CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………pag4
CAPITOLUL I -Noţiuni de anatomie a aparatului genital feminine.pag5
CAPITOLUL II Lauzia fiziologica………………………………...pag9
• Diagnostic clinic………….………………………………….pag9
• Mecanismul nasterii…............................................................pag9
• Conduita in cursul travaliului………………………………..pag10
• Lauzia postpartum…………………………………………..pag14
CAPITOLUL III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientelor cu lauzie
fiziologica……………………………………………………..pag18
CAPITOLUL IV-Prezentarea cazurilor
• Cazul I……….......................................................................pag24
• Cazul II……...........................................................................pag28
• Cazul III ……......................................................................pag32
CONCLUZII…………................................................................. .....pag36
BIBLIOGRAFIE................................................................................pag37

CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITAL FEMININ

Organele genitale ale femeii sunt:

• Ovarele ,care produc celule sexuale feminine (ovulele) ;
• Trompele uterine,unde se produce fertilizarea si care transporta oul fertilizat
pentru a se implanta in mucoasa uterine;
• Uterul,organ principal al gestatiei in care se dezvolta fatul pana la nastere;
• Vaginul prin care fatul este expulzat la nastere si cu rol de copulatie.Vulva
care include organele genitale externe formate din: muntele
pubelui,formatiunile labiale, vestibulul vaginei, clitorisul si bulbii
vestibulului vaginal .
Uterul este un organ fibromuscular,in forma de para,situate intre vezica
urinara si rect.La nulipare masoara 7-8 cm in lungime si 5-7 cm in latime si 3 cm
in grosime.Uterul are 3 portiuni:corp(cele 2/3 superioare)col (1/3 inferioara) si istm
(zona de usoara constrictie la jonctiunea dintre corp si col.
Corpul uterin variaza ca marime si forma in functie de statusul hormonal si
de numarul nasterilor.El prezinta: fundul uterin (portiunea superioara) coarnele (se
continua cu tubele uterine) fata anteroinferioara (vezicala) fata posterosuperioara
(intestinala) si doua margini.
Colul uterin perforeaza peretele anterior al vaginei si este divizat intr-o
portiune supravaginala si unu vaginala.La nou nascuta, corpul uterin si cervixul au
aceleasi dimensiuni, pentru ca la femeia adulta, dimensiunile corpului sa devina de
2-3 ori mai mari.
Cavitatea cervicala sau canalul cervical are forma fusiforma si comunica cu
cea a corpului uterin prin ostiul intern, iar cu cea a vaginului prin ostiul extern, de
forma circulara la nulipare.Dupa nastere , portiunea vaginala a cervixului se
largeste, iar ostilul extern apare ca si o fanta transversala cu doua buze,una
posterioara si alta anterioara.In timpul sarcini, uterul creste in dimensiuni odata cu
dezvoltarea embrionului si apoi a fatului , iar in trimestrul III ismul uterin devine
segment inferior, iar corpul uterin, segment superior.
Pozitia uterului este de anteflexie (axul lung al corpului uterin formeaza cu
axul lung al cervixului un unghi de aproximativ 170grade) si anteversie (axul lung
al corpului uterin formeaza cu axul lung al vaginei un unghi de 90 de grade), dar
exista variatii de pozitie, in functie de starea de plenitudine a vezicii urinare, de
varsta, patologia genitala etc.

Trompele uterine (ale lui Falliopio) au rol in transportul celulelor sexuale

(ovucit ,spermii) fertilizarea ovucitului si transportul oului spre cavitatea uterina
pentru ovoimplantatie.Diversi factori , mai ales inflamatori ,pot stopa migratia
tubara a oului ducand la sarcina ectopica tubara..
Ovarele Sunt formatiuni ovalare de de 3 cm lungime, 1,5 cm latime si 1 cm
grosime si au o suprafata neteda inainte de pubertate , apoi reliafata din cauza
ovulatiilor repetate.Ovarele ovulele si au rol de glande endocrine,prin secretia de
hormone sexuali (estrogeni ,progesterone,androgeni) Ovarele sunt situate in
apropierea peretilor laterali ai pelvisului, in fosele ovariene.In urma nasterilor
repetate se deplaseaza in jos si inapoi ,spre fundul pelvisului.
Vaginul Este un organ musculomembranos ce formeaza portiunea inferioara
a tractului genital feminin si a canalului de nastere.Vaginul este situat posterior de
vezica urinara si anterior de rect si perforeaza diafragmul pelvin si urogenital.
Perineul Reprezinta ansamblul partilor moi care inchid inferior cavitatea
pelvina.
Vulva Situata in triunghiul urogenital este formata din formatiunile labiale
(labile mari si labile mici), vestibului vaginei, clitorisul bulbi vestibulului si
glandele vestibulare mari.
Orificiul uretral Este situate in triunghiul perineal urogenital, anterior de
orificiu vaginal si cu 2-3 cm sub clitoris.
Muschii perineului Sunt situati in trei planuri astfel:
• In plan profound: ridicatorii anali si coccigenii
• In plan mijlociu :transvers profound si sphincter extern al uretrei
• In plan superficial :ischiocavernos,bulbocavernos si striat extern al anusului
Canalul de nastere (osos si moale) este al doilea obstacol in calea nasterii
fatului , primul fiind colul uterin, iar ultimul perineul.Travensarea fatului prin
canalul de nastere necesita o concordanta intre dimensiunile canalului osos si cele
ale fatului.Canalul moale,fiind extensibil , pune rar probleme la nastere.
Sanii reprezinta glande specializate ale pielii cu rol de secretia laptelui.Baza
sanului de intinde de la coasta a 2-a pana la coasta a 6-a si de la marginea laterala a
sternului pana la linia medioaxilara.
 CAPITOLUL II

NASTEREA

Naşterea este un proces fiziologic de expulsie a fătului din uter după ce

acesta a atins un anumit grad de capacităţi vitale. Naşterea la termen include

perioada între 38-42 de săptămâni.

Naşterea până la 37 de săptămâni este prematură, iar după 42 de săptămâni

de gestaţie este întârziată. întreruperea spontană a sarcinii până la 22 de săptămâni

gestaţionale se numeşte avort spontan tardiv (există şi avort artificial).

Procesul naşterii este caracterizat prin contracţii uterine, ritmicitatea cărora

progresează concomitent cu creşterea duratei lor şi creşterea tonusului uterin.

Nasterea unui copil este un proces natural. Vom urmari diferitele stadii ale nasterii,
de la primele simptome ale acesteia, pana la sosirea copilului pe lume.

Dupa noua luni de la conceptie, dezvoltarea copilului ajunge la faza in care acesta
poate supravietui in afara uterului. Nu se stie exact care este factorul ce
declanseaza procesul nasterii, dar in mod cert acesta este legat de faza de
maturitate pe care o atinge fatul.

