Ffg 

INGRIJIREA PACIENTEI CU LAUZIE FIZIOLOGICA

 View
2.894
 Download
101
 Category
Documents

Report

Preview:

Click to see full reader

DESCRIPTION
l

TRANSCRIPT
Ingrijiri Acordate Lauzei cu Cezariana
SCOALA TEHNICA POSTLICEALAHENRI COANDASTEISPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL
GENERALISTDOMENIU:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
LUCRARE DE DIPLOMA
Coordonator:DUMA LAURA-MEDIC Absolvent:LEUCA IOANA
STEI-2012
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTELOR CU LAUZIE FIZIOLOGICA
CUPRINS
INTRODUCEREpag4CAPITOLUL I -Noiuni de anatomie a aparatului genital feminine.pag5CAPITOLUL
II Lauzia fiziologica...pag90. Diagnostic clinic..pag9 0. Mecanismul
nasterii............................................................pag90. Conduita in cursul travaliului..pag100. Lauzia
postpartum..pag14CAPITOLUL III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientelor cu lauzie
fiziologica..pag18CAPITOLUL IV-Prezentarea cazurilor0. Cazul
I.......................................................................pag240. Cazul
II...........................................................................pag280. Cazul
III ......................................................................pag32CONCLUZII.................................................................
.....pag36BIBLIOGRAFIE................................................................................pag37
INTRODUCERENasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale n prezentatie
craniana, longitudinala, pelvina, a unui fat ajuns la termen.Daca nu se poate vorbi despre un istoric al
nasterii din motive lesne de nteles, se poate vorbi n schimb de o evolutie a nasterii, a cunoasterii acestui
proces si al celor legate de el. Astfel, nca din 1550 I. H. egiptenii cunosteau unele probleme legate de
ginecologie, obstetrica, avort, sarcini, menstruatie, boli particulare ale femeii si metode de tratament. De
asemenea, aveau unele metode de determinare a sarcinii si a sexului fatului.n Grecia antica, femeile din
Atena erau asistate la nastere de o moasa.Medicii si moasele din acea vreme practicau palparea abdominala,
examenul vaginal cu specul vaginal, notau schimbarile cervixului si dilatatia.Avortul era cu desavrsire
interzis, fata de situatia din India, unde se considera ca nou-nascutul nu are spirit chiar ctva timp dupa
nastere, din care cauza, copilul era extras cu manevre foarte crude.si cu toate ca astazi s-a ajuns la
fertilizarea n vitro, ecografie, monitorizare electronica a fatului si altele, nasterea desi aparent att de fireasca
ramne unul dintre marile miracole ale naturii.
CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITAL FEMININ
Organele genitale ale femeii sunt: Ovarele ,care produc celule sexuale feminine (ovulele) ; Tubele
uterine,unde se produce fertilizarea si care transporta oul fertilizat pentru a se implanta in mucoasa uterine;
Uterul,organ principal al gestatiei in care se dezvolta fatul pana la nastere; Vaginul prin care fatul este
expulzat la nastere si cu rol de copulatie.Vulva care include organele genitale externe formate din: muntele
pubelui,formatiunile labiale, vestibulul vaginei, clitorisul si bulbii vestibulului vaginal .
Uterul este un organ fibromuscular,in forma de para,situate intre vezica urinara si rect.La nulipare masoara
7-8 cm in lungime si 5-7 cm in latime si 3 cm in grosime.Uterul are 3 portiuni:corp(cele 2/3 superioare)col
(1/3 inferioara) si istm (zona de usoara constrictie la jonctiunea dintre corp si col. Corpul uterin variaza ca
marime si forma in functie de statusul hormonal si de numarul nasterilor.El prezinta: fundul uterin
(portiunea superioara) coarnele (se continua cu tubele uterine) fata anteroinferioara (vezicala) fata
posterosuperioara (intestinala) si doua margini. Colul uterin perforeaza peretele anterior al vaginei si este
divizat intr-o portiune supravaginala si unu vaginala.La nou nascuta, corpul uterin si cervixul au aceleasi
dimensiuni, pentru ca la femeia adulta, dimensiunile corpului sa devina de 2-3 ori mai mari. Cavitatea
cervicala sau canalul cervical are forma fusiforma si comunica cu cea a corpului uterin prin ostiul intern, iar
cu cea a vaginului prin ostiul extern, de forma circulara la nulipare.Dupa nastere , portiunea vaginala a
cervixului se largeste, iar ostilul extern apare ca si o fanta transversala cu doua buze,una posterioara si alta
anterioara.In timpul sarcini, uterul creste in dimensiuni odata cu dezvoltarea embrionului si apoi a fatului ,
iar in trimestrul III ismul uterin devine segment inferior, iar corpul uterin, segment superior.Pozitia uterului
este de anteflexie (axul lung al corpului uterin formeaza cu axul lung al cervixului un unghi de aproximativ
170grade) si anteversie (axul lung al corpului uterin formeaza cu axul lung al vaginei un unghi de 90 de
grade), dar exista variatii de pozitie, in functie de starea de plenitudine a vezicii urinare, de varsta, patologia
