LICEUL TEHNOLOGIC DE SERVICII

,,SF. APOSTOL ANDREI”PLOIEŞTI

PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE NIVEL
5
DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

Îngrijirea lăuzei

COORDONATOR: ABSOLVENT:
Prof. Covaci Corina Anica Comaniță-Dinu Alina
Elena
Gr.did. definitivat Asistent medical
generalist

2020
CUPRINS :
Argument…………………………………………………………………pg.3
 CAPITOLUL I. ÎNGRIJIREA LĂUZEI………………………..pg.5
I.1.ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ…………pg.6
I.1.1. ORGANELE GENITALE EXTERNE……………………..pg.6
I.1.2. ORGANELE GENITALE INTERNE……………………...pg.9
I.1.3. ORGANELE ANEXE………………………………………pg.10
I.1.4. FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ……..pg.11
I.2. LĂUZIA.DEFINIŢIE. ETIOLOGIE. CLASIFICARE……...pg.13
I.2.1. MODIFICĂRI GENERALE ÎN LĂUZIE………………….pg.14
I.2.2. MODIFICĂRI LOCALE IN LĂUZIE……………………..pg.15
I.3 MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ ȘI PROBLEME DE DEPENDENȚĂ
SPECIFICE LĂUZIEI.............................................................................pg17
I.4.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA TEHNICILE DE
INVESTIGAŢIE………………………………………………… pg.28
I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENȚII AUTONOME ȘI
DELGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI ÎN LĂUZIE.......pg.34
I.5.1. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII
AUTONOME………………………………………………………………pg.34
I.5.2. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENŢII
DELEGATE………………………………………………………….pg.35
I.6.EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE……………………………….pg.37

 CAPITOLUL II. PLAN DE ÎNGRIJIRE AL LĂUZEI…………pg.40

CONCLUZII……………………………………………………………….pg.65
PROPUNERI………………………………………………………………pg.66
ANEXE…………………………………………………………………….pg.67
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….pg76.

2
 ARGUMENT
Pasiunea şi dăruirea pentru profesia de asistentă medicală m-au făcut să văd viitorul în
culori frumoase.M-am văzut practicând meseria , care mi-e atât de dragă şi asta mi-a dat
puterea de a merge mai departe.Dacă în adâncul sufletului găseşti dragostea pentru profesie ,
atunci totul este posibil.
Profesia de asistentă medicală se referă la : renunţare , răbdare , devotament , bună
dispoziţie , amabilitate , voioşie , prezenţă de spirit şi conştiinciozitate.
Respectând şi iubind oamenii , prin activitatea noastră ne respectăm pe noi şi profesia
nobilă pe care ne-am ales-o.
Asistenta medicală este o persoană autorizată să practice această meserie şi răspunde de
propria activitate
Asistenta este pregătită şi autorizată:
 Să desfăsoare educaţie pentru sănătate;
 Să participe ca membru al echipei în sistemul sănătăţii;
 Să supravegheze şi să informeze asistente medicale şi cadre auxiliare;
 Să participe la cercetare;
Asistenta presupune o pregătire pluridisciplinară (socială , tehnică , practică , însuşirea
termenilor de bază , să aibă cunoştinţe de psihologie , să aibă atitudine potrivită faţă de pacient
şi familia sa , să aibă preocuparea de înţelege ceea ce sunt ceilalţi).
Când o persoană se hotărăște să îmbrățișeze meseria de asistent medical trebuie
să conștientizeze că aceasta este una din cele mai importante decizii din viața sa. Decizia de a-
ți dedica viața în scopul îngrijirii altor persoane și pentru a-i ajuta pe cei bolnavi să se
însănătoșească.
Ca asistent medical, vei fi foarte important în viața oamenilor. Un asistent medical oferă
îngrijire și compasiune și este considerat un înger păzitor al pacienților.
Am ales ca temă de proiect „Îngrijirea lăuzei” deoarece de curând sora mea mai mare a născut
şi fiind aproape de ea, am cunoscut implicaţiile unei sarcini şi a naşterii .
Lăuzia cuprinde de obicei primele 6 săptămâni după naşterea copilului. În realitate e
nevoie de mult mai multe luni, uneori chiar de un an, pentru refacerea modificărilor fizice,
emoţionale şi sociale apărute după naşterea unui copil. De aceea, asistenta din maternitate are
un rol major în ceea ce priveşte evoluţia stării psihice şi fizice a lăuzei.
Acea perioadă postnatală poate fi foarte obositoare pentru noua mamă. Ea are nevoie de
somn, hrană, linişte şi de mult ajutor pentru a se ocupa de noul născut. Datoria mamei este să
noteze modificările din corpul său , pe măsură ce se reface în perioada lăuziei , datoria
personalului medical este să determine dacă aceste modificări sunt normale sau nu.
În maternitate cele mai multe lăuze stau cam o săptămână, tendinţa modernă este de 1-2 zile.
Personalul medical le va supraveghea temperatura , pulsul , tensiunea arterială şi evoluţia
vindecărilor eventualelor suturi.Pot recomanda mamelor să pună pungi cu gheaţă pentru a

3
preveni inflamaţia locală ,vor examina picioarele pentru semne de tromboză, condiţia uterului
pentru involuţie, scurgerea lohiilor şi starea lor emoţională.

4
CAPITOLUL I-ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN
ÎNGRIJIREA LĂUZEI

5
 Cap.I.1. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL
FEMININ

ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oricărei fiinţe şi se realizează prin
participarea a două organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundării gametului feminin
(ovul) de către gametul masculin (spermatozoid).
Oul rezultat se grefează în cavitatea uterină, unde continua sa creasca si sa se se
dezvolte până ce fătul a devenit viabil şi este expulzat din uter prin actul naşterii.
Organizarea morfofuncţională a sistemului reproducător la ambele sexe este extrem de
complexă, gonadele având atât funcţia de a produce gamete (ovule şi spermatozoizi) cât şi pe
cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activităţi asupra organelor genitale şi
asupra întregului organism, asigură condiţii optime pentru reproducere.
Aparatul genital feminin este format din:
- o parte externă: vulva;
- un grup de organe interne localizate în pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe
(salpinge) şi ovarele,
- anexe ale aparatului genital: glandele mamare.
Evoluţia şi starea morfologică a organelor genitale sunt în strânsă
interdependenţă cu starea hormonală, diferită în fiecare din perioadele de dezvoltare.

I.1.1. Organele genitale externe :

6
  Vulva (vezi fig I.1): - reprezintă deschiderea în afară a organelor genitale. Este
constituită din:
- muntele lui Venus
- -labiile mari
- labiile mici
- clitorisul
- himenul
- glandele Bertholin
- glandele Skene
- bulbii vestibulari
- glandele anexe regionale.

La nivelul vulvei se află şi orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele Skene.
 Muntele lui Venus: este o bombare în regiunea pubiană(vulvară) provocată de o
acumulare subcutanata de ţesut adipos. Muntele lui Venus începe de la comisura
superioară a labiilor externe , fiind acoperită de părul pubian.
 Labiile mari: sunt pliuri cutaneo-mucoase, având o formă ovoidală alungită şi
prezentând o faţă externă cutanată acoperită de peri şi o faţa internă cu aspect de
mucoasă ;
Faţa internă prezintă numeroase glande sebacee, care secretă smegma vulvară . Faţa
externă a labiilor mari vine în raport cu coapsa respectivă, iar faţa internă, cu buza mică
corespunzătoare şi cu buza mare de partea opusă, cu care delimitează şanţul interlabial. Labiile
mari se reunesc la cele două extremităţi, formând o comisură anterioară şi o comisură
posterioară.
In alcătuirea labiilor mari intră:
a) pielea, cu numeroase glande sebacee şi sudoripare;
b) fibre musculare netede;
c) un strat adipos subcutanat;
d) un strat celular fibroadipos, care formează o pungă, în care se ramifică terminaţiile
ligamentului rotund
 Labiile mici: sunt repliuri cutanate cu aspect de mucoasă. Dimensiunile lor sunt
cam de 3-4cm lungime si 1cm lăţime. Li se descriu:
a) o faţă externă, care vine în raport cu labia mare respectivă;
b) o faţă internă în raport cu labia mică de partea opusă;
c)o margine anterioară sau margine liberă;
d)o margine posterioară sau margine aderentă, în contact cu bulbii vaginului;
e) o extremitate anterioară care se împarte în două porţiuni ,una care se îndreaptă spre faţa
posterioară a clitorisului şi formează cu cea de partea opusă frâul clitoridian;cealaltă unindu-se
cu cea de partea opusă înaintea clitorisului,îi constituie acestuia capişonul sau preputul ;

7
f) o extremitate posterioară, care se uneşte cu cea de partea opusă şi formează gropiţa
naviculară, evidentă la nulipare.
Labiile mici sunt constituite dintr-o dublă foiţă tegumentară cu aspect de mucoasă, cuprinzând
în interior ţesut conjunctiv bogat în fibre elastice,lipsit însă de grăsime.De asemenea, labile
mici conţin numeroase glande sebacee,care secretă smegma vulvară.Rolul labiilor mici ,ca si
al labiilor mari, este de protecţie a vaginului .
Clitorisul: este, la femeie, omologul, dar de proportii mult mai reduse, corpilor cavernosi
ai barbatului. De forma cilindrica, el are doua radacini subtiate (corpi cavernosi),care, plecate
de la partea mijlocie a fetei interne a ramurilor ischiopubiene , se indreapta oblic in sus si
inauntru, inaintea simfizei pubiene,constituind corpul clitoridian.
Acesta se indreapta ascendent, apoi se scurteaza si se termina printr-o extremitate
proeminenta, care poarta denumirea de gland si are o lungime de cca 5-6mm. Clitorisului i se
pot descrie o portiune ascunsa, situata profund, si o portiune libera, acoperita de preput si
legata in partea inferioara de cutele nimfeale, care constituie fraul clitoridian.
Corpul clitorisului este alcatuit in cei doi corpi cavernosi, separate printr-un sept incomplete.
In ceea ce priveste glandul, acesta este format dintr-un nucleu conjunctiv central, acoperit de o
mucoasa dermopapilara; el cuprinde de asemenea numeroase terminatii nervoase si mai ales
niste corpusculi speciali, asa numitii corpusculi ai voluptatii.
 Himenul: Acest orificiu se deschide in canalul vulvar si difera, in ceea ce priveste
aspectul sau, dupa cum este vorba de virgina, nulipara sau multipara. La virgina,
orificiul interior al vaginului este inchis in parte de o diafragma membranoasa,
himenul, perforate de una sau mai multe gauri, care, atunci cand lipsesc, determina
retentia sângelui menstrual in vagin (hematocolpos) si uter(hematometrie). Forma,
grosimea si rezistenta himenului sunt diferite.
Himenul este o diafragma mucoasa, intre foitele careia exista tesut conjunctiv cu numeroase
fibre elastice.
 Glandele Bertholin: Sunt in numar de doua, fiind situate in dreapta si in stanga
extremitatii inferioare a vaginului. Au forma unui ovoid turtit lateral,o greutate de
4-5 gr , consistenta elastic si culoare albastruie .
Glandele Bertholin sunt glande tubulare ramificate, descompuse in lobuli alcatuiti, la randul
lor, din mai multi acini.
 Glandele Skene: sunt doua glande periuretrale, ale caror orificii se gasesc in
fiecare parte a meatului sau putin indaratul lui. Alaturi de acest orificiu se observa
doua mici funduri de sac, resturi wolffiene care pot fi uneori la originea chisturilor
vulvare.
 Bulbii vestibulari: Sunt doua formatiuni erectile si reprezinta omologul bulbului
uretral al barbatului, care la femeie a fost separat intr-o jumatate dreapta si una
stanga, prin interpunerea canalului vulvar.

8
I.1.2. Organele genitale interne (vezi anexa 1)

 Vaginul:
Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit în sensul
antero- posterior. Vaginul are rol în copulaţie (depunerea spermatozoizilor) şi serveşte drept
canal – trecerea fătului şi anexele sale în timpul naşterii.

 Uterul:
Este organul în care nidează şi se dezvoltă produsul de concepţie şi care produce expulzia
acestuia după dezvoltarea la termen. Este situat în regiunea pelviană, pe linia mediană şi
prezintă raporturile anatomice:
anterior – cu vezica urinară
posterior – cu rectul
inferior – se continuă cu vaginul
superior – cu intestinul
lateral – cu ligamentele largi
Uterul este un organ cavitar, care măsoară la nulipare 6,5 cm lungime, iar la multipare 7,8
cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la bază şi 3cm în porţiunea medie a colului şi
un diametru antero-posterior de 2,5 – 3 cm.
Este format din trei porţiuni: corpul, istmul şi colul.
 Corpul uterin – are aspectul unui con turtit antero-posterior căruia i se descriu
două feţe şi două margini: faţa anterioară şi faţa posterioară
 Istmul - continuă corpul uterin şi reprezintă o zonă retractilă a acestuia.
 Colul uterin- este mai îngust şi mai puţin voluminos decât corpul şi are forma unui
butoiaş cu două feţe convexe şi două margini groase şi rotunjite. Vaginul se inseră pe
col după o linie oblică ce urcă posterior, inserţia sa divizând colul în porţiune supra şi
subvaginală.
Mijoacele de fixare şi susţinere ale organelor genitale feminine sunt reprezentate de aparatul
ligamentar, care este reprezentat prin:
- ligamente largi
- ligamente rotunde
- ligamente utero-sacrate.

 Trompele uterine sau salpingele sunt cele două conducte musculo-membranoase

situate în partea superioară a ligamentelor largi. Ele se întind de la coarnele uterine
pană la faţa superioară a ovarelor.

9
 La nivelul trompei are loc întâlnirea ovulului cu spermatozoizii şi constituirea iniţială a
oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametru care variază, pe traiectul lor între 2 – 4
cm pană la 6 – 8 cm, în partea terminal.
Fiecare trompă prezintă 4 părţi:
- Partea interstiţială situată în grosimea peretelui uterin
- Istmul care continuă partea internă şi are o lungime de 3 – 4 cm
- Ampula cu o lungime de 7 – 8 cm – mai dilatată
- Pavilionul, porţiunea terminală, cu o formă de pâlnie care este dotată cu câte 10 – 15
franjuri pe margine (fimbrii)
- Ovarele: sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuală feminină, cu funcţie
endocrină şi în acelaşi timp producătoare a ovulelor.
Sunt situate în cavitatea pelviană, pe peretele său posterior. Au o formă ovoidală, cu
diametru longitudinal de 3 cm, lăţimea de 2 cm şi grosimea de 1 cm. Suprafaţa este netedă
până la pubertate, iar după aceea uşor neregulată. Faţa superioară a ovarelor este în raport
anatomic cu pavilionul trompei.

I.1.3 Organe anexe:

 Glanda mamară (vezi fig.I.3):

Este glanda pereche situată în regiunea antero- posterioară a toracelui, lateral de
stern, la nivelul spaţiului delimitat de coasta aIII-a şi a IV-a, anterior muşchiului pectoral şi
dinţat. Poate prezenta anomalii numerice în plus sau minus; anomalii de formă sau volum.
Forma este aproximativ a unei emisfere cu tendinţa spre conicizare sau aplatizare discoidală,
cu faţa plană spre torace, iar convexă liberă, centrată pe mamelon.
Dimensiunile sunt de 12 – 13 cm, diametrul, înalţimea de 10 –12 cm şi greutatea de
aproximativ 150 – 200 grame.
1. Tegumentele – sunt netede, centrate de areola cu diametrul de 15 – 25mm, pigmentată
şi cu 10 - 12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). În centrul areolei predomină
mamelonul cilindric sau conic, rugos şi 10 – 12 orificii galactofore.

