSH (Hormon foliculostimulant) secretat de lobul anterior al
hipofize. În ambele ovare există circa 400 000 folicul, din care se maturizează
300-400 (unul lunar); restul involuează.
 Epiteliul folicular proliferează; devine pluristratificat (constituind
membrana granduloasă); acest stadiu reprezintă foliculiisecundari (evolutivi).
Între celulele granuloasei se formează o cavitate ce se umple cu lichid folicular.
În același timp, la periferia foliculului secundar plin, apoi cavitar, se
constituie, pe seama stromei corticalei ovarului, cele două teci caracteristice
foliculului: internă si externă.
Teaca internă, cu funcție endocrină, secretă extrogenii sub influența
hormonului luteinizantantihipofizar (LH), Ce externă are structură conjunctivă.
Lichidul folicular este vâscos și conține hormoniiovarieni activi- estrogenii,
produși de celulele tecii interne.
Majoritatea foliculilor secundari cavitari involuează și, în mod obișnuit în
fiecare lună, începând cu apariția ciclului și pană la menopauză, unul devine
folicul matur. Foliculul matur, terțiar sau veziculos (de Graaf), constituie studiul
de dezvoltare completă a foliculului și este cel mai voluminos. Este format din
teaca externă, teaca internă și membrana granuloasă.
Celulele foliculare din imediata apropiere a ovocitului se dispun radiar și
formează coroana radiată, care va insoțiovocitul expulzat în decursul evoluției,
asigurându-i nutriția.
După eliminarea ovocitului, folicululovarian matur se transformă în corp
galben, care ia naștere prin transformarea celulelor foliculare în celule endocrine
ce secretă progesteron.
 Figura 2- Ovarul

Vascularizația

Este asigurată de artera ovariană, ramură a aortei abdominale, și de o

ramură ovariană din artera uterină. Venele sunt reprezentate de vena ovariană
dreaptă, care se varsă în vena cavă inferioară, și de vena ovariană stângă, care se
deschide în vena renală stângă.

Inervația
Este asigurată de nervi din plexurile vegetative aortice și hipogastric.

Funcția ovarului
Este coordonată, reglată și controlată extrem de precis în cadrul axului
hipotalamo-hipofizo-ovarian numit gonadostat. În compoziția acestuia se disting
trei structuri de bază- hipotalamusul, hipofiza și ovarul- ce își stabilesc circuite
de reglare prin mecanism de tip feedback.
Sistemul hipotalamo-hipofizar este o structură neuro-endocrină ce
funcționează unitar producând principalii hormoni responsabili pentru funcția de
reproducere:gonadotrophin-releasing hormon (GnRh), prolactin inhibiting factor
(PIF) la nivel hipotalamic și prolactina, ocitocina, FSH și LH la nivel hipofizar.
 Principalul hormon hipotalamic cu impact asupra aparatului
reproductiv este reprezentat de gonadoliberină (Gn Rh), capabil să inducă
prin variațiile sale pulsatile două tipuri de hormoni hipofizari: FSH și LH.
Eliberarea GnRh este controlată în primul rând prin mecanisme de tip
feedback cu buclă lungă prin hormonii ovarieni sau cu buclă scurtă prin
gonadotropinele hipofizare (FSH și LH).
Hipofiza este plasată la baza creierului, la nivelul șeii turcești și
prezintă conexiuni cu hipotalamusul prin tija pituitară.
Are un lob anterior de dimensiuni mai mari: adenohipofiza și
unul posterior mai mic: neurohipofiza.
Hipofiza anterioară (lobul anterior) este responsabil de producția de
gonadotropine (FSH, LH), prolactină, TSH (hormonul de stimulare a
tiroidei) și STH (somatotrop-hormon). Ținta principală a
gonadotropinelor o reprezintă în mod evident ovarul.
Hormonii secretați la nivelul hipofizei posterioare (lobul posterior)
sunt reprezentați de ocitocină și vasopresină.
Funcționalitatea ovarului, fie din punct de vedere hormonal fie al
ovogenezei este legată de foliculogeneză.
Aceasta este un proces extrem de complex desfășurat pe o perioadă
de 110-150 de zile ce cuprinde fenomene de selecție, creștere și
dezvoltare a foliculilor, având ca punct final un folicul matur.
Foliculogeneza se împarte în patru perioade:
 Perioada I- cuprinde procesul de recrutare a foliculilor primordiali
și de creștere autonomă a foliculilor selectați, independent de gonadotropine, dar
favorizați de factorii paracrini.

 Perioada II-a- corespunde fazei ciclului când foliculii încep să

dezvolte receptori pentru gonadotropine, rezultând așa numita creștere
influențată de gonadotropine.

 Perioada III-a- din foliculii selectați anterior se delimitează un

număr de foliculi care, datorită acțiunii trofice a FSH-ului, se dezvoltă mai
departe, este faza de creștere FSH-dependentă.

 În perioada a IV-a- prioritate are fenomenul de dominanță: apare o

creștere marcată a sensibilității unui singur folicul la FSH, numit foliculul
dominant , astfel încât acesta să-și mențină, creșterea chiar și la nivele mai mici
ale gonadotropinelor, ceea ce vor determina resorbția celorlalți foliculi.
 Reglarea funcției ovariene

Funcția ovarului este guvernată de o serie de factori hormonali și

paracrini. Hormonii implicați provin de la nivel central (gonadotropine)
respectiv ovarian (estrogeni, androgeni, progesteron, inhibină) și își
influențează reciproc producția.
Factorii paracrini au origine ovariană (hormoni peptici) și au ca
acțiune principală validarea fenomenelor de selecție locală foliculară.
Ciclul ovarian sau funcția ciclică, respectiv a secreției ovariene și a
genezei ovocitelor începe cu etapele finale ale foliculogenezei, perioadele
gonadotropin-depentente.
În consecință mecanismele de control de tip feed-back se vor stabili
între secreția hipofizară de gonadotropine și producția ovariană de
hormoni steroizi sau de hormoni peptidici.
Ciclul ovarian se împarte în faza foliculară, ovulatorie și luteinică.
 În faza foliculară precoce nivelul crescut de FSH va induce
dezvoltarea foliculară și apariția de receptori pentru gonadotropine.

 În faza foliculară medie se poate constata detașarea unui folicul

dominant, care secretă estrogeni și cantități importante de inhibină. Atât
estradiolul cât și inhibina vor acționa printr-un mecanism de feed-back negativ
pentru scăderea nivelelor de FSH.
În consecință ceilalți foliculi recrutați, lipsiți de un aport suficient
de FSH vor intra în procesul de ivoluție, numit atrezie.
Foliculul dominant însă prezintă o sensibilitate chiar și la nivele
scăzute de FSH, permițându-i creșterea în continuare (faza tardivă
foliculară).
Nivelele foarte crescute de estradiol vor declanșa peak-ul de LH
printr-un mecanism de feed-back negativ și vor antrena o creștere a FSH-
ului.
Peak-ul de LH va iniția sinteza de progesteron și procesul de
maturare a ovocitului ce se termină cu ponta ovulară (faza ovulatorie).
Transformarea foliculului dominant eclatat în corp galben va atrage
după sine sinteza masivă de progesteron (faza luteală) dar și de estrogen
sau inhibină.
Atât secreția FSH-ului cât și LH-ului vor fi limitate prin mecanisme
de feed-back negativ sistând foliculogeneza gonadotropin- dependentă
până la terminarea fazei luteale cu abolirea funcției corpului galben.