genitala etc. Tubele uterine (ale lui Falliopio) au rol in transportul celulelor sexuale (ovucit ,spermii)
fertilizarea ovucitului si transportul oului spre cavitatea uterina pentru ovoimplantatie.Diversi factori , mai
ales inflamatori ,pot stopa migratia tubara a oului ducand la sarcina ectopica tubara.. Ovarele Sunt
formatiuni ovalare de de 3 cm lungime, 1,5 cm latime si 1 cm grosime si au o suprafata neteda inainte de
pubertate , apoi reliafata din cauza ovulatiilor repetate.Ovarele ovulele si au rol de glande endocrine,prin
secretia de hormone sexuali (estrogeni ,progesterone,androgeni) Ovarele sunt situate in apropierea peretilor
laterali ai pelvisului, in fosele ovariene.In urma nasterilor repetate se deplaseaza in jos si inapoi ,spre fundul
pelvisului. Vaginul Este un organ musculomembranos ce formeaza portiunea inferioara a tractului genital
feminin si a canalului de nastere.Vaginul este situat posterior de vezica urinara si anterior de rect si
perforeaza diafragmul pelvin si urogenital. Perineul Reprezinta ansamblul partilor moi care inchid inferior
cavitatea pelvina. Vulva Situata in triunghiul urogenital este formata din formatiunile labiale (labile mari si
labile mici), vestibului vaginei, clitorisul bulbi vestibulului si glandele vestibulare mari. Orificiul uretral
Este situate in triunghiul perineal urogenital, anterior de orificiu vaginal si cu 2-3 cm sub clitoris. Muschii
perineului Sunt situati in trei planuri astfel: In plan profound: ridicatorii anali si coccigenii In plan
mijlociu :transvers profound si sphincter extern al uretrei In plan superficial :ischiocavernos,bulbocavernos
si striat extern al anusului Canalul de nastere (osos si moale) este al doilea obstacol in calea nasterii fatului ,
primul fiind colul uterin, iar ultimul perineul.Travensarea fatului prin canalul de nastere necesita o
concordanta intre dimensiunile canalului osos si cele ale fatului.Canalul moale,fiind extensibil , pune rar
probleme la nastere. Sanii reprezinta glande specializate ale pielii cu rol de secretia laptelui.Baza sanului de
intinde de la coasta a 2-a pana la coasta a 6-a si de la marginea laterala a sternului pana la linia
medioaxilara.
CAPITOLUL IILAUZIA FIZIOLOGICA
Nasterea normala sau eutocicareprezinta expulzia fatului pe cai naturale n prezentatie craniana,
longitudinala si pelvina a unui fat care a ajuns la termen.2.1DIAGNOSTICUL CLINIC POZITIV-se
bazeaza pe elemente furnizate de prezenta uterului gravid si a fatului n cavitatea uterina, fiind n marea
majoritate a cazurilor diagnostic de certitudine.Interogatoriul precizeaza o amenoree de peste 28 de
saptamni, marirea progresiva de volum a abdomenului, prezenta miscarilor fetale.La inspectia snilor se
constata: pigmentarea areolei primare, schita de areola secundara, tuberculii Montgomery, retea venoasa
Haller evidenta. 2.2 MECANISMUL NASTERIINasterea se desfasoara de-a lungul unor fenomene
succesive numite ,,perioade'' sau ,,fazele'' nasterii. Travaliul normal pentru primipare este de 8-10 ore, iar la
multipare este de 6-8 ore.Travaliul propriu-zis este precedat de un pretravaliu ce prezinta urmatoarele
simptome:contractii uterine dureroase, neregulate, mai ales noaptea;scade presiunea n etajul abdominal
superior si creste n pelvis;eliminarea, uneori, a dopului gelatinos patat de snge;colul moale se scurteaza si
devine permeabil la deget;Travaliul propriu-zis ncepe odata cu aparitia contractiilor uterine dureroase, ce
modifica colul. Semnele clinice ce anunta nceputul nasterii sunt:contractiile uterine sistematizate, cu
caracter progresiv si cu modificari ale colului uterin;eliminarea dopului gelatinos;bombarea membranelor
ce solicita orificiu uterin;Cuprinde 3 perioade:1. Perioada de dilatatie, caracterizata prin contractii uterine
dureroase la interval de 10-15 min.Femeia poate deveni agitata.2. Perioada de expulzie a fatului incepe
dupa dilatatia complete si ruperea membranelor.Contractiile se succed la 1-2 minute,durata se prelungeste
la 60-90 secunde, durerile devin din ce in ce mai puternice. Dureaza de la 30 minte la 1-1/2 ore la primipare
si 15-30 minute la multipare.Apare senzatia de screamat datorita compresiunii rectului.3. Perioada de
delivrenta, urmeaza la 15-20 minute dupa expulzia fatului ,consta in dezlipirea si eliminarea placentei si
membranelor.Se produce in trei timpi ,dezlipirea placentei,coborarea ei in vagin si
expulzia.Simptome:Stare de agitatie.Contractii uterine dureroase cu o frecventa si intensitate
crescanda.Modificari la nivelul colului (scurtare,stergere,dilatare) ajungand la dilatatie complecta 10-11
cm.Formarea pungii apelor,ruperea membranelor.Aparitia senzatiei de screamat.Bataile cordului fetal
prezente.2.3CONDUITA N CURSUL TRAVALIULUI NORMALPERIOADA DE DILATAIEn sala de
nastere se urmareste evolutia travaliului dupa: situatia dilatatiei colului uterin; evolutia prezentatiei;
aspectul lichidului

