Sunteți pe pagina 1din 36

SCOALA TEHNICA POSTLICEALAHENRI COANDASTEI SPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL GENERALIST DOMENIU:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator:DUMA LAURA-MEDIC Absolvent:LEUCA IOANA

STEI-2012
1

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTELOR CU LAUZIE FIZIOLOGICA

CUPRINS

INTRODUCEREpag4 CAPITOLUL I -Noiuni de anatomie a aparatului genital feminine.pag5 CAPITOLUL II Lauzia fiziologica...pag9 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. Diagnostic clinic..pag9 Mecanismul nasterii............................................................pag9 Conduita in cursul travaliului..pag10 Lauzia postpartum..pag14

CAPITOLUL III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientelor cu lauzie fiziologica..pag18 CAPITOLUL IV-Prezentarea cazurilor 2.5. 2.6. 2.7. Cazul I.......................................................................pag24 Cazul II...........................................................................pag28 Cazul III ......................................................................pag32

CONCLUZII................................................................. .....pag36 BIBLIOGRAFIE................................................................................pag37

INTRODUCERE Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale n prezentatie craniana, longitudinala, pelvina, a unui fat ajuns la termen.Daca nu se poate vorbi despre un istoric al nasterii din motive lesne de nteles, se poate vorbi n schimb de o evolutie a nasterii, a cunoasterii acestui proces si al celor legate de el. Astfel, nca din 1550 I. H. egiptenii cunosteau unele probleme legate de ginecologie, obstetrica, avort, sarcini, menstruatie, boli particulare ale femeii si metode de tratament. De asemenea, aveau unele metode de determinare a sarcinii si a sexului fatului.n Grecia antica, femeile din Atena erau asistate la nastere de o moasa.Medicii si moasele din acea vreme practicau palparea abdominala, examenul vaginal cu specul vaginal, notau schimbarile cervixului si dilatatia.Avortul era cu desavrsire interzis, fata de situatia din India, unde se considera ca nounascutul nu are spirit chiar ctva timp dupa nastere, din care cauza, copilul era extras cu manevre foarte crude. si cu toate ca astazi s-a ajuns la fertilizarea n vitro, ecografie, monitorizare electronica a fatului si altele, nasterea desi aparent att de fireasca ramne unul dintre marile miracole ale naturii.

CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITAL FEMININ

Organele genitale ale femeii sunt: Ovarele ,care produc celule sexuale feminine (ovulele) ; Tubele uterine,unde se produce fertilizarea si care transporta oul fertilizat pentru a se implanta in mucoasa uterine; Uterul,organ principal al gestatiei in care se dezvolta fatul pana la nastere; Vaginul prin care fatul este expulzat la nastere si cu rol de copulatie.Vulva care include organele genitale externe formate din: muntele pubelui,formatiunile labiale, vestibulul vaginei, clitorisul si bulbii vestibulului vaginal .

Uterul este un organ fibromuscular,in forma de para,situate intre vezica urinara si rect.La nulipare masoara 7-8 cm in lungime si 5-7 cm in latime si 3 cm in grosime.Uterul are 3 portiuni:corp(cele 2/3 superioare)col (1/3 inferioara) si istm (zona de usoara constrictie la jonctiunea dintre corp si col. Corpul uterin variaza ca marime si forma in functie de statusul hormonal si de numarul nasterilor.El prezinta: fundul uterin (portiunea superioara) coarnele (se continua cu tubele uterine) fata anteroinferioara (vezicala) fata posterosuperioara (intestinala) si doua margini. Colul uterin perforeaza peretele anterior al vaginei si este divizat intr-o portiune supravaginala si unu vaginala.La nou nascuta, corpul uterin si cervixul au aceleasi dimensiuni, pentru ca la femeia adulta, dimensiunile corpului sa devina de 2-3 ori mai mari. Cavitatea cervicala sau canalul cervical are forma fusiforma si comunica cu cea a corpului uterin prin ostiul intern, iar cu cea a vaginului prin ostiul extern, de forma circulara la nulipare.Dupa nastere , portiunea vaginala a cervixului se largeste, iar ostilul extern apare ca si o fanta transversala cu doua buze,una posterioara si alta anterioara.In timpul sarcini, uterul creste in dimensiuni odata cu dezvoltarea embrionului si apoi a fatului , iar in trimestrul III ismul uterin devine segment inferior, iar corpul uterin, segment superior. Pozitia uterului este de anteflexie (axul lung al corpului uterin formeaza cu axul lung al cervixului un unghi de aproximativ 170grade) si anteversie (axul lung al corpului uterin formeaza cu axul lung al vaginei un unghi de 90 de grade), dar exista variatii de pozitie, in functie de starea de plenitudine a vezicii urinare, de varsta, patologia genitala etc.

Tubele uterine (ale lui Falliopio) au rol in transportul celulelor sexuale (ovucit ,spermii) fertilizarea ovucitului si transportul oului spre cavitatea uterina pentru ovoimplantatie.Diversi factori , mai ales inflamatori ,pot stopa migratia tubara a oului ducand la sarcina ectopica tubara.. Ovarele Sunt formatiuni ovalare de de 3 cm lungime, 1,5 cm latime si 1 cm grosime si au o suprafata neteda inainte de pubertate , apoi reliafata din cauza ovulatiilor repetate.Ovarele ovulele si au rol de glande endocrine,prin secretia de hormone sexuali (estrogeni