1.3 Bazinul osos

Bazinul osos este alcatuit din oasele coxale, sacru și coccigele. Oasele
coxale sunt simetrice fiind formate fiecare dintre ele prin fuziunea a trei
segmente:ilion, ischion și pubis. Sacrul rezultă prin fuziunea celor cinci
vertebre sacrate. Oasele bazinului sunt reunite între ele prin patru articulații:
articulațiile sacroiliace, simfiza pubiană și articulația sacrococcigiană.
Fătul în timpul nașterii, trebuie să depașească din punct de vedere
mecanic trei obstacole: colul, bazinul osos și perineul.
Bazinul osos este împărțit în bazinul mare și bazinul mic de un plan ce
trece prin promontoriu, aripa anterioară a sacrului, linia arcuată, creasta
pectinee și marginea anterioară a simfizei pubiene.
La nivelul bazinului osos se descriu trei strâmtori: superioară, mijlocie și
inferioară. La nivelul fiecărei strâmtori sunt descrise diametre
anteroposterioare, sagitale și oblice. Dimensiunile interne ale bazinului sunt
superioare dimensiunilor capului fetal în absența unei disproporții
fetopelviene.
Bazinul mic numit si bazinul obstetrical este un canal osos cuprins între
strâmtoarea superioară care-l separă de bazinul mare si srâmtoarea inferioară.
Strâmtoarea superioara are trei diametre antero-posterioare cel mai important
fiind promonto-retropubian numit si conjugata vera sau diametrul util (DU) =
10,5 cm; doua riametre transverse important fiind cel mediu (13 cm);
diametrul oblic stâng (12-12,5 cm) si diametrul oblic drept (12 cm).
Strâmtoarea inferioara închide jos micul bazin.
Escavatia pelvina reprezinta canalul prin care coboara prezentatia si îsi
face rotatia.

Unele boli pot produce modificari grave sau moderate ale bazinului.
întâlnim bazin nodificat prin schiopatare, prin deformari ale curburilor
coloanei vertebrale (cifotic, scoliotic, lordotic) sau deplasari ale acesteia,
bazinul rahitic, osteomalacic sau acondroplazic, prin luxatie congenitala de
sold.
 Figura 3-Bazinul osos

1.4 FECUNDAȚIA.NIDAȚIA.EMBRIOGENEZA
ORGANOGENEZA
Gametogeneza Începe încă din viața intrauterină și cuprinde patru faze:
1. Migrarea celulelor germinale de la nivelul sacului Yolk la nivelul
gonadelor
2. Mitoze repetate ale celulelor germinale primitive(sute de celule)-
creșterea numărului de celule(milioane de celule)
3. Reducerea numărului de cromozomi prin meioză
4. Maturare finală structurală și funcțională

A. Gametogeneza feminină

 Celulele germinale primordiale migrează de la nivelul sacului

Yolk structură aflată în afara embrionului până la nivelul
mezenterului dorsal unde colonizează gonadele.
 Odată ajunse la nivelul gonadelor au loc diviziuni mitotice
repetate prin care numărul ovogoniilor primordiale crește de la
câteva milioane (7 milioane celule) între lunile 2-5 de viață
intrauterină. La naștere se găsesc în medie 2 milioane de ovocite
 primare. După luna a 5a intrauterină ovogonile încep fenomene de
atrezie ce continuă până la menopauză.
 Ovocitul începe prima diviziune meiotică în primele luni după
naștere, ovocitul rămâne blocat în acest stadiu până după pubertate
când, imediat înainte de ovulație, se finalizează prima diviziune
meiotică rezultând o celulă mare ovocituk secundar și ocelulă
mică, primul globul polar. Din totalul de ovocite doar aproximativ
40 000 încep prima diviziune și doar aproximativ 400 ajung la
ovulație. Ovocitul secundar începe a doua diviziune meiotică care
se oprește din nou. Odată ovocitul fecundat se finalizează a doua
diviziune meiotică.
 CAPITOLUL II- PATOLOGIA AFECȚIUNII

2.1.1 Modificări patologice și funcționale

 MODIFICĂRI GENERALE

Eveniment fiziologic deosebit în viața femeii, sarcina reprezintă o împlinire a menirii

acesteia, aceea de a procrea. Se însoțeste, însă, de o serie de modificări determinate de
necesitatea adaptării la noua situatie, impusă de dezvoltarea fătului.Pentru ca sarcina să se
dezvolte normal, să se nască un copil sănatos este necesară o bună colaborare între gravida
si asistenta medicală, comunicarea facându-se in ambele sensuri; prima să furnizeze
permanent informații despre starea sa și să-și formeze anumite comportamente, a doua să
știe să selecteze informațiile, sa desprindă problemele, pe care să le rezolve împreună cu
gravida şi la nevoie, cu medicul.
Exploratiile și sfaturile nu vor putea fi recepționate de viitoarea mamă decât dacă asistenta va ști
să se facă ințelasă, va dovedi o bună pregatire, va gasi răspuns la toate întrebările, va şti să
dovedescă aspectul normal sau de cel patologic.

Sistemul nervos

- Sarcina creează în organism o nouă stare de echilibru, care are la bază stimulii plecați
de la uter la ou;
- se consideră că in primul trimestru ar exista o dimunuare a activitatii cortexului și o
creștere a excitabilității cortexului;
- crește tonusul vagal, ceea ce explică aparitia grețurilor, varsăturilor, salivației; totul de
origine vegetativă este pervertirea gustului și mirosului;
- pot apărea o serie de tulburări psihice, fatigabiliate în funcție de tipul de sistem nervos
al gravidei;
- anxietate, tulbuararea somnului reprezintă manifestări destul de frecvente.

Sistemul endocrin

- acționează în stransă interdependență cu sistemul nervos;

- hipertrofia unor glande ( adenohipofiza, corticosuprarenala, și tiroida) determină
creșterea cantității de hormoni;
- crește secreția de glucocorticoizi și mineralocorticoizi;
- tiroida este hiperactivă, crește metabolismul bazal;
- paratiroidele trebuie sa facă față metabolismului crescut;
- prolactina atinge un nivel maxim chiar înainte de naștere și înhibă gonadotropii;
 - corpul galben de sarcină înlocuiește corpul galben menstrual, este sursa principală a
secreției de foliculină și progesteron în primele trei luni de sarcină, apoi funcția este
preluată de placentă, care secretă, pe langă cei doi hormoni și somatotropina.

Metabolismul

- crește în sacină datorită hiperfuncției tiroidiene, intensificării activității cordului și

aparatului respirator;
- temperatura corpului creste ușor pana în luna a treia de sacină;
- crește lipemia (1.000- 1.200 mg), care asociată cu hipercoagulabiliatea, explică
riscurile flebitelor in sarcina;
- gravida are nevoie de mai multe proteine (1,5 g/kg corp), scăderea având influențe
negative asupra fătului;
- se produce imbibiție gravidică prin retenție de apă datorită estrogenilor și hormonilor
corticosuprarenalieni;
- crește volumul plasmatic până la șapte luni, apoi scade progresiv;
- se modofică metabolismul fosfo-calcic; la termen o gravidă cedează în medie 30 mg
calciu pe zi fătului, în special în săptămânile 30-40;
- cantiatea de calciu scade ușor, putând apărea carii dentare, fracturi.

Sistemul osteoarticular

- suferă modificări prin decalcifiere;

- relaxarea articulației bazinului și chiar a articulațiilor intervertebrale ( mai ales
lombare), laxiatea ligamentară antrenează dureri la nivelul coloanei vertebrale;
- datorită imbibiției gravidice și prin intervenția hormonilor steroizi placentari, a
relaxinei, se produce relaxarea simfizei pubiene;
- gravida poate acuza durere;
- modificarea mersului și posturii este determinată de creșterea in greutate, urmată de
accentuarea curburii lombosacrate.