10
 Fig.1 Anatomia aparatului genital feminine

I.1.5 FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Menstruaţia este consecinţa fenomenelor neuro-hormonale la femeie,f iind reprezentată de o

hemoragie asociată cu necroza superficială a mucoasei uterine, care se produce ciclic,
începând cu pubertatea şi sfârşind cu menopauza,constituind expresia activităţii genitale
feminine.
În realitate sunt mai multe cicluri, care converg şi se condiţionează reciproc: ciclul
hipotalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin şi endocrin, ciclul uterin (endometrial),
ciclul vaginal, ciclul mamar şi ciclul genital.
 Ciclul endometrial: Modificări ciclice ale endometrului. Mucoasa uterină este divizată
în două straturi cu caracteristici anatomice şi evolutive diferite: stratul profund
sau bazal, ce nu suferă nici o modificare de-a lungul ciclului menstrual, fiind format
din partea profundă a tubilor glandulari
şi a corionului şi stratul
superficial,numit şi funcţional, care prezintă importante modificări în cursul ciclului
menstrual.
Ciclul uterin se poate împărţi în 3 faze: proliferativă, secretorie şi menstruală.
- Faza proliferativă. Spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost în gustate rectilinii,
devin treptat hipotrofice, iar lumenul lor se lărgeşte. În celule nu se mai găsesc nici
mucus, nici glicogen. Spre ziua 13 – 14, glandele sunt mai mari, epiteliul lor este mai
ondulat, sub influenţa mucoasei.
- Faza secretorie (progesteronică sau pregravidică). În cea de-a 15 – 17a
zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele devin dantelate, glicogenul de
deplasează spre partea apicală a celulei, pentru a excreta către ziua a 25-a. În acest
moment partea spicală a celulei se încarcă cu mucus.
Arterele spiralate se diferenţiază în zilele 25 – 27, tot acum stroma se micşorează în

11
 grosime prin resorbţia edemului. Determinismul fazei secretorii este: L.H. –
progesteron – faza secretorie.
- Faza menstruală. Durează în medie 4 zile. Stratul superficial măsoară
8 – 10 cm în grosime şi se elimină. Menstruaţia apare ca un clivaj hemoragic al
mucoasei uterine, realizat prin jocul modificărilor vasculare.
-

Fig.2 Ciclul Menstrual

 Ciclul vaginului:
În mod normal mucoasa vaginală, la femei în plină activitate sexuală are patru zone de celule
care se modifică în cursul ciclului menstrual. Acestea sunt:
- zona superficială
- zona intermediară
- zona parabazală
- zona bazală
În timpul fazei estrogenice, epiteliul marginal creşte şi atinge maximum de dezvoltare
înainte de evoluţie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, deasemenea şi cele din zona
intermediară, care se stratifică şi cresc în volum. Această creştere rezultă din dezvoltarea
celulelor şi proliferarea lor.
Conţinutul celular în glicogen creşte în această fază. Spre sfârşitul fazei estrogenice
(avansată), straturile zonei superficiale se multiplică (conificare).
Ovulaţia se caracterizează prin debutul modificărilor regresive care semanifestă prin oprirea
dezvoltării epiteliului vaginal. Celulele se turtesc şi sunt eliminate în placarde. Pe măsură ce
faza estrogenică avansează, activitatea epiteliului încetează, iar descuamarea lui se continuă.
Faza estrogenică se caracterizează printr-o proliferare a celulelor şi o creştere a acidofilei şi
a indicelui picnotic.
Faza progesteronică se caracterizează prin descuamarea celulelor care se plicaturizează şi se
elimină în cantitate foarte mare.
 Ciclul mamar:
În cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc modificări
morfofiziologice sub acţiunea celor 2 hormoni ovarieni: foliculina şi progesteronul. Foliculina,
în prima fază a ciclului ovarian determină hiperplazia ţesutului conjunctiv şi a canalelor

12
galactofore. În faza a doua sub acţiunea progesteronului are loc dezvoltarea ţesutului lobulo-
alveolar.
În timpul sarcinii, sub acţiunea foliculinei, glandele mamare se măresc şi sunt dureroase. La
examinarea mamelonului chiar în primele luni, va apărea
colostrul. Mamelonul şi areola se pigmentează mai intens. De asemenea,
circulaţia devine mai in-tensă, venele superficiale se dilată şi devin foarte evidente prin
transpiraţia pielii, constituind reţeaua Haller.
După naştere, se declanşează lactaţia, în ziua a 3-a – a 4-a datorită începerii secreţiei de
prolactină, precum şi datorită excitării mamelonului prin actul suptului, intervenind şi o cale
neuroflexă.

I.2. LÃUZIA. DEFINIŢIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE

 LĂUZIA FIZIOLOGICĂ

Lăuzia se defineşte ca perioada de timp în care are loc retrocedarea modificărilor

generale şi locale induse de starea de gestaţie, cu revenirea lavstarea morfofiziologică
premergătoare acesteia.
Lăuzia debutează imediat după perioada a IV-a a naşterii şi se întinde pe o perioadă de
5 - 8 săptămâni. Prelungirea acestei perioade apare la femeile care alăptează şi la care
instalarea primei menstruaţii apare după 6 - 7 luni sau mai mult.
Involuţia modificărilor locale şi sistemice se realizează în trei etape:
1. Lăuzia imediată: cuprinde primele 24 ore după naştere mai
puţin primele 4 ore postpartum care reprezintă perioada a IV-a a naşterii. În această perioa
dă persistă riscul complicaţiilor hemoragice, cauzele fiind cele cunoscute: atonia uterină,
resturi placentare, rupturi de părţi moi, tulburări de coagulare.
2. Lăuzia propriu zisă: (secundară) cuprinde zilele 2-12 după naştere.
Pe parcursul acestei etape are loc involuţia uterină, acesta devenind după 12 zile organ
pelvian. Tot acum are loc cicatrizarea patului placentar cu modificarea caracterului
lohiilor.

13
3. Lăuzia tardivă: (îndepărtată) între 13 zile şi 6 - 8 săptămâni. În
acestă perioadă are loc refacerea treptată a endometrului, astfel încât după 6-8săptămâni
reapar ciclurile menstruale (în absenţa alăptării).

 LĂUZIA PATOLOGICĂ -o reprezintă infecţia tractului genital care apare după

naştere , în perioada lăuziei .
În timpul lăuziei pot apărea hemoragii cauzate de resturi placentare, de inertia uterine;
infecţia puerperală este starea patologică în care se găseşte lăuza determinate de pătrunderea
diverşilor microbi patogeni prin plăgile cauzate de naştere : ruptura premature a
membranelor , infecţii vaginale ;
infecţiile glandei mamare apar din cauza comformaţiei anormale a mamelonului şi a lipsei de
igienă. La început apar fisuri mamelonare care sunt porţi de intrare pentru microbi,apoi
dacă nu se iau măsuri pot apărea limfangita ,galactoforita,abcesul sânului .

I.2.1 MODIFICARI GENERALE IN LAUZIE

După o naştere eutocică, lăuza prezintă o stare generală (fizică

şi psihică) bună. Pe parcursul lăuziei au loc modificări importante, în sens invers faţă de cele
din sarcină, ajungâdu-se după 6 săptămâni la parametrii morfologici şi funcţionali preexistenţi
sarcinii.
Sistemul cardiovascular. Imediat postpartum, volemia creşte datorită
resorbţiei edemelor, dispariţiei şuntului arterio-venos placentar şi pătrunderii în
circulaţie a sângelui din compartimentul uterin. În primele zile de lăuzie volumul sanguin
revine la valori normale.
Debitul cardiac şi presiunea venoasă centrală revine la normal în aproximativ 2 săptămâni.
Pulsul. Este de obicei bradicardic în primele 2-3 zile cu 60-70 pulsaţii/minut. Dacă au
avut loc pierderi de sânge la naştere , frecvenţa poate fi crescută timp de câteva zile , apoi
revine la normal.O accelerare a pulsului cu caracter permanent în timpul lăuziei constituie un
semnal de alarmă care poate indica o infecţie sau o stare de anemie pronunţată.
Tensiunea arterială. Poate scădea ameninţător, în aceste condiţii putând apărea şi stări
de lipotimie. La lăuzele care au pierdut mult sânge în timpul travaliului, sau din cauza unei
anemii preexistente, tensiunea arterială nu poate fi menţinută la valoarea normal. Tensiunea
arterială poate scădea în infecţiile puerperale însoţite de stare septică.
Temperatura. Imediat după naştere, lăuza este cuprinsă de o senzaţie de frig marcată
de un adevărat “frison fiziologic”. În primele zile pot apărea stări subfebrile făra o însemnătate
patologică.

14
 Aparatul respirator. Modificările induse de sarcină dispar în primele 2zile
postpartum
Aparatul digestiv. În general apetitul este bun, iar senzaţia de sete este
mai accentuată. Datorită persistenţei vagotoniei este posibilă prezenţa constipaţiei. Frecvent
apare o criză hemoroidală în primele zile postpartum.
Aparatul urinar. Primele zile de lăuzie se caracterizează prin poliurie. Dilatările şi
hipotonia căilor urinare retrocedează în aproximativ 4săptămâni. Pe parcursul lăuziei pot să
apară pierderi involuntare de urină.
Modificări hematologice. Datorită pierderilor de sânge din timpul naşterii Hb şi Ht
pot să scadă. Leucocitele rămân crescute 7-10 zile după care
revin la normal. În prima săptămână de lăuzie există o tendinţă la hipercoaguabilitate.
Sistemul endocrin. Se produc modificări hormonale importante în special a
hormonilor specifici sarcinii
: - hormonul lactogen placentar dispare în primele 2-4 ore postpartum;
estrogenii şi progesteronul scad în zilele 8-10;
HCG (Human chorionic gonadotropin) scade în zilele 6-12;
prolactina scade brusc după 12 zile dacă femeia nu alăptează.
Sistemul nervos.  Lăuzia se caractenzează printr-o uşoară labilitate neuro-psihică
datorată, în special, dezechilibrelor hormonale induse de sarcină.
Sistemul musculo-articular. Laxitatea articulară dispare pe parcursul lăuziei prin
dispariţia relaxinei (hormon placentar). Planşeul pelvin îşi reia tonicitatea şi rezistenţa.
Rămâne însă un anumit grad de relaxare a hiatusului genital şi o slăbire a diafragmului
urogenital.
Peretele abdominal îşi reia tonicitatea persistând însă în majoritatea cazurilor o diastază redusă
a muşchilor drepţi abdominali. Relaxarea simfizelor osoase de la nivelul centurii pelvine
dispare în lăuzie.
Tegumentele. Constau intr-o hiperpigmentaţie , mai ales în regiunea mameloanelor ,a
vulvei, a anusului şi a liniei albe.Hiperpigmentaţia se retrage în mod normal după naştere.Alte
modificări ale tegumentelor în sarcină sunt reprezentate de cloasma gravidică şi apariţia
vergeturilor ,care sunt nişte cute liniare care apar în a doua jumătate a sarcinii, prin ele
întrezărindu-se vascularizaţia subcutanată roşiatică.După naştere, ele se diminuează şi se
albesc .Ele apar ca urmare a unei întinderi pasive crescute ale pielii combinată cu
supraproducerea de corticosteroizi.

I.2.2 MODIFICARI LOCALE IN LAUZIE

a. Modificările organelor genitale externe:

Vulva. Îşi reia tonicitatea, edemul dispare, iar orificiul vulvar se reface chiar a doua zi.

15
Vaginul. Mult destins în urma actului naşterii, revine destul de repede, iar micile fisuri
cicatrizează. Canalul vaginal este congestionat şi rămâne ceva mai destins , iar pliurile
vaginale sunt mai puţin reliefate decat înainte de sarcină.
Perineul.  La nivelul acestuia se produce refacerea şi cicatrizarea leziunilor traumatice din
timpul naşterii (rupturi spontane sau epiziotomii).
Inelul himenal. La acest nivel se produc rupturi profunde în timpul naşterii, care prin
cicatrizare vor duce la formarea carunculelor mirtiforme

b. Modificările organelor genitale interne(vezi anexa 1)

Uterul. La acest nivel se produc fenomene de regresie în ceea ce priveşte volumul, greutatea,
consistenţa, structura, poziţia şi funcţia acestuia.
1.Modificări macroscopice ale uterului:
Revenirea la dimensiunile iniţiale poartă denumirea de involuţie uterină. Involuţia uterului se
verifică prin raportarea înălţimii fundului uterin faţă de
cicatricea ombilicală. Dacă după naştere găsim fundul uterin la nivelul ombilicului, scăderea
acestuia se va face cu 1-1,5 cm/zi, astfel încât după ziua a12-a uterul devine organ pelvian.
Există situaţii de falsă subinvoluţie uterină, în special în condiţiile unei vezici urinare pline
care elevează uterul.
Subinvoluţia uterină se poate întâlni în anumite situaţii fiziologice:
naşteri cu feţi macrosomi, gemelară, hidramnios, naşterile prin operaţie
cezariană sau patologie: resturi placentare, infecţii uterine (endometrite), asocierea sarcinii cu
fibrom uterin.
Concomitent cu volumul scade şi greutatea uterului: de la 1000 gr. După naştere, la 500 gr.
prin ziua a 7-a, 300 gr. în ziua a 14-a ca la sfârşitul lăuziei să cântărească 60-100 gr.

2. Modificări microscopice ale uterului:

Involuţia miometrului se produce prin resorbţia edemului interstiţial şi metapiazia conjunctivă
a unora din fibrele musculare. În paralel are loc o diminuare marcată a vascularizaţiei
miometriale cu reducerea calibrului vaselor şi dispariţia sinusurilor sangvine.
După naştere, prin eliminarea caducei, endometrul este reprezentat doar de stratul profund
(bazal) şi parţial de stratul spongios. Pornind de la acest stadiu, endometrul suferă mai multe
modificări pe parcursul lăuziei:
Faza de regresie - în primele 4-5 zile de lăuzie, în care se completează eliminarea celulelor din
stratul superficial al endometrului.
Faza de cicatrizare - până în ziua a 25-a. În această perioadă are loc reepitelizarea cavităţii
uterine, fără determinism hormonal.
Faza de proliferare - zilele 26-45 în care se reface endometrul sub influenţa stimulului
estrogenic.

16
Faza de reluare a ciciului menstrual- între zilele 42-48 în condiţiile
lipsei alăptării. La femeile care alăptează endometrul rămâne în faza de proliferare precoce 
şi menstruaţiile în general nu apar. Blocarea ciclurilor menstruale la femeile care alăptează 
se datorează nivelurilor crescute de prolactină.
Colul uterin. După naştere, colul uterin este şters şi dilatat de 10 cm, fiind moale,
edemaţiat cu mici rupturi la nivelul orificiului extern.
Refacerea colului uterin parcurge mai multe etape:
canalul cervical se constituie imediat şi revine la lungimea normala după 4 - 5 zile;
orificiul intern se reface după 5-6 zile;
orificiul extern se reface după 10 zile schimbându-şi însă forma din circular (la nulipare) în
fantă transversală (la femeia care a născut pe cale vaginală).
Canalul cervical rămâne deschis, permiţând pătrunderea unui deget,
în primele 10 zile, asigurând în acest fel drenajul lohiilor. După 14 zile el este practic închis.

Endometrul. Evoluează în mai multe faze. Reluarea ciclului menstrual are loc la 6-8
săptămâni după naştere.Această menstruaţie normală marchează reluarea ciclurilor normale în
sfera genital ,deci şi posibilitatea apariţiei unei noi sarcini.Prima menstruaţie este o simplă
hemoragie de privaţie hormonală.Uneori, după ziua 20-25 de lăuziei poate apărea o sângerare
abundentă care durează 2-3 zile considerate fiziologică şi este numită mica menstruaţie .
Apariţia ciclului menstrual după 6-8 săptămâni, după naştere, numai la femeile care nu
alăptează.
Trompele şi ovarele. Îşi revin treptat, la un volum normal în aproximativ două săptămâni.

I.3 MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ ȘI PROBLEME DE DEPENDENȚĂ

SPECIFICE LĂUZIEI
 ÎN LĂUZIA FIZIOLOGICĂ
 Involuţia uterină. Se produce atât pe plan macroscopic, cât şi la nivel histologic,
interesând în aceeaşi măsură endometrul şi miometrul
 Involuţia miometrului. Imediat după delivrenţă, uterul este bine contractat având
fundul la nivelul ombilicului, iar pereţii uterini au o grosime de 4-5cm.
În următoarele 2 zile uterul îşi păstrează aproximativ aceeaşi formă şi dimensiuni, după care
involuează rapid, la 10 zile după naştere redevenind organ pelvian, iar la 5-6 săptămăni revine
la forma şi dimensiunile anterioare sarcinii. Rapiditatea involuţiei uterine este marcată şi prin
reducerea rapidă a greutăţii uterului , de la 1000 g în postpartumul imediat la 500 g la 7 zile ,
300g la 14 zile , 100g la 6 săptămâni de la naştere.Fundul uterului scade cu aproximativ 1,5
cm pe zi
 Evoluţia endometrului. Decolorarea membranelor se face la nivelul stratului compact
al deciduei, eliminându-se o dată cu membranele şi stratul superficial decidual. În uter

17
 pot rămâne porţiuni ale acestuia care suferă rapid un proces de necroză.Stratul profund
endometrial nu ia parte la procesele involuntive de după naştere.Zona deciduală
superficială necrozată se elimină, făcând parte din conţinutul lohiilor.
Refacerea endometrului se produce în mai multe faze:
o Faza de regresie - în primele 4-5 zile de lăuzie, în care se completeazăeliminarea
celulelor din stratul superficial al endometrului.
o Faza de cicatrizare - până în ziua a 25-a. În această perioadă are locreepitelizarea
cavităţii uterine, fără determinism hormonal.
o Faza de proliferare - zilele 26-45 în care se reface endometrul subinfluenţa stimulului
estrogenic.
o Faza de reluare a ciciului menstrual- între zilele 42-48 în condiţiile lipsei alăptării. La
femeile care alăptează endometrul rămâne în faza de proliferare precoce şi
menstruaţiile în general nu apar. Blocarea ciclurilor menstruale la femeile care
alăptează se datorează nivelurilor crescute de prolactină.

 Involuţia zonei de inserţie placentară. La nivelul zonei de inserţie placentară care se

reduce mult în suprafaţă (3-4 cm²) odată cu retracţia şi involuţia uterului, apar o serie
de modificări. Vasele mari foste utero-placentaresunt colabate prin forcipresură în
stratul plexiform miometrial, apoi se trombozează.Între aceste vase se găsesc zone de
caducă.
Aspectul general al zonei este neregulat, anfractuos. Teoriile mai vechi susţineau evoluţia spre
“vindecare” a acestor zone printr-un process cicatricial, ceea c ear presupune o reducere a
suprafeţei endometriale funcţionale după fiecare sarcină, ceea ce nu este real.
 Modificările vascularizaţiei uterine. Involuţia uterină se produce pe fondul reducerii
vascularizaţiei. Are loc o reducere a calibrului vaselor uterine. Ramurile arterei uterine
se reduc şi ele în dimensiuni,iar arterele spiralate foste utero-placentare se obliterează
prin modificări hialine.În locul acestor vase se pare că ploiferează altele cu dimensiuni
corespunzătoare.
 Modificările colului, vaginului ,vulvei şi perineului . Colul uterin involuează lent, el
se -reface după 24 de ore dar rămâne permeabil pentru index aproximativ 7-10 zile
pentru ca la 15 zile după naştere să fie inchis. Îşi micşorează volumul prin dispariţia
edemului şi reducerea vascularizaţiei
Vaginul şi vulva revin treptat la dimensiuni apropiate de cele avute înaintea sarcinii, dar
niciodată la cele dinaintea sarcinii. Epiteliul vaginal devine mai neted,iar columnele vaginale
sunt mai şterse.La nivelul vulvei , rupturile himenale cicatrizate vor da naştere la carunculii
miltiformi.