RECOMMENDED

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ENTEROCOLITA

DOCUMENTS

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU CATARACTA

DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTILOR CU
DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LOMBOSCIATICA

DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTILOR CU TUMORI CEREBRALE

DOCUMENTS
INGRIJIREA PACIENTULUI CU HTA
DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTULUI CU HIV

DOCUMENTS

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU BUN

DOCUMENTS

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU BOALA PARKINSON

DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTILOR CU GONARTROZƑ

DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTEI CU FIBROM UTERIN

DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTEI CU OPERATIE CEZARIANA

DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTULUII CU
DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTULUI CU PERITONITA

DOCUMENTS

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU PLAGI

DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTULUI CU OBEZITATE

DOCUMENTS

INGRIJIREA COPILULUI CU
DOCUMENTS

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU
DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTILOR CU LITIAZA

DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTILOR CU DENUTRITIE

DOCUMENTS

View More
STARTUP - SHARE TO SUCCESS
 

 Home
 Documents
 Ingrijirea Pacientei Cu Lauzie Fiziologica
INGRIJIREA PACIENTEI CU LAUZIE FIZIOLOGICA
  View
2.894
 Category
Documents
DownloadReport

35
genitale (membranele se pot rupe prin greutatea
placentei putând fi retinute în uter).
-naturala – cu decolare si expulzie spontana
pâna în regiunea cervicovaginala, de unde nu
se dezlipeste, apare hemoragia impunându-se o
interventie activa de decolare si extractie
manuala a placentei;naturala dirijata prin
administrare de ocitocice care decoleaza rapid
placenta;
Daca nu apare sângerarea, expulzia placentei
poate fi asteptata 45 minute - 1ora. Placenta
eliminata se examineaza cu atentie. Ne intereseaza
forma, culoarea, integritatea lobilor si a
membranelor, prezenta infarctelor, locul de
insertie a cordonului ombilical.
Placenta dezlipita, datorita contractiilor
uterine coboara în segmentul inferior. Se verifica
dezlipirea placentei apasând podul palmei deasupra
simfizei. Când cordonul ombilical nu se ridica
odata cu uterul, placenta este dezlipita. Se
tractioneaza usor pe capatul prins în pensa,
20

aducându-se placenta la vulva. Se trage în sus si

se elimina la exterior. Placenta se primeste între
palme si printr-o miscare de rasucire extragem si
membranele în totalitate.
Daca gravida pierde sânge sau dezlipirea nu
se face dupa 40-50 minute, se face extractie
manuala de placenta.
CONDUITA ÎN PERIOADA DE CONSOLIDARE A
HEMOSTAZEI
(PERIOADA A IVA)
Se urmareste integritatea colului,
vaginului, perineului. Se observa daca s-a
contractat uterul. Se face toaleta externa a
lauzei. Se pune pansament vulvar steril si se tine
lauza în sala 2-4 ore, fiind atent supravegheat.
Când cauza pierderilor de sânge este atonia
uterina se administreaza ocitocice.Daca hemoragia
nu înceteaza ne gândim la eventuale resturi în
uter sau solutii de continuitate nesaturate
2.4LĂUZIA POSTPARTUM
21

Lauzia este perioada dupa nastere in care

organismul matern revine la starea premergatoare
sarcinii.Ea incepe imediat dupa perioada a IV-a si
dureaza 6-8 saptamani.Practic ,lauzia se termina
cand organismul matern isi reia ciclicitatea
menstruala si ovulatorie.La femeile care
alapteaza , prima menstruatie poate sa apara dupa 6
luni, dar este posibila ovulatia si insalarea unei
noi sarcini.
Modificarile morfologice dupa nastere sunt
dominante de fenomenul de regresie ce apar in toate
sectoarele ce au suferit in timpul sarcini, cu
exceptia sanilor, care isi continua fenomenele
productive din timpul sarcinii.
Lauzia este impartita in trei perioade: imediata
(primele 24 de ore) ,propriu-zisa (7-12 zile) si
tardiva (6 saptamani).
Lauzia imediata se caracterizeaza prin
manifestari determinate de efortul fizic si de
modificarile metabolice impuse de travaliu:
oboseala, somnolenta, bradicardie, poliurie,
transpiratii profuse, hiperternie usoara si frison
fiziologic.In aceasta etapa sunt posibile:
22

 Sangerari tardive
 Complicatii alea preeclampsiei (eclampsii,
hematoame vaginale)
 Retentie de urina prin traumatism utero-vezical
Lauzia propriu zisa este caracterizata de
fenomenele involutive rapide ale uterului, care la
sfarsitu perioadei devine organ pelvin.In aceasta
perioada pot apare:
 Ascensiuni termince (instalarea lactatiei ,
infectii puerperale)
 Revenirea la normal a diurezei si tranzitului
intestinal
 Colici uterine (dureri lombo-abdominale) la
multipare
 Accidente tromboembolice
Lauzia propriu zisa este caracterizata de
fenomenele involuntive lente ale organismului
matern pentru a reveni la starea pregestationala.
Modificarile organelor genitale: Modificarile
involuntive ale lauzei predomina in sfera genitala
Uterul :Dupa expulzia placentei uterul se retracta,
fundul uterin gasindu-se la nivelul
ombilicului.Inaltimea fundului uterin scade cu 1-
23