Aparatul respirator

- în ultimele luni de sarcină uterul gravid limiteaza miscarea diafragmului ,

împingându-l in sus cu aproximativ 4 cm;
- apare o hiperventilație constantă, ca urmare a nevoilor crescute de oxigen;
- scade concentrația de CO2 din sângele matern si se ușurează trecerea acestuia de la făt
prin placentă;
- în sarcina gemelară,în hidramnios numărul respirațiilor crește mai mult.
Aparatul cardiovascular

- suferă cele mai importante modificări anatomice, funcționale și hemodinamice;

- inima face eforturi mari datorită creșterii volumului circulant și creșterii necesităților
organismului legate de evoluția sarcinii; la sfârșitul sarcinii cantitatea de sânge crește
cu 1,230 ml, inima facând un efort considerabil pentru a împinge sângele și în
circulația feto-placentară;
- crește debitul cardiac între săptămânile 10-30 putând depăși și 50% din valoarea
normală;
- crește ritmul cardiac cu 10-15 b/min , atingând maximul către saptamana 30-a ;
- tensiunea arterială nu se modifică la gravidele sanatoase ; poate apărea o ușoară
scădere în prima jumătate, probabil datorită vasodilatației produsă de activiatea
hormonală; este considerată patologică creșterea peste 140/90 mmHg ;
- crește presiunea venosă în memebrele inferioare din cauza compresiunii exerciate de
uterul gravid, impiedică circulația de întoarcere si favorizează apariția varicelor la
membrele inferioare și la organele genitale externe ;
- crește coagulabilitatea, ceea ce predispune la tromboză ;
- crește VSH-ul .

Aparatul digesiv

- prezintă modificări care se instalează precoce și care interesează toate segmentele;

- ptialismul și sialoreea pot fi jenante;
- grețurile și varsăturile apar mai ales dimineața; sunt implicate elemente somatice,
neurohormonale si psihosomatice
- creșterea sau pervertirea gustului;
- dureri epigastrice și arsuri retrosternale;
- la nivelul cavității bucale;
- hipertrofia gingiilor,gingivita de sarcina, datorită creșterii cantității de estrogeni
(edeme și sangerare ) și progesteron, lărgirea spațiului periodontal – tulburări care dispar
după naștere;
- carii dentare, mai ales la multipare , in a doua jumate a sarcinii;

- dimunuarea secreției gastrice in primul și al doilea trimestru;

- dimunuarea motilității și tonului gastric datorită acțiunii hormonilor asupra
fibrelor musculare ; la multipare si obeze e posibil să apară hernia hiatală ;
- scade peristaltismul, ceea ce explică tendința la constipație, alături de
compresiunea exercitată de uterul gravid asupra rectului;
- apar frecvent hemoroizi;
 - ficatul este mai solicitat , cresc transaminazele; transformă nu numai subsatanțele
necesare organismului matern, ci și pe cele necesare fătului , precum si substanțele
toxice venite de la făt.

Aparatul excretor

- rinichii sunt supuși unor munci suplimantare, deoarece trebuie să elimine atât
substanțele provenite de la mamă, cât și cele de la făt;
- sunt putin mariti ca volum, au circulatia mai activa;
- crește diureza la 1.500- 1.800 ml/24 ore
- scade densitatea urinară;
- spre sfârșitul sarcinii pot aparea; o ușoară albuminurie, la 25% pana la 40% din
cazuri, o usoara glicoziurie;
- polakiurie si disurie datorita compresiunii exercitate pe vezică de uterul gravid;
- hipotonia și dilatația uretro-pielo-calcică, cauzată de compresiunea exercitată de
uterul gravid după luna a cincea, produc stază urinară si favorizează infecția.

Tulburari neurologice

- compresiunea pe nervii pelvici determinată de creșterea uterului;

- durere lombară din cauza lordozei exagerate, tracțiunii asupra nervilor, compresiunii
pe rădăcinile nervoase
- senzație de furnicături in mâini;
- cefalee, mergând până la migrenă, anxietate, nesiguranță;
- vertij, ameteli, mergând până la leșin, în prima perioadă, cauzate de instabilitatea
vaso-motorie, hipotensiunea ortostatica și hipoglicemie.

 MODIFICARI LOCALE

Glanda mamară

- senzație de greutate, chiar dureri si ințepături;

- sânii cresc în volum, se dezvoltă o rețea venoasă ( Haller), areola mamară se marește,
se bombează ca o sticlă de caeasornic , este mai pigmentata si prezintă niște
proeminențe de marimea unui bob de mei, numite tuberculii Montgomery;
 - mamelonul se marește, devine turgescent, capătă o colorație brun-inchisă;
- apare secreția de colostru, ca urmare a intrării in acțiune a prolactinei, secreția lactată
fiind inhibată în timpul sarcinii de către estrogeni și progesteron, produși de placentă;
- după naștere, o dată cu eliminarea placentei, estrogenii dispar și, sub influența
porlactinei , se produce secreția lactată;
- apariția secreției lactate, și nu a colostrului, în timpul sarcinii, are importanța in
saricina oprită în evoluție

Aparatul genital

a) modificările uterului ;
- volumul creste ajungând la urmatoarele diametre la termen ; vertical - 33-37 cm de la
6,5 cm; transvers- 24 cm de la 4 cm ; antero-posterior- 22-23 cm de la 2,5 cm;
- capacitatea crește de la 5-6 ml la 4.000- 5.000ml, iar în cazuri patologice putând
ajunge la 10- 15 l
- greutatea crește de la 50g la 1.000- 1.200g, chiar 1.500g
- grosimea pereților crește în primele două luni de la 10-15 mm la 19mm , pentu ca apoi
să se subțieze din cauza densitații;
- forma- piriform în luna a doua , sferic în lunile 3, 4, 5 si ovoid in lunile 6-9;
- consistența.- păstos , ramolit, la început din cauza vascularizației abundente și
inbibiției gravidice, în lunile 3-4 este elastic si remitent după luna a cincea, din cauza
lichidului amniotic;
- situația diferă în funcție de vârsta sarcinii; in primele șase luni uterul este organ
intrapelvin; in luna a treia se afla la mijlocul distanței dintre ombilic si simfiza
pubiană; în luna a cincea se afla la nivelul ombilicului ; in luna a șaptea se află la
mijlocul dinstanței dintre apendicele xifoid și ombilic; în luna a opta este situat la
nivelul costelor false; in luna a noua se află la două laturi de deget sub apendicele
xifoid;
- modificariule fiziologice constau in ; sensibiliate, excitabiliate, extensibiliate,
retractibilitate si contractibiliate. contracția uterină poate fi provocată și de alți factori.
traumatisme fizice, psihice, frigul, caldura, agenți mecanici sau medicamente;

b) modificarile colului uterin;

- ramolirea permite dilatarea la naștere;

- segmentul inferior se formează în ultimele trei luni de sarcină.Istmul uterin este limitat
inferior de orificiul intern al colului, iar superior de inelul Banddl ( locul de trecere
dintre istm si corp), situat la 7-8 cm de limita inferioară. În timpul travaliului,
 segmentul inferior, impreună cu colul șters dilatat, formează canalul cervico-
segmentar ;
- se formeaza dopul gelatinos, care are rol de barieră în calea invaziei bacteriene.

c) vulva și vaginul;
- prezintă o congestie locală, de culoare violacee, din cauza creșterii vascularizației din
zonă;
- apare o secreție vaginală datorită hormonilor estrogeni și progesteron- un lichid
vâscos.

2.1.2 Factori de risc

 Tensiune arterială crescută
Chiar dacă tensiunea arterială crescută poate fi riscantă pentru mamă și făt,
multe femei cu tensiune arterială crescută au sarcini sănătoase și copii sănătoși.
Cu toate acestea, tensiunea arterială crescută necontrolat poate duce la
deteriorarea rinichilor mamei și crește riscul de scădere a greutății la naștere sau
de preeclampsie.