 ÎN LĂUZIA PATOLOGICĂ

18
Cele mai frecvente aspect patologice apărute în cursul lăuziei având legătură direct cu sarcina
sau naşterea sunt urmatoarele:
1.Complicaţii infecţioase cu poartă de intrare genital (infecţiile puerperale)
2.Infecţiile sânului în legatură cu lactaţia

 Infecţiile puerperale
Definiţie: Infecţiile puerperale reprezintă totalitatea stărilor infecţioase cu poartă de intrare
genital apărute în lăuzie.
Formele clinice sunt variate în funcţie de poarta de intrare, de virulenţa şi tipul germenilor
cauzali, de capacitatea imunologică a lăuzei, de masivitatea infecţiei, etc.
Frecvenţa. Incidenţa infecţiei puerperale este variabilă de la o statistică la alta. Înaintea erei
antibioticelor acest tip de infecţii era întâlnit foarte frecvent.Odată cu apariţia
antibioticelor,infecţiile puerperale s-au redus mult ca frecvenţă.Incidenţa actuală a acestor
infecţii este cuprinsă între 0,5 si 5%,cu o medie în jur de 2%.
Infecţiile puerperale reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate maternal
prin risc obstetrical. Mortalitatea maternal prin infecţii puerperale s-a redus de la 1/26 naşteri
în era preantibiotică la 1/30.000 şi chiar 0,6/100.000 de naşteri în present.
Etiopatogenie. Infecţiile puerperale sunt determinate de conflictul dintre agenţii etiologici
(germenii bacterieni) şi organismal matern. Depăşirea mijloacelor de apărare antibacteriene
locale şi generale duce la apariţia infecţiilor puerperale. Apărarea antiinfecţioasă a
organismului uman se realizează prin 4 mecanisme majore şi anume:
-bariera anatomo-fizică
-fagocitoza
-imunitatea celulară
-imunitatea umorală
Etiologia infecţiei puerperale. Factorii determinanţi ai infecţiilor puerperale sunt reprezentaţi
de agresiunea microbiană. Apariţia infecţiei este în raport cu gradul invaziei, virulenţa
germenilor, rezistenţa organismului, asociaţiile patogenice, extensia distrucţiilor tisulare, etc.
Un aspect de mare importanţă este reprezentat de determinismul polimicrobian al infecţiilor
puerperale, cu asociere de germeni gram pozitivi şi negative, aerobi şi anaerobi, în diverse
circuite şi segmente patogene care creează premisele evoluţiei în lanţ a proceselor septice şi
distructive, element de mare importanţă în alegerea şi conducerea tratamentului
Sursa infecţiei poate fi exogenă sau endogenă.
Sursa exogenă cuprinde totalitatea posibilităţilor de contact cu germenii microbieni din mediul
ambiant şi este reprezentată de contactul cu instrumentarul, mănuşile operatorului,
pansamente, lenjerie, etc. contaminate microbian, prin insuficienta sterilizare sau folosire
incorecta.

19
În infecţiile endogene sunt mai frecvent implicate: stafilococul coagulazo-pozitiv, proteus
bacteroides, E. coli, streptococul piogen, enterococul, pseudomonas, streptococul anaerob,
clostridiile şi Neisseria gonorheae.
Poarta de intrare şi căile de propagare ale infecţiei. Poarta de intrare a infecţiilor este de
cele mai multe ori însuşi aparatul genital feminine. Infecţia se poate cantona la poarta de
intrare(infecţie localizată) sau se poate propaga pe mai multe căi:
 calea direct prin însămânţarea masivă a germenilor patogeni în căile genitale (vagin, uter);
 calea canaliculară, ascendentă, cu punct de plecare cervico-vaginal, sau descendentă de la
inflamaţii tubare;
 calea limfatică favorizează propagarea infecţiei din căile genital în special la ţesutul celulo-
grăsos pelvian sau la peritoneul pelvian;
 calea sanghină prin tromboze septice, putând duce la generalizarea infecţiei; infectarea prin
contiguitate, se produce mai rar în puerperalitate, prin propagarea de la o formaţiune
inflamatorie vecină (genitală sau extragenitală)

 Complicaţiile lăuziei sunt de trei tipuri:

- complicaţii hemoragice
- complicaţii infecţioase
- complicaţii tromboembolice.

1.COMPLICAŢIILE HEMORAGICE, sunt datorate:

- resturilor cotiledonare placentare;
- atoniei uterine;
- rupturilor de părţi moi nedepistate şi nesuturate după naştere;
- tulburări de coagulare secundare unor sângerări masive la naştere;
- formei hemoragice a unei endometrite post-partum.
De obicei aceste complicaţii sunt mai rare în lăuzie, dar se diagnostichează în prezenţa unor
sângerări în cantitate superioară normalului, persistenţei unor lohii sangvinolente peste 5 zile,
apariţiei de cheaguri şi a anemiei.
2.COMPLICAŢIILE INFECŢIOASE pot afecta toate segmentele sferei genitale. Uneori au
o simptomatologie iniţial incompletă, dar dacă progresează devin manifeste.
Lăuzele cu risc crescut de a face complicaţii infecţioase sunt:
- cele care au avut anemie sau infecţii urinare în timpul sarcinii;
- cele cu ruptură de membrane mai mult de 24 de ore înainte de naştere;
- travaliu prelungit peste 6 ore după ruptura membranelor;
- gravidele care nasc prin secţiune cezariană;
- naşteri în context febril;
- cele care au necesitat manopere obstetricale sau endouterine la naştere: aplicare de
forceps, extragere manuală de placentă, control uterin manual;

20
 - pacientele care au avut cerclaj sau fibrom uterin.

Infecţia plăgii de epiziotomie se manifestă prin apariţia unei zone eritematoase la nivelul

acesteia, urmată de apariţia unor puncte de dehiscenţă
a plăgii, cu supuraţie localizată, sau de dezunirea completă a plăgii, cu zone necrotice şi
supurate.
Germenii incriminaţi sunt de obicei asocieri aerob-anaerobe, sau pot fi determinate de
streptococul hemolitic de grup A care a existat în stare de portaj în secreţiile cervicale ale
gravidei.
Semnele clinice sunt reprezentate de subinvoluţia uterină, uterul fiind mai mare decât ziua
corespunzătoare de lăuzie, de consistenţă păstoasă, sensibil iniţial la nivelul coarnelor uterine,
apoi sensibilitatea putând deveni difuză.
Lohiile sunt modificate, iniţial putând fi în cantitate foarte redusă(lohiometrie), datorită
retenţiei în cavitatea uterină prin spasm al colului uterin,apoi pot deveni mai abundente. Au
aspect lucios şi miros fetid.
Lăuza devine febrilă, prezentând ascensiuni termice vesperale, 38-39°C, astenică, cu alterarea
progresivă a stării generale.
Dacă semnele clinice apar după 72 de ore de la naştere, infecţia este datorată unei contaminări
post-partum. Dacă ascensiunea termică apare până la 48 de ore de la naştere, infecţia a existat
ante-partum, fie sub forma unei corioamniotite, fie prin portajul unui streptococ de grup A.

3.COMPLICAŢIILE TROMBOEMBOLITICE:
Lăuzele cu risc crescut de a face complicaţii tromboembolitice sunt:
- gravidele cu vârsta > 35 de ani;
- gravidele cu varice;
- gravidele cu antecedente trombo-embolice;
- gravidele cu cardiopatii trombo-embolice;
- cele cu patologii ale sarcinii care au necesitat o imobilizare la pat prelungită;
- naşterea prin secţiune cezariană;
- hemoragii mari în perioada III-a şi a IV-a a naşterii;
- lăuzele cu complicaţii infecţioase.

Factorii favorizanţi ai apariţiei tromboflebitelor în lăuzie sunt:

a. hipercoagulabilitatea din sarcină şi lăuzie;
b. staza sangvină în vasele membrelor inferioare datorită compresiei de către uterul gravid;
c. scăderea tonusului parietal venos datorită secreţiei crescute de progesterone.
În lăuzie tromboflebitele se localizează cu precădere la nivelul venelor gambelor, coapselor şi
din micul bazin (iliace interne, externe, iliaca
comună) putând să se extindă chiar până la bifurcaţia venei cave. Riscul de embolie pulmonară 
apare numai în tromboflebitele profunde, cele superficiale nefiind supuse acestui risc.
Semnele clinice sunt dependente de sediul trombozei, manifestându-se distal de aceasta.

21
Tromboflebitele profunde se manifestă prin:
- cianoză;
- creşterea în dimensiuni a gambei sau coapsei;
- creşterea temperaturii locale;
- sensibilitate spontană sau la palpare a traseului venos profund;
- durere gambieră la dorsiflexia plantei - semnul Homans;
- tahicardie - pulsul căţărător Mahler.

În cazul unor tromboflebite pelviene, la tuşeul vaginal se poate palpa un cordon îndurat pe
unul din pereţii excavaţiei pelviene şi dacă este asociată unei infecţii puerperale poate apărea o
febră oscilantă, rezistentă la antibiotice.
Tromboflebitele superficiale se manifestă prin apariţia unui edem, eritem şi dureri la nivelul
unor pachete varicoase superficiale.

Micile neplăceri ale lăuziei

1.contracţiiie uterine - răsurile - sunt determinate de contracţii ale uterului în momentul
alăptatului, prin eliberarea de ocitocină la stimularea mamelonară. Au un rol pozitiv
în involuţia uterină, dar dacă sunt neplăcute pot fi tratate cu analgetice uzuale;
2.tulburări de micţiune - pot apărea după naşteri laborioase, cu copii macrosomi, după aplicaţii
de forceps sau după intervenţii chirurgicale. Se pot manifesta ca:
a. disurie - se efectuează o urocultură pentru a exclude o infecţie urinară; 
b. retenţie acută de urină: se administrează antispastice, se sondează repetat lăuza;
c. incontinenţa urinară: se va exclude existenţa unei fistule vezicovaginale, se administrează
anticolinergice specifice: Driptane 2xl/zi
3.tulburări de defecaţie şi dureri hemoroidale. Se va evita constipaţia, eforturile mari de
defecaţie, se va asigura o igiena locală riguroasă. În cazul apariţiei unor hemoroizi, se va face
tratament local cu supozitoare: Hemorzon, Ultraproct l/zi, sau creme locale: Hemorzon,
Ultraproct, Lioton, Hepatrombin.În caz de tromboză hemoroidală se face şi tratament pe cale
generală cuDetralex 5 x 1 cp./zi.

 Patologia infecţioasă a sânului

Patologia infecţioasă a sânului apare de cele mai multe ori în timpul procesului de
lactaţie şi cuprinde un grup de infecţii cu aspecte clinice diferite.
 Etiologie. În apariţia acestor infecţii sunt incriminaţi de cele mai multe ori: stafilococul
auriu hemolytic, iar mai puţin frecvent streptococul, E.Coli, pneumococul,
gonococul,etc.
 Patogeneza. Sursa de infecţie o constituie mâinile lăuzei sau ale personalului medical,
buco-faringele nou-născutului, nerespectarea igienei lactaţiei, care determină

22
 vehicularea florei microbiene la nivelul sânului. Dacă există la acest nivel fisuri,
ragade, etc. infectarea sânului este şi mai rapidă.

1. Limfangita-reprezintă o infecţie propagate de la o leziune mamelonară suprainfectată

(fisură, eroziune) la nivelul vaselor limfatice superficiale ale sânului.
Simptomatologia clinică constă din durere sau senzaţie de tensiune la nivelul sânului afectat,
uşoară modificare a stării generale, mai rar stare febrile. Sânul este dureros la palpare şi
prezintă traiecte de culoare roşie la suprafaţa sa,care corespund vaselor limfatice
inflamate,care drenează procesul infecţios.Uneori există şi microadenopatie axilară dureroasă.
Treatamentul constă din: suprimarea alăptării din sânul bolnav, evacuarea artificială a laptelui,
antialgice, antipiretice, antiinflamatoare, comprese locale reci, fizioterapie antiinflamatorie,
tratamentul leziunii cauzale.Fenomenele inflamatorii retrocedează în câteva zile dacă
tratamentul este correct aplicat.Dacă tratamentul nu se aplică sau este incorect, evoluţia se
poate face spre procese supurative mamare.

2. Mastitele acute nesupurate-reprezintă procese inflamatorii localizate la nivelul

glandei mamare,uni- şi mai rar bilateral,fenomenele inflamatorii cuprind ţesutul
glandular mamar şi cel celulo-grăsos,inflamaţia oprindu-se în faza catarală,iar în cazul
evoluţiei nefavorabile putamdu-se transforma în mastite supurate.Inflamaţia este
cauzată de propagarea intraglandulară a germenilor bacterieni amintiţi.Infecţia
afectează de obicei sânul segmentar,localizându-se la nivelul unui lob sau lobul
mamar , adesea în cadranele laterale.Debutul procesului inflamator se situează de
obicei între a 8-a şi a 15-a zi după naştere,la lăuze care prezintă eroziuni sau fisuri
mamelonare,alteori fară prezenţa acestor modificări.Simptomatologia este
caracterizată prin debutul brutal cu cefalee, astenie, frisoane, febră, durere locală. La
nivelul sânului se constată apariţia semnelor inflamatorii(eritem,durere,etc) pe o arie
mai mult sau mai puţin extinsă care se întinde de la mamelon înspre baza sânului.Zona
este îndurată,împăstată,edemaţiată şi sensibilă.Uneori apare şi o adenopatie axilară
dureroasă.La exprimarea sânului se poate exteriorize laptele amestecat cu puroi.

Forma clinică comună este mastita parenchimatoasă, caracterizată prin simptomatologia

descrisă, localizată pe o zonă mai mult sau mai puţin extinsă a sânului, însoţită şi de afectarea
structurilor profunde ale sânului şi adenopatie axilară. Evoluţia se face fie prin vindecare în 3-
5 zile dacă tratamentul aplicat este precoce şi correct,sau spre forme supurate.
Profilaxia constă în respectarea igienei lactaţiei, alăptare corectă, respectarea orarului şi
duratei supturilor, pregătirea mameloanelor pentru alăptare în perioada anterioară naşterii,
evitarea brutalizării sânului prin manevre de evacuare artificială, etc.
Tratamentul constă în suprimarea alăptării, tratarea corectă a leziunilor porţii de intrare,
administrare de antiinflamatoare, antibiotic, antialgice, pungă cu gheaţă, fizioterapie

23
antiinflamatorie. Cu tot tratamentul corect aplicat,o mare parte a acestor mastite evoluează
spre mastite acute supurate.

3. Mastitele acute supurate-reprezintă infecţii supurative ale parenchimului glandular şi

ale ţesuturilor adiacente (în special a ţesutului celulo-grăsos). Provin de obicei din
evoluţia celor catarale sau sunt date de o infectare masivă a sânului,cu evoluţie rapidă
spre supuraţie.
Agenţii etiologici cei mai frecvent întâlniţi sunt: stafilococul aureu hemolytic, streptococul si
E.coli .
În raport cu localizarea proceselor supurative se disting mai multe forme clinice:
-Abcesul subaleolar
-Abcesul subcutanat
-Abcesul intramamar si retromamar reprezintă mastita supurată propriu-zisă.
Simptomatologia este asemanătoare cu cea a formelor precedente, însă mai accentuată şi mai
gravă. Starea generală este alterată,apare febra ridicată (39-40°C),frisoane ,cefalee
,etc.Fenomenele locale constau în apariţia semnelor de inflamaţie pe o regiune extinsă a
sânului(în abcesul intramamar) sânul este tumefiat,roşu,dureros.
 Flegmonul sau abcesul retromamar-modificările locale sunt mai reduse la suprafaţa sânului,
procesul supurativ fiind localizat profund. Fistulizarea este rar posibilă,supuraţia este
întinsă,cuprinzând întregul ţesut retromamar şi zonele mamare profunde.Pe primul plan se
situează alterarea gravă a stării generale(stare septică).
4. Galactoforita – este o formă mai rară de inflamaţie mamară, care constă în inflamaţia
localizată la nivelul unuia sau mai multor canale galactofore, primitivă sau secundară
unui galactocel suprainfectat.
Simptomatologia constă din apariţia unui cordon dur şi dureros, corespunzând traiectului
canalelor galactofore (submamelonar şi subareolar),sensibil la palpare,la exprimarea căruia
prin mamelon se exteriorizează secreţie lactate amestecată cu puroi.
5. Psihoza puerperală
Se defineşte ca un ansamblu de tulburări psihice care apar în perioada gravidităţii şi naşterii
sau în perioada imediat următoare. În raport cu momentul apariţiei se diferenţiază:
-psihoza puerperală propriu-zisă care apare în primele 10-15 zile după naştere;
-psihoza postpartum care apare la mai mare distanţă de la naştere şi anume în perioada
cuprinsă între câteva săptămâni şi până la 3-4 luni după naştere.
Deşi nu se cunosc toţi factorii ce determină psihoza postpartum, diverşi autori înscriu printre
cei mai importanţi factori următoarele categorii:
-factori ereditari
-factori infecţioşi
-factori legaţi de modificările biofiziologice şi umorale consecutive naşterii

24
-factori psihologici şi psihosociali
Printre trăsăturile caracteristice ale psihozei puerperale sunt incluse următoarele:
-agitaţie sau inhibiţie psihomotorie
-modificări ale conştiinţei de tip confuz
-tulburări de perceptive
-modificări de dispoziţie.
Spre deosebire de psihoza puerperală, psihoza postpartum se caracterizează prin tablouri
clinice mult mai conturate.
Tulburările psihice pot fi grupate în
-tulburări nevrotice (astenie, indiferenţă şi dezinteres faţă de copil, insomnia, iritabilitate)
-tulburări psihotice

6. Depresia post-natala:
Depresia post-natală, sau “baby-blues” apare în jurul zilei a 3-a după naştere, atinge aprox.
60% din lăuze şi se manifestă prin astenie, lăuza plânge uşor şi se îndoieşte de capacităţile ei
de mamă. Simptomele depresiei postnatale include:
-o stare generală proastă;
-o stare de tristeţe;
-stări frecvente de plans;
-nelinişte, anxietate, iritabilitate;
-lipsa interesului sau a plăcerii de a trai viaţa;
-lipsa apetitului;
-lipsa energiei şi a motivaţiunii de a face anumite lucruri;
-dificultăţi în a dormi;
-stări de vină, lipsă de speranţă;
-creştere sau scădere inexplicabilă în greutate;
-o stare că viaţa nu merită trăită;
-interes scăzut faţă de copil.
Aceste simptome trebuie să regreseze spontan, dacă nu se poate declanşa o psihoză puerperală.
O evaluare atenta permite un diagnostic precoce al formelor severe şi o atitudine terapeutică
corectă. Se solicită un consult psihiatric dacă pacientele prezintă un episod depresiv mai lung
de 72 de ore, prezintă dezinteres faţă de copil, halucinaţii, comportament psihotic. Majoritatea
tulburărilor de acest tip sunt cauzate de o boală psihică preexistentă şi necesita tratament
psihiatric şi psihoterapie.

