MINISTERUL EDUCAŢIEI

Specializarea Asistent Medical Generalist

LUCRARE DE CERTIFICARE
A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

COORDONATOR:
prof. as lic
ABSOLVENT:

2023
 INGRIJIREA
PACIENTULUI CU
ECLAMPSIE

2
 MOTTO

,,Sănătatea nu este totul, dar fără de sănătate,

totul este nimic’’

Schopenhauer

3
CUPRINS

CAPITOLUL I.......................................................................................................................................5
NOȚIUNI DE ANATOMIE...................................................................................................................5
I.1. ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ.................................................................5
CAPITOLUL II....................................................................................................................................13
FIZIOPATOLOGIE.............................................................................................................................13
II. 1. SARCINA FIZIOLOGICĂ VERSUS SARCINA PATOLOGICĂ.........................................13
II.1.1. SARCINA FIZIOLOGICĂ...............................................................................................13
II.1.2. SARCINA PATOLOGICĂ................................................................................................17
II.2. DEFINIREA ECLAMPSIEI.....................................................................................................18
II.3. SEMNE ȘI SIMPTOME...........................................................................................................19
II.3. EVOLUȚIA ACCESULUI ECLAMPTIC ÎN CELE 4 FAZE..................................................20
II.4. EXAMENELE DE LABORATOR GENERALE ȘI SPECIFICE............................................22
II.5. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL ÎN ECLAMPSIE..............................................................23
II.6. CONSULTAȚIA PRENATALĂ..............................................................................................23
II.7. TRATAMENTUL ÎN ECLAMPSIE........................................................................................24
CAPITOLUL III...................................................................................................................................27
PROCESE DE ÎNGRIJIRE..................................................................................................................27
CAZUL NR I....................................................................................................................................27
CAZUL NR. II.................................................................................................................................47
CAZUL NR. III................................................................................................................................66
CAPITOLUL IV..................................................................................................................................79
TEHNICI UTILIZATE ÎN PROCESUL DE NURSING......................................................................79
IV.1. MONITORIZAREA TENSIUNII ARTERIALE....................................................................79
CONCLUZII........................................................................................................................................83
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................84

4
 CAPITOLUL I

NOȚIUNI DE ANATOMIE

I.1. ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externă, vulva, glandele anexe și un
grup de organe interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe( salpinge) și
ovarele.

Evoluția și starea morfologică a organelor genitale sunt în strânsă interdependență cu

starea hormonală, diferită în fiecare din perioadele de dezvoltare.

Totalitatea organelor genitale externe alcătuiesc vulva, ea reprezintă deschiderea în

afară a organelor genitale. Este compusă din: muntele lui Venus, labiile mari și mici și
organele erectile ( bulbi vestibulari, clitorisul și corpusculii tactilispeciali ai labiilor mici).

Muntele lui Venus - regiunea anatomică dinaintea simfizei pubiene, acoperită, de la

pubertate cu păr, este bogat în țesut grăsos, fibroconjunctiv.

Labiile mari sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare și țesut grăsos
și conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fața externă de piele, iar pe partea internă de o mucoasă
prevăzută cu un epiteliu pavimentos. Prezintă foliculi polisebatici pe fața externă și glande
sudoripare a căror funcție debutează la pubertate.

Labiile mici sunt formate din țesut conjunctiv și fibre musculare, printre care se găsesc
rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasă prevăzută cu un epiteliu pavimentos.
Prezintă glande sebacee și eventuale glande sudoripare. Clitorisul este construit din doi corpi
cavernoși, separați printr-un sept incomplet și se termină cu o extremitate proeminentă
denumită gland.Himenul obliterează parțial orificiu vaginal și este format din țesut conjunctiv
bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.

Glandele anexe ale aparatului genital feminin sunt glandele mamare, Bartholin, Skene
și glandele vestibulare. Glandele Bartholin situate de o parte și de alta a orificiului vaginal în
grosimea labiilor mari, sunt glande tubulare ramificate, alcătuite din lobi formați la rândul lor

5
din acini glandulari cu funcție muco-secretorie. Glandele Skene situate în apropierea uretrei și
se deschid pe părțile laterale ale orificiului uretral.

Organele interne ale aparatului genital feminin reprezentate de ovar, trompe uterine,
uter și vagin sunt așezate în micul bazin.

Ovarele sunt glande perechi cu dublă funcție , excretorie ( gametogenă) de producere a

celulelor sexuale feminine și secretorie sau endocrină de producere a hormonilor. Cele două
ovare sunt așezate in micul bazin, în fosele ovariene situate de o parte și de alta a uterului și a
rectului, sub originea vaselor iliace externe și interne. Sub influența hormonilor apar
caracterele sexuale principale și secundare specifice sexului feminin. Pe deasupra ovarelor
există mici vezicule( foliculi ovarieni de Graaf) în număr de aproximativ 400000 din care se
maturează aproximativ 300-400, restul degenerând. La nivelul foliculului are loc maturarea
celulelor sexuale, după care ovulul este expulzat împreună cu o cantitate de lichid în cavitatea
abdominală. La locul ruperii foliculului se dezvoltă corpul galben, care secretă progesteron.
Dacă se produce fecundarea, corpul galben crește , acționează până în luna a 5-a, a 6-a de
sarcină, iar în absența fecundării involueaza.

Uterul este un organ musculo-cavitar nepereche, cu rolul de a primii ovulul fecundat,

de a-l proteja pe timpul dezvoltării și să-l elimine la exterior după 270-280 zile.

Trompa uterină ( salpinge) este un conduct musculomembranos lung de 10-12 cm care

se întinde de la ovar până la cavitatea uterină. Rolul trompei este de a duce ovulele de la
suprafața ovarului până în cavitatea uterină și a spermatozoizilor din această cavitate în
lumenul trompei, unde are loc fecundația. În unele cazuri oul nu poate migrapână în cavitatea
uterină( malformații de trompe, procese inflamatorii) și se dezvoltă în afara acesteia,
reprezentând sarcina ectopică. Procesele inflamatorii pot determina înfundarea trompelor
urmată de sterilitate.

Vaginul, segmentul inferior al tractului genital, este un conduct muscular, membranos,

lung de 8 cm. El are dublu rol: rol copulativ( de depunere a spermatozoizilor) și rol de trecere(
canal) a fătului și a anexelor sale în timpul nașterii. Vaginul se inserează în sus pe colul uterin,
mai sus de orificiul extern al colului, formând astfel în jurul colului fundurile de sac vaginale.
El este oblic în jos și înainte, părăsește cavitatea pelvină trecând printre marginile interne ale
mușchilor ridicători anali, având anterior vezica urinară și uretra și posterior rectul. Fundul de
sac posterior este in raport cu fundul de sac peritoneal Douglas pe 2-3 cm lungime, raport cu

6
reală semnificație practică, întrucât aici se realizează puncția transvaginală a fundului de sac
peritoneal inferior. În jos, vaginul se termină la vulvă de care este separat prin himen. Ca
structură, prezintă o mucoasă dublată de țesut conjunctiv și de câteva fibre musculare.
Mucoasa vaginală are patru straturi: bazal, parabazal, intermediar, superficial.

UTERUL

Uterul este un organ unic, median, de mărimea unei smochine. El primește oul în
cavitatea sa, îl reține, îl protejează și îl nutrește, dezvoltându-l de-a lungul celor 280 de zile.
După aceasta uterul devine agentul principal în expulzia fătului la termen.

Uterul are aproximativ formă de pară, cu extremitatea superioară mai mare( corpul
uterin) din care pleacă trompele uterine și cea inferioară( colul uterin). Între corp și col se
găsește o porțiune numită istm care în ultimele trei luni de sarcină formează segmentul
inferior.

7
 Mucoasa endometrială-hormono-sensibilă- cuprinde un epiteliu cilindric cu numeroase
glande și țesut conjunctiv de susținere, bogat în vase sangvine, de asemenea hormono-
sensibile.

La nivelul uterului au loc modificări importante- periodice, care realizează

menstruația. Între fața dorsală și peretele ventral al rectului se delimitează escavația recto-
colpo-uterină, descris de Douglas și cunoscut sub numele de fundul de sac al lui Douglas.
Aici, normal se găsesc ansele intestinale, iar patologic se adună colecțiile purulente sau
revărsatul sangvin, sesizate la tractul vaginal sau rectal și evacuate prin colpotomie.