1,5 cm/zi , astfel ca in 10 zile devine organ

pelvin.Uterul cantareste 1.000g dupa nastere,500g
dupa 7 zile si sub 100g la sfarsitul lauziei.De
obicei uterul isi pastreaza pozitia de anteflexie
si anterversie, dar pot apare modificari de pozitie
mai ales la multipare.Regenerarea endometrului are
loc dupa 45 de zile de la nastere.
In ziua a 20-a postpartum poate apare o mica
sangerare denumita “mica menstruatie”, iar dupa 6
saptamani, femeia care nu alapteaza reintra in
bioritmul menstrual.
Colul uterin: isi revine la normal mai rapid decat
corpul uterin.Colul, larg deschis in prima zi de
lauzie , isi micsoreaza repede volumul prin
reducerea edemului si disparitia
vascularizatiei.Orificiul intern permite
patrunderea a 2 degete dupa 2-3 zile , iar dupa 10-
5 zile este inchis si secreta mucus.Orificiul
extern isi revine la normal la sfarsitul lauziei si
ia forma unei fante transversale.
Ovarele :Femeile care alapteaza sunt amenoreice,
dar s-a demonstrate ca ovulatia apare dupa 27 de
zile de la nastere.Durata medie de aparitie a
24

ovulatiei esre de 70-75 de zile la femeile care nu

alapteaza si de 190 de zile la cele care
alapteaza.Durata ciclurilor anovulatorii depinde de
frecbenta alaptatului la san , de durata fiecarui
supt si de proportia de alimentatie
suplimentara.Menstruatia apare dupa 12 saptamani de
la nastere la 70% din femeile ce nu alapteaza.
Modificari generale :Dispare pigmentatia de la
nivelul fetei, regiunii mamare si liniei albe,iar
vergeturile se decoloreaza si devin
sidefii.Glandele sudoripare au o secretie crescuta
in primele zile postpartum .astfel ca
transpiratiile persista aproximativ 2 saptamani.
L a ct at ia r ep re zi nt a p ro c e su l pr in c a re s e
realizeaza si se mentine secretia lactate si
include urmatoarele etape: mamogeneza, lactogeneza
si galactopoieza.Alaptarea la san are urmatoarele
avantaje:
 Maturarea sistemului imunitar la nou-nascut
 Dezvoltarea emotionala si chiar intelectuala a
copilului
 Involutia uterine si protectia impotriva
cancerului mamar.
25

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
PACIENTELOR CU LAUZIE FIZIOLOGICA
Asistenta medicala preia pacienta nou
internata, verifica identitatea,toaleta
personala, tinuta de spital si o repartizeaza în
salon, dupa informarea prealabila asupra
structurii sectiei si drepturile ce îi revin ca
pacienta , perzinta medicului pacienta pentru
examinare si da informatii asupra starii si
simptomelor manifestate de aceasta, rezultatul
monitorizarii, tratamentul si ingrijirile
acordate conform indicatiilor din foaia de
observatie,identifica problemele de ingrijire a
pacientei, monitorizeaza functiile vitale,
stabileste prioritatiile pentru planul de
ingrijire, evalueaza rezultatele otinute pe care
26

le inregistreza in dosarul de
ingrijiri, pregateste pacienta pentru tehnicii
specifice, pentru investigatii speciale sau
chirurgicale, administreza medicatia prescrisa
de medic, recolteaza produse biologice pentru
examen de laborator, pregateste materialul si
instrumentarul în vederea
sterilizarii, pregateste echipamentul,
instrumentarul si materialele sterile necesare
interventiei, Supravegheaza bataile cordului
fetal la intervale de 30 minute la inceput, apoi
la 15 minute,urmareste succesiunea contractiilor
uterine,durata.Consemneaza, la indicatia
medicului ,modificarea colului, starea
membranelor in foaia anexa obstetricalSemnaleaza
aparitia unor fenomene ( tulburari de dinamica,
suferinta fetala) ,realizeaza corectarea
medicamentoasa conform prescriptiei
medicale.Supravegheaza starea gravidei prin
masurarea pulsului, tensiunii arteriale,
temperaturii, urmareste comportamentul.Urmareste
aspectul lichidului amniotic, raporteaza asupra
modificarilorPregateste materialele necesare
27