Ce este tristeţea după naştere?

25
Tristeţea după naştere apare, de obicei, la 1-2 zile după ce mămica a născut şi poate dura
maxim trei săptămâni. Este atât de cunoscută printer mămici,încât a ajuns să fie considerate o
stare normal,deşi o femeie care suferă de tristeţea de după naştere nu se simte deloc bine.Se
poate simţi perfect în regulă într-un minut,ca în celălalt minut să izbucnească în lacrimi.Se
poate simţi iritată şi deprimată în general.Alte simptome includ:
-anxietate;
-îngrijorare excesivă;
-confuzie;
-lipsa energiei
-incapacitatea de a dormi;
-lipsa apetitului;
-stare de oboseală chiar şi după somn;
-îngrijorare excesivă asupra schimbărilor fizice;
-lipsa încrederii;
-tristeţe;
-stare de copleşire

Ce determină depresia post-natală?

Este interesant faptul că depresia post-natală este cunoscută din cele mai vechi timpuri astfel,
Hipocrate a descris detaliat,în anul 700 i.e.n problemele de natură emoţională ale femeii
asociate cu sarcina şi naşterea.Din păcate însă, medicii nu au reuşit nici până astăzi să
stabilească precis cauzele apariţiei acestei probleme, astfel încât subiectul constituie încă sursă
de nesfârşite dezbateri şi controverse.
Schimbările hormonale în organismul femeii poate fi una din cauze.În timpul
sarcinii,cantitatea de hormoni,estrogenul şi progesteronul,creşte considerabil.În primele 24 de
ore după naştere,scade foarte mult şi rămâne la nivelul dinainte de sarcină.Cercetătorii cred că
aceste variaţii puternice conduc la depresie.Este cunoscut faptul că o mică variaţie hormonală
poate schimba starea femeii în perioada premenstruală.
Depresia post-natală este mai probabil să apară la femei care au trecut prin:depresie
postnatală la sarcina anterioară,o depresie care nu a avut legătură cu sarcina,sindrom
premenstrual acut,o relaţie sau căsnicie dificilă sau stresantă,lipsită de prieteni cu care să se
consulte,evenimente stresante în timpul sarcinii sau după naştere(cum ar fi o boală serioasă în
timpul sarcinii,naştere prematură sau dificilă)

Cât durează depresia postnatală?

Durata depresiei postnatale variază în funcţie de caracteristicile fiecărei femei în parte. Unele
femei se simt bine după câteva săptămâni,însă altele se simt prost pentu multe luni de zile.În
cazul femeilor care prezintă simptome mai severe de depresie sau care a mai avut depresii în

26
trecut,recuperarea poate dura mai mult.Trebuie doar să-şi amintească că pot primi ajutor şi că
se pot vindeca.

Ce fel de tratament ajută în cazul depresiei postnatale?

Este important de ştiut că depresia postpartum este tratabilă şi va dispărea. Tratamentul
depinde de cât de severă este depresia. Poate fi tratată cu medicaţie(antidepresive) şi
psihoterapie. În această situaţie este recomandat să se stea de vorbă cu alte femei care au trecut
prin această afecţiune. Dacă mămica hrăneşte la sân trebuie să se sfătuiască cu specialistul în
grija căruia este. Unele din medicamentele antidepresive afectează laptele mamei şi nu trebuie
folosite.

PROBLEMELE SPECIFICE LĂUZIEI FIZIOLOGICE

Principalele probleme specifice lăuziei sunt:
- discomfort cauzat de prezenţa lohiilor;
- discomfort datorat plăgilor perineale;
- discomfort datorită apariţiei secreţiei lactate;
- alterarea moderată a ritmului cardiac;
- eliminări inadecvate-constipaţia;
- posibila alterare a integrităţii tegumentelor: epiziotomie, hemoroizi;
- anxietate;
- lipsa cunoştinţelor despre lăuzie: îngrijirea sânilor, a plăgilor perineale şi îngrijirea
nou-născutului;
- riscul complicaţiilor
PROBLEMELE SPECIFICE LĂUZIEI PATOLOGICE
-anxietate
-respiraţie şi circulaţie alterate
-lipsa cunoaşterii despre lăuzia patologică.

27
 I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA TEHNICILE DE
INVESTIGAȚII

EXAMENUL CLINIC
Medicul împreună cu asistenta medicală efectuează examinarea clinică.
Asistenta medicală are urmatoarele îndatoriri:
a) pregatirea fizică si psihică a pacientei :
- se anunță pacienta și se lămurește asupra carecterului și necesității examenului clinic;
- se invita pacinta să urineze;
- se măsoara și se noteaza funcțiile vitale (tensiunea arterială, puls, respirație, temperatură) și
vegetative (diureza, scaun, vărsatura);
- se determina masa corporala și înalțimea;
- se dezbraca pacienta pe regiuni;
- se ajută să se așeze în poziția indicată de medic în vederea examinarii.
b) pregatirea instrumentelor și a materialelor necesare examinarii:
- pregatește aparatul de tensiune, stetoscopul și eventual alte instrumente indicate de medic;
- se verifică starea de funcționare a acestora și se aseaza la îndemâna medicului.
c) pregatirea documentelor medicale:
- se pregatesc și se distribuie foile de observatie, foile de temperatură, notările relative la
indicația și alimentația pacientei ;
- se aduc rezultatele examenelor de laborator si radiologic și se atașează la foaia de observație
a lăuzei.
d) asigurarea condițiilor optime pentru facilitarea examinarii:
- se asigura curațenia, dezinfecția salonului, aerisirea lui;

- se verifica daca urinarele si scuipatoarele au fost indepartate sau inlocuite cu altele curate si
sterile;
- se asigura temperatura optima in salon;

28
- se asigura linistea necesara in timpul vizitei medicale;
- se asigura iluminatia necesara pentru examinarea activităților naturale.
e) protejarea lăuzei de traumatisme, curenți de aer.
f) participarea la examenul clinic:
Asistenta medicală servește medicului instrumentele solicitate, notează toate indicațiile și
prescripțiile medicului (alimentatia, hidratarea, examenele de laborator).
Examenul clinic evidențiază:
-tipul constituțional, modificări de postură, starea de nutriție, starea aparatului cardiovascular,
examenul genital .
Asistenta va avea în vedere :
Planşeul pelviperineal şi parametrele. Se observă o mobilitate exgerată a uterului
postpartum,determinată de o involuţie lentă a parametrelor şi a ligamentelor uterine.Se poate
instala retroversia uterine.Hiatusul urogenital rămâne mai deschis ,prin relaxarea sau ruperea
mijloacelor de susţinere şi suspensie.
Elementele clinice care trebuie urmărite cu deosebită atenţie sunt : cantitatea de sânge pierdut
(în primele 24 de ore),involuţia uterine,cicatrizarea colului uterin şi a diferitelor
suture,cantitatea şi aspectul lohiilor,temperatura,diureza,scăderea ponderală,starea generală a
lăuzei(eventual afecţiunile preexistente sarcinii).
Involuţia uterine va fi supravegheată zilnic.În fiecare zi înălţimea fundului uterin va trebui să
scadă cu 1-1,5cm.După expulzie fundul uterului se află la nivelul ombilicului.În ziua a 6-a
după naştere se află la jumătatea distanţei dintre ombilic şi simfiza pubiană, la 10-12 zile
devine organ pelvian.
Lipsa involuţiei uterine normale poate arăta o retenţie de lohii,fie o infecţie
puerperală.Multiparele pot uneori prezenta o subinvoluţie uterină(uter obosit cu musculatură
deficitară). Uneori vezica urinară plină ascensionează uterul , dând o falsa impresie de
subinvoluţie.
Aspectul şi cantitatea lohiilor . Lohiile reprezintă secreţiile organelor genitale pe întreaga
perioadă a lăuziei. Ele suferă modificări cantitative, calitative şi colorimetrice în diversele
etape ale lăuziei. În fapt, lohiile reprezintă sângele şi secreţiile rezultate din procesele de
vindecare ale plăgii placentare precum şi a leziunilor canalului de naştere la care se adaugă
resturi ale mucoasei deciduale, lichid amniotic, vernixcaseosa.Cantitatea lohiilor este variabilă
de la caz la caz, în medie fiind de 1000-1500 ml pe întreaga durată a lăuziei. Scurgerile de
lohii mai abundente după actul suptului se datorează contracţiei uterului (reflexul mamo-
uterin).Lohiile au un miros fad în mod normal, lohiile fetide semnalând prezenţa unei infecţii.
Pe parcursul lăuziei cantitatea de lohii scade şi deasemenea apar modificări ale aspectului
acestora (scara lohiometrică):

29
 o zilele 1-3 - lohiile sunt sangvinolente (lohii rubra);
o zilele 4-5 - serosangvinolente;
o zilele 6-10 - seroase (lohia fusca);
o zilele 10-21 - gălbui (lohii flavo);
o zilele 22-42 - alb lăptoasă, redusă cantitativ (lohia albă).
Uneori între zilele 20-25 ale lăuziei poate să apară o mică hemoragie cudurată de 1-3 zile
(mica menstruaţie). După 6 săptămâni de la naştere la femeile care nu alăptează, endometrul se
reface şi reapar ciclurile menstruale.

Fig3. Aspectul lohiilor post-partum

Emonctoriile . În lăuzie apare în primele zile poliuria,dar uneori şi retenţia urinară prin
traumatizarea vezicii în timpul naşterii.Micţiunile vor trebui să se reia spontan la câteva ore
după naştere.În caz de retenţie urinară se sondează vezica pentru câteva zile(se pune in
repaus),se administrează dezinfectatnte urinare pentru evitarea infecţiei şi
miostimulante.Primul scaun apare de obicei în primele 24-36 ore.
Supravegherea pulsului . În lăuzie este un puls bine bătut,în primele zile dar bradicardic,ca
urmare a vagotoniei din sarcină care se menţine şi în primele zile ale lăuziei.O accelerare
temporară a pulsului nu are semnificaţie patologică în primele zile după naştere(labilitate
vasomotorie).În schimb o accelerare persistentă poate indica fie o anemie,fie o stare septică
dacă se asociază cu creşteri ale temperaturii.
Temperatura. Senzaţia de frig şi “frisonul fiziologic” apărute imediat după naştere nu au
semnificaţie patologică,dacă nu sunt însoţite de febră şi stare generală alterată(stare septică).Se
datorează oboselii în urma travaliului,pierderii de căldură,hemoragiei şi activităţii musculare
intense din timpul naşterii.
În primele zile după naştere pot apărea ascensiuni febrile care se datorează fie
substanţelor catabolice produse prin procesul distructiv tisular(masiv în primele zile ale
lăuziei),fie instalării lactaţiei(furia laptelui).Nu au semnificaţie patologică dacă nu sunt însoţite
şi de alte elemente ale unei stări septice.

30
Îngrijirile vulvei şi perineului. În timpul expulziei pot apărea leziuni(rupturi) ale
vulvei,perineului sau vaginului,fie se execută epiziotomia.Aceste rupture sau incizii trebuie
saturate.În primele zile se va urmări cicatrizarea acestora.Se va face toaleta antiseptică a
acestora de două ori pe zi şi se va aplica un tampon steril.
Lactaţia şi îngrijirea sânilor. Sânii trebuie examinaţi zilnic şi îngrijiţi cu atenţie,deoarece pot
constitui poarta de intrare a unor germeni care pot determina complicaţii septice la acest
nivel.Laptele uscat are un effect eroziv ,determinând ragade şi fisuri.Este indicată spălarea
sânului atât înainte, cât şi după alăptare.Spălarea se face cu apă caldă şi cu săpun ,urmată de
uscare prin tamponare.Nu trebuie lăsat copilul la sân mai mult decât este necesar,suptul putând
duce la apariţia fisurilor şi ragadelor mamelonare.
Evacuarea periodică a sânului prin supt reprezintă un stimpul fiziologic pentru întreţinerea
lactaţiei.Furia laptelui poate apare o data cu instalarea lactaţiei.Sânii sunt turgescenţi,foarte
dureroşi,existând şi o ascensiune termică (37,5-38°C ),uneori associate cu frisoane
Colicile uterine sunt dureri apărute în primele zile după naştere în etajul abdominal
inferior.Se datoresc contractilităţii uterine crescute pentru eliminarea cheagurilor de sânge sau
lohiilor,uneori a unor resturi placentare.Apar mai frecvent la multipare şi sunt mai accentuate
în timpul suptului(secreţia de ocitocină accentuează contractilitatea uterine).Se combat prin
antialgice şi sedative.Nu au semnificaţie patologică.

Alimentarea lăuzei. Alimentarea lăuzei poate fi reluată la câteva ore după naştere pe căi
natural.Suplimentarea cantitativă(700-800 calorii pe zi) şi calitativă,în special proteică şi
vitaminică este necesară.Se interzice consumarea unor alimente care schimbă gustul laptelui,
sau al unor medicamente care trec în lapte.
Imunizarea. Lăuzele cu Rh negativ,după prima naştere dacă nu au prezentat izoimunizare în
timpul sarcinii şi dacă au un făt Rh pozitiv vor trebui sa fie imunizate prin administrare de
imunoglobină anti-D în primele 72 ore după naştere.
Contracepţia. Lăuzia este o perioadă favorabilă pentru educaţia sanitară,inclusive
contraceptivă.În general contracepţia hormonală sau cu sterilet nu este indicate în perioada
lăuziei şi în primele 3-5 luni după naştere dacă femeia alăptează.
Reluarea activităţii sexuale. În mod classic se admitea după 6 săptămâni de la naştere, dar de
multe ori acest lucru se produce după 3-4 săptămâni.
Externarea lăuzei.Se face de obicei în condiţiile ţării noastre la 4-5 zile după naştere ,dacă
evoluţia este fiziologică,după naşterea pe căi naturale.Condiţiile de externare sunt : involuţia
uterină şi aspectul lohiilor normale,lactaţie prezentă,cicatrizarea soluţiilor de continuitate sau a
suturilor perineale.

31
 EXAMENE PARACLINICE

 EXAMENE IMAGISTICE
 Ecografia - este examenul imagistic ce utilizează ultrasunete pentru vizualizarea
structurilor anatomice. În cazul lăuzei permite evidențierea resturilor cotiledonare sau a
lohiilor retenționate intrauterine.
Scop: explorator.
Materiale necesare : gel conductor, prosoape de hârtie, ecograf.
Rolul asistentei medicale:
-se ajută pacienta să adopte poziția cerută de către medic,
-se explică tehnica procedurii,
-se șterge gelul de pe tegumente după tehnicăș
-se ajută pacienta să se îmbrace și o conduce la salon.

Fig4. Ecografia

 EXAMENE DE LABORATOR
-pentru a se aprecia pierderile sanguine în timpul naşterii se fac examene ale sângelui:
hemoleucograma, glicemie, calcemie, teste de coagulare;
-în infecţiile urinare: examenul urinei pentru urocultură;
-în cazul modificărilor lohiilor se face lohicultura.

Rolul asistentei în recoltarea probelor de biologice :

-Pregătește pacientul în vederea recoltării,
-Pregătește materialele și instrumentarul necesar,
-Efectuează tehnica recoltării de sânge venos. (vezi anexa3)
-Recoltează eșantion de urină pentru examen sumar, urocultură.

32
  Hemoleucograma este analiza esențială de prima mână recomandată în orice
analiză de funcționare a oricărui organ la care dacă se mai adaugă și o ionogramă
completă (adică analiza ionilor: Na, K, Cl, Ca, Fe, Mg) se poate evalua general, dar
ușor identificator a unor disfuncții la orice nivel.
Hemoleucograma are o importanță în special prin numărul eritrocitar și dimensiunea
acestuia, cât și hematocritul, dar și prin analiza elementelor implicate în coagulare, și anume a
trombocitelor, aici făcându-se referire la numărul trombocitar, la plachetocrit sau calitatea
trombocitelor.
 Protrombina Valoarea de protrombină poate fi analizată prin INR sau prin alte
analize ce se refera la capacitatea sângelui de a efectua o coagulare adecvată.
Valoarea de protrombină va impune și o analiză suplimentară din cadrul testelor de
coagulare și de analiză a factorilor de coagulare.
 Calcemia reprezintă nivelul calciului în sânge și în cazul lăuzelor este recoltată
pentru evidențierea pierderilor de calciu pe timpul sarcinii.