Dimensiunile uterului la femeia nulipară sunt de 6 cm lungime, 4 cm lățime și 2 cm

grosime; la multipare 7 cm lungime, 5 cm lățime și3 cm grosime. Uterul suferă modificările
cele mai importante:

 Greutatea uterului crește de la 40-50 de g în afara sarcinii la 900-1200 g în

sarcina la termen iar capacitatea sa crește de la 2-3 ml la 4-5 l sau mai mult;

 Dimensiunile uterului cresc, înainte de sarcină uterul are dimensiunile unei

smochine sau ale unei pere mici; la termen măsoară aproximativ 32 cm în axul
său longitudinal și 20-22 cm în axul transversal;

 Consistența uterului este fermă, elastică iar în sarcină devine păstoasă;

 Forma sa se schimbă în apropierea termenului prin formarea segmentului

inferior;

 Situația și poziția uterului se schimbă treptat;

 organ pelvin în primele săptămâni de sarcină, uterul va depăși marginea

superioară a simfizei pubiene, devenind astfel un organ pelvi-abdominal;

 Grosimea peretelui uterin crește prin hipertrofia și hiperplazia fibrelor

musculare;

 Raporturile uterului se schimbă, pe măsură ce acesta ascensionează în cavitatea

abdominală;

8
 Uterul poate deveni organ abdominal nu numai în cursul sarcinii, ci și datorită unor
tumori interne( fibrom, cancer) când poate crește în volum în sens cranio-caudal, transversal,
putând determina tumori prin compresiunea organelor vecine( vezica urinară, uretră, rect).

FUNDUL UTERIN

Fundul uterin este reprezentat de partea cranială a uterului, mai înaltă, ce prezintă dinainte-
înapoi inserția celor două tube uterine, ligamentele utero-ovariene ligamente rotunde.

CORPUL UTERIN

Este ușor turtit anteroposterior cu o față ventrală plană( fața vezicală) și o față dorsală- fața
intestinală.

ISTMUL UTERIN

Istmul uterin este partea care în sarcină desparte corpul de colul uterin. Deschis în a doua
jumătate a sarcinii sub denumirea ”segment”, reprezintă un reper important în efectuarea
inciziei operației cezariene.

COLUL UTERIN

Colul, lung de aproximativ trei centimetrii este un cilindru cu două orificii( intern și extern)
străbătut de canalul cervical, cu o parte vaginală și unasupravaginală. Cavitatea uterină este
mai largă în partea superioară, reducându-se spre col, unde dă naștere canalului cervical ce
comunică cu vaginul. La cele două unghiuri superioare și laterale ale cavității corpului uterin
se deschid tubele uterine, iar inferior cavitatea este depășită de canalul vaginal prin orificiul
uterin intern.

I.2. Canalul cervical

Comunică cu vaginul prin orificiul uterin extern punctiforme la virgine și transversal

cu margini neregulate, citiceale la multipare. Lungimea canalului cervical este de 2,8
centimetrii la nulipare, micșorându-se progresiv la multipare.

Ca structură uterul are în structura sa trei tunici: seroasă, musculară si mucoasă. Tunica
seroasă este reprezentată de peritoneul visceral, adică peritoneul ce acoperă toate organele
abdominale, tunica musculară, miometrul, este un mușchi specific format din fibre musculare
netede iar tunica mucoasă, endometrul, căptușește la interior cavitatea uterină.

9
I. 3. EVOLUȚIA OULUI UMAN LA DIFERITE VÂRSTE DE SARCINĂ

Fiziologic, uterul participă la realizarea celor trei funcții particulare ale aparatului
genito-mamar și anume funcția menstruală, sexuală și de reproducere.

Funcția de reproducere este posibilă datorită structurii specifice a uterului( endometru și

miometru) cu rol în grefarea produsului de concepție cu dezvoltarea și evoluția ulterioară a
acestuia. Aceste roluri sunt îndeplinite datorită a două fenomene importante ale miometrului:
hiperplazia și hipertrofia fibrelor musculare, ceea ce duce la creșterea de volum a uterului de
câteva zeci de ori.

După fecundație oul iși începe dezvoltarea și creșterea. Oul în dezvoltarea sa se va

diferenția în două părți principale: de o parte embrionul, numit mai târziu făt, și de altă parte,
anexele fetale, din care cea mai importantă este placenta, care va asigura toate necesitățile
fătului în timpul sarcinii.

În prima săptămână a dezvoltării( 0-7 zile), oul se află liber în căile genitale
feminine.Săptămâna a doua a dezvoltării este a embrionului bilaminar( disc embrionar)
format din endoderm și ectoderm, delimitat de cavitatea amniotică și sacul vitelin.

Săptămâna a treia a dezvoltării se caracterizează prin apariția celei de-a treia foițe
embrionare, mezodermul, intercalat între endoderm și ectoderm, astfel embrionul devine
tridermic. Această perioadă a dezvoltării se caracterizează prin modificări intense ale
elementelor trofoblastice, care vor definitiva morfologic și funcțional placenta; apare
circulația materno-placento-fetală.

Cele trei foițe embrionare asigură originea tuturor țesuturilor și organelor viitorului
individ:

 din ectoderm derivă pielea, sistemul nervos, glandele endocrine;

 din mezoderm derivă țesutul conjunctiv, scheletul, mușchii, căile genitale;

 din endoderm derivă aparatul digestiv și glandele anexe( ficat, pancreas etc) și celulele
sexuale;

Primele trei luni de dezvoltare intrauterină sunt consacrate organogenezei, adică

dezvoltării tuturor organelor.

10
Luna I:

 apariția aparatului cardio-vascular și a circulației. La sfârșitul primei luni, embrionul

măsoară aproximativ 1 mm.

Luna a II-a:

 apariția mugurilor membrelor;

 dezvoltarea sistemului nervos;

 individualizarea ficatului;

 începutul osificării;

 diferențierea ochiului și, mult mai târziu, a urechii;

 la sfârșitul lunii a doua embrionul are 3 cm.

Luna a III-a:

 se diferențiază toate celelalte organe, printre care și sexul.

 la sfârșitul lunii a III-a, embrionul măsoară 10 cm; din acest moment, va purta numele
de făt.

Luna a IV-a:

 apariția părului;

 debutul funcțiilor glandulare, renale, intestinale.

 la sfârșitul lunii a IV-a, fătul măsoară aproximativ 20 de cm.

Luna a V-a:

 în cursul lunii acesteia apar primele mișcări active percepute de mamă( în medie 4 ½
luni)

 fătul de cinci luni măsoară 25 de cm.

Luna a VI-a:

 dezvoltarea aparatului muscular;

11
  sfârșitul lunii a VI-a marchează o dată importantă în evoluția sarcinii, fătul măsoară 30
de cm, cântărește aproape 1000 g. Este viabil medico-legal, deci trebuie declarat dacă
se naște în acest moment.

Luna a VII-a:

 este marcată de o importantă maturare a sistemului nervos central și în special a

centrilor respiratori. Maturarea va continua și în cursul lunii următoare. Aceasta
explică tulburările respiratorii care reprezintă, frecvent, cauza morții copiilor care se
nasc prematur. Aceste tulburări sunt cu atât mai grave cu cât copilul este mai
prematur.

Luna a VIII-a și a IX-a:

 fătul crește în înălțime și greutate

12
 CAPITOLUL II

FIZIOPATOLOGIE

II. 1. SARCINA FIZIOLOGICĂ VERSUS SARCINA PATOLOGICĂ

Sarcina este starea fiziologică a unei femei ajunsă la maturitate sexuala, prin care
trupul și psihicul ei realizează armonia deplină, împlinirea menirii sale biologice si sociale.
Ea reprezintă dezvoltarea procesului de concepție și starea fiziologică în care se găsește
femeia din momentul fecundării și până în momentul expulziei .

Se numește uterină( normală) când oul se grefează și se dezvoltă în cavitatea uterină, și

extrauterină, când grefarea se face în afara cavității uterine. Perioada de sarcină are o durată
de 270-280 zile. Se însoțește, însă, de o serie de modificări determinate de necesitatea
adaptării la noua situație, impusă de dezvoltarea fătului.