pentru asistenta la nastere: campuri sterile,

manusi sterile, material de
dezinfectie,pense,foarfeci sterile,ata pentru
cordonul ombilical, materiale pentru ingrijirea
nou-nascutului, material pentru prevenirea
oftalmei gonococice, medicamente pentru
degajarea travaliului etc.Colaboreaza permanent
cu gravid, sfatuind-o cum sa respire si sa-si
prelungeasca voluntar contractileSupravegheaza
perineul in timpul expulziei ,anunta medical
pentru perinectomie sau epiziotomie in cazul in
care opune rezistentaAsista expulzia respectand
timpiiDezobstureaza caile respiratorii ale nou-
nascutului ,sectioneaza si ligatureaza cordonul
ombilicalObserva si semen de dezlipire a
placentei :pierderi mici de sange ,contractii
uterine slabe, coborarea fundului uterin sub
ombilic si a cordonului restant, uter dur
contractat,apasarea desupra simfizei pubiene nu
determina ridicarea cordonului restant.Prinde
placenta cu palmele facute caus,rasuceste
membranele pentru evitarea rupeii si ramanerii
acestora in cavitate.Verifica integritatea
28

placentei pe ambele fete,acordand atentie

deosebita cotiledoanelor aberanteVerifica
integritatea tesuturilor moi materne
(col,perineu) colaboreaza cu medical in vederea
suturarii. E f e c t u e a z a i n s c r i s s i v e r b a l
preluarea-predarea fiecarei paciente si a
activitatii desfasurate în timpul serviciului,
în cadrul raportului de tura,respecta
reglementarile privind prevenirea, controlul si
combaterea infectiilor nosocomiale, a
conditiilor igienico-sanitare, a circuitelor
sanitare, organizeaza si desfasoara programe de
educatie pentru sanatate, participa si/sau
initiaza activitatii de cercetare în domeniul
medical si al îngrijirilor pentru sanatate
In timpul travaliului asistenta medicala sta
lânga gravida asigurându-i confortul psihoafectiv,
oferindu-i siguranta; urmareste TA, T, CUD, BCF-
urile si în general evolutia travaliului; executa
29

examenul general sumar si obstetrical în lipsa

medicului (exceptând tuseul vaginal ); urmareste cu
precizie dinamica uterina, notând ritmul, durata si
intensitate CUD. între contractii asculta BCF-
urile; semnaleaza imediat medicului anomaliile de
dinamica uterina sau modificarile BCF-urilor;
In perioada de expulzie când partea prezentatiei
începe sa întinda perineul, asez gravida pe masa
ginecologica; pregateste câmpul operator dupa ce
face o dezinfectie larga suprapubiana,
vulvoperineala si a fetelor posterointerne ale
coapsei, cu solutie de alcool iodat; aseaza
câmpurile sterile, izolând regiunea
vulvoperineala;explica gravidei modul de executiei
a efortului sustinut; ajuta pe medic la nasterea pe
care o asista; daca i se va incredinta sa asiste o
nastere, va respecta întocmai regulile de asepsie,
astfel: isi spala mâinile cu trei perii sterile, cu
apa sterila si sapun timp de cinci minute pentru
fiecare perie; prima perie folosind-o pâna la doua
laturi de degete de plica cotului, a doua perie
pâna la jumatatea antebratului, iar cu a treia
30

perie va spala numai mâna. Va avea grija ca sa nu

atinga obiectele din jur (nesterile), si ca apa de
pe mâini sa se scurga spre cot si nu invers. dupa
aceasta mâinile se freaca cu o solutie diluata de
alcool iodat, septozol si alcool de 70
grade. îmbraca bluza si masca sterila;
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN DELIVRENŢA
PLACENTEI
In momentul când asteapta dezlipirea placentei,
supravegheaza atent parturienta urmarind starea
generala, cantitatea de sânge pierdut (maxim 300
ml), fiind pregatita pentru o extractie manuala a
placentei; verifica daca uterul este bine
contractat; verifica daca sa dezlipit placenta,
prin apasare cu mâna deasupra simfizei pubiene
(manevra KUSTNER); extractia placentei se face
nu ma i du pa c e av em ce rt it ud in e a de c o la ri i
placentei (prin tractiune usoara);
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN CONSOLIDAREA
HEMOSTAZEI
31

Urmareste integritatea colului, vaginului,

perineului;se face toaleta externa a lauzei; pune
pansament vulvar steril si tine lauza 2-4 ore în
sala;administreaza ocitocice daca gravida are
atonie uterina si prezinta hemoragie; in cazul
unei hemoragii prezente, se anunta medicul imediat;
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN LAUZIA IMEDIATĂ
Simptomele aparute in lauzia imediata (primele 2
ore) sunt: oboseala, tendinta de somn, uneori
frison, puls rar, bradicardic uter dur ,glob de
siguranta la nivelul ombilicului, sangerare
moderata.
Interventiile asistentei:
 Efectueaza masaj uterin transabdominal pentru
favorizarea retractiei si formarii globului de
siguranta
 Controleaza sangerarea, anuntand medicalul in
cazul in care este crescuta, nu apare globul de
siguranta.
 Supravegheza faciesul si comportamentul lauzei
 Antreneaza lauza in discutii pentru a nu
adormi.Lauza trebuie sa colaboreze sis a inteleaga
32