 Glicemia reprezintă nivelul de glucide din sânge iar în cazul lăuzelor este
montorizată pentru a se evalua revenirea la normal a valorilor sale după naștere. Pe
timpul sarcinii unele gravide pot prezenta diabet gestational (care dispare după
sarcină) , de aceea este foarte important să cunoaștem valorile glicemiei din timpul
lăuziei.
 Examenul sumar de urină : determină volumul, aspectul, culoarea mirosul,
densitatea și pH-ul urinii. Poate pune în evidență complicații la nivelul aparatului
genital după naștere.
 Urocultura – determină apariția infecțiilor genitale post-partum.

 Lohiicultura- realizarea unui frotiu din lohiile lăuzei pentru depistarea agențiilor
patogeni din lohii.

33
 I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENȚII
AUTONOME ȘI DELGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI ÎN
LĂUZIE
Intervenții autonome în lăuzia imediată (primele 4 ore) :
- efectuează masaj uterin transabdominal pentru favorizarea retracţiei şi formării
globului de siguranţă;
- controlează sângerarea, anunţând medicul în cazul în care este crescută, nu apare
globul de siguranţă;
- supraveghează faciesul şi comportamentul lăuzei;
- antrenează lăuza în discuţii pentru a nu adormi;
- administrează ceai, limonadă, pentru a preveni deshidratarea şi a favoriza lactatia;
- controlează funcţiile vitale, depistează semnele şocului hipovolemic;
- transportă lăuza în salon.

Intervenții autonome în lăuzia tardivă :

-
explică lăuzei importanţa îngrijirilor igienice pentru prevenirea infecţiilor puerperale;
-
efectuează toaleta locală, schimbarea tampoanelor, observă lohiile (aspect, miros,
culoare, cantitate);
- observă aspectul plăgii perineale, anunţând medicul în caz de modificări;
- instruieşte gravida să se autoîngrijească;
- controlează involuţia uterină, devenind organ intrapelvin după 12 zile;
- măsoară temperatura, pulsul, TA, pentru depistarea eventualelor complicaţii
(hemoragii, infecţii, tromboflebită).
- explică modul de instalare a secreţiei lactate a ,,furiei laptelui “ care poate fi însoţită de
creşterea temperaturii până la 37,5°C;
- instruieşte lăuza să-şi spele mâinile şi sânii înainte şi după supt;
 să evite prelungirea suptului pentru a nu favoriza apariţia ragadelor;
- stimulează mobilizarea precoce a lăuzei pentru a preveni complicaţiile;
- încurajează creşterea cantităţii de lichide din alimentaţie;
- atenţionează lăuza:
 să nu consume băuturi alcoolice, excitante (cafea, ciocolată, cacao, ceai verde)
 să evite alimentele flatulente;
 să nu consume alimente cu fibre în cazul leziunilor perineale pentru evitarea efortului de
defecaţie.
 efectuează sondaj vezical în caz de retenţie de urină în primele ore după naştere(vezi anexa 2);
 instruieşte lăuza la externare: să-şi menţină o bună igienă locală, să folosească tampoane
vulvare sterile;

34
 să evite raporturile sexuale şase-opt săptămâni;
 să nu ia medicamente fără recomandare medicală deoarece unele se elimină prin secreţia
lactata
sfătuieşte familia să ajute mama în îngrijirea copilului, precum şi în plan emoţional, pentru a se
adapta noului rol.

Intervenții delegate :
-Recoltează sânge pentru examenele de laborator(vezi anexa3).
-Sondează lăuza(vezi anexa 2)
-Administrează medicația prescrisă de medic.

 TRATAMENTUL este de trei tipuri :

1. Profilactic
2. Igieno-dietetic
3. Curativ.
Tratamentul profilactic constă în:
o igiena genitală în sarcină, cu efectuarea unei examinări a secreţiei vaginale în
trimestrul I şi III, cu tratarea eventualelor infecţii existente şi depistarea streptococului
de grup A din secreţia cervicală;
o profilaxia anemiei materne în sarcină;
o evitarea prelungirii travaliului după ruperea membranelor;
o evitarea tuşeelor vaginale repetate şi nejustificate;
o evitarea traumatismului matern la naştere;
o igiena genitală corectă în lăuzie .

Tratament igieno-dietetic:
o Regim alimentar :
- echilibrat, bogat în proteine, în săruri minerale și vitamine. În primele zile de
lăuzie regimul va fi în principal lacto-vegetarian.
-Pe perioada lactației se vor evita: alimentele iritante: (fasolea, mazărea, varza
murată, conservele, ciocolata) condimentele,toxicele(alcoolul, tutunul, cantitățiile
mari de cafea, medicamentele care trec direct în lapte).
o Mobilizare precoce pentru :
- prevenirea bolii tromboembolitice,
-favorizarea circulației uterine, favorizarea evacuării vezicii și rectului,

35
 -asigurarea lăuzei a posibilitații de autoservire și o mai bună igienă personală.
o Gimnastică :
- exerciții pentru refacerea și întreținerea musculaturii pelviene se recomandă
exerciții Kepel (20-30 contracții succesive ale musculaturii pelvi-perineale).
o Igiena :
- să fie cât mai riguroasă pentru evitarea infecțiilor cât și pentru protejarea nou-
născutului.
-spălarea sânilor înainte și după alăptare,
-igiena perineală (schimbarea frecventă a tampoanelor, spălare cu apă și săpun
după fiecare scaun),
o Activitatea sexuală :
-se reia după terminarea lăuziei (6-8 săptămâni de la naștere), după un prealabil
control al pacientei.

Tratamentul curativ constă în:

o tratament antibiotic cu spectru larg, asociat, parenteral;
o tratament cu substanţe uterotone de tip Ergomet sau Oxistin pentru evacuarea
cavităţii uterine;
o în cazul existenţei resturilor cotiledonare intrauterine golirea cavităţii uterine prin
chiuretaj, efectuat după afebrilizarea lăuzei.
Dacă infecţia nu este tratată, evoluţia spontană este către complicaţii loco-regionale şi
generale.

 Complicaţiile loco-regionale sunt :

o metrita parenchimatoasă
o infecţia miometrului;
o celulita pelviană (parametrita)
o infecţia ţesutului subpelviperitoneal;
o abcesele ligamentului larg;
o pelvi-peritonita;
o peritonita generalizată.
Simptomatologia acestor complicaţii în lăuzie poate fi atipică, în sensul unor semne
abdominale reduse (Bloomberg negativ, sensibilitate abdominală redusă, apărare absentă) în
contrast cu severitatea infecţiei intraperitoneale, datorată unei reactivităţi particulare a
organismului lăuzei. De aceea, orice infecţie puerperală localizată, care nu evoluează rapid
către vindecare, sau la care apar semne abdominale chiar minime trebuie suspectată de
complicare. Tratamentul acestor complicaţii poate necesita pe lângă un tratament antibiotic
agresiv şi intervenţii chirurgicale mutilante de tip histerectomie subtotală sau totală.
 Complicaţiile generale sunt:

36
 o septicemia;
o şocul toxico-septic;
o asocierea unei tromboflebite pelviene.
În aceste situaţii apare alterarea severă a stării generale, fenomene de
insuficienţă pluriorganică, tulburări secundare de coagulare. Tratamentul
acestor stări necesită internarea pacientei în secţii de terapie intensivă, corectarea tulburărilor
hidroelectrolitice, metabolice, fluido-coagulante,antibioterapie largă, terapii organice specifice 
şi tratament chirurgical de eradicare a focarului septic primar.

I.6 EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE A FEMEII

Educaţia pentru sănătate a lăuzei este strâns legată de bagajul de cunostinţe acumulat
pe parcursul vieţii până în momentul când a devenit mamă.
Sănătatea femeii are importarţă deosebită pentru îndeplinirea rolului său social.
Educaţia pentru sănătate începe de la vârste foarte tinere şi trebuie adaptată fiecărei etape
fiziologice din viaţa femeii .
Când femeia se hotărăşte să devină mamă, ea trebuie să consulte un specialist şi acest
lucru este foarte important când în familie există probleme de ordin genetic sau alte boli cu
transmitere ereditară şi acestea ar influeţa o lăuzie normală .
Trebuie ştiut faptul că sarcina înainte de 18 ani sau după 35 de ani, la femei care
suferă de o boală pe care sarcina o poate agrava, ori la femei care au născut patru copii, creşte
riscurile din punct de vedere al sănătăţii şi recuperării postpartum.
Femeile trebuiesc sfătuite şi învăţate că intervalul între două sarcini trebuie să fie
cuprins între doi şi patru ani, timp necesar pentru ca organismul matern să se refacă fizic şi
psihic, să-şi refacă forţa şi energia .
Asistenta medicală poate fi un ajutor preţios pentru femeia preocupată de
transformările care se produc în organismul ei, ca sursă de informaţii, sfătuitor şi sprijin
emoţional, pe toată perioada sarcinii, naşterii şi lăuziei .
Condiţiile de viaţă şi igienă ale lăuziei
În lăuzie trebuie avute în vedere o serie de reguli de viaţă şi igienă.
Regimul alimentar.
Meniul lăuziei trebuie să fie echilibrat, bogat în proteine, săruri minerale şi vitamine.
Plusul necesar pentru alăptare este de aproximativ 800 calorii/zi. În primele zile de lăuzie
regimul va fi în principal lacto-vegetarian.
Pe parcursul lactaţiei se vor evita.

37
 - alimentele iritante: fasole, mazăre, varză murată, conservele, ciocolata; -
condimentele;

- toxicele: alcoolul, tutunul, cantităţile mari de cafea, medicamentele care trec

în lapte.
Activitatea fizică a lăuzei - în trecut mobilizarea lăuzei se făcea tardiv, în general
după 20 de zile de lăuzie. În prezent se recomandă mobilizarea precoce a lăuzei, în primele 12
ore după naştere.
Mobilizarea precoce are următoarele avantaje:
- previne boala tromboembolică;
- favorizează circulaţia uterină;
- favorizează evacuarea vezicii şi rectului;
- are un efect psihic pozitiv;
- asigură lăuzei posibilitatea de autoservire şi o mai bună igienă personală.

Activitatea fizică uzuală necesară igienei personale şi îngrijirii nounăscutului va fi

completată cu gimnastică corespunzătoare stării de lăuzie. Aceasta va fi învăţată încă din
spital, unde pe cât posibil se va face sub îndrumarea unor cadre cu pregătire specială.
Pentru refacerea şi întreţinerea musculaturii planşeului pelvian se recomandă exerciţii
de tipul curei Kepel. Acestea constau în 3-4 serii/zilnice, o serie constând din 20-30 de
contracţii succesive ale musculaturii pelvi-perineale (eforturi de contenţie).
Igiena lăuzei .
Lăuza trebuie să-şi asigure o igienă riguroasă necesară atât pentru evitarea infecţiei
cât şi pentru protejarea nou-născutului. Printre regulile de bază se numără igiena mâinilor,
igiena alimentaţiei, spălarea sânilor înainte şi după alăptare, igiena perineală (schimbarea
frecventă a tampoanelor , spălarea cu apă şi săpun după fiecare scaun).
Activitatea sexuală .
Reluarea activităţii sexuale se va face după terminarea lăuziei. La 6-8 săptămâni de la
naştere se va efectua un control. Cu această ocazie se vor verifica: - starea generală a pacientei;
- prezenţa lactaţiei;
- involuţia uterului;
- vindecarea plăgii perineale.
Cu ocazia controlului se va sfătui pacienta asupra mijloacelor de contracepţie.
Contracepţia se poate asigura la pacientele care alăptează prin mijloace de barieră (prezervativ,
diafragm, spermicid), preparate progesteronice etc. La pacientele care nu alăptează, pe lângă
mijloacele amintite se pot utiliza şi preparate estroprogestative orale.

38
CAPITOLUL II-STUDIU DE CAZ

39
 II.1. CULEGEREA DATELOR

PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3

 Nume şi C.E C.L T.F
prenume
 Vârsta 23 ani 27 ani 33 ani
 Sex Feminin Feminin Feminin
 Ocupaţia Casnică Lucrător comercial Casnică
 Condiţii de Mediul urban, casă Mediul rural, locuiește Locuieşte la casă în
spațioasă, condiții bune cu soțul, într-o casă condiţii igienice
viaţă şi
de trai. spațioasă. La servici împreună cu soţul
muncă şi cei şase
Nu consumă alcool, are condiții bune dar
copii,efort moderat
tutun. Consumă1-2 stă majoritatea în activitatea
cafele/zi. timpului în picioare. casnică.
Nu fumează, nu Alimentaţie
consumă alcool, bea mixtă,consumă 1-2
cafea ocazional. cafele pe zi, nu
fumează,consumă
alcool ocazional în
cantităţi mici.

 Greutatea 68 kg 69kg 67kg

 Înălţime: 1,63m 1,65m 1,53m
 Grup 0 I , Rh pozitiv B III, Rh pozitiv 0 I Rh pozitiv
sanguin
 Motivele - Dureri - Contracții - Contracţii
periabdominale , uterine uterine
internării:
dureroase dureroase;
- Polakiurie,
- Eliminare
- C.U.D (contracții - Polakiurie
dop
uterine - Eliminare dop gelatinos
dureroase). gelatinos

 Istoricul Data luării in Primele mişcări fetale: Sarcină

evidenţă: luna a II a la 4 luni neinvestigată.
sarcinii
de sarcină Data luării în evidenţă: Sarcina a evoluat
actuale Sarcina a evoluat luna a II a normal,fără greţuri
normal, a prezentat Sarcina a evoluat şi vărsături,nu a
disgravidie moderată normal , a prezentat efectuat
de prim trimestru disgravidie uşoară de investigaţii,nu a
,manifestată prin prim trimestru luat vitamine pe
greţuri,vărsături parcursul sarcinii.

40
 matinale dar manifestată prin A crescut în
cantitativ reduse . greţuri şi vărsături greutate
A urmat tratament cu matinale aproximativ 17 kg.
Elevit Pronatal. În luna a VII a a
A crescut în greutate acuzat uşoare dureri
aproximativ 17 kg pe abdominale, s-a
perioada sarcinii. adresat medicului de
familie,
care i-a recomandat
tratament cu
antispastice(No-
Spa).A urmat
tratament cu
ELEVIT
PRONATAL,CALCI
U cu VITAMINA
D3,ACID FOLIC.
Analizele de sarcină a
prezentat valori în
limite normale.
A efectual în luna a VI
a ecografie 4D, de
unde s-a constatat un
făt de sex
masculin,sănătos din
punct de vedere
anatomic şi fiziologic.
A prezentat deseori
constipaţie,eliminările
urinare au fost în
limitele
normale,exceptând
ultimele 2 săptămâni
când a prezentat
polakiurie.A crescut în
greutate aproximativ
15 kg.
 Diagnosticul - sarcina 33/34 -primigesta , primipara -
săptămâni , făt viu -sarcină 40 săptămâni, zecegesta,şaptepara
la internare
- naştere prematură făt viu, prezentaţie -sarcină 39
- abces dentar. craniană săptămâni,făt
-contracţii uterine viu,prezentaţie
dureroase, dop craniană
gelatinos eliminat -contracţii uterine
dureroase,în

41
 -membrane intacte travaliu,membrane
-pretravaliu. intacte.
-multiparitate

 Data 28.12.2019 7.01.2020 16.02.2020

internării

II.2. ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFĂCUTE

PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3

Nevoia 1.A respira şi a avea 1.A respira şi a 1.A respira şi a avea o
o bună circulaţie avea o bună bună circulaţie
fundamentală
2.A bea şi a mânca circulaţie 2.A bea şi a mânca
nesatisfacută 3.A elimina 2. A bea şi a mânca 3.A elimina
4.A se mişca şi a 3.A elimina 4. A menţine temperatura
avea o bună postură 4.A se mişca şi a corpului în limite
5.A dormi şi a se avea o bună postură normale
odihni 5.A-şi menţine 5.A dormi şi a se odihni
6.A menţine temperatura 6. A fi curat,îngrijit,de a
temperatura corpului corpului în limite proteja tegumentele şi
în limite normale normale mucoasele
7.A fi 6.A dormi şi a se 7.A evita pericolele
curat,îngrijit,de a odihni 8.A comunica
proteja tegumentele 7.A fi 9. A învăţa cum sa-şi
şi mucoasele curat,îngrijit,a-şi păstreze sănătatea
8.A evita pericolele proteja tegumentele
9.A se îmbrăca şi şi mucoasele
dezbrăca 8.A evita pericolele
10. A fi preocupat în 9. A învăţa cum sa-
vederea realizării şi păstreze
11. A se recreea sănătatea

Problema de 1.Respiraţie şi 1.Respiraţie şi 1. Respiraţie şi circulaţie

circulaţie alterate. circulaţie alterate. alterate.
dependenţă
2. Alimentaţie şi 2. Alimentaţie 2. Alimentaţie inadecvată
hidratare inadecvată inadecvată calitativ în deficit.
în deficit. şi cantitativ. 3. Eliminare urinară şi
3.Eliminări 3.Eliminări tranzit intestinal
inadecvate cantitativ inadecvate inadecvat cantitativ şi
4. Alterarea cantitativ calitativ.
integrităţii 4.Dificultate de a

42
 tegumentelor. sta în poziţie 4. Hipertermie
5.Oboseală şezând. 5.Dificultate de a se
6.Hipertermie 5.Hipertermie odihnii.
7.Alterarea 6.Dificultate de a se 6. Alterarea integrităţii
tegumentelor odihni tegumentelor.
8. Vulnerabilitate 7.Alterarea 7. Stare depresivă
față de pericole. integrității 8. Comunicare
9.Dificultate de a se tegumentelor. ineficientă la nivel
îmbrăca şi dezbrăca 8.Vulnerabilitate afectiv.
10.Dificultate de a față de pericole. 9.Ignoranţa faţă de
se realiza 9.Deficit de dobândirea de noi
11.Dificultate de a cunoștințe. cunoştinţe
desfășura activități
recreative.