 Sindromul ovarului polichistic

Sindromul ovarului polichistic este o tulburare care poate interfera cu
capacitatea femeii de a rămâne însărcinată.

Această afecțiune poate provoca probleme în timpul sarcinii precum:

 avort;
 diabet gestațional;
 preeclampsia;
 cezariană. (2)

 Diabet
Nivelurile ridicate ale zahărului din sânge pot provoca malformații
congenitale în primele câteva săptămâni de sarcină, adesea înainte ca femeile să
știe că sunt gravide. Controlul nivelurilor de zahăr din sânge și administrarea
unor multivitamine care conțin 40 micrograme de acid folic, în fiecare zi poate
contribui la reducerea acestui risc.

Riscuri cauzate de diabet în timpul sarcinii:

 preeclampsie;
 naștere prematură;
 defecte la naștere (defecte cardiace și defecte congenitale ale creierului și ale
coloanei vertebrale);
 posibilitatea de a avea o operație de cezariană
 avort sau moartea unui copil în uter după 20 de săptămâni de sarcină. (3)
Afecțiuni ale rinichilor
Femeile cu afecțiuni renale au adesea dificultăți în a rămâne însărcinate și orice
sarcină prezintă un risc semnificativ pentru avort spontan. Femeile gravide cu
afecțiuni renale necesită tratamente suplimentare, schimbări în dietă și
medicamente, precum și vizite frecvente la medicul lor.

Boala autoimuna
Boala autoimună include afecțiuni cum ar fi lupus și scleroza multiplă. Unele
boli autoimune pot crește riscul femeilor pentru probleme în timpul sarcinii. De
exemplu, lupusul poate crește riscul nașterii înainte de termen.

Boala tiroidiană

Boala tiroidiană necontrolată, cum ar fi o tiroidă hiperactivă sau subactivă
(glanda mică în gât care produce hormoni care reglează ritmul cardiac și
tensiunea arterială) poate cauza probleme fetusului, cum ar fi insuficiența
cardiacă, creșterea scăzută în greutate și defectele la naștere.

Infertilitatea
Mai multe studii au constatat că femeile care iau medicamente care sporesc
șansele de sarcină sunt mult mai susceptibile de a avea complicații în timpul
sarcinii decât cele care rămân gravide fără asistență.
Obsezitatea

Obezitatea este definită ca având o cantitate excesivă de grăsime corporală. O
măsurare bazată pe înălțime și greutate - numită indicele de masă corporală
(IMC) - este adesea utilizată pentru a determina dacă o persoană este obeză.

IMC Greutate
Sub 18,5 Subponderal
18,5-24,9 Normal
25,0-29,9 Supraponderal
30,0-34,9 Obezitate (grad I)
35,0-39,9 Obezitate (grad II)
4,0 sau mai mult Obezitate morbidă (grad III)
  HIV / SIDA
Dăunează celulelor sistemului imunitar, ceea ce face dificilă combaterea infecțiilor și a
anumitor forme de cancer. Femeile pot trece virusul la făt în timpul sarcinii; transmiterea
poate apărea, de asemenea, în timpul travaliului, al nașterii sau al alăptării.

2.1.3 Simptomatologie

Absența menstruației
O menstruație care întârzie sau absența menstruației reprezintă cel mai frecvent
simptom al sarcinii. Atunci când sarcina se instalează, următoarea menstruație
care ar fi trebuit să apară, va fi absentă, ovulul nu mai este eliminat, tocmai
pentru că a fost fecundat/fertilizat.
Pe de altă parte, nu orice absență sau întârziere a menstruației este cauzată de o
sarcină.
Greață, vărsături și senzație de rău (grețuri matinale)

Stările de greață sau așa-numitele "grețuri matinale" sunt pe locul al doilea în

clasamentelor primelor semne ale sarcinii. Întâlnită într-o oarecare măsură la
majoritatea femeilor care așteaptă un bebeluș, greață apare de obicei într-un
interval cuprins între 2 și 8 săptămâni de la concepție. Greața poate fi însoțită
sau nu de vărsături. Este bine de reținut că, în ciuda numelui, grețurile matinale
pot să apăra în orice moment al zilei. Stările de greață, însoțite sau nu de
vărsături, au loc în primul trimestru de sarcină.
Greața și senzația de rău de dimineață reprezintă un simptom renumit de sarcină,
dar ele nu este prezente la fiecare femeie gravidă. Cauza exactă a acestor
simptome nu este cunoscută, dar se presupune că ele se datorează hormonilor
sarcinii. De asemenea, unele femei au pofte sau dimpotrivă, nu pot suporta
anumite mâncăruri sau mirosuri în sarcină. Aceasta are legătură tot cu
modificările hormonale. Este posibil ca greața, poftele și aversiunile culinare să
persiste toată sarcina.

Senzația de oboseală sau extenuare

După concepție, chiar foarte devreme (în prima săptămâna după concepție),
multe femei spun că se simt obosite și descriu această stare că fiind unul dintre
semnele sarcinii.
Senzația de oboseală este un semn foarte precoce al unei sarcini, uneori chiar și
la o săptămâna după concepție. Acest lucru se datorează hormonilor din sarcină,
în special progesteronului, dar și scăderii glicemiei și scăderii tensiunii arteriale.
Dureri de sâni ori sâni sensibili
Al treilea în clasamentul celor mai frecvente simptome ale sarcinii sunt
modificările care apar la nivelul sânilor. Aceste modificări sunt, de regulă,
indicate de umflarea sau sensibilitatea sânilor. Modificările sânilor pot să apară
devreme, chiar și la una sau două săptămâni de la concepție. Țesutul mamar
crește în volum, pentru a se pregăti astfel pentru producția de lapte. Venele de pe
sâni devin mai vizibile, iar mameloanele devin mai închise la culoare. Sânii și
mameloanele devin mai sensibile la atingere, sânii devin dureroși, apare
disconfortul permanent.
Urinări frecvente
Nevoia de a merge mai des la toaletă începe, de regulă, între săptămânile 6 și 8.
Este posibil că urinările (micțiunile) frecvente să continue pe parcursul sarcinii,
pe măsură ce bebelușul și uterul în continuă dezvoltare pun presiune pe vezica
urinară.
Temperatura corpului este mai mare la începutul sarcinii
O temperatură bazală mai mare a corpului poate fi și ea un semn al sarcinii.
Temperatura corpului poate să crească în această perioadă, așa că viitoarea
mămică trebuie să se asigure se hidratează îndeajuns și că face efort fizic cu
măsură.
Ritmul cardiac crescut la începutul sarcinii
În intervalul 81- 10 săptămâni de la concepție, inima poate să înceapă să
pompeze sângele mai repede și mai tare. Palpitațiile și aritmiile sunt comune în
sarcină, iar acestea se datorează, în mod normal, hormonilor. Fluxul sangvin
crescut datorat fătului care se dezvoltă apare abia mai târziu în sarcină.
Balonare și constipație
Balonarea poate să apăra și ea la începutul sarcinii. Aceasta se poate datora
modificărilor hormonale, care pot încetini și funcționarea sistemului digestiv.
Constipația poate, la rândul ei, să amplifice senzațiile de balonare și disconfort
abdominal.
 Hipertensiune arterială și amețeală la începutul sarcinii
În majoritatea cazurilor, tensiunea arterială mare sau normală va scădea în
etapele incipiente ale sarcinii. Această scădere a tensiunii arteriale va cauza și
stări de amețeală, întrucât vasele de sânge ale femeii gravide sunt dilatate.
Hipertensiunea arterială ca rezultat al sarcinii este mai dificil de determinat, iar
cazurile de hipertensiune (în primele 20 de săptămâni de sarcină) indică
probleme suplimentare.
Secreții (scurgeri) vaginale ce pot fi confundate cu sângerări ușoare sau
spotting
La aproximativ 10-14 zile (săptămâna 4) după concepție, ovulul fecundat care a
creat un blastocit (un grup de celule umplut cu lichid) se va implanta în
endometru, adică în mucoasa sau căptușeala uterului. Acest lucru poate cauza
sângerarea de implantare în mucoasa uterină, care poate fi confundată cu o
menstruație nu foarte abundentă.
Sângerarea de implantare are câteva semne:

 culoarea secrețiilor sau scurgerilor vaginale poate fi, în funcție de etapă, roz, roșie
sau maronie;
 sângerarea este, de regulă, comparată de femei cu menstruația lor regulată, iar
spottingul (pătarea) este definit de sângele prezent doar atunci când femeia se
șterge;
 durerea poate fi ușoară, moderată sau severă; sunt femei care au raportat că
spottingul lor și sângerarea ușoară au fost asociate cu durerea;
 sângerarea la implantare durează mai puțin de trei zile și nu necesită tratament.
Pofte ciudate pentru anumite alimente
La începutul sarcinii este posibil să observi că simțurile tale sunt mai "ascuțite"
și că ai pofte de multe ori ciudate, pentru anumite alimente care poate înainte
nici măcar nu îți plăceau. Motivul pentru care ai anumite pofte alimentare sau ai
aversiuni față de anumite alimente nu este cunoscut, însă fiindcă astfel de
manifestări apar și la femeile aflate în preajma menopauzei, specialiștii iau în
calcul tot modificările hormonale ca fiind "vinovate".

Modificarea culorii areolelor mamare

Unele femei observă la începutul sarcinii că areolele mamare își modifică nuanța
(devin mai închise la culoare decât în mod normal) și consideră acest lucru un
simptom al sarcinii legat de modificările sânilor.

Sensibilitate la mirosuri

La începutul sarcinii, este posibil ca gravida sa observe un simț olfactiv mai

sensibil decât în mod normal . Nu există multe dovezi științifice despre
sensibilitatea la mirosuri din primul trimestru de sarcină, dar bine de reținut, că
este un simptom important,care nu trebuie ignorat, deoarece sensibilitatea la
mirosuri poate declanșa stări de greață și vărsături.
Creșterea în greutate la începutul sarcinii
Creșterea în greutate devine un simptom mai comun către finalul primului
trimestru de sarcină. Este posibilă o ușoară creștere în greutate 0,5 kg-2 kg în
primele câteva luni. Pe măsură ce sarcina avansează, va crește necesarul de
calorii pe care,gravida, trebuie să și le ia din alimentație, așa că mare atenție la
alimentele pe care le consumă.
Modificările dispoziției
Femeile însărcinate se confruntă frecvent cu modificări ale dispoziției. Se crede
că acestea sunt cauzate, în principal, de dereglările hormonale care afectează
neurotransmițătorii din creier. Tipurile de modificări ale dispoziției pot varia de
la o femeie la alta. De exemplu, sunt gravide care alternează între stările de
fericire și stările de depresie sau anxietate.

Dureri lombare

Durerile din zona lombara sunt frecvent descrise de femeile care descoperă că
sunt însărcinate. Acest simptom poate să apăra odată cu debutul sarcinii, însă
este adeseori prezent și mai târziu, pe măsură ce sarcină evoluează (în
săptămâna 27 până la săptămâna 34).
Arsuri la stomac
Arsurile gastrice (la stomac) sunt și ele un simptom la începutul sarcinii.
Hormonii din această perioadă pot determină ca valva dintre stomac și esofag să
se relaxeze. Acest lucru determină refluxul acidului gastric, cauzând astfel
arsurile gastrice atât de neplăcute.Balonarea abdominală, constipația și arsurile
gastrice sunt simptome care debutează devreme (la începutul sarcinii) și vor
continuă de cele mai multe ori să fie prezente pe întreaga perioadă de sarcină.

Acnee la inceputul sarcinii

Combinația dintre volumul tot mai mare de sânge care circulă prin corp și
nivelul mai mare al hormonilor secretați face ca o cantitate mai mare de sânge să
circule prin venele femeii gravide. Acest lucru determină ca glandele sebacee ale
corpului să lucreze suplimentar. Această activitate sporită a glandelor sebacee
din corpul gravidei îi oferă pielii un aspect strălucitor, curat. Se spune că femeile
au o anumită "strălucire" în sarcină. Pe de altă parte, însă, femeia gravidă poate
să dezvolte acnee din același motiv: de pe urmă funcționării glandelor sebacee.

Congestia nazală

Iată un simptom precoce al sarcinii, adesea trecut cu vederea: congestia nazală.

Pe măsură ce alimentarea cu sânge sporește în organism, umflarea ușoară a
căilor nazale poate duce la congestie. Producția crescută de sânge și nivelul
crescut al hormonilor pot face ca mucoasele nazale să se inflameze, să se usuce
și să sângereze cu ușurință. Din această cauză (congestia nazală), este posibil să
ai nasul înfundat sau să ai rinoree (secreții nazale).
 Amețeli

Amețeala în sarcină poate rezulta din modificările apărute în volumul sângelui

care circulă prin corp și în cazul presiunii sângelui, dar și din alte cauze sau
dezechilibre datorate modificării greutății corpului și altor factor, cum ar fi
anemia prin carență de fier.

2.1.4 Examen de laborator

 Test Papanicolau- dacă nu există rezultat recent

 Grup și Rh
o La pacientele Rh negative cu soț Rh pozitiv se vor determina și
anticorpi antiD(antiRh pozitiv)
 Hemoleucograma,coagulograma(de preferință la sfârșitul trimestrului I)
 Glicemie, ASAT,AlAT,bilirubină,calcemie,magneziemie,sideremie
 HIV, VDRL
 Antigen HBs, anticorpi VHC
 Profilul TORCH (anticorpii IgM,IgG, anti Toxoplasma,anti Rubeolă,
antiCMV, abti Herpes1 și 2)
 Examen sumar de urină
 Alte teste în funcție de patologia asociată

2.1.5 Diagnosticul de sarcină

 Testul urinar de sarcină
o Permite diagnosticul sarcinii relativ precoce
o Sunt disponibile în farmacii
o Are o sensibilitate bună de detectare a sarcinii (98% din teste
vor fi pozitive la data preconizată a menstruației)
 β –HCG
o este un hormon secretat de viitoarea placentă
o secreția începe în ziua 6-8 după fertilizare și ating un maxim la 10
săptămâni de sarcină
o are 2 subunități: subunitatea β este specifică sarcinii, în timp ce
subunitatea α este comună și altor hormoni cum ar fi LH (hormonul
luteinizant) secretat și în placentă
o valoare normală < 0.1 UI/L, crește proporțional cu vârsta sarcinii în
trimestrul I
 ecografie
o este preferată ecografia pe cale vaginală la sarcina incipientă și
abdominală peste 7-8 săptămâni de sarcină
o în anumite țări în care sistemul de asigurare decontează o
singurăecografie în sarcină, se preferă ca aceasta să fie efectuată între
săptămânile 11-13, ceea ce permite:
 confirmarea sarcinii în cavitatea uterină
 precizarea tipului de sarcină unică/multiplă
 afirmarea evolutivității, vizibilității
 datarea vârstei corecte a sarcinii și calcularea datei probabile a
concepției
 evaluarea ecografică morfologică precoce
o prima structură care se depistează ecografic este sacul ovular (la 4
săptămâni de sarcină) urmat apoi de vezicula ombilicală(la 5 săptămâni
de sarcină) și de embrion(la 6 săptămâni)
o în momentul în care lungimea craniocaudală(LCC) a embrionului
depășește 4mm este necesar să se evidențieze prezența activității
cordului fetal care cetifică evolutivitatea sarcinii
o LCC este cea mai sensibilă măsurătoare ecografică în primul trimestru
de sarcină
2.1.6 Complicații și evoluție