,progesterone,androgeni) Ovarele sunt situate in apropierea peretilor laterali ai pelvisului, in fosele ovariene.In urma nasterilor repetate se deplaseaza in jos si inapoi ,spre fundul pelvisului. Vaginul Este un organ musculomembranos ce formeaza portiunea inferioara a tractului genital feminin si a canalului de nastere.Vaginul este situat posterior de vezica urinara si anterior de rect si perforeaza diafragmul pelvin si urogenital. Perineul cavitatea pelvina. Vulva Situata in triunghiul urogenital este formata din formatiunile labiale (labile mari si labile mici), vestibului vaginei, clitorisul bulbi vestibulului si glandele vestibulare mari. Orificiul uretral Este situate in triunghiul perineal urogenital, Reprezinta ansamblul partilor moi care inchid inferior

anterior de orificiu vaginal si cu 2-3 cm sub clitoris. Muschii perineului Sunt situati in trei planuri astfel: In plan profound: ridicatorii anali si coccigenii In plan mijlociu :transvers profound si sphincter extern al uretrei

In plan superficial :ischiocavernos,bulbocavernos si striat extern al anusului Canalul de nastere (osos si moale) este al doilea obstacol in calea nasterii fatului , primul fiind colul uterin, iar ultimul perineul.Travensarea fatului prin canalul de nastere necesita o concordanta intre dimensiunile canalului osos si cele ale fatului.Canalul moale,fiind extensibil , pune rar probleme la nastere. Sanii reprezinta glande specializate ale pielii cu rol de secretia laptelui.Baza sanului de intinde de la coasta a 2-a pana la coasta a 6-a si de la marginea laterala a sternului pana la linia medioaxilara.

CAPITOLUL II LAUZIA FIZIOLOGICA

Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale n prezentatie craniana, longitudinala si pelvina a unui fat care a ajuns la termen. 2.1 DIAGNOSTICUL CLINIC POZITIV - se bazeaza pe elemente furnizate de prezenta uterului gravid si a fatului n cavitatea uterina, fiind n marea majoritate a cazurilor diagnostic de certitudine. Interogatoriul precizeaza o amenoree de peste 28 de saptamni, marirea progresiva de volum a abdomenului, prezenta miscarilor fetale. La inspectia snilor se constata: pigmentarea areolei primare, schita de areola secundara, tuberculii Montgomery, retea venoasa Haller evidenta. 2.2 MECANISMUL NASTERII Nasterea se desfasoara de-a lungul unor fenomene succesive numite ,,perioade'' sau ,,fazele'' nasterii. Travaliul normal pentru primipare este de 810 ore, iar la multipare este de 6-8 ore. Travaliul propriu-zis este precedat de un pretravaliu ce prezinta urmatoarele simptome: contractii uterine dureroase, neregulate, mai ales noaptea;scade presiunea n etajul abdominal superior si creste n pelvis; eliminarea, uneori, a dopului gelatinos patat de snge; colul moale se scurteaza si devine permeabil la deget; Travaliul propriu-zis ncepe odata cu aparitia contractiilor uterine dureroase, ce modifica colul. Semnele clinice ce anunta nceputul nasterii
9

sunt:contractiile uterine sistematizate, cu caracter progresiv si cu modificari ale colului uterin; eliminarea dopului gelatinos; bombarea membranelor ce

solicita orificiu uterin; Cuprinde 3 perioade: 1. Perioada de dilatatie, caracterizata prin contractii uterine dureroase la interval de 10-15 min.Femeia poate deveni agitata. 2. Perioada de expulzie a fatului incepe dupa dilatatia complete si ruperea membranelor.Contractiile se succed la 1-2 minute,durata se prelungeste la 60-90 secunde, durerile devin din ce in ce mai puternice. Dureaza de la 30 minte la 1-1/2 ore la primipare si 15-30 minute la multipare.Apare senzatia de screamat datorita compresiunii rectului. 3. Perioada de delivrenta, urmeaza la 15-20 minute dupa expulzia fatului ,consta in dezlipirea si eliminarea placentei si membranelor.Se produce in trei timpi ,dezlipirea placentei,coborarea ei in vagin si expulzia. Simptome:Stare de agitatie.Contractii uterine dureroase cu o frecventa si intensitate crescanda.Modificari la nivelul colului (scurtare,stergere,dilatare) ajungand la dilatatie complecta 10-11 cm.Formarea pungii apelor,ruperea membranelor.Aparitia senzatiei de screamat.Bataile cordului fetal prezente. 2.3CONDUITA N CURSUL TRAVALIULUI NORMAL PERIOADA DE DILATAIE n sala de nastere se urmareste evolutia travaliului dupa: situatia dilatatiei colului uterin; evolutia prezentatiei; aspectul lichidului amniotic;dinamica uterina; bataile cordului fetal;

10

Totul se consemneaza n foaia speciala de evolutie a travaliului (partograma). PERIOADA DE EXPULZIE ncepe cnd prezentatia apare la vulva. La aparitia primelor contractii expulzive, parturienta se transporta la sala de expulzie, asezndu-se pe masa ginecologica. In expulzie se urmaresc:

dinamica uterina, progresiunea dilatatiei, starea fatului (BCF-urile). Se face toaleta vulvoperineala si se pregateste cmpul operator, printr-o dezinfectie larga suprapubiana, vulvoperineala, si a fetei posterointerioare a coapselor, prin badijonare cu alcool iodat, septozol. Se izoleaza zona vulvo-perineala, cu cmpuri si ciorapi sterili. Se dezinfecteaza minile si medicul se imbraca steril cu halat, masca si manusi. Se explica gravidei modul de coordonare a efortului expulziv, folosirea presei abdominale, relaxarea ntre contractii. La aparitia contractiei uterine, parturienta va inspira profund de 2-3 ori, urmand un efort expulziv de 15-30 secunde. Va repeta aceasta de 2-3 ori n cursul fiecarei contractii. n pauzele dintre contractii i se va administra oxigen. Expulzia va fi moderata, pentru a se cruta integritatea tesuturilor moi. Craniul apare lent la orificiul vulvar, degajandu-se usor, dupa prealabila infiltrare cu novocaina 1% (60-80 ml) a perineului. Daca este indicata epiziotomia, se decoroneaza craniul de perineu. La aparitia fetei, aspiram sau stergem secretiile bucofaringiene, pentru a preveni aspiratia lor. Ne asiguram daca nu exista o circulara de cordon pericervical, iar daca exista se sectioneaza rapid ntre doua pense, sau daca este larga, se da peste cap. Palmele se fixeaza pe
11