II.1.1. Sarcina fiziologică

Deși este o stare absolut normală, sarcina produce în organismul femeii numeroase
modificări fiziologice. Modificări ale tuturor sistemelor( nervos, endocrin, respirator, etc.) cât
și modificări locale( glanda mamară, uter, etc.).

Sarcina antrenează modificări adaptative, complexe, necesare satisfacerii unor cerințe

suplimentare, care sunt impuse organismului femeii prin prezența fătului. Caracteristica
acestor modificări constă într-o hiperactivitate a tuturor aparatelor și sistemelor, datorată
acțiunii unor cantități mult crescute de hormoni ce inundă organismul matern.

Modificările aparatului genito-mamar:

 Glanda mamară

 Dezvoltarea glandei mamare în sarcină stă sub dependența ovarelor și hipofizei.

Modificările constau într-un proces de hiperplazie glandulară, iar în ultima parte a
sarcinii, modificările sunt dominate de procesele secretorii.

13
Rețeaua Haller se dezvoltă foarte precoce. Canalele galactofore se multiplică, iar lobii și
lobulii își măresc volumul. Epiteliul secretor al acinilor suferă modificări active prin
multiplicare incă din luna III-a de sarcină, prin expresia glandei, poate apărea un lichid galben
opac, lichid ce se apropie de compoziția serului sanguin, numit colostru. Secreția lactată
rămâne sub dependența hormonului mamogen, secretat de hipofiză, și care apare sub influența
activității estrogenilor și progesteronului. Odată cu nașterea, secreția de colostru este înlocuită
cu secreția lactată, produsă de hormonul hipofizei anterioare, prolactina.

Aparatul genital

Uterul își modifică fundamental structura lui anatomică, histologică și capacitățile

funcționale. El se dezvoltă rapid ca un organ de protecție și nutriție a produsului de concepție.
Creșterea musculaturii uterine nu este un proces unitar. Se poate distinge o hipertrofie, o
hiperplazie și o metaplazie a elementelor musculare. Creșterea uterină se face fără ca
presiunea anterioară sau cea a pereților uterini să sufere modificări. Acest fenomen de creștere
și adaptare la conținut are loc în toate elementele arhitectonice ca: musculatură, vase
sanguine, limfatice, țesut conjunctiv.

La sfârșitul sarcinii uterul are următoarele dimensiuni: 32-34 cm înălțime, 24 cm

diametrul transversal și 20-22 cm diametrul antero-posterior. Capacitatea uterină crește de la
4-5 ml la 4-5 l. Greutatea uterului crește în sarcină de la 50-55 g la 1000-1200 g.

Procesul de dezvoltare a musculaturii uterine interesează în primul rând, segmentul

superior, care reprezintă partea activă a uterului în mecanismul travaliului și în al doilea rând,
segmentul inferior, care este mult mai subțire și reprezintă partea pasivă în timpul nașterii.
Modificările importante au loc și la nivelul colului uterin care care își schimbă forma, devine
conic, își modifică consistența, se ramolește, fapt ce constituie un criteriu de apreciere a
existentei unei sarcini.

La nivelul anexelor uterului are loc un proces de hipertrofie a ligamentelor, care devin
foarte laxe, iar trompele se alungesc devenind sinoase.

La nivelul vaginului are loc un proces de hipertrofie a tunicii musculare însoțit de o

inhibiție foarte pronunțată. Circulația la nivelul acestui segment se dezvoltă proporțional.

Modificările generale ale principalelor aparate și sisteme:

 Aparatul cardio-vascular.

14
Prin integrarea circulației feto-placentare care conține 600 ml/min. sânge la termen și prin
retenția hidrică de influență hormonală, crește teritoriul circulator matern: volumul sângelui
circulant( crește volumul plasmatic și numărul de hematii), crește debitul cardiac matern.

Pulsul crește cu 10-15 batăi/min. tensiunea arterială(TA) scade , datorită unei vasodilatații
periferice generalizate, mai ales în trimestrul al II-lea. Valorile medii ale tensiunii arteriale la
gravide sunt TA max: 115-120 mmHg, iar pentru TA min: 85-70 mmHg.

Venele își măresc calibrul, se dilată și pot duce la apariția de varice în teritoriul venei cave
inferioare( membre inferioare, vulvo-perineale, hemoroidale). Cauzele apariției varicelor ar fi
parasimpaticotonia de sarcină, impregnarea progesteronică și compresiunea uterului gravid
( trimestrul III) pe vena cavă inferioară.

 Aparatul respirator nu prezintă modificări apreciabile. Creșterea uterului poate jena

mobilitatea diafragmatică. Frecvența respiratorie crește ușor de la 16 la 18 respirații pe
minut. Crește debitul respirator în scopul asigurării unui consum sporit de oxigen.

 Aparatul digestiv. Există o crestere a apetitului pe parcursul primelor luni, apoi

acesta revine la normal. Sunt frecvente modificările apetitului: dorința expresă pentru
anumite alimente, dezgust față de altele, apetit bizar. Se consideră că sarcina provoacă
o decalcifiere a dinților și favorizează apariția cariilor. Mucoasa cavității bucale
prezintă o îngroșare. Sialoreea( exces salivar) este dată de modificări neurovegetative,
dispare noaptea. Pirozisul( senzația de arsură retrosternală esofagiană) este frecvent în
a doua jumătate a sarcinii. Grețurile și vărsăturile au o intensitate variabilă, pot deranja
dacă se accentuează. Există o hipotonie și o hipomotilitate gastrică intestinală, biliară.
Constipația este frecventă, dată de tranzitul lent și relaxarea intestinală de cauză
progesteronică.

 Aparatul urinar. Rinichii nu suferă modificări morfologice. În schimb, căile urinare

suferă un grad de dilatație sub acținea progesteronului și a compresiunii ureterelor de
către uter. Activitatea rinichilor este crescută. Diureza crește în graviditate: 1500-1800
ml/ 24h.

 Aparatul osteo-articular. Modificările acestuia se referă la statica gravidei în

ortostatism, asigurată printr-o accentuare a lordozei lombare și prin deplasarea ușoară
înspre posterior a întregului corp. Imbibiția gravidică determină o laxitate articulară, în
special a articulatiilor bazinului( simfizelor).

15
  Pielea. Se instalează progresiv o pigmentație brună pe: organele genitale externe,
areola mamară, linia albă abdominală, cicatrice, față( masca gravidică). Expunerea la
soare accentuează modificările pigmentare gravidice. Pigmentația caracteristică
sarcinii dispare în lunile următoare nașterii. Vergeturile apar la 90-95% dintre
gravide, datorită alterării fibrelor elastice din piele; interesează abdomenul, coapsele,
sânii. Culoarea vergeturilor este violacee pentru cele recente și roz-sidefii pentru cele
vechi.

 Sistemul nervos. În sarcină există o reactivitate specială a sistemului nervos central și

un tonus parasimpatic crescut caracteristic. În trimestrul I apar fatigabilitatea și
somnolența. În trimestrul al II-lea se instalează o stare de bună dispoziție, euforie. În
trimestrul al III-lea apar unele manifestari depresive și o stare de fatigabilitate cronică.
Frica, teama, neîncrederea în evoluția sarcinii sunt elemente care trebuie combătute
printr-o psihoprofilaxie constantă, eficace.

Modificările metabolice:

Metabolismul hidro-electrolitic. În sarcină există o importantă retenție de apă și sodiu.

Imbibiția gravidică, determinată hormonal, se manifestă prin: creștere ponderală, impăstare
tisulară, edeme. La termen, surplusul de apă este în medie 7-8,5 l. Creșterea ponderală medie
pe parcursul sarcinii este de 12,5 +/- 3 kg. și este progresivă. Creșterile brutale în greutate sau
creșterile reduse( mai mici de 6 kg.) sunt patologice. Edemele de sarcină apar la o treime din
gravide, mai ales în ultimele luni de sarcină, și nu au semnificație patologică decât dacă sunt
masive, persistente și extinse sau se asociază cu hipertensiune arterială și proteinurie
semnificativă. Edemele de sarcină nu necesită tratament.