Etiologia 1.Hemoragia, efortul 1.Efortul depus la 1.Naşterea.

depus în timpul naştere. 2.Alăptarea.
naşterii. 2.Alăptarea. 3.Eliminarea lichidelor
2. Alăptarea. 3.Lipsa de imbibiţie gravidică.
3.Eliminarea mişcării,eliminarea 4.Intrare în funcţie a
lichidelor de lichidelor de glandei mamare „furia
inbibiţie gravidică, imbibitie gravidică. laptelui”.
lipsa de mişcare. 4.Plaga perineală. 5.Alăptarea, durerea
4. Efortul depus la 5.Intrarea în funcţie perineală.
naştere, a glandei mamare 6.Circulaţie venoasă
hemoragia, plaga „furia laptelui”. deficitară.
perineală. 6.Alăptarea,dureri 7.Lăuzia imediată.
5.Alăptare, perineale. 8.Spitalizarea.
anxietate, durere. 7.Dificultate în 9.Ignorarea surselor
6.Efortul depus la expulzia fătului. corecte de informare.
naştere, hemoragia, 8.Lăuzia
plaga perineală. imediată,depresia
7.Neîngrijirea postpartum.
mâinilor, tulburări 9.Lipsa de
circulatorii, experiență.
naşterea.
8.Lăuzia, riscul de a
contacta infecții.
9.Nașterea
10.Spitalizarea,
naşterea.
11.Spitalizarea
, lezarea integrităţii

43
 fizice.
Manifestarea de 1.Tegumente 1. Uşoară tahipnee 1.Tegumente palide
moderat palide, R=21r/min; -uşoară tahipnee
dependenţă
-uşoară tahipnee -tegumente moderat R=19r/min,
R=20r/min, palide; -
-tahicardie -tahicardie tahicardie,AV=110p/min.
A.V=90p/min. A.V=95p/min. 2.Carii dentare
2. Restricţii 2.Restricţii -restricţii alimentare.
alimentare alimentare. 3.Diureza crescută în
-consum crescut de 3.Tranzit intestinal
primele 2 zile
lichide. încetinit;
-diureză crescută în -tranzit intestinal
3. Poliurie în
primele 2 zile. încetinit.
primele 2
zile(1700ml) 4.Dureri perineale. 4.Subfebrilitate
tranzitorie (37,5 grade
-tranzit intestinal 5.Subfebrilitate
Celsius).
încetinit(1 /3zile). tranzitorie 37,4
grade C. 5.Somn
4. Dificultatea de a
întrerupt,oboseală,treziri
sta în poziţie sezând 6.Oboseală, somn
frecvente.
-moderată dificultate întrerupt.
6.Varice membre
de deplasare 7.Epiziotomie,
inferioare şi vulvare
-ameţeli. epiziografie.
-hemoroizi.
5. Somn interrupt, 8.Risc de infecţii
7.Predispoziţie la
-aţipiri diurne, -risc de afectare a
hemoragie postpartum
-ore insuficiente de integrităţii psihice.
-risc de afectare a
somn. 9. Cunoştinţe
integrităţii psihice
6.Subfebrilitate insuficiente privind
perioada de lăuzie -risc de infecţii.
tranzitorie
şi îngrijirea nou- 8.Anxietate
T=37,8 C
născutului. -nelinişte.
-facies palid în
9.Cunoştinţe insuficiente.
primele zile.
7. Piele aspră
-hemoroizi
-epiziotomie.
8. Predispoziţii la
infecţii.
9.Mobilitate redusă.
10.Incapacitatea de
a face ceea ce-şi
doreşte.
11.Lipsa recreației.

44
 II.3.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3

OBIECTIVE 1. Lăuza să prezinte o 1. Lăuza să respire cu 1.Lăuza să
bună respiraţie şi minimum de dificultate prezinte
circulaţie în decurs de în decurs de 48 h. respiraţie şi
12 h.
circulaţie
2. Lăuza să fie adecvată în
2. Lăuza să-şi menţină echilibrată
decurs de 4 zile.
temperatura corpului hidroelectrolitic şi să-şi
în limite normale în menţină temperatura 2. Lăuza să-şi
decurs de 2 zile. corpului în limite menţină
normale în decurs de 24 temperatura
ore. corpului în limite
3. Lăuza să prezinte
fiziologice în
eliminări urinare şi
decurs de 24 de
tranzit intestinal în 3. Lăuza să prezinte
ore.
limitele fiziologice în eliminare urinară şi
decurs de 3 zile. tranzit intestinal în limite
normale în decurs de 3 3. Lăuza să
zile. beneficieze de
4. Lăuza să prezinte
somn
tegumentele şi
corespunzător
mucoasele curate şi 4. Lăuza să se alimenteze
cantitativ şi
integre în decurs de corespunzător pe
calitativ în
72 h. perioada spitalizării.
decurs de 2 zile.

5. Lăuza să fie 5. Lăuza să beneficieze

4. Lăuza să-şi
echilibrată psihic pe de somn corespunzător
menţină
durata spitalizării. cantitativ şi calitativ în
tegumentele
decurs de 4 zile.
curate,integre pe
6. Lăuza să se poată durata
îmbrăca şi dezbrăca 6. Lăuza să prezinte spitalizării.
singură în termen de 4 tegumente şi mucoase
zile. curate şi integre pe 5. Lăuza să
perioada spitalizării beneficieze de un
7. Lăuza să se poată mediu de
îmbrăca şi dezbrăca 7. Lăuza să fie siguranţă fără
singură în termen de 4 echilibrată psihic pe accidente şi fără
zile. perioada spitalizării. infecţii pe
perioada
spitalizării.

6. Lăuza să fie
echilibrată psihic
pe perioada

45
 spitalizării.

INTERVENŢII 1. Asigur 1.Asigur lăuzei un aport 1.Măsor funcţiile

microclimatul(salon suficient de lichide; vitale;
curat,aerisit cu -asigur microclimatul , -îi asigur lăuzei
temperatura şi aerisesc salonul; microclimat;
umiditate optima) şi -administrez tratamentul -învăţ lăuza să
condiţiile de îngrijire; prescris de medic; facă exerciţii
-învăţ lăuza exerciţii -informez lăuza asupra respiratorii;
de respiraţie gradului de efort pe care -îi asigur o
-monitorizez funcţiile poate să-l depună în poziţie adecvată
vitale; funcţie de starea în care pentru
-educ lăuza să se se află. favorizarea
odihnească cu respiraţiei în
picioarele ridicate 2.Aerisesc încăperea; funcţie de starea
pentru a favoriza -măsor temperatura sa.
circulaţia venoasă. corpului din 2 în 2 ore
-asigur îmbrăcăminte 2. Măsor
2.Aerisesc încăperea; lejeră; temperature
-asigur poziţie lăuzei;
-învăţ lăuza să consume
comodă; cantităţi mari de lichide; -aerisesc
-aplic comprese incaperea;
-calculez bilanţul
reci,împachetări ingesta-excreta pe 24 de -asigur
reci,pungi cu ore. imbracaminte
gheaţă,fricţiuni; lejera; -aplic
-administrez comprese reci,
3.Recomand consumarea
medicaţie prescrisă de impachetari reci,
alimentelor şi a lichidelor
medic. punga cu gheata,
ce favorizează
frictiuni;
eliminarea, în limitele
3.Învăţ lăuza să permise de starea în care -administreaza
consume o cantitate se află; medicatia
suficientă de lichide; recomandata de
-la indicaţia
medic:
medicului,dacă este
antitermice,
- urmăresc şi se notez cazul, se va face clismă
antibiotic.
în foaia de observaţie evacuatorie.
diureza,consistenţa şi
frecvenţa scaunelor; 3.Învaț lăuza să
4.Informez lăuza ce are
-administrez la voie să mănănce şi ce nu practice tehnici
indicaţia medicului pe perioada alăptării; de relaxare,
laxative. -o sfătuiesc să consume o exerciții
cantitate mare de lichide; respiratorii
4.Ajut lăuza , în -o învăţ categoriile de cateva minute
funcţie de starea alimente din ghidul inainte de
generală să îşi faca alimentar şi echivalenţele culcare;

46
baie sau duş; cantitative şi calitative -observ si notez
-îi fac educaţie pentru ale principiilor calitatea, orarul
sănătate ; alimentarre,în vederea somnulu, gradul
înlocuirii unui aliment cu de satisfacere a
altul. celorlalte nevoi.
5. permit exprimarea
emoţiilor, a
sentimentelor lăuzei; 5.Învăţ lăuza cum sa 4.Explorez
-o învăţ metode de execute tehnici de obiceiurile
relaxare; relaxare; lăuzei;
-o învăţ să menţină -observ şi notez funcţiile -planific un
legături cu persoanele vitale şi vegetative program de
apropiate; ,perioada somn- igienă împreuna
odihnă,comportamentul cu lăuza,în
-îi explic că starea sa
lăuzei; funcţie de
este una fiziologică şi
-administrez medicaţia activităţile sale;
că va trece repede;
prescrisă de medic. -învăt lăuza
-îi asigur un mediu de
tehnici de igienă.
securitate liniştit.
6.Identific capacitatea 6.Explic lăuzei
si limitele fizice ale necesitatea efectuării 5.Asigur
lăuzei; toaletei organelor conditiile de
genitale,o ajut până îşi mediu adecvate,
-îi acord suficient
recapătă forţa fizică; pentru a evita
timp pentru a se
-inspectez plaga pericolele prin
imbraca si dezbraca;
perineală, o sfătuiesc să accidentare;
-îi recomand, daca
evite poziţia şezând; -urmaresc si
ameteste, sa se
apreciez corect
imbrace în fotoliu
7.Învăţ lăuza tehnici de potentialul
sezand;
relaxare; infectios al lăuzei
-sugerez ,receptivitatea sa
apartinatorilor sa-i -îi explic că starea ei este
si aplic masurile
procure lăuzei haine una fiziologică şi că va
de izolare a
largi, usor de trece;
surselor de
imbracat, cu mod de -la indicaţia medicului infectie.
inchiere simplu; administrez calmante.
-fac zilnic exerciții de
6.Permit
motricitate fina cu
exprimarea
lăuza descriindu-i
emotiilor, a
gestica necesara
sentimentelor
îmbrăcării.
lăuzei;
-o invaţ metode
7.Identific prin de relaxare.
observaţie şi
conversaţie cu lăuza
cauza neputiinţei sale
şi cauzele care îi
provoacă sentimentul

47
 de ignorare a
cunoaşterii de lucruri
noi;
-o ajut în cunoaşterea
şi reevaluarea
capacităţilor sale;
-o conving de
importanţa
cunoaşterii.

II.4.APLICAREA ÎNGRIJIRILOR

Problema Obiectiv Intervenţii autonome şi delegate Evaluare

PACIENT 1.Respiraţie Lăuza să 28.12.2019-31.12.2019 28.12.2019-

şi circulaţie prezinte AUTONOME 29.12.2019
1
alterate. circulaţie şi Lăuza a fost transportată în secţia Starea lăuzei
respiraţie “Lăuzie fiziologică”,intr-un salon s-a
în limite curat,dezinfectat şi aerisit îmbunătățit.
normale in -i-am asigurat lăuzei o poziţie Respirația este
decurs de 2 corespunzătoare pentru facilitarea acum în limite
zile. respiraţiei şezând sau semişezând fiziologice.
-am monitorizat funcţiile vitale :
28.12.2019 30.12.2019
TA=130/90mmHg Rezultatul
R=25r/min analizelor
T=37,5 C arată valori
bune.
29.12.2019
TA=120/65mmHg
R=20r/min
30.12.2019
TA=120/60mmHg
R=19r/min
T=37 C
31.12.2019
TA=110/60mmHg
R=20r/min
T=36,4 C
01.01.2020 TA=120/65mmHg

48
 R=20r/min
T=36,8 C

DELEGATE
-la indicaţia medicului am recoltat
sânge pentru examenele de
laborator : Hemoglobină,
Hematocrit, VSH, Glicemie.
2.Eliminare Lăuza să 28.12.2019-31.12.2019 28.12.2019-
a inadecvată prezinte AUTONOME : 30.12.2019
elminări -am supravegheat eliminările -lăuza nu a
urinare şi urinare şi intestinale avut scaun în
intestinale -am instruit lăuza cu privire la primele doua
în limite regimul alimentar:în prima zi zile după
normale în regim hidro-zaharat(apă naştere
decurs de 3 mineral,ceaiuri,supă de -în urma
zile de la zarzavat),apoi se introduce clismei
naştere. iaurtul,brânza de vaci,ou evacuatorii şi
fiert,carne fiartă în 3-4 zile a regimului
ajungându-se la regim mixt dar cu alimentar
multe lichide. lăuza şi-a
-i-am explicat importanţa reluat tranzitul
aportului crescut de lichide,atât intestinal
pentru favorizarea tranzitului -în primele 2
intestinal cât şi pentru creşterea zile diureza a
secreţiei lactate. fost uşor
-i-am arătat importanţa evitării crescută ,
efortului de defecaţie pentru a poliurie
favoriza vindecarea corectă a tranzitorie
plăgii perineale Diureza=2500
-am supravegheat diureza ml datorată
eliminării
DELEGATE : surplusului de
-în a 3-a zi de la naştere s-a apă din
efectuat clismă evacuatorie , la sectorul
indicaţia medicului , întru-cât interstitial.
pacienta nu a avut scaun 30.12.2019-
01.01.2020
Scaun normal
1/zi

49
 Diureza=1400
ml.

3.Hiperterm Lăuza să-şi 28.12.2019-01.01.2020 28.12.2019

ie tranzitorie menţină AUTONOME : 29.12.2019
temperatur -am aerisit încăperea,am asigurat
T=37,1 C
e corpului lăuzei îmbrăcăminte lejeră; 30.12.2019
în limite -am aplicat lăuzei comprese reci;
T=37 C
normale în DELEGATE : 31.12-
decurs de -măsor temperatura corporală și1.01.2020
3 zile. notez valoarea obținută în foaia
-lăuza işi
de temperatură. menţine
T=37,5 C temperature
corpului în
-am administrat medicaţia limite normale
recomandată de medic antitermice până la
şi antibiotic: exterare
- ERGOMETRINIUM 1 f ,
0,2mg/ml ,
ALGOCALMIN 1 f, 1g/2ml.
4.Alimentar Lăuza să se 28.12.2019-1.01.2020 28.12.2019-
e şi alimenteze -am învăţat lăuza să consume 30.12.2019
hidratare conform o cantitate mai mare de lichide -lăuza face
inadecvată nevoilor ,ceai de lactaţie 1l/zi progrese
în deficit nutritive, -să crească consumul caloric positive cu
în limitele zilnic până la 2500 de calorii privire la
permise de -învăţ pacienta să nu consume în hidratare şi
alăptare în timpul alăptării alcool,băuturi alimentaţie ,
decurs de 3 acidulate,alimente flatulente ţine cont de
zile. -învăţ pacienta să consume sfaturile
alimente bogate în vitamin B9 primite
31.12.2019-
01.01.2020
-lăuza revine
după 3 zile la
un regim
sănătos în
limitele
premise de
alăptare

50
5.Alterarea Lăuza să-şi 28.12.2019-1.01.2020 28.12.2019-
integrităţii menţină -am explicat lăuzei modul de 1.01.2020
tegumentelo tegumentel efectuare a toaletei,am ajutat-o în -lăuza şi-a
r e curate şi primele zile până şi-a recăpătat menţinut
integre pe forţa fizică; tegumntele
durata 31.12.2019.-1.01.2020 curate şi
spitalizării. -am inspectat ritmic plaga integre;
perineală şi am sfatuit-o să aibă -plaga
mai multă atenţie la evoluţia perineală a
acesteia, să nu stea în poziţie avut evoluţie
şezând. normal,s-a
-în dimineaţa externării s-au scos cicatrizat
firele de sutură. corect
6.Deficit de Lăuza să-şi 28.12.2019-1.01.2020 28.12.2019-
cunoştinţe îmbunătăţe -am învăţat lăuza acţiuni care au 1.01.2020
ască scopul de a promova sănătatea,de -lăuza inţelege
cunoştinţel a ajuta persoana să dobândească şi aplică
e despre mai multă autonomie; sfaturile
regimul de -am învăţat lăuza să evite primate.
viaţă pe leguminoasele(fasolea,lintea,mază
care rea uscată,etc) pentru că pot
trebuie să-l provoca tulburări digestive
urmeze şi sugarului(colici,vărsături sau
despre chiar diaree) , să evite alimentele
alăptarea iuţi(piperul,ardeiul),plante amare
sugarului sau cu miros agresiv pentru că
pe durata transmit gustul şi mirosul laptelui
spitalizării. de mamă ceea ce face ca sugarul
să refuse temorar să mai sugă
7.Dificultate Lăuza să-şi 28.12.2019-1.01.2020 28.12.2019-
de a se recapete -identific capacitatea şi limitele 1.01.2020
îmbrăca şi forţa fizică fizice a lăuzei; -lăuza şi-a
dezbrăca în decurs -ajut lăuza să-şi recapete forţa recăpătat forţa
de 2-3 zile. fizică prin exerciţii de motricitate; fizică
-educ lăuza cu privire la
importanţa vestimentaţiei să fie
largă,lejeră,uşor de îmbrăcat şi
dezbrăcat.
-supraveghez cu ce se îmbracă şi
o ajut dacă este nevoie.