temporoparietalele craniului fetal si se face rotatia externa a craniului catre partea n care a fost occipitul. Tragem n jos, degajnd umarul anterior apoi n sus si nainte, degajnd umarul posterior. Dupa extragerea umerilor, trunchiul si membrele se degajeaza usor. Se aseaza fatul pe masa pregatita special n imediata apropiere; se acorda primele ingrijiri fatului, dezobstrund cu o sonda Nelaton caile respiratorii superioare. Se pune si se ligatureaza cordonul ombilical, cu un fir de nylon sau de matase, care trebuie sa fie mai groasa pentru a nu taia cordonul ombilical, se leaga la 1,5 cm de insertia pe peretele abdominal. Se face un nod dublu sau mai bine un nod cu o ansa deasupra, facnd un fel de capison. Suprafata sectionata a cordonului se sterge si se tamponeaza cu o solutie antiseptica (alcool iodat, septozol), apoi se observa daca mai sngereaza. Cordonul mai gros se leaga mai sus, astfel ca, n caz de sectionare, sa putem face a doua ligatura. Se panseaza cu o compresa sterila suprafata de sectiune a cordonului ombilical, iar deasupra punem un pansament steril uscat peste care tragem o fasa. Controlam daca nounascutul nu prezinta malformatii. Se precizeaza starea nou-nascutului prin indicile APGAR. Se face profilaxia oftalmiei gonococice, iar la fetite si a vulvitei, cu 2-3 picaturi de nitrat de argint solutie 1%. Se cntareste nounascutul se arata mamei, dupa care se trimite n sectia de pediatrie. CONDUITA N DELIVRENA PLACENTEI (PERIOADA A III A) Dupa nasterea fatului, cordonul ombilical sectionat, prins n pensa Kocher se pune pe un cmp steril pe abdomenul mamei. Se asteapta dezlipirea placentei 15-20 minute.

12

Expulzia placentei poate fi normala (fiziologica) sau anormala (patologica), cnd apar complicatii. Expulzia normala a placentei se face n trei timpi: dezlipirea placentei, alunecarea placentei, expulzia placentei din vagin. Expulzia placentei din vagin poate fi: - spontana cu decolarea si expulzia spontana a placentei si a anexelor sale, n afara cailor genitale (membranele se pot rupe prin greutatea placentei putnd fi retinute n uter). -naturala cu decolare si expulzie spontana pna n regiunea cervicovaginala, de unde nu se dezlipeste, apare hemoragia impunndu-se o interventie activa de decolare si extractie manuala a placentei;naturala dirijata prin administrare de ocitocice care decoleaza rapid placenta; Daca nu apare sngerarea, expulzia placentei poate fi asteptata 45 minute - 1ora. Placenta eliminata se examineaza cu atentie. Ne intereseaza forma, culoarea, integritatea lobilor si a membranelor, prezenta infarctelor, locul de insertie a cordonului ombilical. Placenta dezlipita, datorita contractiilor uterine coboara n segmentul inferior. Se verifica dezlipirea placentei apasnd podul palmei deasupra simfizei. Cnd cordonul ombilical nu se ridica odata cu uterul, placenta este dezlipita. Se tractioneaza usor pe capatul prins n pensa, aducndu-se placenta la vulva. Se trage n sus si se elimina la exterior. Placenta se primeste ntre palme si printr-o miscare de rasucire extragem si membranele n totalitate.

13

Daca gravida pierde snge sau dezlipirea nu se face dupa 40-50 minute, se face extractie manuala de placenta. CONDUITA N PERIOADA DE CONSOLIDARE A HEMOSTAZEI (PERIOADA A IVA) Se urmareste integritatea colului, vaginului, perineului. Se observa daca s-a contractat uterul. Se face toaleta externa a lauzei. Se pune pansament vulvar steril si se tine lauza n sala 2-4 ore, fiind atent supravegheat. Cnd cauza pierderilor de snge este atonia uterina se administreaza ocitocice.Daca hemoragia nu nceteaza ne gndim la eventuale resturi n uter sau solutii de continuitate nesaturate 2.4LUZIA POSTPARTUM Lauzia este perioada dupa nastere in care organismul matern revine la starea premergatoare sarcinii.Ea incepe imediat dupa perioada a IV-a si dureaza 6-8 saptamani.Practic ,lauzia se termina cand organismul matern isi reia ciclicitatea menstruala si ovulatorie.La femeile care alapteaza , prima menstruatie poate sa apara dupa 6 luni, dar este posibila ovulatia si insalarea unei noi sarcini. Modificarile morfologice dupa nastere sunt dominante de fenomenul de regresie ce apar in toate sectoarele ce au suferit in timpul sarcini, cu exceptia sanilor, care isi continua fenomenele productive din timpul sarcinii. Lauzia este impartita in trei perioade: imediata (primele 24 de ore) ,propriu-zisa (7-12 zile) si tardiva (6 saptamani). Lauzia imediata se caracterizeaza prin manifestari determinate de efortul fizic si de modificarile metabolice impuse de travaliu: oboseala, somnolenta,
14