Pregatirile pentru sarcina incep in cursul ultimilor saptamani de sarcina. Hormonii

din sangele mamei inmoaie muschii si ligamentele organelor solicitate la nastere,
facand astfel posibila dilatarea in timpul nasterii. Copilul se pregateste si el pentru
acest eveniment, folosindu-se de hormoni speciali, denumiti corticosteroizi,
produsi de glandele suprarenale.

Corticosteroizii pregatesc plamanii copilului, determinand organismul sa produca o

substanta care impiedica deteriorarea alveolelor pulmonare fragile; copii nascuti
prematur, inainte ca aceasta substanta sa se formeze, nu pot respira singuri mult
timp dupa ce se nasc. De asemenea, corticosteroizii provoaca depozitarea unor
mari cantitati de carbohidrat glicogen, in diferite regiuni ale corpului. O parte este
depozitat in muschii inimii, ajutand mai tarziu inima sa bata, cand cantitatea de
oxigen este diminuata in timpul nasterii.

Fatul gata pentru nastere

Pozitia fatului in uter reprezinta un semn ca acesta este gata pentru nastere. In
primele stadii ale dezvoltarii sale, copilul se misca liber in interiorul uterului, insa
in ultimele saptamani acesta nu se mai poate misca, deoarece uterul inceteaza sa
mai creasca. In aceasta faza, copilul se fixeaza de obicei in pozitia de nastere, cu
capul in jos, indreptat spre cervix. Apoi, in ultima luna, copilul “cade” in cavitatea
pelviana a mamei. Acest lucru este cunoscut sub numele de angajare a capului.

Copilul incepe acum sa intinda peretii uterului. Acest lucru irita muschii uterini ai
mamei; in acest timp coborarea copilului in pelvis stimuleaza hipofiza mamei sa
produca contractia hormonul oxitocina, care provoaca contractia muschilor
uterului. In acest stadiu, mama are contractii de tip Braxton-Hicks. Acestea au loc
la diferite intervale de timp si, desi sunt uneori destul de puternice, nu sunt
dureroase. Spre deosebire de adevaratele contractii, cele de tip Braxton-Hicks
cedeaza rapid.

Prima faza a nasterii

Procesul nasterii cuprinde trei etape. In prima etapa, cele mai multe eforturi sunt
depuse in deschiderea, sau a dilatarii gatului uterului, sau a cervixului, care, de la
complet inchis, ajunge sa se deschida aproximativ 10 cm. In acest timp, copilul se
sprijina cu capul pe piept si se deplaseaza mai adanc in cavitatea pelviana.

Simptomele ca nasterea va avea loc in curand atunci cand femeia gravida incepe sa
aiba contractii persistente care cresc in durata, frecventa si intensitate. Largirea
uterului joaca un rol in declansarea contractiilor, la fel ca producerea de oxitocina.
Muschii uterului devin din ce in ce mai sensibili la acest hormon, iar contractiile
pot fi stimulate atunci cand cantitatea de oxitocina din sange atinge un nivel critic.
Uneori medicii folosesc oxitocina sintetica pentru a declansa travaliul.

Prima etapa a travaliului este a travaliului este cea mai lunga si poate dura multe
ore. Aceasta etapa ia sfarsit odata cu “ruperea apei”, care are loc in momentul in
care membranele ce inconjoara copilul se rup, eliberand lichidul amniotic. Totusi,
acest lucru se poate intampla mai devreme, iar in unele cazuri, cand sarcina este
suprapurtata, travaliul poate fi declansat prin ruperea membranelor pe cale
artificiala.

Etapa a doua si a treia

A doua etapa a nasterii este cea in timpul careia are loc nasterea propriu-zisa. In
general, aceasta dureaza aproximativ o ora, rar depasind doua ore. Acum, cand
cervixul este complet dilatat, datorita contractiilor puternice si regulate, partea
superioara a uterului (fundus) incepe sa se contracte. Aceste contractii sunt
stimulate de oxitocina eliberata de hipofiza mamei si imping copilul prin canalul
nasterii, format din uter, cervix dilatat si vagin. Mama poate contribui si ea la acest
proces, impingand de fiecare data cand are loc o contractie.

A treia si ultima etapa a nasterii consta in eliminarea placentei si a membranelor

care inconjurau copilul in uter. Placenta se separa de uter, curand dupa nasterea
copilului, cand acesta nu mai are nevoie de oxigen de la mama sa. Placenta este de
obicei expulzata cu ajutorul contractiilor uterului, dupa aproximativ 20 minute de
la nastere. Uneori, asistenta poate usura acest proces, apasand abdomenul mamei in
timpul contractiilor.
La nastere, copilul nu este prea placut la vedere. Este acoperit cu o substanta
vascoasa alba denumita vernix, iar pielea sa pare vinetie. Insa, la cateva minute
dupa ce respira prima data, pielea sa capata culoarea roz.

Primul suflu nu este usor, deoarece exista de obicei o cantitate de lichid ramasa in
plamani, iar fiecare din milioanele de alveole fragile trebuie umflate. S-a constatat
ca prima respiratie necesita de cinci ori mai mult efort decat respiratia ulterioara.
Medicii si asistentele folosesc diverse metode pentru a stimula respiratia copilului,
dar in majoritatea cazurilor acest lucru nu este necesar. Lipsa de oxigen si aerul
rece din afara uterului declanseaza de obicei primul suflu.

    2.1 DIAGNOSTICUL CLINIC POZITIV - se bazeaza pe elemente furnizate

de prezenta uterului gravid si a fatului în cavitatea uterina, fiind în marea
majoritate a cazurilor diagnostic de certitudine.   Interogatoriul precizeaza o
amenoree de peste 28 de saptamâni, marirea progresiva de volum a abdomenului,
prezenta miscarilor fetale.   La inspectia sânilor se constata: pigmentarea areolei
primare, schita de areola secundara, tuberculii Montgomery, retea venoasa Haller
evidenta.
2.2 MECANISMUL NASTERII
Nasterea se desfasoara de-a lungul unor fenomene succesive numite ,,perioade'' sau
,,fazele'' nasterii. Travaliul normal pentru primipare este de 8-10 ore, iar la
multipare este de 6-8 ore. Travaliul propriu-zis este precedat de un pretravaliu ce
prezinta urmatoarele simptome:  contractii uterine dureroase, neregulate, mai ales
noaptea;scade presiunea în etajul abdominal superior si creste în pelvis; eliminarea,
uneori, a dopului gelatinos patat de sânge;  colul moale se scurteaza si devine
permeabil la deget;