51
 8.Dificultate Lăuza să fi 28.12.2019-1.01.2020 28.12.2019-
de a se conştientă -ascult lăuza pentru a-I permite 1.01.2020
realiza de propria să-şi exprime sentimentele -lăuza şi-a
sa valoare privind dificultatea de a se recăpătat
şi realiza; interesul
competenţă -sesisez orice fel de interes pentru pentru noi
pe durata o anumită activitate şi o antrenez activităţi;
spitalizării. în desfăsurarea ei;
-îndrum lăuza spre activităţi care
sunt atractive şi totodată utile;
-observ şi notez orice schimbare
în comportamentul ei
PACIENT 1.Respiraţie Lăuza să 07.01.2020-12.01.2020 07.01.2020-
şi circulaţie prezinte 12.01.2020
2
moderat respiraţie şi 07.01.2020-09-01.2020 -lăuza a
alterate circulaţie asigur lăuzei condiţii de prezentat pe
în limite microclimat,camera parcursul
normale în curată,aerisită; zilelor
decurs de 3 -măsor funcţiile respiraţie şi
vitale(TA,Puls,Respiraţie,Temper circulaţie în
zile.
atură)
limite
10.01-12.01.2020
normale.
-aplic tehnici şi exerciţii de
favorizare a circulaţiei şi
respiraţiei
-invăt pacienta să stea cu
picioarele în sus pentru a favoriza
circulaţa

2.Hiperterm Lăuza să-şi 07.01.2020-12.01.2020 07.01.2020-

ie tranzitorie menţină AUTONOME : 12.01.2020
temperatur -aerisesc încăperea; -lăuza
a corpului -aplic comprese reci,fricţiuni; prezintă
în limite -încălzesc lăuza în caz de hipertermie
normale în frisoane; tranzitorie
decurs de -administrez medicaţia prescrisă T=37,8 ˚C
48 h. de medic; -în urma
-măsor funcţiile vitale; medicaţiei
-asigur îmbrăcăminte lejeră; administrate
-urmăresc efectul medicamentelor temperatura
asupra oragnismului
revine la

52
 DELEGATE : limite normale
-administrez medicaţia
recomandată de medic:
NaCl 0,9%(soluţie perfuzabilă),
Algocalmin 2f/zi i.v,
Ketonal 1f/zi i.v

3.Eliminări Lăuza să 07.01.2020-12.01.2020 07.01.2020-

inadecvate prezinte AUTONOME : 12.01.2020
eliminări -educ lăuza cu privire la
adecvate alimentaţia pe care trebuie s-o Lăuza se
cantitativ şi adopte în urmatoarea perioadă; hidratează
calitativ în corespunzător.
-recomand lăuzei să bea o
decurs de 3 cantitate mai mare de lichide;
zile. -administrez medicaţia prescrisă
de medic;
-măsor diureza
DELEGATE :
-administrez medicaţia
recomandată de medic:
Bisacodil comprimate 1cp seara la
nevoie;
-recoltez urină pentru examene de
laborator
4.Alimentaţi Lăuza să 07.01.2020-12.01.2020 07.01.2020-
e inadecvată prezinte -explorez gusturile şi obiceiurile 12.01.2020
în deficit alimentaţie alimentare ale lăuzei; Lăuza
adecvată -o informez cu privire la regimul urmează
cantitativ şi pe care trebuie să-l urmeze pe regimul
calitativ pe timpul alăptării. recomandat.
perioada
spitalizării.
5.Somn Lăuza să 07.01.2020-12.01.2020 07.01.2020-
inadecvat beneficieze -am discutat cu lăuza despre 09.01.2020
cantitativ şi de somn importanţa somnului în această -somnul s-a
calitativ odihnitor perioadă pentru refacerea menţinut
în decurs organismului şi pentru menţinerea întrerupt din
de 3 zile. secreţiei lactate. cauza alăptării

53
 şi a grijii
pentru nou-
născut;
07.01.-
12.01.2020
-lăuza a
încercat să îi
facă nou-
născutului un
program
pentru
alăptare şi a
reuşit să se
odihnească
6.Alterarea Lăuza să 07.01.2020-12.01.2020 07.01.2020-
integrităţii prezinte AUTONOME : 12.01.2020
tegumentelo diminuarea -educ lăuza să se odihnească cu -varicele şi
r varicelor picioarele în sus pentru a favoriza hemoroizii s-
membrelor circulaţia venoasă; au redus
inferioare considerabil
-tratez hemoroizii şi recomand
şi vulvare lăuzei să evite constipaţia.
pe perioada
DELEGATE :
spitalizării.
-administrez pe suprafaţa
tegumentelor cu varice
Hepathrombin 30000 ung , tratez
hemoroizii cu antihemoroidal
Doxiproct plus II supozitoare
intrarectal
7.Dificultate Țesuturile 07.01.2020-12.01.2020 07.01.2020-
de a sta în perineale -inspectez starea părţilor 12.01.2020
poziţie destinse la moi(col,vagin,perineu); părţile moi ale
şezând naştere să -schimb pansamentul în condiţii lăuzei deşi
revină la de maximă asepsie destinse în
normal. timpul naşterii
au rămas
intacte
8.Anxietate Lăuza să 07.01.2020-12.01.2020 07.01.2020-
fie -întreţin conversaţii cu lăuza; 12.01.2020
echilibrată -creez un mediu optim pentru ca lăuza şi-a

54
 psihic pe lăuza să-şi poată exprima păstrat
durata emoţiile,nevoile şi sentimentele; integritatea
spitalizării. -încurajez lăuza la activităţi psihică pe
recreative pentru a înlătura starea durata
de anxietate; spitalizării

PACIENT 1.Respiraţie Lăuza să 16.02.2020-21.02.2020 16.02.2020-

3 şi circulaţie prezinte AUTONOME : 21.02.2020
alterate respiraţie şi am asigurat microclimat; lăuza şi-a
circulaţie menţinut
-am învăţat lăuza exerciţii de
în limite respiraţia şi
respiraţie;
normale în circulaţia în
-am recomandat lăuzei să facă
decurs de 4 limite normale
exerciţii de mers,de relaxare;
zile.
-am asigurat postura adecvată
pentru favorizarea circulaţiei şi
respiraţiei;

2.Eliminare Lăuza să 16.02.2020-21.02.2020 16.02.2020-

a lohiilor prezinte AUTONOME : 21.02.2020
scurgeri supraveghez zilnic şi ritmic eliminarea
vaginale eliminarea lohiilor lohiilor a fost
fiziologice. normală;
-efectuez de 2 ori pe zi toaleta
vulvo-vaginală cu soluţie de -
betadină; sanghinolente
-aplic comprese cu tampoane de în primele 4
vată sterile zile,serosangh
inolente în
DELEGATE :
următoarele
17.02.2020
zile.
-recoltez în condiţii de maximă
-lohicultură
asepsie lohii pentru lohicultură.
sterilă.
3.Alterarea Lăuza să-şi 16.02.2020-21.02.2020 16.02.2020-
integrităţii menţina AUTONOME : 19.02.2020
tegumentelo tegumentel inspectez starea partilor părţile moi ale
r e curate; moi(col,vagin,perineu) lăuzei,deşi
-Țesuturile -educ lăuza sa se odihneasca cu destinse în
perineale picioarele ridicate pentru a timpul naşterii
destinse la favoriza circulatia venoasa; au rămas
nastere sa intacte

55
 revina la -tratez hemoroizii si recomand 20.02-
normal; lauzei sa evite constipatia 21.02.2020
-Să DELEGATE : -varicele şi
prezinte -administrez pe suprafaţa hemoroizii s-
diminuarea tegumentelor cu varice au redus
varicelor Hepathrombin 30000(ung) considerabil
membrelor
inferioare 26.01-29.01.2016
si vulvare;
-tratez hemoroizii cu
-Să i se antihemoroidal Doxiproct plus II
diminueze supozitoare intrarectal
hemoroizii.
4.Eliminări Lăuza să 16.02.2020-21.02.2020 16.02.2020-
inadecvate prezinte AUTONOME : 18.02.2020
cantitiativ şi eliminări supraveghez eliminările urinare şi lăuza a
calitativ urinare şi intestinale; prezentat
intestinale diureză
-instruiesc lăuza că e mecesar să
fiziologice crescută în
crească cantitatea de
în decurs primele 2 zile
lichide,pentru favorizarea
de 3 zile de (2000 ml)
tranzitului intestinal.
la naştere. până la
-am sfatuit-o să evite constipaţia;
eliminarea
-am măsurat diureza lichidelor de
DELEGATE : 19.02.2020 imbibiţie
-administrez in a 3-a zi de la gravidică
naştere laxativ Bisacodil 5mg,cp -nu a avut
1 seară scaun în
primele 2 zile
după
naştere,dar în
urma
administrării
laxativului,tra
nzitul
intestinal s-a
reluat.
19.02-
21.02.2020
Diureza a fost
normală

56
 (1200-
1500ml/24ore
)

5.Hiperterm Lăuza să 16.02.2020-21.02.2020 16.02.2020-

ie tranzitorie prezinte AUTONOME : 21.02.2020
temperatur -măsor temperatura corpului de 2-lăuza
a corpului ori pe zi; prezintă
în limite subfebrilitate
-anunţ lăuza că o dată cu
normale pe la 3 zile după
instalarea secreţiei lactate „furia
perioada naştere(37,5
laptelui”,apare subfebrilitate 37,5
spitalizării. grade
grade Celsius care se va remite;
Celsius), dar o
-în caz de congestie mamară ajut
dată cu
lăuza să se mulgă de 2 ori pe zi
alăptare
sau ori de câte ori este necesar;
corectă şi
-urmăresc şi lohiile pentru a
mulgere
exclude o eventuală ingecţie
repetată,conge
genitală
stia locală se
DELEGATE : remite.
-notez în foaia de temperatură -lohiile sunt
curba termică normale,nu
există semn
de infecţie
genitală
6.Somn Lăuza să 16.02.2020-21.02.2020 16.02.2020-
inadecvat beneficieze AUTONOME : 21.02.2020
cantitativ şi de somn am discutat cu lăuza despre somnul s-a
calitativ odihnitor importanţa somnului în această menţinut
în decurs perioadă,pentru refacerea întrerupt din
de 3 zile. organismului şi menţinerea cauza alăptării
secreţiei lactate. şi grijii pentru
ceilalţi copii
7.Comunica Lăuza să-şi 16.02.2020-21.02.2020 16.02.2020-
re exprime cu AUTONOME : 21.02.2020
ineficientă uşurinţă comunic cu lăuza,îi inspir -până la
la nivel ideile şi încredere în echipa de îngrijire,o externare,lăuz
afectiv sentimentel încurajez să comunice; a prezintă
e. -o anunţ că este posibil să treacă diminuarea
anxietătii

57
 prin asa numitele „zile de
lacrimi”,dar sunt trecătoare.
-îi inlesnesc vizitele familiale
pentru a avea aproape şi ceilalţi
copii

8.Deficit de La 16.02.2020-21.02.2020 16.02.2020-

cunoştinţe externare AUTONOME : 21.02.2020
lăuza să Recomand lăuzei: lăuza a luat la
beneficieze cunoştinţa
-menţinerea igienei;
de educaţie recomandările
-evitarea constipaţiei;
pentru medicale.
sănătate. -regim alimentar echilibrat;
-evitare raporturi secuale 6
săptămâni;
-să revină la control ginecologic
la 6 săptămâni

II.5.EXTERNAREA

Data Starea la Bilanţul Recomandări la externare

extern externare autonomiei
ării
PACI 01.01. Pacienta s-a -stare generală -menţinerea zilnică a unei igiene
internat cu bună riguroase generale şi locale
ENT 1 2020
C.U.D,cu -tegumente şi -controlul zilnic al temperaturii
diagnostic mucosae în prima săptămână
medical:sarcina33 integre,plagă -evitarea eforturilor fizice
/34 perineală
săptămâni,făt viu vindecată,hemor
în prezentaţie oizii diminuaţi
craniană,membra -temperatură
ne rupte. corporală
-Naşte spontan pe normală
28.12.2019 ora -lohii
13:20 un făt viu serosangvinolent
de sex masculin e,cantitativ
cu greutatea normale
2800gr , -respiraţie şi
APGAR=8 circulaţie în

58
 -Evoluţie limite fiziologice
favorabilă post- -tranzit intestinal
partum. prezent,eliminări
urinare normale
-lactaţia prezentă
dar cantitativ
redusă
-comunică
eficient

PACI 12.01.2 Pacienta s-a Stare generală Menţinerea zilnică a unei igiene
020 internat cu bună riguroase generale şi locale
ENT 2
C.U.D,polakiurie -tegumente şi -controlul zilnic al temperaturii
,eliminare dop mucosae în prima săptămână
gelatinos cu integre,plagă -evitarea eforturilor fizice
diagnosticul la perineală -evitarea constipaţiei
internare sarcină vindecată,hemor
40 de -evitarea raportului sexual timp
oizii diminuaţi
săptămâni,făt de 6 săptămâni
-temperatură
viu,prezentaţie corporală normal
craniană. -lohii
-naşte sponat pe serosangvinolent
07.01.2020 la e,cantitativ
ora 15:30 un făt normale
viu de sex -respiraţie şi
masculin,greutat circulaţie în
e 3600g,Apgar 9. limite fiziologice
-evoluţie -tranzit intestinal
favorabilă prezent,eliminări
postpartum urinare normale
-lactaţia prezentă
dar cantitativ
redusă
-comunică
eficient

PACI 21.02.2 Pacienta În urma aplicării -igiena genito-mamară;

zecegesta, intervenţiilor -repaus fizic şi sexual 6
ENT 3 020
şaptepara,sarcină autonome şi săptămâni;
39 de delegate,pacienta -alimentaţie bogată în
săptămâni,făt prezintă la vitamine,minerale,proteine,aport
viu,prezentaţie externare: hidric 2 l pe zi.
craniană,în -stare generală -evitarea consumului de

59
 travaliu,contracţi bună tutun,alcool,cafea,ciocolată,cond
i uterine -respiraţie şi imente,fasole,varză şi a
dureroase,s-a circulaţie în alimentelor care imprimă miros
internat pe data limite normale; laptelui matern;
16.02.2020. -tegumente şi -evitarea
-naşte spontan pe mucoase integre; frigului,umezelii,ortostatismului
data -temperatura prelungit;
16.02.2020,un corpului -evitarea constipaţiei;
făt viu,sex normală; -control de specializare la
feminin,greutate medicul ginecolog la 6
-lohii normale
3600g,Apgar săptămâni
sero-
9,evoluţie sanghinolente;
favorabilă
postpartum. -lactaţie prezentă
în cantitate
suficientă;
-tranzit intestinal
prezent;
-comunică
eficient la toate
nivelurile

TRATAMENT –Pacient I

DENUMIRE FORMĂ DE CALE DE ACŢIUNE DOZĂ DOZĂ

MEDICAMENT ADMINISTRARE ADMINISTRAR ZILNICĂ UNICĂ
E
Glucoză 5% Flacon cu Parenterală Creşte volemia, 1000ml Flacon 250
soluţie combate ml
perfuzabilă deschidratarea;
Soluţie izotonă
NaCl 0,9% Flacon 500 ml Parenterală Menţinerea 500ml Flacon
presiunii 500ml
osmotice;
Refacerea
volemiei
Ergometrinum Fiole I.M. Profilaxia şi II fiole i.m 1 Fiola de
controlul ( 2 zile 0,2 mg/ml
metroragiilor după
postpartum naştere)
Algocalmin Fiole I.M Antialgic II fiole/zi 1 Fiola de
I.m 1g/2ml

60
Doxiproct Supozitoare Rectal Antihemoroidal II/zi I
plus supozitor

TRATAMENT –Pacient II
DENUMIRE FORMĂ DE CALE DE ACŢIUNE DOZĂ DOZĂ
MEDICAMENT ADMINISTRARE ADMINISTRARE ZILNICĂ UNICĂ
Glucoză 5% Flacon cu Parenterală Creşte volemia, 1000ml Flacon 250
soluţie combate ml
perfuzabilă deschidratarea;
Soluţie izotonă
NaCl 0,9% Flacon 500 ml Parenterală Menţinerea 500ml Flacon
presiunii 500ml
osmotice;
Refacerea
volemiei
Ergometrinum Fiole I.M. Profilaxia şi II fiole 1 Fiola de
controlul i.m ( 2 0,2 mg/ml
metroragiilor zile după
postpartum naştere)
Algocalmin Fiole I.M Antialgic II fiole/zi 1 Fiola de
I.m 1g/2ml
Bisacodil Comprimate Orală Laxativ 1cp/zi 1comprimat
seara 5mg
Doxiproct Supozitoare Rectal Antihemoroidal II/zi I supozitor
plus

TRATAMENT-PACIENT III

DENUMIRE FORMĂ DE CALE DE ACŢIUNE DOZĂ DOZĂ

MEDICAMENT ADMINISTRARE ADMINISTRAR ZILNICĂ UNICĂ
E
Glucoză 5% Flacoane cu Parenterală Soluţie izotonă 1000ml Flacon
soluție Creşte 250ml
perfuzabilă volemia,combate
deshidratarea
NaCl 0,9% Flacoane cu Parenterală Refacerea 500ml Flacon
soluție volemiei 500ml
perfuzabilă Menţinerea
presiunii