bradicardie, poliurie, transpiratii profuse, hiperternie usoara si frison fiziologic.In aceasta etapa sunt posibile: Sangerari tardive Complicatii alea preeclampsiei (eclampsii, hematoame vaginale) Retentie de urina prin traumatism utero-vezical Lauzia propriu zisa este caracterizata de fenomenele involutive rapide ale uterului, care la sfarsitu perioadei devine organ pelvin.In aceasta perioada pot apare: Ascensiuni termince (instalarea lactatiei , infectii puerperale) Revenirea la normal a diurezei si tranzitului intestinal Colici uterine (dureri lombo-abdominale) la multipare Accidente tromboembolice Lauzia propriu zisa este caracterizata de fenomenele involuntive lente ale organismului matern pentru a reveni la starea pregestationala. Modificarile organelor genitale: Modificarile involuntive ale lauzei predomina in sfera genitala Uterul :Dupa expulzia placentei uterul se retracta, fundul uterin gasindu-se la nivelul ombilicului.Inaltimea fundului uterin scade cu 1-1,5 cm/zi , astfel ca in 10 zile devine organ pelvin.Uterul cantareste 1.000g dupa nastere,500g dupa 7 zile si sub 100g la sfarsitul lauziei.De obicei uterul isi pastreaza pozitia de anteflexie si anterversie, dar pot apare modificari de pozitie mai ales la multipare.Regenerarea endometrului are loc dupa 45 de zile de la nastere. In ziua a 20-a postpartum poate apare o mica sangerare denumita mica menstruatie, iar dupa 6 saptamani, femeia care nu alapteaza reintra in bioritmul menstrual.
15

Colul uterin: isi revine la normal mai rapid decat corpul uterin.Colul, larg deschis in prima zi de lauzie , isi micsoreaza repede volumul prin reducerea edemului si disparitia vascularizatiei.Orificiul intern permite patrunderea a 2 degete dupa 2-3 zile , iar dupa 10-5 zile este inchis si secreta mucus.Orificiul extern isi revine la normal la sfarsitul lauziei si ia forma unei fante transversale. Ovarele :Femeile care alapteaza sunt amenoreice, dar s-a demonstrate ca ovulatia apare dupa 27 de zile de la nastere.Durata medie de aparitie a ovulatiei esre de 70-75 de zile la femeile care nu alapteaza si de 190 de zile la cele care alapteaza.Durata ciclurilor anovulatorii depinde de frecbenta alaptatului la san , de durata fiecarui supt si de proportia de alimentatie suplimentara.Menstruatia apare dupa 12 saptamani de la nastere la 70% din femeile ce nu alapteaza. Modificari generale :Dispare pigmentatia de la nivelul fetei, regiunii mamare si liniei albe,iar vergeturile se decoloreaza si devin sidefii.Glandele sudoripare au o secretie crescuta in primele zile postpartum .astfel ca transpiratiile persista aproximativ 2 saptamani. Lactatia reprezinta procesul prin care se realizeaza si se mentine secretia lactate si include urmatoarele etape: mamogeneza, lactogeneza si galactopoieza.Alaptarea la san are urmatoarele avantaje: Maturarea sistemului imunitar la nou-nascut Dezvoltarea emotionala si chiar intelectuala a copilului Involutia uterine si protectia impotriva cancerului mamar.

16

CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTELOR CU LAUZIE FIZIOLOGICA Asistenta medicala preia pacienta nou internata, verifica

identitatea,toaleta personala, tinuta de spital si o repartizeaza n salon, dupa informarea prealabila asupra structurii sectiei si drepturile ce i revin ca pacienta , perzinta medicului pacienta pentru examinare si da informatii asupra starii si simptomelor manifestate de aceasta, rezultatul monitorizarii, tratamentul si ingrijirile acordate conform indicatiilor din foaia de observatie,identifica problemele de ingrijire a pacientei, monitorizeaza functiile vitale, stabileste prioritatiile pentru planul de ingrijire, evalueaza rezultatele otinute pe care le inregistreza in dosarul de ingrijiri, pregateste pacienta pentru tehnicii specifice, pentru investigatii speciale sau chirurgicale, administreza medicatia prescrisa de medic, recolteaza produse materialul biologice si pentru examen n de

laborator, pregateste

instrumentarul

vederea

sterilizarii, pregateste echipamentul, instrumentarul si materialele sterile necesare interventiei, Supravegheaza bataile cordului fetal la intervale de 30 minute la inceput, apoi la 15 minute,urmareste succesiunea contractiilor uterine,durata.Consemneaza, la indicatia medicului ,modificarea colului, starea membranelor in foaia anexa obstetricalSemnaleaza aparitia unor fenomene ( tulburari de dinamica, suferinta fetala) ,realizeaza corectarea medicamentoasa conform

prescriptiei medicale.Supravegheaza starea gravidei prin masurarea pulsului, tensiunii arteriale, temperaturii, urmareste

comportamentul.Urmareste aspectul lichidului amniotic, raporteaza


17

asupra modificarilorPregateste materialele necesare pentru asistenta la nastere: campuri sterile, manusi sterile, material de

dezinfectie,pense,foarfeci sterile,ata pentru cordonul ombilical, materiale pentru ingrijirea nou-nascutului, material pentru prevenirea oftalmei gonococice, medicamente pentru degajarea travaliului etc.Colaboreaza permanent cu gravid, sfatuind-o cum sa respire si sa-si prelungeasca voluntar contractileSupravegheaza perineul in timpul expulziei ,anunta medical pentru perinectomie sau epiziotomie in cazul in care opune rezistentaAsista expulzia respectand timpiiDezobstureaza caile