 Travaliul propriu-zis începe odata cu aparitia contractiilor uterine dureroase, ce

modifica colul. Semnele clinice ce anunta începutul nasterii sunt:contractiile
uterine sistematizate, cu caracter progresiv si cu modificari ale colului
uterin;    eliminarea dopului gelatinos; bombarea membranelor ce solicita orificiu
uterin;

Cuprinde 3 perioade:
• Perioada de dilatatie, caracterizata prin contractii uterine dureroase la
interval de 10-15 min.Femeia poate deveni agitata.
• Perioada de expulzie a fatului incepe dupa dilatatia complete si ruperea
membranelor.Contractiile se succed la 1-2 minute,durata se prelungeste la 60-90
secunde, durerile devin din ce in ce mai puternice. Dureaza de la 30 minte la 1-1/2
ore la primipare si 15-30 minute la multipare.Apare senzatia de screamat datorita
compresiunii rectului.
• Perioada de delivrenta, urmeaza la 15-20 minute dupa expulzia
fatului ,consta in dezlipirea si eliminarea placentei si membranelor.Se produce in
trei timpi ,dezlipirea placentei,coborarea ei in vagin si expulzia.
Simptome:Stare de agitatie.Contractii uterine dureroase cu o frecventa si
intensitate crescanda.Modificari la nivelul colului (scurtare,stergere,dilatare)
ajungand la dilatatie complecta 10-11 cm.Formarea pungii apelor,ruperea
membranelor.Aparitia senzatiei de screamat.Bataile cordului fetal prezente.
2.3CONDUITA ÎN CURSUL TRAVALIULUI NORMAL

PERIOADA DE DILATAŢIE

În sala de nastere se urmareste evolutia travaliului dupa:   situatia dilatatiei colului

uterin;  evolutia prezentatiei; aspectul lichidului amniotic;dinamica uterina; 
bataile cordului fetal;

Totul se consemneaza în foaia speciala de evolutie a travaliului

(partograma).

PERIOADA DE EXPULZIE Începe când prezentatia apare la vulva. La aparitia

primelor contractii expulzive, parturienta se transporta la sala de expulzie,
asezându-se pe masa ginecologica. In expulzie se urmaresc: dinamica uterina,
progresiunea dilatatiei, starea fatului (BCF-urile).

Se face toaleta vulvoperineala si se pregateste câmpul operator, printr-o

dezinfectie larga suprapubiana, vulvoperineala, si a fetei posterointerioare a
coapselor, prin badijonare cu alcool iodat, septozol.

  Se izoleaza zona vulvo-perineala, cu câmpuri si ciorapi sterili. Se dezinfecteaza

mâinile si medicul se imbraca steril cu halat, masca si manusi.

  Se explica gravidei modul de coordonare a efortului expulziv, folosirea presei

abdominale, relaxarea între contractii. La aparitia contractiei uterine, parturienta
va inspira profund de 2-3 ori, urmand un efort expulziv de 15-30 secunde. Va
repeta aceasta de 2-3 ori în cursul fiecarei contractii. în pauzele dintre contractii i
se va administra oxigen. Expulzia va fi moderata, pentru a se cruta integritatea
tesuturilor moi. Craniul apare lent la orificiul vulvar, degajandu-se usor, dupa
prealabila infiltrare cu novocaina 1% (60-80 ml) a perineului. Daca este indicata
epiziotomia, se decoroneaza craniul de perineu.

La aparitia fetei, aspiram sau stergem secretiile bucofaringiene, pentru a

preveni aspiratia lor. Ne asiguram daca nu exista o circulara de cordon
pericervical, iar daca exista se sectioneaza rapid între doua pense, sau daca este
larga, se da peste cap. Palmele se fixeaza pe temporoparietalele craniului fetal si
se face rotatia externa a craniului catre partea în care a fost occipitul. Tragem în
jos, degajând umarul anterior apoi în sus si înainte, degajând umarul posterior.

Dupa extragerea umerilor, trunchiul si membrele se degajeaza usor. Se

aseaza fatul pe masa pregatita special în imediata apropiere; se acorda primele
ingrijiri fatului, dezobstruând cu o sonda Nelaton caile respiratorii superioare. Se
pune si se ligatureaza cordonul ombilical, cu un fir de nylon sau de matase, care
trebuie sa fie mai groasa pentru a nu taia cordonul ombilical, se leaga la 1,5 cm de
insertia pe peretele abdominal. Se face un nod dublu sau mai bine un nod cu o
ansa deasupra, facând un fel de capison. Suprafata sectionata a cordonului se
sterge si se tamponeaza cu o solutie antiseptica (alcool iodat, septozol), apoi se
observa daca mai sângereaza. Cordonul mai gros se leaga mai sus, astfel ca, în caz
de sectionare, sa putem face a doua ligatura. Se panseaza cu o compresa sterila
suprafata de sectiune a cordonului ombilical, iar deasupra punem un pansament
steril uscat peste care tragem o fasa. Controlam daca nou-nascutul nu prezinta
malformatii. Se precizeaza starea nou-nascutului prin indicile APGAR. Se face
profilaxia oftalmiei gonococice, iar la fetite si a vulvitei, cu 2-3 picaturi de nitrat
de argint solutie 1%. Se cântareste nou-nascutul se arata mamei, dupa care se
trimite în sectia de pediatrie.

CONDUITA ÎN DELIVRENŢA PLACENTEI (PERIOADA A III A)

Dupa nasterea fatului, cordonul ombilical sectionat, prins în pensa Kocher

se pune pe un câmp steril pe abdomenul mamei. Se asteapta dezlipirea
placentei 15-20 minute.

Expulzia placentei poate fi normala (fiziologica) sau anormala (patologica),

când apar complicatii. Expulzia normala a placentei se face în trei timpi:
dezlipirea placentei, alunecarea placentei, expulzia placentei din vagin.

Expulzia placentei din vagin poate fi: - spontana – cu decolarea si expulzia

spontana a placentei si a anexelor sale, în afara cailor genitale (membranele se pot
rupe prin greutatea placentei putând fi retinute în uter).

-naturala – cu decolare si expulzie spontana pâna în regiunea

cervicovaginala, de unde nu se dezlipeste, apare hemoragia impunându-se o
interventie activa de decolare si extractie manuala a placentei;naturala
dirijata prin administrare de ocitocice care decoleaza rapid placenta;

Daca nu apare sângerarea, expulzia placentei poate fi asteptata 45 minute -

1ora. Placenta eliminata se examineaza cu atentie. Ne intereseaza forma, culoarea,
integritatea lobilor si a membranelor, prezenta infarctelor, locul de insertie a
cordonului ombilical.

Placenta dezlipita, datorita contractiilor uterine coboara în segmentul

inferior. Se verifica dezlipirea placentei apasând podul palmei deasupra simfizei.
Când cordonul ombilical nu se ridica odata cu uterul, placenta este dezlipita. Se
tractioneaza usor pe capatul prins în pensa, aducându-se placenta la vulva. Se
trage în sus si se elimina la exterior. Placenta se primeste între palme si printr-o
miscare de rasucire extragem si membranele în totalitate.