Metabolismul glucidic. Substratul energetic al organismului este glucoza; are loc, în

consecință pasajul transplacentar al glucozei spre organismul fetal în creștere. Se creează
astfel la mamă un fond hipoglicemic( 70-80 mg%). Insulina nu traversează placenta.
Modificările hormonale de sarcină pot determina apariția unor tulburări de tip diabetic. Există
o glucozurie fiziologică dată de creșterea activității rinichiului și scăderea reabsorbției
glucozei. Sarcina este un stres diabetogen.

Metabolismul lipidic. Metabolismul energetic matern, mai ales în ultimele luni, este deviat
spre consumul prioritar de lipide pentru a-și acoperi propriile nevoi în condițiile pasajului

16
placentar crescut de glucoză. Sub influența hormonală, în sarcină este prezentă o
hiperlipemie: cresc lipidele totale, colesterolul acizii grași.

Metabolismul proteic. Cresc nevoile de proteine în sarcină datorită creșterii și dezvoltării

fătului.

Consultatiile periodice, în primele două luni de sarcina se fac lunar, iar in ultimele luni, de
doua ori pe luna, astfel ca până la naștere femeia gravidă să fie examinată de 10-12 ori. De
aceea indifernt de câte modificări au loc în organismul unei gravide, dacă este vorba de o
sarcină fiziologică, acestea nu vor afecta gravida.

Asistenta medicală are obligația de a educa pacienta și în alte domenii, cum ar fi: igiena,
importanța controalelor periodice, măsurarea tensiunii arteriale ori de cate ori are
posibilitatea, cântărirea acesteia, analizele de laborator specifice cât și a investigațiilor
paraclinice, încrederea în sine, nevoia de odihnă, regimul alimentar, nevoia de mișcare,nevoia
suplimentară de vitamine, îmbrăcămintea să fie lejeră pentru a nu împiedica circulatia
normală a sângelui, consultarea regulată a stomatologului pentru prevenirea cariilor, ș.a.

II.1.2. SARCINA PATOLOGICĂ

Evoluția unei sarcini depinde, în mare măsură, de mediul fizic, social, familial, de
dorința cu care este așteptat copilul, de modul în care viitoarea mamă colaborează cu
personalul medico-sanitar, acceptă sfaturile și înțelege să le aplice.

Fără îndoială pentru femeia gravidă, prima consultație medicală este cea mai
importantă. Două treimi din sarcinile cu risc crescut pot fi identificate prin simpla sinteză.
Căutarea cu meticulozitate a antecedentelor personale fiziologice și patologice în cursul
consultației vor permite o planificare de supraveghere a sarcinii în măsură să evite crizele
dezagreabile ulterioare.

Cele mai multe elemente care, din păcate, și astăzi amenință sănătatea mamei și
copilului sunt de origine socio-economică și deci, greu de influențat. Sărăcia, lipsa de educație
pot fi, de exemplu, cauza unei alimentații deficitare în timpul sarcinii, dar totodată pot și crea
condițiile apariției unei sarcini nedorite sau neașteptate.

În timpul evoluției sarcinii, echilibrul care există între mamă și făt se poate rupe,
apărând tulburări cu manifestări și intensități diferite. În prima jumătate a sarcinii, ele se

17
manifestă prin grețuri sau vărsături care pot fi uneori rebele la tratament și atunci, pentru
salvarea mamei se impune întreruperea sarcinii. Formele grave de vărsături trebuie tratate
obligatoriu în spital.

Este necesară cunoașterea cauzelor care determină riscul obstetrical, pentru

identificarea problemelor de îngrijire, stabilirea obiectivelor și a acțiunilor de nursing, în
vederea asigurării unei supravegheri diferențiale. Aceste cauze sunt consecința a
circumstanțelor psiho-sociale, factori generali, antecedente ginecologico-obstetricale, boli
preexistente sarcinii, intoxicații, hemoragii, ș.a.

În a doua jumătate a sarcinii, disgravidiile se manifestă prin apariția albuminei în

urină, edeme, creșterea tensiunii, simptome care trădează prezența leziunilor renale. O formă
gravă de disgravidie în ultimul trimestru al sarcinii este eclampsia, care pe lângă simptomele
descrise anterior, se caracterizează prin apariția de convulsii asemănătoare celor din crizele
epileptice. În timpul acceselor eclamptice, gravida își poate mușca limba.

Uneori accesele eclamptice pot provoca moartea fătului. Pentru prevenirea eclampsiei,
tulburările sarcinii trebuie depistate și tratate de la inceput.

II.2. DEFINIREA ECLAMPSIEI

Preeclampsia este o boală a ultimei perioade de gestație, în care hipertensiunea este
asociată cu afectări hepatice, neurologice, hematologice sau renale. Formarea rapidă a
edemelor, în special la față și la mâini, împreună cu o creștere a presiunii sanguine
semnalează de obicei debutul acestei afecțiuni. Pot fi prezente icterul și alterarea funcțiilor
hepatice. Hiperreflexia, tulburările vizuale și cefaleea indică afectarea neurologică, iar
convulsiile indică prezența ”eclampsiei”.

Preeclampsia cunoscută și ca toxemie este o condiție specifică femeilor însărcinate. Ea

se caracterizează prin hipertensiune arterială( HTA) și proteinurie, adică un nivel crescut de
proteine în urină. Femeile care suferă de preeclampsie vor prezenta de asemenea edeme ale
membrelor superioare și inferioare. Preeclampsia se manifestă de obicei în cel de-al treilea
trimestru.

Eclampsia este partea finală și cea mai severă a preeclampsiei și apare în momentul în
care preeclampsia nu este tratată. Eclampsia, forma cea mai gravă a disgravidiei tardive, este
asemănătoare unei crize de epilepsie. Ea poate duce la comă și chiar la moartea mamei și a
fătului care se poate produce înainte, în timpul sau după sarcină.

18
 Este definită prin apariția de convulsii, care nu sunt cauzate de o afecțiune neurologică
anterioară precum epilepsia și care survin la o gravidă cu semne clinice de preeclampsie. În
20% din cazuri survine la valoarea tensiunii arteriale mai mică de 140/90 mmHg.

Incidența eclampsiei este raportată la 1/1600 sarcini, fiind mai ridicată în țările în curs
de dezvoltare. Apariția crizelor eclamptice peste 48 de ore postpartum, impune excluderea
unor alte cauze de convulsii: epilepsie, accident vascular cerebral, tumoră cerebrală,
meningoencefalită.

Apariția crizelor eclamptice se datorează vasospasmului arterelor cerebrale, cu

ischemie acută, edem și hemoragii pericapilare, care devin focare de descărcări electrice ce se
răspândesc și produc convulsii.

Cauzele exacte ale preeclampsiei și eclampsiei nu sunt cunoscute dar unii cercetători
suspectează nutriția sărăcăcioasă, deficiența imunitară și circulația insuficientă a sângelui
către uter. Ea apare deseori la femeile aflate la prima sarcină , la adolescente și la femeile
peste 40 de ani.

Alți factori de risc includ: un istoric de hipertensiune arterială cronică anterior sarcinii,
un istoric de preeclampsie la mamă sau surori, obezitatea anterioară sarcinii, sarcina multiplă,
istoric de diabet, boli ale rinichilor, lupus sau artrită reumatoidă.

II.3. SEMNE ȘI SIMPTOME

Afecțiune gravă ce survine în general la sfârșitul sarcinii, caracterizată prin convulsii
asociate unei hipertensiuni arteriale.

Boala începe de cele mai multe ori în al treilea trimestru de sarcină la o femeie care nu
a născut niciodată. În prima fază își face prezența o hipertensiune arterială, existența în exces
de proteine în urină și edeme. În faza a doua apar dureri de cap, vertije, țiuituri în urechi,
fulgere vizuale și o durere în bară la înălțimea stomacului. În final survine eclampsia propriu-
zisă asemănătoare cu o criză de epilepsie și constă în pierderea stării de constiență, redoarea
membrelor urmată de convulsii.

Eclampsia poate surveni în cursul sarcinii, mai frecvent în travaliu, mai rar în primele
zile după naștere. Pe lângă toate acestea mai pot apărea și: vărsăturile, astenie, schimbare a
reflexelor, sânge în urină, creșterea rapidă în greutate determinată de o mărire semnificativă a
fluidului din corp, reducerea capacității de urinare sau imposibilitatea de a urina, ș.a.