ca somnul produce relaxarea musculaturii uterine si

sa favorizeze hemoragia
 Administreaza ceai,limonada
 Controleaza functiile vitale ,depisteaza
semnele socului hipovolemic
 Transporta lauza in salon.In timpul
transportului trebuie mentinuta lenjeria de corp
iar transportul se face obligatoriu cu caruciorul.
Simpotome: scurgerea lohiilor, involutia
uterine, aparitia secretiei lactate, revenirea la
normal a pulsului, tensiunii arteriale (usor
cresuta in travaliu) transit incetinit, diureza
crescuta.
Probleme:Deficit de cunostinte privind
autoingrijireaPosibila alterare a ritmului cardiac
din cauza sangerarii (determinate de resturile
placentare sau tromboflebitei post-partum)Posibila
stare de discomfort in legatura cu instalarea
secretiei lactateAlterarea eliminarilorDeficit de
cunostinte privind ingrijirea sanilor si alaptarea,
alimentatia in lauzie
Explica lauzei importanta ingrijirilor igienice
pentru prevenirea infectiilor puerperale (dupa
33

nastere)Efectueaza toaleta locala, schimbarea

tampoanelor, observa lohiile (aspect,miros,culoare,
cantitate)Intruieste gravid sa se
autoingrijeascaControleaza involutia uterine (scade
cu 1-1,5 cm pe zi) devenind organ intrapelvin dupa
12 zileMasoara temperatura, pulsul ,tensiunea
arterial cel putin de doua ori pe zi, pentru
depistarea eventualelor complicatii (hemoragii,
infectii, tromboflebita)Explica modul de instalare
a secretiei lactate, a “furiei laptelui” care poate
fi insotita de cresterea temperaturii pana la 37,5
grade CInstruieste lauza sa-si spele mainile si
sanii inainte si dupa supt, sa evite prelungirea
suptului pentru a nu favoriza aparitia
ragadelorStimuleaza mobilizarea precoce a lauzei
pentru prevenirea complicatiilorIncurajeaza
cresterea cantitatii de lichide din
alimentativeAtentioneaza lauza sa nu consume
baututi alcoolice, excitante (cafea, ciocolata,
cacao, ceai rusesc), sa evite alimentele
flatulente.Efectueaza sondaj vezical in caz de
retentie urinara in primele ore dupa
nastereIntruieste lauza la externare: sa isi
34

mentina o buna igiena locala, sa foloseasca

tampoane vulvare sterile, sa evite raporturile
sexual 6-8 saptamani, sa nu ia medicamente fara
recomandare medicala deoarece unele se elimina prin
secretia lactateSfatuieste familia sa ajute mama in
ingrijirea copilului, precum si in plan emotional,
pentru a se adapta noului rol.
Ingrijirile nou-nascutului in sala de nastere
sunt:Aspirarea secretiilor (se evita coborarea
sondei in esofag sau introducerea ei pe narine
pentru a impiedica reflexe de tip vagal)Pensarea,
sectionare si pansarea cordonului ombilicalUscarea
tegumentelor cu campuri sterile (evitarea
termolizei prin evaporare)Notatia Apgar la 1 minut
si la 5 minute dupa pensarea cordonuluiProfilaxia
oftalmei si vulvei gonococice (o picatura de nitrat
de Ag 1% in fiecare sac conjunctival si in spatiul
interlabilial)Observarea malformatiilor sau a
leziunilor traumaticeCantarirea,masurarea si
aplicarea bratatii de identificare la copil si la
mama.Informarea mamei privin sexul ,greutatea si
starea copilului.
35