Daca gravida pierde sânge sau dezlipirea nu se face dupa 40-50 minute,
se face extractie manuala de placenta.

CONDUITA ÎN PERIOADA DE CONSOLIDARE A HEMOSTAZEI

(PERIOADA A IVA)

Se urmareste integritatea colului, vaginului, perineului. Se observa

daca s-a contractat uterul. Se face toaleta externa a lauzei. Se pune pansament
vulvar steril si se tine lauza în sala 2-4 ore, fiind atent supravegheat. Când cauza
pierderilor de sânge este atonia uterina se administreaza ocitocice.Daca hemoragia
nu înceteaza ne gândim la eventuale resturi în uter sau solutii de continuitate
nesaturate

Aşadar, la momentul declanşării naşterii se constată creşterea excitabilităţii

uterului, precum şi amplificarea excitanţilor mecanici şi chimici ai receptorilor
uterini. în plus, menţionăm multitudinea cauzelor ce determină excitabilitatea şi
provoacă activitatea contractilă a uterului.
în acel moment când excitabilitatea uterului şi gradul de excitaţie ating o
anumită limită, debutează contracţiile uterine. Dintre varietatea cauzelor ce
determină declanşarea naşterii, rolul principal le revine actelor reflectorii.
Contracţiile uterine spontane sunt constatate în decursul întregii perioade de
sarcină,
însă pentru apariţia travaliului şi evoluţia normală a acestuia un rol deosebit are
gradul de pregătire al organismului feminin pentru naştere, maturitatea colului
uterin, excitabilitatea uterului faţă de acţiunea substanţelor contractile.

2.4 LĂUZIA POSTPARTUM

Lauzia este perioada dupa nastere in care organismul matern revine la starea
premergatoare sarcinii.Ea incepe imediat dupa perioada a IV-a si dureaza 6-8
saptamani.Practic ,lauzia se termina cand organismul matern isi reia ciclicitatea
menstruala si ovulatorie.La femeile care alapteaza , prima menstruatie poate sa
apara dupa 6 luni, dar este posibila ovulatia si insalarea unei noi sarcini.
Modificarile morfologice dupa nastere sunt dominante de fenomenul de
regresie ce apar in toate sectoarele ce au suferit in timpul sarcini, cu exceptia
sanilor, care isi continua fenomenele productive din timpul sarcinii.
Lauzia este impartita in trei perioade: imediata (primele 24 de ore) ,propriu-
zisa (7-12 zile) si tardiva (6 saptamani).
Lauzia imediata se caracterizeaza prin manifestari determinate de efortul fizic
si de modificarile metabolice impuse de travaliu: oboseala, somnolenta,
bradicardie, poliurie, transpiratii profuse, hiperternie usoara si frison fiziologic.In
aceasta etapa sunt posibile:
• Sangerari tardive
• Complicatii alea preeclampsiei (eclampsii, hematoame vaginale)
• Retentie de urina prin traumatism utero-vezical
Lauzia propriu zisa este caracterizata de fenomenele involutive rapide ale
uterului, care la sfarsitu perioadei devine organ pelvin.In aceasta perioada pot
apare:
• Ascensiuni termince (instalarea lactatiei , infectii puerperale)
• Revenirea la normal a diurezei si tranzitului intestinal
• Colici uterine (dureri lombo-abdominale) la multipare
• Accidente tromboembolice
Lauzia propriu zisa este caracterizata de fenomenele involuntive lente ale
organismului matern pentru a reveni la starea pregestationala.
Modificarile organelor genitale: Modificarile involuntive ale lauzei predomina in
sfera genitala
Uterul :Dupa expulzia placentei uterul se retracta, fundul uterin gasindu-se la
nivelul ombilicului.Inaltimea fundului uterin scade cu 1-1,5 cm/zi , astfel ca in 10
zile devine organ pelvin.Uterul cantareste 1.000g dupa nastere,500g dupa 7 zile si
sub 100g la sfarsitul lauziei.De obicei uterul isi pastreaza pozitia de anteflexie si
anterversie, dar pot apare modificari de pozitie mai ales la multipare.Regenerarea
endometrului are loc dupa 45 de zile de la nastere.
In ziua a 20-a postpartum poate apare o mica sangerare denumita “mica
menstruatie”, iar dupa 6 saptamani, femeia care nu alapteaza reintra in bioritmul
menstrual.
Colul uterin: isi revine la normal mai rapid decat corpul uterin.Colul, larg deschis
in prima zi de lauzie , isi micsoreaza repede volumul prin reducerea edemului si
disparitia vascularizatiei.Orificiul intern permite patrunderea a 2 degete dupa 2-3
zile , iar dupa 10-5 zile este inchis si secreta mucus.Orificiul extern isi revine la
normal la sfarsitul lauziei si ia forma unei fante transversale.
Ovarele :Femeile care alapteaza sunt amenoreice, dar s-a demonstrate ca ovulatia
apare dupa 27 de zile de la nastere.Durata medie de aparitie a ovulatiei esre de 70-
75 de zile la femeile care nu alapteaza si de 190 de zile la cele care
alapteaza.Durata ciclurilor anovulatorii depinde de frecbenta alaptatului la san , de
durata fiecarui supt si de proportia de alimentatie suplimentara.Menstruatia apare
dupa 12 saptamani de la nastere la 70% din femeile ce nu alapteaza.
Modificari generale :Dispare pigmentatia de la nivelul fetei, regiunii mamare si
liniei albe,iar vergeturile se decoloreaza si devin sidefii.Glandele sudoripare au o
secretie crescuta in primele zile postpartum .astfel ca transpiratiile persista
aproximativ 2 saptamani.
Lactatia reprezinta procesul prin care se realizeaza si se mentine secretia lactate si
include urmatoarele etape: mamogeneza, lactogeneza si galactopoieza.Alaptarea la
san are urmatoarele avantaje:
• Maturarea sistemului imunitar la nou-nascut
• Dezvoltarea emotionala si chiar intelectuala a copilului
• Involutia uterine si protectia impotriva cancerului mamar.