19
Uneori manifestările preeclamptice sunt atât de mici, încât nu le observăm, accesul eclamptic
survine fără cauză evidentă, apare ”ca un fulger pe cerul senin”.

În mecanismul fiziopatologic elementele de bază sunt vasoconstricția generalizată și

edemul cerebral. Crizele eclamptice se pot complica cu stop cardiorespirator, aspirație de
conținut gastric, tulburări neurologice, psihoza postpartum și sunt cauză de deces matern în
0,5-14% din cazuri.

Cunoașterea acestor semne premergătoare este importantă pentru a putea aplica o

terapie profilactică.

II.3. EVOLUȚIA ACCESULUI ECLAMPTIC ÎN CELE 4 FAZE

Descrisă ca un acces convulsiv generalizat, eclampsia cuprinde patru faze:

 Faza de invazie (faza grimaselor) caracterizată prin:

 durează 30 de secunde-1 minut;

 convulsii de intensitate mică la față, fruntea încrețită, pleoapele se închid și se

deschid;

 limba ieșită din gură, cu mișcări de propulsie și retragere;

 globii oculari privesc în sus și în afară;

 capul execută mișcări de lateralitate;

 membrele superioare au contracții scurte, în atitudine de hiperpronație.

 Faza de convulsii tonice urmează rapid după prima:

 durează 30 de secunde;

 contractura generalizată a întregului corp( a tuturor mușchilor corpului, inclusiv

diafragmul și mușchii respiratori);

 corpul rigid, în opistotonus;

 respirația se oprește, fața se cianozează;

 maxilarul inferior este puternic, apropiat de cel superior( trismus);

20
 apare o spută sanguinolentă la comisura buzelor;

 în această perioadă tensiunea arterială se ridică foarte mult, până la 250-270 mmHg
maxima.

 Faza de convulsii clonice:

 durează 3-4 minute;

 musculatura se destinde;

 respirația se reia printr-o inspirație profundă, zgomotoasă, urmată de o expirație lungă;

 apar contracții clonice, cu mișcări convulsive sacadate, frecvente și de mare

amplitudine, localizate mai ales la cap și membre;

 capul execută mișcări de lateralitate;

 membrele superioare execută mișcări de ”toboșar”;

 contracția membrelor pelviene este asemănătoare cu mișcările de înot;

 respirație zgomotoasă și sacadată;

 gravida execută salturi în sus și lateral, putând chiar să cadă din pat;

 contracțiile clonice devin din ce în ce mai lente, până când dispar complet;

 Faza comatoasă:

 poate să dureze de la câteva ore până la 1-2 zile;

 pierderea totală a sensibilității;

 pierderea totală a cunoștinței;

 față violacee, congestionată, cu pupilele dilatate și reflex corneean abolit;

 respirație zgomotoasă;

 musculatura este total relaxată, flască;

 reflexele tendinoase abolite;

21
 De obicei, sub tratament, crizele se răresc și devin din ce în ce mai slabe. Uneori coma se
poate termina cu exitus, datorită unei hemoragii cerebrale. Modul de desfășurare al comei are
valoare de prognostic.

Dacă este profundă și chiar dacă crizele convulsive reapar, prognosticul este favorabil.
Dacă însă în timpul comei bolnava este agitată, prognosticul este grav. Dacă coma durează
peste 24 de ore, prognosticul este rezervat. Prognosticul matern al eclampsiei este foarte
gravavând o mortalitate de 15%, iar cel fetal este cel mai grav. Moartea fătului în uter în
timpul crizei este de 50%.

Există însă o formă particulară, deosebit de gravă: eclampsia din postpartum, care poate
surveni în perioada de delivrență sau în primele 48 de ore din postpartum. Aceasta se
caracterizează prin frecvența accidentelor vasculare și cerebrale, punând în joc prognosticul
vital, uneori și prin rezistența acestor forme la tratamentul clasic. În aceste cazuri se va cerceta
sistematic, o eventuală afecțiune neurologică, fie vasculară, fie tumorală.

Știind că eclampsia apare pe fondul unei disgravidii evolutive, cu accentuarea triadei

simptomatice( hipertensiune, proteinurie și edeme), rolul asistentei medicale din ambulator
este deosebit de important în urmărirea gravidei pentru prevenirea trecerii disgravidiei în
eclampsie. Poate că nici o boală nu se pretează mai evident la profilaxie ca disgravidia
tardivă.

II.4. EXAMENELE DE LABORATOR GENERALE ȘI SPECIFICE

Dintre examenele de laborator trebuie menționate:

 examenul de urină cu albuminurie și cilindrurie;

 acidoza, scăderea rezervei alcaline;

 hipoproteinurie;

 creșterea ureei și a acidului uric;

 modificări de EKG și EEG;

 determinarea grupei sanguine și a Rh-ului;

 determinarea hemoglobinei și a hematocritului ;

 examen serologic pentru sifilis( VDRL);

22
  teste serologice pentru boli infecțioase;

 determinarea glicemiei;

 examenul bacteriologic al secrețiilor vaginale;

II.5. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL ÎN ECLAMPSIE

În stabilirea diagnosticului diferențial, crizele de eclampsie se vor diferenția de:

 epilepsii, în care se produce o emisiune involuntară de urină, iar semnele de

disgravidie sunt absente;

 coma uremică, în care ureea este crescută, iar respirația are un miros de acetonă;

 tumori cerebrale sau meningita, care prezintă semnele neurologice corespunzătoare;

 come de altă origine( alcoolică, diabetică, prin hemoragie cerebrală) în care o

anamneză atentă, examenele de laborator și examenul genital se pun în calea
diagnosticului.

II.6. CONSULTAȚIA PRENATALĂ

La cosultația prenatală vor fi făcute:

 testul postural;

 urmărirea tensiunii arteriale, semnalând gravidele cu tensiunea diastolică egală sau

mai mare de 90 mmHg;

 recoltarea sângelui pentru dozarea acidului uric( creșterea acestuia precedă apariția
sindromului hipertensiv);

La consultația prenatală se poate depista stadiul preclinic( cazurile de risc). Acesta se

poate exterioriza sub:

 formă ușoară( T.A. de 140/90 mmHg), proteinuria peste 0,30 g% în 24 de ore;

 forma medie( valori tensionale peste 140/90 mmHg până la 160/100 mmHg);

 formă severă( T.A. este 160/100 mmHg; proteinurie 4-5% pe 24 de ore; modificări ale
fundului de ochi; creșterea T.A.R.( tensiunea arterială retiniană); edem papilar
retinian;

23
 Examenul fundului de ochi și măsurarea tensiunii arteriale retiniene( T.A.R.) în
disgravidiile hipertensive sunt de un real folos pentru depistarea precoce, preclinică a
disgravidiei tardive( T.A.R. crește mai precoce decât tensiunea arterială umerală).

II.7. TRATAMENTUL ÎN ECLAMPSIE

Tratamentul în eclampsie cuprinde mai multe aspecte.

Unul dintre acestea este aspectul profilactic- stadiul preclinic:

 control la 2 săptămâni a tensiunii arteriale, controlul greutății, examen sumar de urină,

proteinemie, uricemie și controlul evoluției fătului, B.C.F.( bătăile cordului fetal),
circumferința abdominală, înălțimea fundului uterin;

 regim normosodat, normocaloric, bogat în vitamine;

 regim de viață și muncă de protecție( evitarea oboselii fizice și psihice, a frigului,

umezelii, etc.).

Formele ușoare se urmăresc și se asigură protecția în ambulator. Se impune control

săptămânal, repaus la domiciliu, regim normocaloric, normosodat, bogat în proteine și
vitamine, sedative.

Formele medii se internează în spital cu repaus la pat. Se monitorizează atât mama cât și
fătul.