 Grețuri și vărsături intense

 Preeclampsia este o afecțiune complexă, care afectează în medie cinci la sută
dintre femeile gravide.
 Cantitate redusă de lichid amniotic (oligohidramnios).
 Diabetul gestațional
 Declinul activității fetale.
 Contracțiile mai devreme de al treilea trimestru de sarcină ar putea fi un semn al
nașterii premature.
 Sângerările
 Dureri
 CAPITOLUL III- ROLUL ASISTENTULUI
MEDICAL
3.1 Rolul asistentului medical- preluare

 preia pacienta nou internata, verifica identitatea, toaleta personala, tinuta

de spital si o repartizeaza in salon, dupa informarea prealabila
asupra structurii sectiei si drepturile ce ii revin ca pacienta
 prezinta medicului pacienta pentru examinare si da informatii asupra
starii si simptomelor manifestate de aceasta, rezultatul monitorizarii,
tratamentul si ingrijirile acordate conform indicatiilor din foaia de
observatie
 identifica problemele de ingrijire a pacientei, monitorizeaza functiile
vitale, stabileste prioritatiile pentru planul de ingrijire, evalueaza
rezultatele otinute pe care le inregistreza in dosarul de ingrijiri
 pregateste pacienta pentru tehnicii specifice, pentru investigatii speciale
sau chirurgicale
 administreza medicatia prescrisa de medic, recolteaza produse
biologice pentru examen de laborator
 pregateste materialul si instrumentarul in vederea sterilizarii
 pregateste echipamentul, instrumentarul si materialele sterile
necesare
interventiei
 efectueaza in scris si verbal preluarea-predarea fiecarei paciente si
a activitatii desfasurate in timpul serviciului, in cadrul raportului
de tura
 respecta reglementarile privind prevenirea, controlul si
combaterea infectiilor nosocomiale, a conditiilor igienico-
sanitare,a circuitelor sanitare
 organizeaza si desfasoara programe de educatie pentru sanatate
 participa si/sau initiaza activitatii de cercetarein domeniul medical
si al ingrijirilor pentru sanatate
3.2 Tehnici de nursing
Efectuarea toaletei genitale
Toaleta organelor genitale externe se va face cu solutii dezinfectante
caldute si manusi de
baie (imbracate deasupra manusilor de protectie ) sau perie moale
dezinfectate prin fierbere. Spalarea suprafetelor se face totdeauna
unidirectional de sus in jos, pentru a nu readuce
impuritatile pe regiunile deja spalate.Baia la pat se va face fractionat ,
dezvelind deodata
numai suprafetele necesare si reacoperindu-le imediat dupa terminare.

Ascultatia BCF
Se practica cu stetoscopul obstetrical, urechea examinatoare se aplica
direct pe stetoscop, fara ajutor mana, se fixeaza perpendicular pe
suprafata abdominala, iar printr-o apasare
moderata indepartam lama de lichid amniotic ce se interpune intre
peretele matern si toracele fatului

Focarul de auscultatie maxima a BCF:

– in prezentatia craniana, de partea spatelui fetal, pe linia
spinoombilicala, la unirea
treimii superioare cu cele doua treimi inferioare; - in prezentatia faciala:
in acelasi punct dar de parte opusa spatelui fetal; - in prezentatia
transversa, BCF se asculta paraombilical,la cativa centimetride linia
mediana,aproape de extremitatea cefalica a fatului. -in prezentatia
pelviana: de partea spatelui supraombilical si paraombilical (intr-un
punct situat pe prelungirea liniei spinoombilicale ce pleaca din fosa
opusa spatelui fatului); -in sarcina gemelara decelam doua focare de
ascultatie. Zgomotele cordului fetal sunt regulate, ritmice bine batute, cu
caracter pendular (ritm
embriocardic), de durata si intensitate egala. Frecventa medie este de
140/min. (120-160). Va
trebui sa diferentiem zgomotele cardiace fetale de alte zgomote sau
sufluri materne (uterine
sau aortice) sau fetale (sufluri funiculare).
 CAPITOLUL-IV- PLANURI DE ÎNGRIJIRE

4.1 Cazul 1

Plan de îngrijire NR 1
GRAVIDA ÎN TRAVALIU

Nume şi prenume: I. L .;
Data naşterii: 18. 06. 1986;
Domiciliu: jud. Călărași;
Naţionalitatea: românǎ;
Ocupaţia: casnicǎ;
Starea civilǎ: cǎsǎtoritǎ;
Religia: ortodoxǎ;
Grupa sanguinǎ şi Rh-ul: 0І+;
Grupa sanguinǎ şi Rh-ul soţului: 0I-;
Alergii: nu prezintǎ alergii la niciun medicament;
Diagnostic la internare: IG IP, sarcinǎ 40 sǎptǎmâni, fǎt viu, membrane
intacte, prezentaţie cranianǎ, contracţii uterine dureroase de intensitate
moderatǎ;
Diagnostic la 72 ore: naştere spontanǎ asistatǎ;
Data internǎrii: 17.08.2020, ora 9:05;
Motivul internǎrii: CUD, polakiurie;
Greutate: 78kg;
Înalţime: 167 cm;
Examenul obiectiv: ritm cardiac normal, tegumente normal colorate;
Examenul genito-urinar: leucoree, uter mǎrit, tuşeu vaginal;
Pacientǎ orientatǎ temporospaţial, ROT prezente.
CUD şi BCF monitorizate.
La inspecţie: abdomen destines de volum ocupat de uterul gravid;
Examenul sânilor: pigmentaţie de sarcinǎ;
Pelvimetria externǎ: Ap. 20; Bisp. 24; Bicr. 22; Bitr. 32;
Antecedente personale:
Fiziologice: menarhǎ la 14 ani, cicluri de tip regulat
N= 0
A=0
Patologice: neagǎ hepatita, TBC, Lues;
Istoricul bolii: pacienta s-a internat în data de 17.08.2020 cu diagnosticul IG IP,
sarcinǎ 40 sǎptǎmâni, fǎt viu, membrane intacte, prezentaţie cranianǎ, CUD. A
fost luatǎ în evidenţǎ la medical de familie în semestrul I de sarcinǎ. A fost la
control periodic la medicul de familie.
TA: 100/50 mm Hg;

Expulzia fǎtului la ora 12:00;

Greutate: 2800 grame;
Apgar: 9;

Expulzia placentei la ora 12:20, 600 grame, integrǎ, sângerare 100 ml.;
Travaliu normal;
Epiziotomie – epiziorafie;

NEVOI PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII

FUNDAMENTALE DE DE AUTONOM DELEGATE
DEPENDENȚĂ ÎNGRIJIRE E
Nevoia de a respira şi Alterarea pacienta să -instalăm -la indicaţia
de a avea o bună respirației din respire pacienta intr- medicală
circulaţie cauza corespunzător un salon, îi administrăm
contracţiilor în timpul asiguram un tratamentul
uterine dureroase travaliului climat liniştit medicamentos
manifestatată prin -asigurăm
dispnee repaus la pat
în poziţie
comodă care
să mai
atenueze
durerea din
timpul
contracţilor
-oferim suport
fizic şi psihic
gravidei
-monitorizăm
şi
supraveghem
funcţiile
vitale,
intensitatea şi
ritmicitatea
contracţilor
 uterine,
asculta BCF-
urile
-invaţa
gravida
tehnica
respiraţie în
timpul
contracţilor