Patologia infecţioasă – febra puerperală

Definiţie :
Febra puerperală este definită prin temperatura peste 38°C, apărută în primele
10 zile de lehuzie (exceptând primele 24 de ore) şi care se menţine minim 48
de ore.
În România, unde mortalitatea maternă se menţine încă ridicată în comparaţie
cu ţările UE, moartea prin infecţie puerperală reprezintă a 2-a, a 3-a cauză de
moarte
maternă.
2. Boala tromboembolică în lehuzie.
3. Situaţii particulare:
Depresia postpartum – un sindrom depresiv (cu diferite grade de intensitate)
manifestat prin apatie, astenie, tristeţe, insomnie, plâns facil, sentimente de
vinovăţie
faţă de nou-născut. Există, de asemenea, tendinţa de agravare a unei suferinţe
psihiatrice preexistente.
Hemoragiile uterine în lehuzie (hemoragiile tardive postpartum) pot avea drept
cauză o involuţie anormală a zonei de inserţie a placentei, cu retenţie de resturi
placentare sau un polip placentar.
Prevenirea infecţiei puerperale
Asepsia şi antisepsia
Standard :
• trebuie respectate asepsia şi antisepsia atât la naşterea prin operaţie
cezariană cât şi la naşterea pe cale vaginală;
• lehuza trebuie consiliată cu privire la igiena lactaţiei.
Infecţiile uterine
Se suspectează o infecţie uterină la o lehuză care prezintă :
• febră, frisoane, puls accelerat (90-100-120 bpm)
• dureri abdominale
• uter subinvoluat sensibil /dureros la mobilizare, lohii modificate
 În caz de febră şi lohii modificate se cer:
1. lohiocultura şi antibiograma
2. hemoleucograma completă
3. hemocultura
4. examen ecografic (Examinarea ecografică poate pune în evidenţă un rest
placentar fără a avea însă o sensibilitate deosebită)

Infecţiile sânului
Se suspectează o mastită acută în prezenţa următorului tablou clinic în
postpartum:
• Frison
• febră (peste 38 grade C)
• tahicardie
asociate cu:
• durere locală
7
• modificarea tegumentelor (eritematoase, infiltrate, împăstate, cu ragade
areolo-mamelonare)
• cu sau fără adenopatie axilară
Se indică:
hemolucograma completă atunci când se suspectează o mastita acută la o
lehuză
hemoleucograma arată cel mai adesea leucocitoza
examenul ecografic mamar la o pacienta cu mastită acută, dacă se
suspectează o evoluţie nefavorabilă (abces).
Se suspectează un abces mamar atunci când nu se remite febra după 48-72
ore de terapie cu antibiotice, sau se deceleaza o zonă de fluctuenţa la o lehuză
cu
mastita acută.
Se poate opta la o pacienta cu abces mamar, pentru:
1. Cultura si antibiograma din secreţia lactate
2. RMN, CT – pot furniza informaţii importante, în special în abcesele cu
localizare atipică.
 CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTELOR

CU LAUZIE FIZIOLOGICA
Asistenta medicala preia pacienta nou internata, verifica identitatea,toaleta
personala, tinuta de spital si o repartizeaza în salon, dupa informarea prealabila
asupra structurii sectiei si drepturile ce îi revin ca pacienta , perzinta medicului
pacienta pentru examinare si da informatii asupra starii si simptomelor
manifestate de aceasta, rezultatul monitorizarii, tratamentul si ingrijirile
acordate conform indicatiilor din foaia de observatie,identifica problemele de
ingrijire a pacientei, monitorizeaza functiile vitale, stabileste prioritatiile pentru
planul de ingrijire, evalueaza rezultatele otinute pe care le inregistreza in
dosarul de ingrijiri,  pregateste pacienta pentru tehnicii specifice, pentru
investigatii speciale sau chirurgicale,   administreza medicatia prescrisa de
medic, recolteaza produse biologice pentru examen de laborator,    pregateste
materialul si instrumentarul în vederea sterilizarii,   pregateste echipamentul,
instrumentarul si materialele sterile necesare interventiei, Supravegheaza
bataile cordului fetal la intervale de 30 minute la inceput, apoi la 15
minute,urmareste succesiunea contractiilor uterine,durata.Consemneaza, la
indicatia medicului ,modificarea colului, starea membranelor in foaia anexa
obstetricalSemnaleaza aparitia unor fenomene ( tulburari de dinamica, suferinta
fetala) ,realizeaza corectarea medicamentoasa conform prescriptiei
medicale.Supravegheaza starea gravidei prin masurarea pulsului, tensiunii
arteriale, temperaturii, urmareste comportamentul.Urmareste aspectul
lichidului amniotic, raporteaza asupra modificarilorPregateste materialele
necesare pentru asistenta la nastere: campuri sterile, manusi sterile, material de
dezinfectie,pense,foarfeci sterile,ata pentru cordonul ombilical, materiale
pentru ingrijirea nou-nascutului, material pentru prevenirea oftalmei
gonococice, medicamente pentru degajarea travaliului etc.Colaboreaza
permanent cu gravid, sfatuind-o cum sa respire si sa-si prelungeasca voluntar
contractileSupravegheaza perineul in timpul expulziei ,anunta medical pentru
perinectomie sau epiziotomie in cazul in care opune rezistentaAsista expulzia
respectand timpiiDezobstureaza caile respiratorii ale nou-
nascutului ,sectioneaza si ligatureaza cordonul ombilicalObserva si semen de
dezlipire a placentei :pierderi mici de sange ,contractii uterine slabe, coborarea
fundului uterin sub ombilic si a cordonului restant, uter dur contractat,apasarea
 desupra simfizei pubiene nu determina ridicarea cordonului restant.Prinde
placenta cu palmele facute caus,rasuceste membranele pentru evitarea rupeii si
ramanerii acestora in cavitate.Verifica integritatea placentei pe ambele
fete,acordand atentie deosebita cotiledoanelor aberanteVerifica integritatea
tesuturilor moi materne (col,perineu) colaboreaza cu medical in vederea
suturarii.  Efectueaza in scris si verbal preluarea-predarea fiecarei paciente si a
activitatii desfasurate în timpul serviciului, în cadrul raportului de tura,respecta
reglementarile privind prevenirea, controlul si combaterea infectiilor
nosocomiale, a conditiilor igienico-sanitare, a circuitelor sanitare, organizeaza
si desfasoara programe de educatie pentru sanatate,   participa si/sau initiaza
activitatii de cercetare în domeniul medical si al îngrijirilor pentru sanatate

  In timpul travaliului asistenta medicala sta lânga gravida asigurându-i confortul
psihoafectiv, oferindu-i siguranta; urmareste TA, T, CUD, BCF-urile si în general
evolutia travaliului;   executa examenul general sumar si obstetrical în lipsa
medicului (exceptând tuseul vaginal ); urmareste cu precizie dinamica uterina,
notând ritmul, durata si intensitate CUD. între contractii asculta BCF-
urile; semnaleaza imediat medicului anomaliile de dinamica uterina sau
modificarile BCF-urilor;