Monitorizare maternă:

 tensiunea arterială măsurată de 4 ori pe zi;

 măsurarea greutății( creșterea rapidă este un semn de agravare);

 evaluarea semnelor clinice de agravare( cefalee, tulburări vizuale, dureri epigastrice,

etc.);

 diureza- cel puțin 30 de ml/ oră;

 proteinurie;

 explorări sanguine;

24
Monitorizare fetală( B.C.F., mișcări, măsurare ecografică):

 regim bogat de proteine, vitamine, normocaloric, normosodat;

 sedative;

 diuretice, dacă sunt edeme importante, în regim blând;

 hipotensoare când repausul nu scade tensiunea arterială. Tensiunea diastolică nu

trebuie scăzută sub 90 mmHg;

Formele severe se internează în spital. În sarcină pacientei i se recomandă: repausul la pat(

decubit lateral stâng), regim hiposodat, hipocaloric, grăsimi ușor asimilabile, sedative,
diuretice, sulfat de magneziu administrat intramuscular, hipotensoare, întreruperea sarcinii în
cazul când nu se ameliorează sau fenomenele se agravează, ori dacă se deteriorează starea
fătului. În travaliu se administrează: sulfat de magneziu intramuscular, hidralazin 5-10 mg
dacă tensiunea arterială trece de 160/110 mmHg( repetată la 15-20 de minute la nevoie),
analgezice( mialgin 50-100 mg repetat la 3 ore), scurtarea expulsiei prin aplicare de forceps.

Trebuie acordată o deosebită atenție posibilului colaps vasomotor postpartum: scăderea

tensiunii arteriale va fi corelată și cu eventuala pierdere sanguina crescută și nu considerată
doar ca o revenire la normal.

Odată ce preeclampsia este diagnosticată, spitalizarea este indicată deoarece afecțiunea

poate progresa rapid spre afectare multisistemică, incluzând eclampsia caracterizată prin
convulsii. Tratamentul definitiv al preeclampsiei și al eclampsiei este extragerea produsului
de concepție, care trebuie practicată prompt, dacă dimensiunile fetale și gradul de maturizare
sunt adecvate. Dacă fătul este imatur, sunt indicate repausul la pat, restricția ingestiei de sodiu
și tratament antihipertensiv. Totuși, dacă apare deteriorare clinică la mamă sau la copil în
ciuda acestor măsuri, fătul trebuie extras fără a se ține cont de vârsta gestațională. Beta
blocantele, antagoniștii calciului, hidralazina și antagoniștii simpatici centrali sunt toți agenti
utili. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei sunt contraindicați în sarcină deoarece
cresc riscul de pierdere a fătului.

Dacă este necesară o reducere imediată a presiunii sanguine, la fel ca și în alte forme de
hipertensiune severă, necontrolată sunt utili mai mulți agenți. Aceștia includ hidralazina în
administrarea intravenoasă, 500 mg de alfa-metildopa in 30 de minute și labetalol. Sulfatul de
magneziu intravenos este un anticonvulsivant și un vasodilatator, este folosit pentru

25
împiedicarea dezvoltării recidivei eclampsiei. S-a dovedit faptul ca Sulfatul de magneziu este
superior fenitoinei și diazepamului în această privință.

În caz că travaliul nu se declanșează sau la indicații obstetricale: operația

cezariană( momentul intervenției este de dorit să fie în afara convulsiilor sau comei, când s-a
obținut o tensiune arterială convenabilă și au fost reduse tulburările metabolice) sub anestezie
generală. Se va asigura tot timpul o bună ventilație: ridicarea mandibulei, aspirația secrețiilor
bucofaringiene și administrarea de oxigen.

După naștere, în primele 24 de ore poate surveni o stare de șoc sau colaps. Se va asigura
deci o supraveghere permanentă din partea cadrului mediu, urmărind funcțiile vitale și
vegetative ale bolnavei.

26
 CAPITOLUL III

PROCESE DE ÎNGRIJIRE

CAZUL NR I

Date generale:

Numele și prenumele: Banu Marcela

Vârsta: 22 ani

Sex: feminin

Stare civilă: căsătorită

Număr copii: 0

Ocupația: bibliotecar

Domiciliu: Rm.Sarat

Religie: ortodoxă

Naționalitate: română

Limba vorbită: limba română

Nivel de studiu: studii superioare

Datele spitalizării: - data internării: 20.02.2023

data externării: 27.02.2023

Resursele bolnavei: locuiește cu soțul într-un apartament cu 4camere Obișnuințe de viață:

alcool-nu, cafea- o ceașcă pe zi, tutun-nu, iar droguri nu consumă

Diagnostic la internare: sarcină 34 săptămâni, Rh +, eclampsie- faza de convulsii tonice

Motivul internării:

Dispnee;

27
HTA( 180/140 mmHg), tahicardie 100 băt/min;

Membrele inferioare și superioare contractate, executând mișcări caracteristice;

Edeme;

Anamneză:

AHC:

Mamă hipertensivă- 180/130 mmHg;

Diabetică

Antecedente personale:

A fost dispensarizată și încadrată în grupa gravidelor cu ROC( risc obstetrical crescut) din
luna a- VII-a, datorită edemelor și albuminuriei crescute;

Dispensarizarea s-a făcut din luna a III-a dar edemele au devenit mai pronunțate din luna a
VII-a când a apărut și HTA și albuminuria( peste 0,3 g%/ 24 h);

A fost diagnosticată cu disgravidie tardivă trisimptomatică;

Greutatea de 70 kg;

Înălțimea 1,75 m;

Menstra la 13 ani

Nașteri:0, avorturi: 0;

Nu a suferit de boli infecto-contagioase;

TA: 180/140 mmHg, puls 100 băt/ min, T: 38*C

Istoricul bolii:

Bolnava a fost adusă de urgență la Spitalul Municipal Rm Sărat cu stare generală alterată, cu
musculatura destinsă, care apoi s-a contractat brusc, cu mișcări convulsive sacadate,
frecvente, cu o respirație șuierătoare. Gravida a fost diagnosticată in luna a VII-a cu
disgravidie tardivă trisimptomatică, fiind inclusă in grupa gravidelor cu risc obstetrical

28
crescut( ROC). A fost internată de urgență pe secția Obstetrică efectuându-se tratament
curativ.

ANALIZE RECOLTATE:

Nr. Examen Valori Valori

crt. Recoltat Obținute normale

1. Sumar urină. -glucoză absent; -glucoză absent;

-albumină prezent; -albumină absent;

2. Sediment: leucocite, celule epiteliale, -leucocite rare; -leucocite rare;

hematii, corpi cetonici.
-1-2 hematii; -1-2 hematii;

-celule epiteliale, -celule epiteliale,

corpi cetonici corpi cetonici
absenți; absenți;

3. Proteinurie. 6g% / 24h până la 5g% / 24h

4. Hemoglobină. 11g% 12-16g%

5. Leucocite. 4400 / mm³ 4000-10000/ mm³

6. Hematocrit. 38% 39-52%

7. Acid uric. 6mg% 2,4-5,7mg%

Tratament efectuat:

S-a imobilizat gravida (i s-a pus un depărtător de gură și o pipă orofaringiană);

S-au aspirat secrețiile din cavitatea bucală;

Oxigenoterapie 2-3l/ min pe sondă;

S-a prins linie venoasă;

29
S-a montat sondă urinară;

S-au administrat: MgSO4- 4g i.v. în ritm de 1g/min și 10g i.m., Diazepam- 10mg i.v.,
Hidralazin- 5-10mg la 15-20 minute i.v., Furosemid- 1f la internare și 3f/24h, HHC-
200mg/24h, Adrenostazin 2f, Etamsilat 2f, Calciu gluconic 1f, Furosemid 1f într-o glucoză de
5% 500ml, Ser fiziologic 1000 ml;

Analizând datele prezentate anterior am considerat că pacienta necesită îngrijiri la nivelul

următoarelor nevoi fundamentale:

Nevoia de a evita pericolele;

Nevoia de a respira și a avea o bună circulație;

Nevoia de a comunica;

Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură;

Nevoia de a elimina;

Nevoia de a-și menține tegumentele curate și integre;

Nevoia de a se alimenta și hidrata;

Nevoia de a-și menține temperatura corpului constantă;

Nevoia de a dormi și de a se odihni;

Nevoia de a se recreea;

Nevoia de a învăța;