61
 osmotice
Oxistin Fiole I.V Declanşarea 5 U.I/ml în Fiolă de 5
travaliului perfuzie cu U.I/ml
Expulzia soluţie
placentei glucozată
Controlul 5%(2-4
hemoragiilor picături pe
postpartum minut) în
travaliu
Ergometrinum Fiole I.M Profilaxia şi II fiole i.m Fiola de
controlul (2 zile 0,2 mg/ml
metroragiilor după
postpartum
naştere)
Algocalmin Fiole I.V/ I.M Antialgic, II fiole /zi Fiola de
Antipiretic i.m 1g/2ml
Sobifer Comprimate Orală Profilactic II cp*3/zi 1Cp
curativ al 100mg
deficitelor de
fier (anemii prin
carenţă de fier)
Bisacodil Comprimate Orală Laxativ 1 cp seara 1cp/5mg
la nevoie
Captofer Comprimate Orală Profilactic II cp*3/zi 1cp
curativ al 100mg
deficitelor de
fier (anemii prin
carenţă de fier)
Doxiproct Supozitoare Rectală Antihemoroidal II/zi 1supozitor
plus

EXAMENE DE LABORATOR-PACIENT I
ANALIZA MOD DE VALORI VALOAREA
CERUTĂ RECOLTARE NORMALE OBŢINUTĂ
Hemoglobină Prin puncţie venoasă 13 +/- 2g/dl 12,8g/dl
“a jeune” pe E.D.T.A
-vaccumtainer cu
capac mov
Hematocrit Prin puncţie venoasă 40 +/- 4% 39,5%
“a jeune” pe E.D.T.A

62
 -vaccumtainer cu
capac mov
V.S.H Puncţie venoasă fără 2-13mm/1h 10mm/1h
stază;1,6ml 12-17mm/2h
sânge/0,4ml citrat de
sodium 3,8% steril
-vaccumtainer cu
capac negru
Glicemie Puncție venoasă, “a 70-110mg/dl 100 mg/dl
jeune”, vaccumtainer
cu capac roșu, fără
aditivi.
Urocultură 10ml de urină Urină sterile sau sub Negative
recoltată în recipient 10.000 germeni/mm³
steril în condiţii de
asepsie

EXAMENE DE LABORATOR-PACIENT II
ANALIZA MOD DE VALORI VALOAREA
CERUTĂ RECOLTARE NORMALE OBŢINUTĂ
V.S.H Puncţie venoasă fără 2-13mm/1h 10mm/1h
stază;1,6ml 12-17mm/2h
sânge/0,4ml citrat de
sodium 3,8% steril
-vaccumtainer cu
capac negru
Globule albe Puncție venoasă, “a 4.000-8000/ mm3 5.067 mm3
jeune”, vaccumtainer
cu capac roșu, fără
aditivi.
Glicemie Puncție venoasă, “a 70-110mg/dl 87 mg/dl
jeune”, vaccumtainer
cu capac roșu, fără
aditivi.
Colesterol Puncție venoasă, “a 180-200mg 210mg
jeune”, vaccumtainer
cu capac roșu, fără
aditivi.
Uree Puncție venoasă, “a 20-40 mg% 30 mg%

63
 jeune”, vaccumtainer
cu capac roșu, fără
aditivi.
Creatinină Puncție venoasă, “a +/- 1mg% 0,9 mg%
jeune”, vaccumtainer
cu capac roșu, fără
aditivi.

EXAMENE DE LABORATOR-PACIENT III

EXAMENUL MOD DE VALORI VALORI

CERUT RECOLTARE OBŢINUTE NORMALE
HEMOGLOBINĂ -prin puncţie venoasă 9,34g/dl 13+/- 2g/dl
HEMATOCRIT dimineaţa a jeune 2 29,50% 40+/- 5,6g/dl
HEMATII ml de sânge pe 0,4ml 4,24g/dl 4,2-5,6g/dl
TROMBOCITE EDTA,cristale uscate 309.00 150.00-450.00
prin evaporare.
-vaccumtainer cu
capac mov
IMUNOLOGIE -prin puncţie NEGATIV NEGATIV
VDRL venoasă,direct în
eprubetă(fără
seringă),5-10ml de
sânge
VIRUSOLOGIE -puncţie venoasă 5 ml NEGATIV NEGATIV
sânge
simplu,vaccumtainer
dop roşu
UROCULTURĂ 5ml din jetul urinar Nu s-au dezvoltat NEGATIV
din urina de germeni
dimineaţă,recoltată la
jumătatea micţiunii,in
condiţii de asepsie,în
recipient steril
LOHICULTURĂ -recolare cu anse NEGATIV NEGATIV
sterile din orificiul
colului uterin a
lohiilor în condiţii de
maximă asepsie

64
 CONCLUZII

Lăuzia este o fază prin care trece mama care tocmai a dat naștere unui copil. Începe imediat
după eliminarea placentei de către mamă și durează până la 6 săptămâni de la data nașterii. La
acel moment rănile provocate în procesul nașterii sunt complet vindecate iar modificările din
timpul sarcinii încep să se diminueze considerabil.
Lăuzia are trei etape:
1. lăuzia imediată (primele 4 ore dupa naștere în cazul nașterilor normale),
2. lăuzia propriu-zisă (de la 4 ore pana la 10-12 zile dupa naștere),
3. lauzia îndepărtată (pana la maxim 6 săptămâni după naștere)

Rolul asistentei medicale este foarte important în îngrijirea lăuzei,trebuie să acorde multă
atenţie în ceea ce priveşte tratamentul,trebuie să prevină eventuale complicaţii.Asistenta
medicală educă lăuza cu privire la:
-prevenirea complicaţiilor postpartum;
-educaţie pentru sănătate;
În proiect am prezentat 3 lăuze supravegheate în stagiile clinice.
În primul caz, pacienta cunoscută cu naştere spontană asistată făt viu. A avut următoarele
manifestări: Dureri periabdominale, Polakiurie, C.U.D (contracții uterine dureroase).

În al doilea caz, pacienta primigesta, primipara, sarcină 40 săptămâni, făt viu, prezentaţie
craniană. A vut următoarele manifestări:contracţii uterine dureroase, dop gelatinos
eliminat,membrane intacte, pretravaliu.

În cel de-al treilea caz, pacienta cu naştere spontană, sarcină neinvestigată.

sarcina a evoluat normal,fără greţuri şi vărsături,nu a efectuat investigaţii,nu a luat vitamine pe
parcursul sarcinii. A crescut în greutate aproximativ 17 kg.
A avut următoarele manifestări: contracţii uterine dureroase, dop gelatinos eliminat.

În cele trei cazuri de lăuzie au avut următoarele probleme de dependenţă comune:

alimentare inadecvată în surplus, eliminări inadecvate, alterarea somnului, postură inadecvată.

65
 Prima pacientă se diferenţiază de celelalte prin apetitul capricios pe care l-a avut, spre
deosebire de cea de a doua pacienta care a prezentat hemoroizii şi vărsături. Iar cea de a treia
pacienta s-a diferentiat de celelalte două paciente prin apatie.
După naştere, organe genitale manifestă scurgeri denumite lohii, provenite din uter în
timpul lăuziei. Lohiile conţin sânge în primele 2-3 zile sau chiar o săptămână, apoi, treptat
devin roz, până la alb-gălbui şi dispar total cam în a patra săptămână. Aceste scurgeri au un
miros specific şi au rol de protecţie împotriva infecţiilor.

PROPUNERI

 Spălarea pe mâini și dezinfectarea cu soluții antiseptic;

 Unghiile să fie taiate scurt și se pilesc aperitațiile;
 Sânul se spală înainte și dupa fiecare supt cu apă calduță și se șterge cu prosop curat;
 După fiecare supt sânul se unge cu un unguent ce conține foliculină;
 Zilnic se examinează sânul (declanșarea secreției lactate, anomalii.,alte stări patogene);
 Dacă apar fisuri mamare sânul va fi pus în repaus, laptele va fi extras prin mulgere, se
îngrijesc fisurile;
 În primele 24-48 de ore lauza poate să stea în decubit lateral.
 Ii se asigura un scaun cu spătar : așezată pe scaun, cu piciorul din dreptul sânului din care
va suge copilul sprijinit pe un scăunel;
 Ajutăm lauza să sprijine copilul cu capul pe antebrațul ei și cu fața întoarsă spre sân;
 Îi aratam cum să își susțina mamela ca nasul copilului să fie liber.
 O instruim pe lauză ca dupa 6 săptămâni să se prezinte pentru examen local;
 Reluarea locului de muncă se face după concediul post-natal;
 Educam lauza să evite contactul sexual 6 săptamâni postpartum.

66
 ANEXE

ANEXA NR.1.

ORGANELE GENITALE INTERNE ALE FEMEII

Organele genitale interne ale femeii sunt:
-vagin
-col uterin
-uter
-trompe uterine
-ovarele
Femeia are şi muşchi pelvini în partea inferioară a abdomenului. Aceştia nu sunt organe
genitale.
 Vagin
Vaginul este o formaţiune tubulară care face legatura între exteriorul corpului şi intrarea
în uter (col uterin), are aproximativ 10 cm adâncime.
Vaginul are pereţi elastici foarte apropiaţi. Pereţii se pot comprima (micşorând astfel
orificiul) sau se pot relaxa.
În timpul menstruaţiei femeia elimină sânge prin vagin.
La intrarea în vagin se află himenul, o formaţiune tisulară foarte subţire.

67
 Fig. nr. 5 – Vaginul

 Col uterin
Colul uterin face legătura între vagin şi uter. Colul uterin este de obicei închis şi se dilată
în timpul naşterii. Cel mai bine ar fi ca o femeie să facă testul cu ‘’FROTIU Papanicolau’’
pentru colul uterin începând cu vârsta de 25 ani.

Fig. nr. 6 - Col uterin

 Uter
Uterul are dimensiunea şi forma unei pere cu vârful în jos.

68
 Uterul se dilată în timpul sarcinii şi în dimensiune odată cu copilul. După naştere, uterul
revine la dimensiunea normală.

Fig. nr. 7 – Uterul

 Trompele uterine
Femeia are două trompe uterine, câte una pe fiecare parte a uterului.
Tropma uternă conduce ovulul din ovar către uter.

Fig. nr.8 – Trompe uterine

 Ovarele
Femeia are două ovare, fiecare ovar este conectat la o trompă. Ovarele conţin ovulele
femeii.
La naştere, femeia are deja toate ovulele care vor fi eliberate în timpul vieţii.

69
 Ovarul are dimensiunea unei căpşuni. Ovarele sunt glande importante care produc hormonii
feminini. Aceşti hormoni influenţează, de exemplu pielea şi oasele, spunând corpului cum să
se pregatească pentru sarcină. În timpul menopauzei lipsa acestor hormoni poate duce la
schimbîri de dispoziţie şi la bufeuri.

Fig. nr.9 – Ovarele

ANEXA NR.2
SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE

Sondajul vezical reprezintă introducerea unei sonde sau cateter prin uretră în vezica
urinară, realizandu-se o comunicare instrumentală între interiorul vezicii şi mediul extern.
Scop:
 explorator: -recoltarea unor probe sterile de urină pentru examene de laborator
-introducerea unor substanţe de contrast
-depistarea unor modificări patologice ale uretrei şi vezicii urinare
-monitorizarea diurezei
 terapetic: -evacuarea conţinutului vezicii urinare (in retenţie acută de urină şi incontinenţa
urinară,
hematurie)

70
 -executarea unor procedee terapeutice prin sondă (spălături vezicale,
introducerea unor substanţe medicamentoase).

ETAPE:

1.Pregătirea materialelor: sondă (Foley, Nelaton), mănuşi, muşama, aleză, seringi, vas
colector, materiale pentru toaleta organelor genitale externe, tăviţa renală, paravan, ser
fiziologic.

Fig. nr. 10 – Sonda Foley

2.Pregătirea pacientei:
-psihică: se anunţă pacienta şi i se explică necesitatea tehnicii
-fizică: -se izolează patul cu paravan
-se protejează patul cu muşama şi aleză
-se aşează pacienta în decubit dorsal cu genunchii flectaţi apoi se aşează un bazinet
sub regiunea sacrată a pacientei şi se efectuează toaleta organelor genitale externe dinspre
simfiza pubiană înspre anus
-se îndepărtează bazinetul
-se aşează taviţa renală între coapsele pacientei

71
 3. Efectuarea tehnicii
Observaţie:
Sondajul vezical este un act medical delicat care necesită condiţii de perfectă asepsie atât
a pacientei şi instrumentelor, cât şi a mâinilor celui care o execută.
- asistenta îmbracă manuşile sterile
- îndepărtează cu mâna stângă labile mari şi mici evidenţiindu-se meatul urinar
-se plasează un tampon steril la intrarea în vagin apoi se dezinfectează meatul urinar cu
câteva tampoane îmbibate în soluţie dezinfectantă dinspre uretră spre anus (nu invers,
ştergerea în sens invers aduce microbi din regiunea anală spre uretră)
-se lubrifiează sonda cu ulei de parafină steril şi se introduce sonda în uretră 4-5 cm paralel
cu înaintarea sondei, extremitatea distală a acesteia va fi coborâtă printr-o mişcare în formă de
arc
-primele picături se lasă să cadă în taviţă apoi se recoltează urina de laborator
-dacă s-a introdus sonda Foley se umflă balonaşul cu ser fiziologic
-se adaptează punga colectoare de urină
4. Extragerea sondei
-se realizează efectuând manoperele în ordinea inversă introducerii
5. Îngrijirea pacientei după tehnica:
-se efectuează toaleta regiunii vulvare
-se îmbracă şi aşează pacienta comod în pat
-se supraveghează pacienta
6. Reorganizarea locului de muncă
Complicaţii:
 imediate:
- lezarea traumatică a mucoaselor ureterale, se impune întreruperea imediată a tehnicii
- crearea unei căi false prin forţarea sondei, se previne prin efectuarea sondajului cu
blândeţe şi răbdare fără să se forţeze înaintarea sondei.
- astuparea sondei în cursul evacuării vezicii, se destupă prin insuflare de aer sau injectare a
câţiva ml de soluţie dezinfectantă

72
  tardive:
- infecţioase prin introducerea germenilor patogeni prin manevre şi instrumente nesterile

Fig. nr. 11 – Sondaj vezical

ANEXA NR.3

PUNCŢIA VENOASĂ

Definiţie: Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul
unui ac
de puncţie.
Scop:
Explorator: - recoltarea sângelui pentru examenele de laborator
Terapeutic: -administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi a perfuziei intravenoase
-recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale

73
 -executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
Locul puncţiei:
-venele de la pliul cotului
-venele antebraţului
-venele de pe faţa dorsală a mâinii
-venele subclaviculare
-venele femurale
-venele maleolare interne
-venele jugulare şi epicraniene
Pregatirea pacientului:
Psihic: -se informeaza cu privire la scopul, locul punctiei si eventualele eactii pe care le
poate prezenta in timpul punctiei.
Fizic: -se aseaza pacientul in decubit dorsal cu bratul in extensie sprijinit pe o perna mica
protejata cu musama si aleza.
Efectuarea tehnicii:
-asistenta se spală pe mâine
-îmbacă mănuşile
-se alege locul puncţiei
-se aplică garoul (la 7-8 cm deasupra locului de puncţionat)
-se dezinfectează locul puncţiei
-se execută puncţia venoasă: se fixează vena cu policele mâinii stângi, la 4-5 cm sub locul
puncţiei,
-exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
-se fizează seringa, acul atasat cu bizoul în sus, în mâna dreaptă, între police şi restul
degetelor
-se pătrunde cu acul traversând, în ordine, tegumentul in directie oblică (unghi de 30 de
grade), apoi peretele venos înfingându-se o rezistenţă elastică, până când acul inaintează în gol
-se schimbă direcţia acului 2 cm în lumenul venei
-se controlează prin aspiraţie dacă acul este în venă

74
 -se îndepărtează staza venoasă prin desfacerea garoului şi a pumnului pacientului
-se puncţionează lent substanţa medicamentoasă, ţinând seringa în mâna stângă, iar cu
policele mâinii drepte se apasă pe piston
-se verifică periodic dacă acul este în venă prin aspiraţie
-se retrage brusc acul când puncţionarea s-a terminat, iar la locul puncţiei se apliăa un
tampon compresiv îmbibat cu alcool medicinal

Fig. nr. 20 – Puncţie venoasă

Incidente şi Accidente:
1.Puncţionarea soluţiei în ţesutul perivenos – manifestată prin durere şi tumefierea
ţesuturilor (umflatură)
2.Flebalgie – durere pe traiectul venei şi este produsă prin puncţionarea rapidă a soluţiei
3.Embolie gazoasă – pătrunderea bulelor de aer sau gaz aspirate în venă

75
4.Embolie uleioasă – pătrunderea soluţiilor uleioase în venă
5.Hemmaton –prin strapungerea venei
6.Şoc anafilactic – reacţie alergică

BIBLIOGRAFIE

1. Anatomia şi fiziologia omului, Albu R.M., 1987

2. Tratamentul bolilor cronice în medicina internă , Belaşcu M., vol. I, Editura Dacia Cluj-
Napoca, 1985
3. Chirurgie Obstetrica-Ginecologie, Dr.Vasile Nitescu, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti-1990
4. Manual de medicină internă, Borundel C., Editura Medicală, Bucureşti, 1979
5. Anatomia şi fiziologia omului – Compediu, Editura Corint, Bucureşti 2001
6. Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Ardeleanu M., Baltă G.,
Dorobanţu E., Gal G., Ivan M., Pesek M., Seuchea M., Titircă L., Zamfir M., Editura
Viaţa Românească, Bucureşti, 2001
7. Medicină generala, Voiculescu M., 2004
8. Uterul cicatriceal dupa cezariana, Ion Munteanu, Editura Facla, Timisoara 1990
9. https://doc.ro/uploads/2018/11/ecografie-sarcina-bebelus.jpg
10. https://bebee.ro/wp-content/uploads/2017/03/ciclul-menstrual-regulat.jpg
11. https://www.contraboli.ro/stuff/p/organe-genitale-externe-la-femei.jpg.

76