respiratorii ale nou-nascutului ,sectioneaza si ligatureaza cordonul ombilicalObserva si semen de dezlipire a placentei :pierderi mici de sange ,contractii uterine slabe, coborarea fundului uterin sub ombilic si a cordonului restant, uter dur contractat,apasarea desupra simfizei pubiene nu determina ridicarea cordonului restant.Prinde placenta cu palmele facute caus,rasuceste membranele pentru evitarea rupeii si ramanerii acestora in cavitate.Verifica atentie integritatea placentei pe ambele

fete,acordand

deosebita

cotiledoanelor

aberanteVerifica

integritatea tesuturilor moi materne (col,perineu) colaboreaza cu medical in vederea suturarii. Efectueaza in scris si verbal preluarea-predarea fiecarei paciente si a activitatii desfasurate n timpul serviciului, n cadrul raportului de tura,respecta reglementarile privind prevenirea, controlul si combaterea infectiilor nosocomiale, a conditiilor igienico-sanitare, a circuitelor sanitare, organizeaza si desfasoara programe de educatie pentru sanatate, participa si/sau initiaza activitatii de cercetare n domeniul medical si al ngrijirilor pentru sanatate

18

In timpul travaliului asistenta medicala sta lnga gravida asigurndu-i confortul psihoafectiv, oferindu-i siguranta; urmareste TA, T, CUD, BCFurile si n general evolutia travaliului; executa examenul general sumar si obstetrical n lipsa medicului (exceptnd tuseul vaginal ); urmareste cu precizie dinamica uterina, notnd ritmul, durata si intensitate CUD. ntre contractii asculta BCF-urile; semnaleaza imediat medicului anomaliile de dinamica uterina sau modificarile BCF-urilor; In perioada de expulzie cnd partea prezentatiei ncepe sa ntinda perineul, asez gravida pe masa ginecologica; pregateste cmpul operator dupa ce face o dezinfectie larga suprapubiana, vulvoperineala si a fetelor posterointerne ale coapsei, cu solutie de alcool iodat; aseaza cmpurile sterile, izolnd regiunea vulvoperineala;explica gravidei modul de executiei a efortului sustinut; ajuta pe medic la nasterea pe care o asista; daca i se va incredinta sa asiste o nastere, va respecta ntocmai regulile de asepsie, astfel: isi spala minile cu trei perii sterile, cu apa sterila si sapun timp de cinci minute pentru fiecare perie; prima perie folosind-o pna la doua laturi de degete de plica cotului, a doua perie pna la jumatatea antebratului, iar cu a treia perie va spala numai mna. Va avea grija ca sa nu atinga obiectele din jur (nesterile), si ca apa de pe mini sa se scurga spre cot si nu invers. dupa aceasta minile se freaca cu o solutie diluata de alcool iodat, septozol si alcool de 70 grade. mbraca bluza si masca sterila;

19

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N DELIVRENA PLACENTEI In momentul cnd asteapta dezlipirea placentei, supravegheaza atent parturienta urmarind starea generala, cantitatea de snge pierdut (maxim 300 ml), fiind pregatita pentru o extractie manuala a placentei; verifica daca uterul este bine contractat; verifica daca sa dezlipit placenta, prin apasare cu mna deasupra simfizei pubiene (manevra KUSTNER); extractia placentei se face numai dupa ce avem certitudinea decolarii placentei (prin tractiune usoara); ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N CONSOLIDAREA

HEMOSTAZEI Urmareste integritatea colului, vaginului, perineului;se face toaleta externa a lauzei; pune pansament vulvar steril si tine lauza 2-4 ore n

sala;administreaza ocitocice daca gravida are atonie uterina si prezinta hemoragie; in cazul unei hemoragii prezente, se anunta medicul imediat; ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN LAUZIA IMEDIAT Simptomele aparute in lauzia imediata (primele 2 ore) sunt: oboseala, tendinta de somn, uneori frison, puls rar, bradicardic uter dur ,glob de siguranta la nivelul ombilicului, sangerare moderata. Interventiile asistentei: Efectueaza masaj uterin transabdominal pentru favorizarea retractiei si formarii globului de siguranta Controleaza sangerarea, anuntand medicalul in cazul in care este crescuta, nu apare globul de siguranta. Supravegheza faciesul si comportamentul lauzei
20

Antreneaza lauza in discutii pentru a nu adormi.Lauza trebuie sa colaboreze sis a inteleaga ca somnul produce relaxarea musculaturii uterine si sa favorizeze hemoragia Administreaza ceai,limonada Controleaza functiile vitale ,depisteaza semnele socului hipovolemic Transporta lauza in salon.In timpul transportului trebuie mentinuta lenjeria de corp iar transportul se face obligatoriu cu caruciorul. Simpotome: scurgerea lohiilor, involutia uterine, aparitia secretiei lactate, revenirea la normal a pulsului, tensiunii arteriale (usor cresuta in travaliu) transit incetinit, diureza crescuta. Probleme:Deficit de cunostinte privind autoingrijireaPosibila alterare a ritmului cardiac din cauza sangerarii (determinate de resturile placentare sau tromboflebitei post-partum)Posibila stare de discomfort in legatura cu instalarea secretiei lactateAlterarea eliminarilorDeficit de cunostinte privind ingrijirea sanilor si alaptarea, alimentatia in lauzie Explica lauzei importanta ingrijirilor igienice pentru prevenirea infectiilor puerperale (dupa nastere)Efectueaza toaleta locala, schimbarea tampoanelor, observa lohiile (aspect,miros,culoare, cantitate)Intruieste gravid sa se autoingrijeascaControleaza involutia uterine (scade cu 1-1,5 cm pe zi) devenind organ intrapelvin dupa 12 zileMasoara temperatura, pulsul ,tensiunea arterial cel putin de doua ori pe zi, pentru depistarea eventualelor complicatii (hemoragii, infectii, tromboflebita)Explica modul de instalare a secretiei lactate, a furiei laptelui care poate fi insotita de cresterea temperaturii pana la 37,5 grade CInstruieste lauza sa-si spele mainile si sanii inainte si dupa supt, sa evite prelungirea suptului pentru a nu favoriza aparitia ragadelorStimuleaza mobilizarea precoce a lauzei pentru prevenirea complicatiilorIncurajeaza cresterea cantitatii de lichide din
21