  In perioada de expulzie când partea prezentatiei începe sa întinda perineul, asez

gravida pe masa ginecologica;  pregateste câmpul operator dupa ce face o
dezinfectie larga suprapubiana, vulvoperineala si a fetelor posterointerne ale
coapsei, cu solutie de alcool iodat;  aseaza câmpurile sterile, izolând regiunea
vulvoperineala;explica gravidei modul de executiei a efortului sustinut; ajuta pe
medic la nasterea pe care o asista;  daca i se va incredinta sa asiste o nastere, va
respecta întocmai regulile de asepsie, astfel: isi spala mâinile cu trei perii sterile, cu
apa sterila si sapun timp de cinci minute pentru fiecare perie; prima perie folosind-
o pâna la doua laturi de degete de plica cotului, a doua perie pâna la jumatatea
antebratului, iar cu a treia perie va spala numai mâna. Va avea grija ca sa nu atinga
obiectele din jur (nesterile), si ca apa de pe mâini sa se scurga spre cot si nu
invers.   dupa aceasta mâinile se freaca cu o solutie diluata de alcool iodat, septozol
si alcool de 70 grade.  îmbraca bluza si masca sterila;
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN DELIVRENŢA PLACENTEI

   In momentul când asteapta dezlipirea placentei, supravegheaza atent parturienta

urmarind starea generala, cantitatea de sânge pierdut (maxim 300 ml), fiind
pregatita pentru o extractie manuala a placentei;  verifica daca uterul este bine
contractat;   verifica daca sa dezlipit placenta, prin apasare cu mâna deasupra
simfizei pubiene (manevra KUSTNER);   extractia placentei se face numai dupa ce
avem certitudinea decolarii placentei (prin tractiune usoara);

 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN CONSOLIDAREA HEMOSTAZEI

Urmareste integritatea colului, vaginului, perineului;se face toaleta externa a

lauzei;  pune pansament vulvar steril si tine lauza 2-4 ore în sala;administreaza
ocitocice daca gravida are atonie uterina si prezinta hemoragie;  in cazul unei
hemoragii prezente, se anunta medicul imediat;

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN LAUZIA IMEDIATĂ

Simptomele aparute in lauzia imediata (primele 2 ore) sunt: oboseala, tendinta de
somn, uneori frison, puls rar, bradicardic uter dur ,glob de siguranta la nivelul
ombilicului, sangerare moderata.
Interventiile asistentei:
• Efectueaza masaj uterin transabdominal pentru favorizarea retractiei si
formarii globului de siguranta
• Controleaza sangerarea, anuntand medicalul in cazul in care este crescuta, nu
apare globul de siguranta.
• Supravegheza faciesul si comportamentul lauzei
• Antreneaza lauza in discutii pentru a nu adormi.Lauza trebuie sa colaboreze
sis a inteleaga ca somnul produce relaxarea musculaturii uterine si sa favorizeze
hemoragia
• Administreaza ceai,limonada
• Controleaza functiile vitale ,depisteaza semnele socului hipovolemic
• Transporta lauza in salon.In timpul transportului trebuie mentinuta lenjeria
de corp iar transportul se face obligatoriu cu caruciorul.
Simpotome: scurgerea lohiilor, involutia uterine, aparitia secretiei lactate,
revenirea la normal a pulsului, tensiunii arteriale (usor cresuta in travaliu) transit
incetinit, diureza crescuta.
Probleme:Deficit de cunostinte privind autoingrijireaPosibila alterare a ritmului
cardiac din cauza sangerarii (determinate de resturile placentare sau tromboflebitei
post-partum)Posibila stare de discomfort in legatura cu instalarea secretiei
lactateAlterarea eliminarilorDeficit de cunostinte privind ingrijirea sanilor si
alaptarea, alimentatia in lauzie
Explica lauzei importanta ingrijirilor igienice pentru prevenirea infectiilor
puerperale (dupa nastere)Efectueaza toaleta locala, schimbarea tampoanelor,
observa lohiile (aspect,miros,culoare, cantitate)Intruieste gravid sa se
autoingrijeascaControleaza involutia uterine (scade cu 1-1,5 cm pe zi) devenind
organ intrapelvin dupa 12 zileMasoara temperatura, pulsul ,tensiunea arterial cel
putin de doua ori pe zi, pentru depistarea eventualelor complicatii (hemoragii,
infectii, tromboflebita)Explica modul de instalare a secretiei lactate, a “furiei
laptelui” care poate fi insotita de cresterea temperaturii pana la 37,5 grade
CInstruieste lauza sa-si spele mainile si sanii inainte si dupa supt, sa evite
prelungirea suptului pentru a nu favoriza aparitia ragadelorStimuleaza mobilizarea
precoce a lauzei pentru prevenirea complicatiilorIncurajeaza cresterea cantitatii de
lichide din alimentativeAtentioneaza lauza sa nu consume baututi alcoolice,
excitante (cafea, ciocolata, cacao, ceai rusesc), sa evite alimentele
flatulente.Efectueaza sondaj vezical in caz de retentie urinara in primele ore dupa
nastereIntruieste lauza la externare: sa isi mentina o buna igiena locala, sa
foloseasca tampoane vulvare sterile, sa evite raporturile sexual 6-8 saptamani, sa
nu ia medicamente fara recomandare medicala deoarece unele se elimina prin
secretia lactateSfatuieste familia sa ajute mama in ingrijirea copilului, precum si in
plan emotional, pentru a se adapta noului rol.
Ingrijirile nou-nascutului in sala de nastere sunt:Aspirarea secretiilor (se evita
coborarea sondei in esofag sau introducerea ei pe narine pentru a impiedica reflexe
de tip vagal)Pensarea, sectionare si pansarea cordonului ombilicalUscarea
tegumentelor cu campuri sterile (evitarea termolizei prin evaporare)Notatia Apgar
la 1 minut si la 5 minute dupa pensarea cordonuluiProfilaxia oftalmei si vulvei
gonococice (o picatura de nitrat de Ag 1% in fiecare sac conjunctival si in spatiul
interlabilial)Observarea malformatiilor sau a leziunilor
traumaticeCantarirea,masurarea si aplicarea bratatii de identificare la copil si la
mama.Informarea mamei privin sexul ,greutatea si starea copilului.
Realizarea alaptarii copilului.In primele 24-48 de ore lauza poate sa stea in
decubit lateralIi se asigura un scaun cu spatar : asezata pe scaun, cu piciorul din
dreptul sanului din care va suge copilul sprijinit pe un scaunelAjutam lauza sa
sprijine copilul cu capul pe antebratul ei si cu fata intoarsa spre san.Ii aratam cum
sa isi sustina mamela ca nasul copilului sa fie liber.O instruim pe lauza ca dupa 6
saptamani sa se prezinte pentru examen local.Reluarea locului de munca se face
dupa concediul post-natal.Educam lauza sa evite contactul sexual 6 saptamani
postpartum.