Nevoia de a evita Anxietate din Pacienta să - ajută gravida semnalează

pericolele cauza beneficieze de să înţeleagă imediat
necunoaşterii siguranţă că durerea nu medicului
simptomelor psihologică poate fi anomaliile de
manifestată prin pentru calmată şi că dinamică
nelinişte, stare de înlăturarea intensitatea va uterină sau
agitaţie, teamă stării de creşte pe modificările
anxietate masura ce BCF-urilor;
expulzia se
apropie
- stă lângă
gravidă
asigurându-i
confortul
psihoafectiv,
oferindu-i
siguranţă
-ia măsuri
sporite de
evitare a
transmiterii
infecţiilor
nosocomiale
-aplică
măsurile de
prevenire a
complicaţiilor
septice
-foloseşte
metode de
relaxare
pasiva, masaj
şi exerciţii de
 respiraţie

Nevoia de a comunicare Comunicarea poziţionăm

comunica ineficientă la dintre cadrele gravida în
nivel intelectual medicale şi decubit dorsal
din cauza pacientă se se cu coapsele
nivelului facă printr-un flectate pe
intelectual scăzut limbaj abdomen şi
manifestată prin adecvat gambele
dificultate de a nivelului de flectate pe
întelege inteligenţă al coapse, pe
pacientei masa
ginecologică
-oferim
explicaţii
concrete cu
privire la
desfăşurarea
naşterii,
pregătim
pacienta
pentru
receptarea
conştientă a
durerii.
-îi explicăm
necesitatea
efectuării
corecte a
exerciţiilor de
respiraţie,
asigurându-ne
ca aceasta a
înteles despre
ce este vorba
-ajutăm şi
explicăm
pacientei ori
de cate ori are
nevoie, cu
privire la
tehnicile
impuse în
 timpul
desfăşurării
naşteri
Nevoia de a dormi şi Epuizare din pacienta să fie -spune supravegheaz
a se odihni cauza activă şi pacientei că ă constant
suprasolicitării cooperantă în nu are voie să pacienta,
organismului primele 2-4 doarmă în monitorizează
manifestată prin ore după aceste ore (2- funcţiile vitale
oboseală, naştere 4 ore) -palpează şi
slăbiciune deoarece este inspectează
pericol de uterul pentru
hemoragie a aprecia
prin formă şi
vasodilatatie consistentă sa;
-asigură o -la indicaţia
hidratare medicului
corespunzătoa administreaza
re în caz de
-asigură o nevoie,
poziţie perfuzabil
comodă lăuzei Glucoză 5 %
dupa cele 2-4
ore,
conducem
lauza din sala
de naştere în
salonul în
care a fost
repartizată, o
ajutam sa se
aşeze comod
în pat şi îi
recomandăm
sa se
odihnească
 4.2 CAZUL 2
IMINENȚA DE AVORT

Nume şi prenume: M .A;

Data naşterii: 24. 09. 1980;
Domiciliu: jud. Călărași;
Naţionalitatea: românǎ;
Ocupaţia: casnicǎ;
Starea civilǎ: cǎsǎtoritǎ;
Religia: ortodoxǎ;
Grupa sanguinǎ şi Rh-ul: 0І+;
Grupa sanguinǎ şi Rh-ul soţului: 0I-;
Alergii: nu prezintǎ alergii la niciun medicament;
Diagnostic la internare: sarcinǎ 25 sǎptǎmâni, membrane rupte, contracţii
uterine dureroase de intense,
Diagnostic la 72 ore: naştere spontanǎ asistatǎ;
Data internǎrii: 13.05.2019, ora 15:05;
Motivul internǎrii: sangerare abundenta cu sange rosu, uneori cu cheaguri,
contracţii uterine dureroase, intense,
Greutate: 78kg;
Înalţime: 167 cm;
Examenul obiectiv: ritm cardiac normal, tegumente normal colorate;
Examenul genito-urinar: leucoree, uter mǎrit, tuşeu vaginal;
Pacientǎ orientatǎ temporospaţial, ROT prezente.
CUD şi BCF monitorizate.
La inspecţie: abdomen destines de volum ocupat de uterul gravid;
Examenul sânilor: pigmentaţie de sarcinǎ;
Antecedente personale:
Fiziologice: menarhǎ la 12 ani, cicluri de tip neregulat
N= 0
A=0
NEVOI PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
FUNDAME DE Autonome Delegate
NTALE DEPENDENȚĂ
NEVOIA DE Alimentaţie Pacienta să nu supraveghez Se vor face Pacienta
A BEA SI A inadecvată in prezinte vărsăturile: perfuzii cu ser prezintă o
MÂNCA deficit din greţuri, cantitativ şi fiziologic, alimentaţie şi
cauza , vărsături, să calitativ şi le glucoză 10%, hidratare
inapetenţei, fie echilibrată notez în foia de 5%, Ringer. corespunzăto
greţurilor, hidroelectrolit temperatură - se identifică are cu greţuri
vărsăturilor ic - recoltez produse deficitul de şi vărsături
 manifestată prin pentru examenele volum prin: mult
deficit ponderal de laborator masurarea diminuate
- pacienta va fi tensiunii
informată că îşi arteriale,
va observarea
relua treptat semnelor de
alimentaţia deshidratare,
începând cu un - cântăresc
regim alimentar bolnava zilnic
uşor şi notez în
- alimentaţia foaia de
bolnavei observaţie
parenterală greutatea
zilnică
- Monitorizez
diureza
Pregătesc
psihic pacienta
şi recoltez
sănge pentru
examene de
laborator
- la indicaţia
medicului
administrez
i.m
metoclopramid
NEVOIA DE Alterarea Pacienta să să consume - Monitorizez Pacienta
A ELIMINA eliminărilor din prezinte un necesarul zilnic- diureza zilnic respectă
cauza alimentaţiei tranzit am educat bolnva - din cantitatea indicaţiile
necorespunzătoar intestinal de lichide totală de urină primite şi are
e, vărsăturilor, corespunzător - să urmeze prelevez circa grijă de
deshidratării , diureză regimul prescris 100-150 ml pe igiena sa
manifestaă prin normală, să de medic cu care îi trimit la personală
modificarea aibă o stare e alimente ce laborator
tranzitului bine şi confort asigură nevoile pentru
intestinal, oligurie organismului examenul
- am învăţat sumar de urină
pacienta şi am - monitorizez
încurajat-o să vărsăturile-
consume mai ales cantitatea lor,
supele în tipul conţinutul,
meselor frecvenţa
 acestora şi
notez în foaia
de observaţie
- se identifică
deficitul de
volum prin:
masurarea
tensiunii
arteriale,
observarea
semnelor de
deshidratare,