alimentativeAtentioneaza lauza sa nu consume baututi alcoolice, excitante (cafea, ciocolata, cacao, ceai rusesc), sa evite alimentele

flatulente.Efectueaza sondaj vezical in caz de retentie urinara in primele ore dupa nastereIntruieste lauza la externare: sa isi mentina o buna igiena locala, sa foloseasca tampoane vulvare sterile, sa evite raporturile sexual 6-8 saptamani, sa nu ia medicamente fara recomandare medicala deoarece unele se elimina prin secretia lactateSfatuieste familia sa ajute mama in ingrijirea copilului, precum si in plan emotional, pentru a se adapta noului rol. Ingrijirile nou-nascutului in sala de nastere sunt:Aspirarea secretiilor (se evita coborarea sondei in esofag sau introducerea ei pe narine pentru a impiedica reflexe de tip vagal)Pensarea, sectionare si pansarea cordonului ombilicalUscarea tegumentelor cu campuri sterile (evitarea termolizei prin evaporare)Notatia Apgar la 1 minut si la 5 minute dupa pensarea cordonuluiProfilaxia oftalmei si vulvei gonococice (o picatura de nitrat de Ag 1% in fiecare sac conjunctival si in spatiul interlabilial)Observarea malformatiilor sau a leziunilor traumaticeCantarirea,masurarea si aplicarea bratatii de identificare la copil si la mama.Informarea mamei privin sexul ,greutatea si starea copilului. Realizarea alaptarii copilului.In primele 24-48 de ore lauza poate sa stea in decubit lateralIi se asigura un scaun cu spatar : asezata pe scaun, cu piciorul din dreptul sanului din care va suge copilul sprijinit pe un scaunelAjutam lauza sa sprijine copilul cu capul pe antebratul ei si cu fata intoarsa spre san.Ii aratam cum sa isi sustina mamela ca nasul copilului sa fie liber.O instruim pe lauza ca dupa 6 saptamani sa se prezinte pentru examen local.Reluarea locului de munca se face dupa concediul postnatal.Educam lauza sa evite contactul sexual 6 saptamani postpartum.

22

CAPITOLUL IV PLAN DE NGRIJIRE

Cazul nr 1 Nume si prenume: M.D,varsta 26ani Adresa :urban Antecedente personale fiziologice si patologice: Menarha-11 ani, Cicluri menstruale neregulate,Ultima menstruatie:4 septembrie, Avorturi :3, Contraceptive: neaga, sarcin pentru Ameninare de avort. Diagnostic de internare:Sarcina 36 de saptamani, fat viu, membrane rupte, bazin eutocic, debut de travaliu.Sarcina a fost depistata la 10 saptamani.Controale prenatale lunare, cu evolutie fiziologica. Motivele internarii: Pacienta M.D in varsta de 26 de ani se interneaza cu motificari de sarcina in 36 de saptamani.Fara CUD,Col sters, Nasteri: 0 Internari anterioare in luna VI de

nedilatat,Scurgere de LA ,Circumferinta abdominal 111 cm,IFU 37 cm,Tonus uterin normal Pacienta da nastere unui fat viu, de sex F, cu 3300 g, L-49 cm, fara traumatisme, fara malformatii, scor APGAR 9 iar la 5 minute 10. Delivrenta placentei 15 minute.

23

Nevoia fundamentala Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Diagnostic de ingrijire Alterarea circulatiei manifestata prin tahicardie

Obiective Obtinerea unui ritm cardiatic normal

Interventii proprii

Interventii delegate Evaluare Valorile pulsului ajung la limite normale

-monitorizarea functiilor se administreaza vitale,temperature,TA, medicatie prescrisa -masurarea pulsului la de medic fiecare 4 ore -se linisteste pacienta -se face bilantul hidroelectrolitic al lichidelor - Se observa faciesul, tegumentele - explic pacientei - administrez cauzele durerii medicaia indicat - evaluez caracteristicile de medic: durerii: localizare, intensitate, durat, frecven, factori care cresc intensitatea - asigur un climat de ntelegere empatic i un climat de linite, cldur, umiditate - stimulez pacienta s se exprime asupra

Nevoia de a se Dificultate de Pacienta sa aiba misca si a avea imobilizare o mobilitate o buna postura datorita starii corespunzatoare generale Prevenirea accidentelor ca urmare a imobilizarii prelungite

Pacienta se simte in siguranta, mai confortabil \

24

Nevoia de a elimina

experienei dureroase pe care o triete - utilizez mijloace suplimentare pentru reducerea durerii - determin pacienta s practice o respiraie abdominala 5-10 minute dup administrarea medicaiei (Algocalmin f la indicaia medicului).-informez pacienta asupra evoluiei durerii, a diminurii i toleranei i aciunii medicamentului Efectuez masajul uterin Eliminare Pacienta sa Se verifica prezenta inadecvata prezinte mictiuni globului vezical manifestata spontane Introducerea bazinetului prin ischiurie. cald sub pacienta. Lasa robinetul deschis sa curga apa ( sa fie auzita de pacienta) Introduce mainile pacientei in apa calda.