DESCRIPTION
l

TEXT OF INGRIJIREA PACIENTEI CU LAUZIE FIZIOLOGICA

Ingrijiri Acordate Lauzei cu Cezariana
SCOALA TEHNICA POSTLICEALAHENRI COANDASTEISPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL
GENERALISTDOMENIU:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
LUCRARE DE DIPLOMA
Coordonator:DUMA LAURA-MEDIC Absolvent:LEUCA IOANA
STEI-2012
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTELOR CU LAUZIE FIZIOLOGICA
CUPRINS
INTRODUCEREpag4CAPITOLUL I -Noiuni de anatomie a aparatului genital feminine.pag5CAPITOLUL
II Lauzia fiziologica...pag90. Diagnostic clinic..pag9 0. Mecanismul
nasterii............................................................pag90. Conduita in cursul travaliului..pag100. Lauzia
postpartum..pag14CAPITOLUL III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientelor cu lauzie
fiziologica..pag18CAPITOLUL IV-Prezentarea cazurilor0. Cazul
I.......................................................................pag240. Cazul
II...........................................................................pag280. Cazul
III ......................................................................pag32CONCLUZII.................................................................
.....pag36BIBLIOGRAFIE................................................................................pag37
INTRODUCERENasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale n prezentatie
craniana, longitudinala, pelvina, a unui fat ajuns la termen.Daca nu se poate vorbi despre un istoric al
nasterii din motive lesne de nteles, se poate vorbi n schimb de o evolutie a nasterii, a cunoasterii acestui
proces si al celor legate de el. Astfel, nca din 1550 I. H. egiptenii cunosteau unele probleme legate de
ginecologie, obstetrica, avort, sarcini, menstruatie, boli particulare ale femeii si metode de tratament. De
asemenea, aveau unele metode de determinare a sarcinii si a sexului fatului.n Grecia antica, femeile din
Atena erau asistate la nastere de o moasa.Medicii si moasele din acea vreme practicau palparea abdominala,
examenul vaginal cu specul vaginal, notau schimbarile cervixului si dilatatia.Avortul era cu desavrsire
interzis, fata de situatia din India, unde se considera ca nou-nascutul nu are spirit chiar ctva timp dupa
nastere, din care cauza, copilul era extras cu manevre foarte crude.si cu toate ca astazi s-a ajuns la
fertilizarea n vitro, ecografie, monitorizare electronica a fatului si altele, nasterea desi aparent att de fireasca
ramne unul dintre marile miracole ale naturii.
CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITAL FEMININ
Organele genitale ale femeii sunt: Ovarele ,care produc celule sexuale feminine (ovulele) ; Tubele
uterine,unde se produce fertilizarea si care transporta oul fertilizat pentru a se implanta in mucoasa uterine;
Uterul,organ principal al gestatiei in care se dezvolta fatul pana la nastere; Vaginul prin care fatul este
expulzat la nastere si cu rol de copulatie.Vulva care include organele genitale externe formate din: muntele
pubelui,formatiunile labiale, vestibulul vaginei, clitorisul si bulbii vestibulului vaginal .
Uterul este un organ fibromuscular,in forma de para,situate intre vezica urinara si rect.La nulipare masoara
7-8 cm in lungime si 5-7 cm in latime si 3 cm in grosime.Uterul are 3 portiuni:corp(cele 2/3 superioare)col
(1/3 inferioara) si istm (zona de usoara constrictie la jonctiunea dintre corp si col. Corpul uterin variaza ca
marime si forma in functie de statusul hormonal si de numarul nasterilor.El prezinta: fundul uterin
(portiunea superioara) coarnele (se continua cu tubele uterine) fata anteroinferioara (vezicala) fata
posterosuperioara (intestinala) si doua margini. Colul uterin perforeaza peretele anterior al vaginei si este
divizat intr-o portiune supravaginala si unu vaginala.La nou nascuta, corpul uterin si cervixul au aceleasi
dimensiuni, pentru ca la femeia adulta, dimensiunile corpului sa devina de 2-3 ori mai mari. Cavitatea
cervicala sau canalul cervical are forma fusiforma si comunica cu cea a corpului uterin prin ostiul intern, iar
cu cea a vaginului prin ostiul extern, de forma circulara la nulipare.Dupa nastere , portiunea vaginala a
cervixului se largeste, iar ostilul extern apare ca si o fanta transversala cu doua buze,una posterioara si alta
anterioara.In timpul sarcini, uterul creste in dimensiuni odata cu dezvoltarea embrionului si apoi a fatului ,
iar in trimestrul III ismul uterin devine segment inferior, iar corpul uterin, segment superior.Pozitia uterului
este de anteflexie (axul lung al corpului uterin formeaza cu axul lung al cervixului un unghi de aproximativ
170grade) si anteversie (axul lung al corpului uterin formeaza cu axul lung al vaginei un unghi de 90 de
grade), dar exista variatii de pozitie, in functie de starea de plenitudine a vezicii urinare, de varsta, patologia
genitala etc. Tubele uterine (ale lui Falliopio) au rol in transportul celulelor sexuale (ovucit ,spermii)
fertilizarea ovucitului si transportul oului spre cavitatea uterina pentru ovoimplantatie.Diversi factori , mai
ales inflamatori ,pot stopa migratia tubara a oului ducand la sarcina ectopica tubara.. Ovarele Sunt
formatiuni ovalare de de 3 cm lungime, 1,5 cm latime si 1 cm grosime si au o suprafata neteda inainte de
pubertate , apoi reliafata din cauza ovulatiilor repetate.Ovarele ovulele si au rol de glande endocrine,prin
secretia de hormone sexuali (estrogeni ,progesterone,androgeni) Ovarele sunt situate in apropierea peretilor
laterali ai pelvisului, in fosele ovariene.In urma nasterilor repetate se deplaseaza in jos si inapoi ,spre fundul
pelvisului. Vaginul Este un organ musculomembranos ce formeaza portiunea inferioara a tractului genital
feminin si a canalului de nastere.Vaginul este situat posterior de vezica urinara si anterior de rect si
perforeaza diafragmul pelvin si urogenital. Perineul Reprezinta ansamblul partilor moi care inchid inferior
cavitatea pelvina. Vulva Situata in triunghiul urogenital este formata din formatiunile labiale (labile mari si
labile mici), vestibului vaginei, clitorisul bulbi vestibulului si glandele vestibulare mari. Orificiul uretral
Este situate in triunghiul perineal urogenital, anterior de orificiu vaginal si cu 2-3 cm sub clitoris. Muschii
perineului Sunt situati in trei planuri astfel: In plan profound: ridicatorii anali si coccigenii In plan
mijlociu :transvers profound si sphincter extern al uretrei In plan superficial :ischiocavernos,bulbocavernos
si striat extern al anusului Canalul de nastere (osos si moale) este al doilea obstacol in calea nasterii fatului ,
primul fiind colul uterin, iar ultimul perineul.Travensarea fatului prin canalul de nastere necesita o
concordanta intre dimensiunile canalului osos si cele ale fatului.Canalul moale,fiind extensibil , pune rar
probleme la nastere. Sanii reprezinta glande specializate ale pielii cu rol de secretia laptelui.Baza sanului de
intinde de la coasta a 2-a pana la coasta a 6-a si de la marginea laterala a sternului pana la linia
medioaxilara.
CAPITOLUL IILAUZIA FIZIOLOGICA
Nasterea normala sau eutocicareprezinta expulzia fatului pe cai naturale n prezentatie craniana,
longitudinala si pelvina a unui fat care a ajuns la termen.2.1DIAGNOSTICUL CLINIC POZITIV-se
bazeaza pe elemente furnizate de prezenta uterului gravid si a fatului n cavitatea uterina, fiind n marea
majoritate a cazurilor diagnostic de certitudine.Interogatoriul precizeaza o amenoree de peste 28 de
saptamni, marirea progresiva de volum a abdomenului, prezenta miscarilor fetale.La inspectia snilor se
constata: pigmentarea areolei primare, schita de areola secundara, tuberculii Montgomery, retea venoasa
Haller evidenta. 2.2 MECANISMUL NASTERIINasterea se desfasoara de-a lungul unor fenomene
succesive numite ,,perioade'' sau ,,fazele'' nasterii. Travaliul normal pentru primipare este de 8-10 ore, iar la
multipare este de 6-8 ore.Travaliul propriu-zis este precedat de un pretravaliu ce prezinta urmatoarele
simptome:contractii uterine dureroase, neregulate, mai ales noaptea;scade presiunea n etajul abdominal
superior si creste n pelvis;eliminarea, uneori, a dopului gelatinos patat de snge;colul moale se scurteaza si
devine permeabil la deget;Travaliul propriu-zis ncepe odata cu aparitia contractiilor uterine dureroase, ce
modifica colul. Semnele clinice ce anunta nceputul nasterii sunt:contractiile uterine sistematizate, cu
caracter progresiv si cu modificari ale colului uterin;eliminarea dopului gelatinos;bombarea membranelor
ce solicita orificiu uterin;Cuprinde 3 perioade:1. Perioada de dilatatie, caracterizata prin contractii uterine
dureroase la interval de 10-15 min.Femeia poate deveni agitata.2. Perioada de expulzie a fatului incepe
dupa dilatatia complete si ruperea membranelor.Contractiile se succed la 1-2 minute,durata se prelungeste
la 60-90 secunde, durerile devin din ce in ce mai puternice. Dureaza de la 30 minte la 1-1/2 ore la primipare
si 15-30 minute la multipare.Apare senzatia de screamat datorita compresiunii rectului.3. Perioada de
delivrenta, urmeaza la 15-20 minute dupa expulzia fatului ,consta in dezlipirea si eliminarea placentei si
membranelor.Se produce in trei timpi ,dezlipirea placentei,coborarea ei in vagin si
expulzia.Simptome:Stare de agitatie.Contractii uterine dureroase cu o frecventa si intensitate
crescanda.Modificari la nivelul colului (scurtare,stergere,dilatare) ajungand la dilatatie complecta 10-11
cm.Formarea pungii apelor,ruperea membranelor.Aparitia senzatiei de screamat.Bataile cordului fetal
prezente.2.3CONDUITA N CURSUL TRAVALIULUI NORMALPERIOADA DE DILATAIEn sala de
nastere se urmareste evolutia travaliului dupa: situatia dilatatiei colului uterin; evolutia prezentatiei;
aspectul lichidului
RECOMMENDED