NEVOIA DE Alterarea Pacienta şi - fac evaluarea Pacienta îşi

A EVITA activităţii sexuale partenerul ei motivelor care au acuză
PERICOLEL dispareunie, din să determinat partenerul de
E cauza luesului,a demonstreze scăderea viaţă de cauza
inflamaţie înţelegere şi libidoului sifilisului şi
manifestată prin acceptare a - pacienta pe refuza a mai
disconfort fizic şi cauzelor parcursul acestei avea o relaţie
psihic în relaţia inernări a aflat că cu el
sexuală, repulsie este diagnosticată
faţă de partener. cu sifilis şi refuză
să mai aibă vreo
legătură cu
partenerul de
viaţă pe care îl
învinueşte de
starea sa
- încerc să
evaluez
comunicare între
parteneri, a
perceperii de a
face faţă situaţiei
dificile,
înţelegerea
reciprocă, sprijin
afectiv
- sfătuiesc cuplul
că buna
comunicare este
esenţială
 - sfătuiesc
pacienta să
consulte un
medic specialist
dermatovenerolo
g pentru
instituirea unui
tratament
corespunzător
NEVOIA DE Alterarea Pacienta să - învăţ pacienta - administrez Durerile
A SE MISCA confortului din să evite la indicaţia lomboabdomi
înţeleagă
SI A AVEA cauza durerilor ortostatismul medicului nale au scazut
O BUNA lomboabdominale cauzele prelungit antispastice: incet în
POSTURA manifestat prin - observ No-spa f intensitate iar
durerii , să
nelinişte, stare de localizarea 3x1/zi, apoi au
agitaţie, poziţie respecte durerii, Diazepam f 1 dispărut ăn
incomodă. persistenţa ei seara urma
sfaturile date.
- analizez factorii antiiflamatore intervenţiilor
cauzatori: - piroxicam tb şi a
oboseală, stres, tratamentului
alimentaţie antispastic
insuficientă,
deshidratarea
- liniştesc pacienta
şi îi explic ca
aceste fenomene
sunt temporare şi
pot fi combatute
- sfătuies pacienta
să se odihnească
mai mult, să
desfăşoare
activităţi care o
relaxează
- să evite
alimentele care pot
să dea reactii
alergice
Patologice: neagǎ hepatita, TBC, Lues; Sifilis
Istoricul bolii: pacienta s-a internat în data de 13.05.2020 cu diagnosticul
iminență de avort, sarcinǎ 25 sǎptǎmâni, membrane rupte.
 4.3 CAZUL 3
DISGRAVIDIA TARDIVĂ

Nume : P.
Prenume: M.
Vârsta: 22 ani
Ocupaţia: tehnician dentar
Naţionalitate: română
Stare civilă: căsătorită
Data internării :6 aprilie 2020
Diagnostic -la internare : I G,I P, sarcină 37 săptămâni ,membrane intacte
(MI), metroragie,CUD
- la 72 ore : hematom retroplacentar
-la externare: lehuzie
Antecedente personale- PM= 16 ani, CM regulat, la 28 zile, flux normal,
durează 3-4 zile S=1,A=0
Antecedente heredocolaterale – fără importanţă
B. Motivele internării: metroragie, CUD
C. Istoric: gravidă de 22 ani se internează pentru metroragie, CUD. Sarcina a
fost dispensarizată de la 6 săptămâni, rezultatelor analizelor efectuate pe
parcursul sarcinii au fost în limite normale. În ultimul trimestru de sarcină a
prezentat HTA.
D. Problemele pacientei:
● dureri lombare cu iradiere datorate contracţiilor uterine
 teamă, anxietate, agitaţie
E. Starea pacientei la internare:
inălțime 1,64 m
Greutate = 78 kg.
Temperatura = 36.40 C
puls = 71 / minut
TA = 150 /90 mmHg
respiraţie = 16 / minut
tranzit intestinal fiziologic
NEVOIA PROBLEME DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
FUNDAMEN ÎNGRIJIRE
TALA
NEVOIA DE Dificultate în Pacienta să nu - aerisesc Pacienta, care
A BEA SI A alimentare din cauza prezinte salonul înainte prezenta 1-2
MANCA greţurilor, greţuri, de mese vărsături pe zi, nu
vărsăturilor vărsături în .- explorez mai prezintă greţuri
manifestată prin termen de 24 obiceiurile şi vărsături in
alimentaţie ore alimentare ale primele zile si
insuficientă nevoilor şi să fie pacientei reuşeşte
organismului, echilibrată - asigur să urmeze regimul
deshidratare. nutriţional pe hidratarea şi corespunzător
tot parcursul alimentatrea
internării în funcţie de
perioada
evolutivă
- determin
pacienta să evite
mâncările grele
şi mirosurile
care îi determină
greaţa
- în timpul
vărsăturilor
susţin bolnava, îi
asigur tăviţă
renală curată, îi
ofer un pahar de
apă pentru a-şi
clătii gura
- asigur
cantitatea de
lichid prin
perfuzie
venoasă,
complectând
cantitatea
zilnică, ţinând
seama de starea
cardiacă şi
renală
- administrez
medicamentele
antiemetice şi
vitaminele
prescrise de
 medic
- supraveghez
vărsăturile:
cantitativ şi
calitativ şi le
notez în foia de
temperatură
- pregătesc
pacientul şi
recoltez sânge
pentru
examenele de
laborator
- o sfătuiesc să
mănânce în
cantităţi mici
alimente bogate
în proteine şi
hidrocarbonate
bine tolerate
NEVOIA DE A Anxietate datorită Pacienta să-şi Favorizez Pacienta prezintă o
EVITA valorilor tensionale exprime adaptarea stare de bine.
PERICOLELE crescute manifestat diminuarea pacientei la noul Pacienta exprimă
prin frică, nelinişte. anxietăţii. mediu. dispariţia anxietăţii.
Identific
împreun cu
pacienta cauza
anxietăţii şi
factori
declanşatori.
Furnizez
explicaţii clare
asupra
îngrijirilor
programate.
Asigur un climat
calm şi securitat.
Prevăd un timp
zilnic pentru a
permite
pacientei să-şi
exprime
 incertitudinile şi
să fie absolut
sigur de
prezenţa noastră.
Supraveghez
permanent
pacienta şi
răspund la
întrebările
pacientei.
NEVOIA DE Alterarea Gravida să - învăţ gravida Durerile
A SE MISCA confortului din înţeleagă să evite lomboabdominale
SI A AVEA O cauza durerilor cauzele durerii ortostatismul au scazut incet în
BUNA lomboabdominale , să respecte prelungit intensitate iar apoi
POSTURA manifestat prin sfaturile date. - observ au dispărut ăn urma
nelinişte, stare de localizarea intervenţiilor şi a
agitaţie, poziţie durerii, tratamentului
incomodă. persistenţa ei antispastic
- analizez
factorii
cauzatori:
oboseală, stres,
alimentaţie
insuficientă,
deshidratarea
- liniştesc
pacienta şi îi
explic ca aceste
fenomene sunt
temporare şi pot
fi combatute
- sfătuies
gravida să se
odihnească mai
mult, să
desfăşoare
activităţi care o
relaxează
- să evite
alimentele care
pot să dea reactii
alergice
 - evaluz cauzele
care determină
durere:
constipaţie,
modificări
bruşte de
poziţie,
contracţii
uterine.
- administrez la
indicaţia
medicului
antispastice: No-
spa f 3x1/zi,
Diazepam f 1
seara
NEVOIA DE Alterarea imaginii Gravida să - observ Deşii gravida
A EVITA de sine datorită înţeleagă pigmentaţia cunoştea toate
PERICOLEL sarcinii, manifestată modificările feţei, aceste manifestări
E prin modificări ale tegumentului, abdomenului şi era ingrijorată de
tegumentelor, să folosească a sânilor apariţia măştii
apariţia cloasmei tehnici de - liniştesc gravidice
gravidice îngrijire gravida
adecvate explicându-i ca
pigmentarea nu
poate fi
prevenită, dar
dispare
progresiv după
nastere
- o sfătuiesc să
nu stea la soare
pentru a nu se
accentua
pigmentarea
feţei
- să păstreze o
bună igienă, să
folsească creme
nealergene
- îi explic că
odată cu
creşterea vârstei
sarcinii pot să
apară vrgeturile,
pe abdomen,
fese sau sâni, ca
urmare a lipsei
de elasticitate a
pielii .i de accea
o sfătuies să îşi
maseze piele cu
uleiuri după
efectuerea
duşului, pentru
a-i conferii pielii
elasticitate
- de asemenea
linia ombilicală
se va pigmenta
der va dispărea
după naştere