Efectuarea sondajului vezical , in conditii de asepsie

Pacienta prezinta mictiuni spontane. Diureza in curs de 24 de ore este 1500 ml

25

Nevoia de a Alimentaie bea si a manca inadecvat, deficit Risc de deshidratare

Asigurarea caloriilor necesare organismului Hidratarea corespunztoare Asigurarea bilanului hidric

Se va masura zilnic Alimentaie i greutatea corporala hidratare parental Se vor observa eventualele semne de deshidratare: aspectul pielii si a mucoaselor, puls, T.A Se va servi pacienta cu alimente preferate de ea Cantarire zilnica Se ofera pacientei alimente usor digerabile, preferate de pacienta , in cantitati moderate

Organismul nu a suferit din pdvd. al alimentaiei

26

Cazul nr 2 Nume si prenume: P.R,varsta 34 ani,provine din mediul rural. Antecedente heterocolaterale: mama-HTA Antecedente personale fiziologice si patologice Menarha-13 ani Cilcuri menstruale regulate-28 de zile Ultima menstruatie :20 august Nasteri -0 Avorturi -3 Contraceptive -neaga Greutatea la nastere a nou nascutului 3500 g Diagnostic de internare:Sarcina 38 de saptamani, fat viu, prezentatie pelvina, membrane intacte, bazin eutocic, debut de travaliu. Se interneaza acuzand CUD pentru asistenta la nastere. Interventie chiurgicala principal: operatie de cezariana.Sarcina a depistata la 12 saptamani.Controale prenatale lunare cu evolutie fiziologica. Motivele internarii:Pacienta P. R. in varsta de 34 de ani, se inteneaza in data de 18.05.2011 in clinica de obstetrica cu modificari de sarcina in 38 de saptamani. Contractii uterine la 10 minute.Tonus uterin normal.Col sters.Nu pierde lichid aminiotic sau sange.Orientarea fatului longitudinal.Dilatatie ce permite indexul.Membrane intact.Prezentatie pelvina. Datorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de operatie cezariana. Pacinta da nastere unui fat de sex M, cu 3500 g L-50 cm fara malformatii, fara traumatisme, scor APGAR 9, iar la 5 minute 10. Delivrenta placentei -16 minute.

27

Nevoia fundamentala Nevoia de a fi curat si ingrijit

Diagnostic de ingrijire Deficit de cunostinte privind autoingrijirea

Obiective Pacienta sa fie capabila sa se autoingrijeasca

Interventii proprii Asistenta explica lauzei importanta ingrijirilor igienice pentru prevenirea infectiilor,efectueaza toaleta locala,schimbarea tampoanelor,observa lohiile(miros,aspect,culo are),aspectul plagii operate,controleaza involutia uterina - explic pacientei cauzele durerii - evaluez caracteristicile durerii: localizare, intensitate, durat, frecven, factori care cresc intensitatea - asigur un climat de ntelegere empatic i un climat de linite, cldur, umiditate

Interventii delegate Evaluare Administrarea medicatiei prescrisa de medic. Efectuarea sondajului vezical , in conditii de asepsie Pacienta prezinta mictiuni spontane. Diureza in curs de 24 de ore este 1500 ml Greturile sunt combatute, pacienta nu mai varsa. Pacienta se simte in siguranta, mai confortabil

Nevoia de a se Dificultate de Pacienta sa aiba misca si a avea mobilizare o mobilitate o buna postura datorita starii corespunzatoare generale,a durerii,a sangerarii

Administrez medicatia indicata de medicAlgocalmin

28

Nevoia de a dormi si a se odihni

Alterearea calitatii somnului datorita dificultati in a dormi si a se odihni

Pacienta sa aiba un somn odihnitor,sa nu mai prezinte durere si sa aiba o stare de bine fizic si psihic

Nevoia de a Alimentaie manca si a bea inadecvat, deficit

Pacienta sa aiba un aport nutritional

- stimulez pacienta s se exprime asupra experienei dureroase pe care o triete - utilizez mijloace suplimentare pentru reducerea durerii - determin pacienta s practice o respiraie abdominala 5-10 minute dup administrarea medicaiei - ii explic bolnavei sa evite oboseala,eficienta somnului si a odihneiaerisesc salonul- asigur conditii de microclimat in salon pentru ca bolnava sa se poata odihni- ii recomand activitati recreativeplimbari in are liber insotita la inceput - evaluez limitele persoanei pentru a se alimenta/hidrata i n

La indicatia medicului se administreza anxiolitice usoare

pacienta se poate odihni

-administrez dieta prescrisa de medic

- starea pacientei se amelioreaz

29

Risc de deshidratare

corespunzator

funcie de aceasta voi planifica interveniile: pacienta poate s nghit, tie s se serveasc singur de tacmuri, ia singur cana de lichid dar obosete, - poziionez pacienta ntr-o poziie comod pentru alimentaia pasiv - sftuiesc pacienta s mnnce ncet cu nghiituri mici bine mestecate (pentru a-i uura stomacului efortul de digestie mecanic) Atentionez lauza sa nu consume bauturi alcoolice, excitante,sa nu consume alimente flatulente.