CAPITOLUL IV
PLAN DE ÎNGRIJIRE

Cazul nr 1
Nume si prenume: M.D,varsta 26ani
Adresa :urban
Antecedente personale fiziologice si patologice: Menarha-11 ani, Cicluri
menstruale –neregulate,Ultima menstruatie:4 septembrie, Nasteri: 0
Avorturi :3, Contraceptive: neaga, Internari anterioare– in luna VI de sarcină
pentru Ameninţare de avort.
Diagnostic de internare:Sarcina 36 de saptamani, fat viu, membrane rupte, bazin
eutocic, debut de travaliu.Sarcina a fost depistata la 10 saptamani.Controale
prenatale lunare, cu evolutie fiziologica.
Motivele internarii: Pacienta M.D in varsta de 26 de ani se interneaza cu
motificari de sarcina in 36 de saptamani.Fara CUD,Col sters, nedilatat,Scurgere de
LA ,Circumferinta abdominal 111 cm,IFU 37 cm,Tonus uterin normal
Pacienta da nastere unui fat viu, de sex F, cu 3300 g, L-49 cm, fara traumatisme,
fara malformatii, scor APGAR 9 iar la 5 minute 10.
Delivrenta placentei 15 minute.

Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delega

fundamentala ingrijire
Nevoia de a Alterarea Obtinerea unui -monitorizarea functiilor se administreaza
respira si a circulatiei ritm cardiatic vitale,temperature,TA, medicatie prescri
avea o buna manifestata normal -masurarea pulsului la de medic
circulatie prin fiecare 4 ore
tahicardie -se linisteste pacienta
-se face bilantul hidro-
electrolitic al lichidelor
- Se observa faciesul,
tegumentele

Nevoia de a se Dificultate de Pacienta sa aiba - explic pacientei - administrez

misca si a imobilizare o mobilitate cauzele durerii medicația indicat
avea o buna datorita starii corespunzatoare - evaluez caracteristicile de medic:
postura generale durerii: localizare,
Prevenirea intensitate, durată,
accidentelor ca frecvență, factori care
urmare a cresc intensitatea
imobilizarii - asigur un climat de
prelungite întelegere empatică și un
climat de liniște,
căldură, umiditate
- stimulez pacienta să se
exprime asupra
experienței dureroase pe
care o trăiește
- utilizez mijloace
suplimentare pentru
reducerea durerii
- determin pacienta să
practice o respirație
abdominala 5-10 minute
după administrarea
medicației (Algocalmin
f la indicația
medicului).-informez
pacienta asupra evoluției
durerii, a diminuării și
toleranței și acțiunii
medicamentului
Efectuez masajul uterin
Nevoia de a Eliminare Pacienta sa Se verifica prezenta Efectuarea
elimina inadecvata prezinte mictiuni globului vezical sondajului vezica
manifestata Introducerea bazinetului in conditii de
prin ischiurie. spontane cald sub pacienta. asepsie
Lasa robinetul deschis sa
curga apa ( sa fie auzita
de pacienta)
Introduce mainile
pacientei in apa calda.
Nevoia de a Alimentaţie Asigurarea Se va masura zilnic Alimentaţie şi
bea si a manca inadecvată, caloriilor greutatea corporala hidratare parental
deficit necesare Se vor observa
Risc de organismului eventualele semne de
deshidratare Hidratarea deshidratare: aspectul
corespunzătoare pielii si a mucoaselor,
Asigurarea puls, T.A
bilanţului hidric Se va servi pacienta cu
alimente preferate de ea
Cantarire zilnica
Se ofera pacientei
alimente usor digerabile,
preferate de pacienta , in
cantitati moderate

Cazul nr 2
Nume si prenume: P.R,varsta 34 ani,provine din mediul rural.
Antecedente heterocolaterale: mama-HTA
Antecedente personale fiziologice si patologice
Menarha-13 ani
Cilcuri menstruale regulate-28 de zile
Ultima menstruatie :20 august
Nasteri -0
Avorturi -3
Contraceptive -neaga
Greutatea la nastere a nou nascutului 3500 g
Diagnostic de internare:Sarcina 38 de saptamani, fat viu, prezentatie pelvina,
membrane intacte, bazin eutocic, debut de travaliu. Se interneaza acuzand CUD
pentru asistenta la nastere.
Interventie chiurgicala principal: operatie de cezariana.Sarcina a depistata la 12
saptamani.Controale prenatale lunare cu evolutie fiziologica.
Motivele internarii:Pacienta P. R. in varsta de 34 de ani, se inteneaza in data de
18.05.2011 in clinica de obstetrica cu modificari de sarcina in 38 de saptamani.
Contractii uterine la 10 minute.Tonus uterin normal.Col sters.Nu pierde lichid
aminiotic sau sange.Orientarea fatului longitudinal.Dilatatie ce permite
indexul.Membrane intact.Prezentatie pelvina.
Datorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de operatie cezariana.
Pacinta da nastere unui fat de sex M, cu 3500 g L-50 cm fara malformatii, fara
traumatisme, scor APGAR 9, iar la 5 minute 10.
Delivrenta placentei -16 minute.

Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delega

fundamentala ingrijire
Nevoia de a fi Deficit de Pacienta sa fie Asistenta explica lauzei Administrarea
cunostinte
curat si ingrijit privind capabila sa se importanta ingrijirilor medicatiei
autoingrijeasca igienice pentru prescrisa de
autoingrijirea prevenirea medic.
infectiilor,efectueaza Efectuarea
toaleta sondajului vezica
locala,schimbarea in conditii de
tampoanelor,observa asepsie
lohiile(miros,aspect,culo
are),aspectul plagii
operate,controleaza
involutia uterina

Nevoia de a se Dificultate de Pacienta sa aiba - explic pacientei Administrez

misca si a mobilizare cauzele durerii medicatia indicat
datorita starii ocorespunzatoare
mobilitate
avea o buna - evaluez caracteristicile de medic-
postura generale,a durerii: localizare, Algocalmin
durerii,a intensitate, durată,
sangerarii frecvență, factori care
cresc intensitatea
- asigur un climat de
întelegere empatică și un
climat de liniște,
căldură, umiditate
- stimulez pacienta să se
exprime asupra
experienței dureroase pe
care o trăiește
- utilizez mijloace
suplimentare pentru
reducerea durerii
- determin pacienta să
practice o respirație
abdominala 5-10 minute
după administrarea
medicației
Nevoia de a Alterearea Pacienta sa aiba - ii explic bolnavei sa La indicatia
dormi si a se calitatii un somn evite oboseala,eficienta medicului se
odihni somnului odihnitor,sa nu somnului si a odihnei- administreza
datorita mai prezinte aerisesc salonul- asigur anxiolitice usoare
dificultati in a durere si sa aiba conditii de microclimat
dormi si a se o stare de bine in salon pentru ca
odihni fizic si psihic bolnava sa se poata
 odihni- ii recomand
activitati recreative-
plimbari in are liber
insotita la inceput
Nevoia de a Alimentaţie Pacienta sa aiba - evaluez limitele -administrez dieta
manca si a bea inadecvată, un aport persoanei pentru a se prescrisa de medi
deficit nutritional alimenta/hidrata și în
Risc de corespunzator funcție de aceasta voi
deshidratare planifica intervențiile:
pacienta poate să
înghită, știe să se
servească singură de
tacâmuri, ia singură cana
de lichid dar obosește,
- poziționez pacienta
într-o poziție comodă
pentru alimentația
pasivă
- sfătuiesc pacienta să
mănânce încet cu
înghițituri mici bine
mestecate (pentru a-i
ușura stomacului efortul
de digestie mecanică)
Atentionez lauza sa nu
consume bauturi
alcoolice, excitante,sa
nu consume alimente
flatulente.