30
PREZENTAREA NEVOILOR:

31
 Diagnostic de Obiective Intervenții cu rol propriu și Evaluare

nursing delegat al asistentului medical

1.Nevoia de a Pacienta să Intervenții cu rol propriu: În ciuda

evita pericolele. prezinte o medicamentelor
-am supravegheat atent pacienta
diminuare a administrate,
Dg. de nursing: urmărindu-i la intervale
durerii, pacienta să durerea persistă.
regulate TA, pulsul,
„Alterarea fizică nu devină sursă de Se observă o
temperatura și durerea;
și psihică” infecții diminuare a
nosocomiale. -am încercat să liniștesc durerii la
Cauzată de:
pacienta încercând să-i obțin intervale de 30
-durere; încrederea în mine și în restul min, dar
echipei medicale; datorită
-stare convulsivă,
convulsiilor,
sarcină -am creeat un mediu care să-i
durerea persistă.
patologică, ofere pacientei un sentiment de
În momentul
mediul siguranță;
încetării
spitalicesc,
-am luat măsuri de prevenire a convulsiilor
eclampsia;
infecțiilor nosocomiale; durerea scade în
Manifestată prin: intensitate.
-am efectuat masaje ale
Pacienta nu
-convulsii clonice spatelui, mâinilor, picioarelor;
reprezintă sursă
ce declanșează
-am educat pacienta să-și de infecții
contracturi
exteriorizeze gândurile, nosocomiale.
musculare
sentimentele, temerile pentru a
dureroase,
le conștientiza și a le face față;
edeme, prurit.
-am încercat să-i explic
necesitatea de a avea încredere
în forțele proprii pentru a putea
depășii momentul;

-am asigurat lenjerie curată de

pat și de corp;

32
 -am sfătuit pacienta să evite
scărpinatul;

-pentru prevenirea infecțiilor

nosocomiale am supravegheat
dacă sunt respectate normele de
igienă, dezinfecție, dezinsecție,
deratizare;

Intervenții cu rol delegat, la

indicația medicului am
administrat:

-1f de Mialgin în diluție cu 10

ml ser fiziologic, i.v.;

-Algocalmin 2f;

-Furosemid 20mg i.v.;

2.Nevoia de a Pacienta să Intervenții cu rol propriu: Starea pacientei

respira și a avea o prezinte o se menține
-am învățat pacienta să
bună circulație. circulație adecvata, gravă în primele
întrerupă consumul de cafea;
să respire liber pe 20 minute de la
Dg de nursing:
nas, să nu devină -să aibă o alimentație bogată în internare. După
„Dificultate în sursă de infecții vitamine( fructe și zarzavaturi administrarea
menținerea nosocomiale. proaspete) și proteine; tratamentului
integrității căilor medicamentos
-să reducă grăsimile și NaCl din
respiratorii și a și în urma
alimentație;
mușchilor intervențiilor cu
respiratori” -am creat un mediu ambiant, rol propriu
liniștitor: salon aerisit, fără starea pacientei
Cauzată de:
curenți de aer, temperatura s-a înbunătățit.
-circulație optimă de 18-20*C, umiditate
Odată cu
inadecvată; adecvată care să o liniștească și
încetarea
să o încurajeze;
-dispnee; convulsiilor

33
-obstrucția căilor -i-am recomandat pacientei dispneea
respiratorii; repaus la pat în decubit lateral; diminuă din
intensitate,
Manifestată prin: -am susținut necesitatea
ajungând ca
respectării tratamentului
-HTA, edeme, după criză
prescris de medic și importanța
albuminurie, respirația să se
colaborării cu echipa medicală;
respirație reia normal.
stertoasă, cornaj -am îndepărtat secrețiile nazale Pacienta nu a
și cianoză. cu un tampon steril și prin devenit sursă de
aspirarea acestora; infecție și nici
nu a contactat
-am făcut bilanțul ingesta-
vreuna.
excreta pentru a putea asigura
un aport hidric necesar pe 24h;

-am asigurat toaleta riguroasă a

cavității bucale și a căii nazale
aspirând secrețiile și umezind
mucoasele;

-am educat pacienta să nu

împrăștie secrețiile nazale;

Intervenții cu rol delegat: la

indicația medicului am
administrat:

-Hidralazin 5-10mg/ 15-20 min,

i.v.

-MgSO4 4g i.v.

-Furosemid 1f

-HHC 200mg

-aerosoli- 1f acetat de
hidrocortizon, 1f Miofilin, apă

34
 distilată;

-oxigen pe sondă în ritm de 2-

3l/ min

3.Nevoia de a Pacienta să fie Intervenții cu rol propriu: Începând cu a

comunica. echilibrată psihic și treia zi, pacienta
-am creat un mediu de siguranță
să folosească se simte mai
Dg. de nursing: care să liniștească pacienta;
mijloacele de bine, au apărut
„Dificultate în comunicare -am liniștit pacienta cu privire dificultăți de
exprimare” adecvate stării sale. la boala sa și la stadiul în care comunicare la
se află, explicându-i scopul și nivel afectiv,
Cauzată de: Pacienta să se
natura intervențiilor și care din păcate
poată afirma, să
-comunicare încercând să-i câștig încrederea; s-au menținut
aibă percepție
ineficace la nivel până în
pozitivă de sine. -am familiarizat pacienta cu
senzorial și momentul
mediul său ambiant și cu
motor, la nivel externării și
celelalte colege ale sale de
afectiv, starea de după.
salon;
criză;
-am cercetat posibilitățile de
Manifestată prin:
comunicare ale pacientei,
-anxietate, prezentându-i toate modalitățile
neliniște; de comunicare;

-percepere -am învățat-o să utilizeze aceste

inadecvată de moduri de comunicare conform
sine; posibilităților sale;

-am pus în valoare capacitățile,

talentele, și realizările
anterioare ale pacientei;

-am dat posibilitatea de a-și

exprima nevoile, sentimentele,
ideile și dorințele sale;

-i-am dat posibilitatea de a lua

35
 singură decizii;

-am învățat pacienta: tehnici de

afirmare de sine, tehnici de
comunicare, tehnici de relaxare;

-am antrenat pacienta în diferite

activități care să-i dea
sentimentul de utilitate;

-am supravegheat permanent

pacienta;

4.Nevoia de a se Pacienta să aibă o Intervenții cu rol propriu: După încetarea

mișca, de a avea poziție convulsiilor
-am instalat pacienta în pat,
o bună postură. corespunzătoare gravida revine
respectându-i pozițiile
care să-i favorizeze la o poziție
Dg. de nursing: anatomice ale diferitelor
respirația, normală.
segmente ale corpului;
„Postură circulația sângelui. Tonusul
inadecvată” Pacienta să fie -am încercat să-i asigur un muscular este
echilibrată psihic și confort cât mai ridicat; afectat dar
Cauzată de:
să aibă tonusul datorită
-datorită dispneei, am încercat
-necoordonarea muscular adecvat. programului de
să-i ridic capul pentru a nu
mișcărilor; masaje și
favoriza aspirarea secrețiilor;
exerciții, el
-postura
-i-am explicat necesitatea de a revine aproape
inadecvată;
încerca să-și corecteze poziția; de normal în
-afectarea SNC; momentul
-am stabilit o medicație
externării.
Manifestată prin: adecvată a pacientei cu echipa
medicală pentru a asigura
-poziție
reușita tehnicilor medicale ce
patognomonică;
vor fi efectuate;
-opistotonus,
-am susținut în fața gravidei
torticolis;
importanța efectuării

36
-convulsii exercițiilor fizice;
clonice;
-am sfătuit-o să facă dușuri
calde care să-i favorizeze
circulația;

-am efectuat masaj ale

membrelor superioare și
inferioare;

Intervenții cu rol delegat, la

indicația medicului am
administrat:

-Diazepam 10-20mg i.v., apoi

în perfuzie 100mg/zi + MgSO4
10g, i.m.