NGRIJIREA PACIENTEI CU NASTERE PRIN CEZARIANA

DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTULUI CU RUJEOLA

DOCUMENTS

2017-11-16¢  INGRIJIREA COPILULUI CU DIABET ZAHARAT O INGRIJIREA COPILULUI

CU BOLI DE PIELE O INGRIJIREA
DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTULUI CU OBEZITATE

DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTILOR CU HEMORAGII

DOCUMENTS
INGRIJIREA PACIENTULUI CU COLOSTOMIE
DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LOMBOSCIATICA

DOCUMENTS

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU BUN

DOCUMENTS

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU
DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTILOR CU PIODERMITE

DOCUMENTS

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU GUTA

DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTULUI CU AVC

DOCUMENTS
55266950 INGRIJIREA PACIENTILOR CU IRC
DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTEI CU FIBROM UTERIN

DOCUMENTS

INGRIJIREA PACINETULUI CU EPILEPSIE

DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTULUI CU GUTA

DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTEI CU PROLAPS GENITAL

DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTILOR CU DENUTRITIE

DOCUMENTS
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU PLAGI
DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTILOR CU LITIAZA

DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTULUI CU
DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTILOR CU SIFILIS

DOCUMENTS

INGRIJIREA PERSOANELOR CU DEMENTA

DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTILOR CU PERITONITA

DOCUMENTS
INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI
DOCUMENTS

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU BOALA PARKINSON

DOCUMENTS

INGRIJIREA PACIENTULUII CU
DOCUMENTS

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU INSUFICIENTA RENALA

DOCUMENTS

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU ASTM BRONSIC

DOCUMENTS

INGRIJIREA COPILULUI CU
DOCUMENTS

View More
STARTUP - SHARE TO SUCCESS