Cazul nr.3
Numele şi prenumele: S.C.,varsta 39 ani.
Adresa : urban
Antecedente heterocolatrale: neaga
Antecedente personale fiziologice si patologice: menarha la 11 ani, cicluri
menstruale neregulate, ultima menstruatie 15 august, Nasteri -o Avorturi –o,
Contraceptive –orale
Greutatea la nastere a nou nascutului :3000g
Diagnostic de internare: Sarcina 38 saptamani, fat viu, membrane rupte, debut de
travaliu, bazin eutocic.Se interneaza acuzand CUD pt asistenta la nastere
Motivele internarii: Pacienta S C in varsta de 39 de ani, se interneaza , in clinica
de obstetrica cu modificari induse de sarcina in 38 de saptamani.
Circumferinta obdominala : 103 cm, IFU :32 cm, Contractii uterine : la 7
minute, Tonus uterin normal, Col sters, Membrane rupte,Lichid amniotic clar,
Prezentatie pelvina.
 Pacienta da nastere unui fat de sex F, cu 3000 g, L=55cm, fara malformatii,
fara traumatisme, scor APGAR -8 , iar la 5 minute 10.
Delivrenta placentei -20 min

Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delega

fundamentala ingrijire
Nevoia de a Eliminare Pacienta sa Se verifica prezenta Administrarea
elimina inadecvata prezinte mictiuni globului vezical medicatiei
manifestata spontane Introducerea bazinetului prescrisa de
prin ischiurie cald sub pacienta. medic.
Alterarea Combaterea Lasa robinetul deschis sa Efectuarea
eliminarii , cu greturilor si curga apa ( sa fie auzita sondajului vezica
alterarea varsaturilor de pacienta) in conditii de
integritatii Introduce mainile asepsie
tegumentelor pacientei in apa calda.
Pacienta este ajutata in
timpul varsaturilor
Pacienta este asezata in
decubit dorsal cu capul
intr-o parte aproape de
marginea patului.
Pastrarea produsului
eliminat

Nevoia de a se Dificultate de Pacienta sa aiba - explic pacientei Administrez

misca si a imobilizare cauzele durerii medicatia indicat
datorita starii ocorespunzatoare
mobilitate
avea o buna - evaluez caracteristicile de medic-
postura generale,a durerii: localizare, Algocalmin
plagii intensitate, durată,
postoperatorii frecvență, factori care
cresc intensitatea
- asigur un climat de
întelegere empatică și un
climat de liniște,
căldură, umiditate
- stimulez pacienta să se
exprime asupra
experienței dureroase pe
care o trăiește
 - utilizez mijloace
suplimentare pentru
reducerea durerii
- determin pacienta să
practice o respirație
abdominala 5-10 minute
după administrarea
medicației
Nevoia de a Alterearea Pacienta sa aiba - ii explic bolnavei sa La indicatia
dormi si a se calitatii un somn evite oboseala,eficienta medicului se
odihni somnului odihnitor,sa nu somnului si a odihnei- administreza
datorita mai prezinte aerisesc salonul- asigur anxiolitice usoare
dificultati in a durere si sa aiba conditii de microclimat
dormi si a se o stare de bine in salon pentru ca
odihni fizic si psihic bolnava sa se poata
odihni- ii recomand
activitati recreative-
plimbari in are liber
insotita la inceput
Nevoia de a Alimentaţie Pacienta sa aiba - evaluez limitele -administrez dieta
manca si a bea inadecvată, un aport persoanei pentru a se prescrisa de medi
deficit nutritional alimenta/hidrata și în (hipercaloric)
Risc de corespunzator funcție de aceasta voi
deshidratare planifica intervențiile:
pacienta poate să
înghită, știe să se
servească singură de
tacâmuri, ia singură cana
de lichid dar obosește,
efort ce o determină să
renunțe la
mișcare/băutură
- poziționez pacienta
într-o poziție comodă
pentru alimentația
pasivă
- sfătuiesc pacienta să
mănânce încet cu
înghițituri mici bine
mestecate (pentru a-i
ușura stomacului efortul
de digestie mecanică)

CONCLUZII

Lauzia este perioada dupa nastere in care organismul matern revine la starea
premergatoare sarcinii.Ea incepe imediat dupa perioada a IV-a si dureaza 6-8
saptamani.Practic ,lauzia se termina cand organismul matern isi reia ciclicitatea
menstruala si ovulatorie.La femeile care alapteaza , prima menstruatie poate sa
apara dupa 6 luni, dar este posibila ovulatia si insalarea unei noi sarcini
Modificarile morfologice dupa nastere sunt dominante de fenomenul de regresie ce
apar in toate sectoarele ce au suferit in timpul sarcini, cu exceptia sanilor, care isi
continua fenomenele productive din timpul sarcinii.
Lauzia este impartita in trei perioade: imediata (primele 24 de ore) ,propriu-
zisa (7-12 zile) si tardiva (6 saptamani).
Lauzia imediata se caracterizeaza prin manifestari determinate de efortul fizic
si de modificarile metabolice impuse de travaliu: oboseala, somnolenta,
bradicardie, poliurie, transpiratii profuse, hiperternie usoara si frison fiziologic
Lauzia propriu zisa este caracterizata de fenomenele involuntive lente ale
organismului matern pentru a reveni la starea pregestationala

BIBLIOGRAFIE

• Obstetrica fiziologica si patologica Profesor universitar DR Petrache

Vartej
2.Obstetrica normala- Conf .DR .Dan Pascut
3.Obstetrica ginecologica- Profesor Universitar Dr Stefan Ioan Chiovschi
4.Ghid de nursing –Lucretia Titirca
5.Urgente medico chirurgicale sinteze pentru asisatentii medicali-Lucretia
Titirca
6.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali-Lucretia
Titirca.