30

Cazul nr.3 Numele i prenumele: S.C.,varsta 39 ani. Adresa : urban Antecedente heterocolatrale: neaga Antecedente personale fiziologice si patologice: cicluri menstruale neregulate, Avorturi o, Contraceptive orale Greutatea la nastere a nou nascutului :3000g Diagnostic de internare: Sarcina 38 saptamani, fat viu, membrane rupte, debut de travaliu, bazin eutocic.Se interneaza acuzand CUD pt asistenta la nastere Motivele internarii: Pacienta S C in varsta de 39 de ani, se interneaza , in clinica de obstetrica cu modificari induse de sarcina in 38 de saptamani. Circumferinta obdominala : 103 cm, IFU :32 cm, Contractii uterine : la 7 minute, Tonus uterin normal, Col sters, clar, Prezentatie pelvina. Pacienta da nastere unui fat de sex F, cu 3000 g, L=55cm, fara malformatii, fara traumatisme, scor APGAR -8 , iar la 5 minute 10. Delivrenta placentei -20 min Membrane rupte,Lichid amniotic menarha la 11 ani, Nasteri -o

ultima menstruatie 15 august,

31

Nevoia fundamentala Nevoia de a elimina

Diagnostic de ingrijire Eliminare inadecvata manifestata prin ischiurie Alterarea eliminarii , cu alterarea integritatii tegumentelor

Obiective

Interventii proprii

Interventii delegate Evaluare Administrarea medicatiei prescrisa de medic. Efectuarea sondajului vezical , in conditii de asepsie Pacienta prezinta mictiuni spontane. Diureza in curs de 24 de ore este 1500 ml Greturile sunt combatute, pacienta nu mai varsa.

Pacienta sa Se verifica prezenta prezinte mictiuni globului vezical spontane Introducerea bazinetului cald sub pacienta. Combaterea Lasa robinetul deschis sa greturilor si curga apa ( sa fie auzita varsaturilor de pacienta) Introduce mainile pacientei in apa calda. Pacienta este ajutata in timpul varsaturilor Pacienta este asezata in decubit dorsal cu capul intr-o parte aproape de marginea patului. Pastrarea produsului eliminat - explic pacientei cauzele durerii - evaluez caracteristicile durerii: localizare, intensitate, durat, frecven, factori care

Nevoia de a se Dificultate de Pacienta sa aiba misca si a avea imobilizare o mobilitate o buna postura datorita starii corespunzatoare generale,a plagii postoperatorii

Administrez medicatia indicata de medicAlgocalmin

Pacienta se simte in siguranta, mai confortabil \

32

Nevoia de a dormi si a se odihni

Alterearea calitatii somnului datorita dificultati in a dormi si a se odihni

Pacienta sa aiba un somn odihnitor,sa nu mai prezinte durere si sa aiba o stare de bine fizic si psihic

cresc intensitatea - asigur un climat de ntelegere empatic i un climat de linite, cldur, umiditate - stimulez pacienta s se exprime asupra experienei dureroase pe care o triete - utilizez mijloace suplimentare pentru reducerea durerii - determin pacienta s practice o respiraie abdominala 5-10 minute dup administrarea medicaiei - ii explic bolnavei sa evite oboseala,eficienta somnului si a odihneiaerisesc salonul- asigur conditii de microclimat in salon pentru ca bolnava sa se poata odihni- ii recomand activitati recreative-

La indicatia medicului se administreza anxiolitice usoare

pacienta se poate odihni

33

Nevoia de a Alimentaie manca si a bea inadecvat, deficit Risc de deshidratare

Pacienta sa aiba un aport nutritional corespunzator

plimbari in are liber insotita la inceput - evaluez limitele -administrez dieta persoanei pentru a se prescrisa de medic (hipercaloric) alimenta/hidrata i n funcie de aceasta voi planifica interveniile: pacienta poate s nghit, tie s se serveasc singur de tacmuri, ia singur cana de lichid dar obosete, efort ce o determin s renune la micare/butur - poziionez pacienta ntr-o poziie comod pentru alimentaia pasiv - sftuiesc pacienta s mnnce ncet cu nghiituri mici bine mestecate (pentru a-i uura stomacului efortul de digestie mecanic)

- starea pacientei se amelioreaz

34

CONCLUZII

Lauzia este perioada dupa nastere in care organismul matern revine la starea premergatoare sarcinii.Ea incepe imediat dupa perioada a IV-a si

dureaza 6-8 saptamani.Practic ,lauzia se termina cand organismul matern isi reia ciclicitatea menstruala si ovulatorie.La femeile care alapteaza ,

prima menstruatie poate sa apara dupa 6 luni, dar este posibila ovulatia si insalarea unei noi sarcini Modificarile morfologice dupa nastere sunt dominante de fenomenul de regresie ce apar in toate sectoarele ce au

suferit in timpul sarcini, cu exceptia sanilor, care isi continua fenomenele productive din timpul sarcinii. Lauzia este impartita in trei perioade: imediata (primele 24 de ore) ,propriu-zisa (7-12 zile) si tardiva (6 saptamani). Lauzia imediata se caracterizeaza prin manifestari determinate de efortul fizic si de modificarile metabolice impuse de travaliu: oboseala, somnolenta, bradicardie, poliurie, transpiratii profuse, hiperternie usoara si frison fiziologic Lauzia propriu zisa este caracterizata de fenomenele involuntive lente ale organismului matern pentru a reveni la starea pregestationala

35

BIBLIOGRAFIE

1. Obstetrica fiziologica si patologica Profesor universitar DR Petrache Vartej 2.Obstetrica normala- Conf .DR .Dan Pascut 3.Obstetrica ginecologica- Profesor Universitar Dr Stefan Ioan Chiovschi 4.Ghid de nursing Lucretia Titirca 5.Urgente medico chirurgicale sinteze pentru asisatentii medicaliLucretia Titirca 6.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicaliLucretia Titirca.

36