5.Nevoia de a Pacienta să fie Intervenții cu rol propriu: Datorită

elimina. echilibrată hidro- disgravidiei
-am făcut bilanțul ingesta-
electrolitic și tardive edemele
Dg. de nursing: excreta pentru a calcula aportul
acido-bazic, să se mențin. În
hidric necesar gravidei pe 24h;
„Carențe în prezinte un tranzit urma
eliminare” intestinal -am cântărit pacienta zilnic; administrării a 2
fiziologic. fiole de
Cauzată de: -am corectat dezechilibrul
Furosemid,
hidric, prin creșterea sau
-eliminare cantitatea de
scăderea aportului de electroliți
urinară urină emisă pe
în funcție de ionograma serică
inadecvată 24h a crescut de
și de uremie;
calitativ și la 500ml la
cantitativ, -am asigurat o riguroasă igienă 900ml. Această
consum ridicat de corporală a gravidei, cantitate a
NaCl; efectuându-i toaleta pe regiuni; crescut din ziua
a II-a de
Manifestată prin: -îi recomand ca după fiecare
internare
eliminare trebuie să fie
-oligurie; datorită
efectuată toaleta vulvo-

37
-edeme; perineală păstrând o igienă aportului
riguroasă a organelor genitale crescut de
externe; lichide
administrate.
-am schimbat lenjeria de pat și
de corp de câte ori a fost
nevoie;

-pentru a stimula eliminarea de

urină am pus bazinetul cald sub
pacientă sau am lăsat apa la
robinet să curgă;

-am colectat urina emisă

destinată diverselor examene
clinice și bacteriologice;

-am învățat pacienta să

consume o alimentație cu un
aport redus de NaCl pentru că
aceasta produce retenție de apă;

Intervenții cu rol delegat, la

indicația medicului am
administrat:

-Furosemid 2f, s-a montat

sondă vezicală, ser fiziologic
1500ml, Glucoză 5% 1500ml;

6.Nevoia de a-și Pacienta să aibă o Intervenții cu rol propriu: Datorită

menține igienă gravidității,
-am efectuat o riguroasă toaletă
tegumentele corespunzătoare. pacienta se
corporală a pacientei pe regiuni
curate și integre. deplasează
respectând pudoarea gravidei
dificil, acest
Dg. de nursing: prin instalarea unui paravan;
lucru
„Carență de -am schimbat lenjeria de pat și îngreunându-i

38
igienă” de corp ori de câte ori a fost posibilitatea de
nevoie; a-și efectua
Cauzată de:
igiena. Pe
-am creat un mediu ambiant,
-dificultate de a- parcursul
liniștitor care să o încurajeze;
și acorda îngrijiri sederii în spital
de igienă; -am învățat-o să-și schimbe în am susținut-o în
mod regulat poziția; efectuarea
-sarcină,
toaletei.
dificultate de a se -am avut grijă să nu se formeze
deplasa; cute ale lenjeriei de pat și de În momentul
corp sub pacientă, cute care ar externării,
Manifestată prin:
favoriza apariția escarelor; tegumentele și
-edeme, aspect mucoasele se
-conștientizez pacienta în
neîngrijit. prezintă integre,
legătură cu importanța
dar edemele se
menținerii curate a
mențin datorită
tegumentelor pentru prevenirea
sarcinii.
îmbolnăvirilor;

-am educat pacienta privind un

regim alimentar adecvat
desodat pentru reducerea
edemelor;

7.Nevoia de a se Asigurarea Intervenții cu rol propriu: În urma

alimenta și echilibrului intervențiilor
-am explorat preferințele
hidrata. nutrițional efectuate, a
pacientei asupra alimentelor
respectând regimul supravegherii
Dg. de nursing: permise și interzise, lăsând-o să
alimentar. atente raportul
aleagă alimentele preferate
„Alimentație dintre
conform prescripțiilor
inadecvată” alimentele
medicului;
ingerate și
Cauzată de:
-am conștientizat pacienta nevoile
-alimentație asupra importanței regimului organismului s-
inadecvată alimentar; au echilibrat
calitativ și treptat.

39
cantitativ, greață; -am servit pacienta cu alimente Ingerarea
la o temperatură moderată, la alimentelor s-a
Manifestată prin:
ore regulate, prezentate făcut fără
-inapetență, atrăgător; dificultate.
ingestie de
-mesele le-am administrat
alimente ce nu
fracțional în cantități mici,
satisfac nevoile
asigurând necesarul minim de
organismului.
calorii;

-am sfătuit pacienta să evite

alimentele ce produc gaze sau
întârzie tranzitul intestinal;

-am informat pacienta privind

valoarea nutritivă a alimentelor,
a conținutului lor în proteine,
glucide și lipide;

-am încurajat pacienta să

mănânce;

-am urmărit apetitul, calitatea și

cantitatea alimentelor și
lichidelor ingerate;

Intervenții cu rol delegat, la

indicația medicului am
administrat:

-Vitamina B1,B6- 1f pe zi,

Torecan 1f/zi, ser glucozat 5%
1500ml

8.Nevoia de a-și Pacienta să-și Intervenții cu rol propriu: Febra moderată

menține mențină prezentată la
-am creat un mediu ambiant
temperatura temperatura internare și care
corpului corpului în limite s-a menținut în

40
constantă. normale. adecvat stării pacientei; primele 2 zile, a
înregistrat o
Dg. de nursing: Pacienta să fie -am învelit pacienta cu pături și
ascensiune până
echilibrată hidro- am pus sticle cu apă caldă în jur
„Alterarea la 38,9*C, dar a
electrolitic. pentru a o încălzii;
temperaturii” III-a zi a scăzut
-i-am aplicat comprese cu apă la 37,2*C,
Cauzată de:
rece pe frunte; temperatura
-sistemul de care a avut-o
-i-am făcut frecție;
termoreglare, până la
hipotermia; -i-am asigurat pacientei haine internare.
lejere care să-i confere o stare
Manifestată prin:
de bine;
-frison, febră
-am făcut bilanțul ingesta
moderată( 38*C).
excreta, asigurând corectarea
tulburărilor hidro-electrolitice și
a pierderilor de lichide;

Intervenții cu rol delegat, la

indicația medicului am
administrat:

-Paracetamol 2tb/zi

-Penicilină 2x1000000/ zi

9.Nevoia de a Pacienta să aibă un Intervenții cu rol propriu: Din a III-a zi,

dormi și de a se somn când starea
-am învățat pacienta să
odihni. corespunzător pacientei a
efectueze tehnici de relaxare,
calitativ și început să se
Dg. de nursing: inspirații adânci înainte de
cantitativ. amelioreze,
culcare în fața geamului
„Ore insuficiente numărul orelor
Pacienta să deschis;
de somn și de somn a
beneficieze de
odihnă” -i-am aerisit salonul în fiecare crescut,
confort fizic și
zi, creînd un mediu plăcut; pacienta
Cauzată de: psihic.
simțindu-se
-am oferit pacientei un pahar cu

41
-dificultate de a lapte cald înainte de culcare; dimineața
se odihni și a odihnită.
-am discutat cu pacienta pentru
adormi;
a stabilii cauzele disconfortului;
-disconfort;
-am facilitat contactul cu alte
-sarcina; paciente cu afecțiuni diferite;

Manifestată prin: Intervenții cu rol delegat, la

indicația medicului am
-insomnie,
administrat:
oboseală,
iritabilitate, -Diazepam 1f seara;
indispoziție;

10.Nevoia de a se Pacienta să Intervenții cu rol propriu: În ciuda

recreea. prezinte stare de încercărilor
-am explorat gusturile și
bună dispoziție. mele de a ajuta
Dg. de nursing: preferințele pacientei în ceea ce
pacienta să se
privește activitățile recreative;
„ Neplăcerea recreeze și să
efectuării -am analizat și stabilit dacă încerce să se
activităților acestea sunt în concordanță cu desprindă de
recreative” starea de spirit și cea fizică a sentimentul de
pacientei; tristețe ce o
Cauzată de:
domină, starea
-am asigurat un mediu de
-sarcină, psihică a
siguranță și liniște;
anxietate; pacientei se
-am planificat activități menține
Manifestată prin:
recreative cu pacienta; nesatisfăcătoare
-tristețe; -am avut grijă ca activitățile datorită în mare
recreative să nu o solicite prea parte apropierii
mult pe pacientă și să nu o momentului
obosească; nașterii- frica de
necunoscut.

11.Nevoia de a Pacienta să Intervenții cu rol propriu: Pacienta se

42
învăța. acumuleze dovedește a fi
cunoștințe noi. foarte interesată
Dg. de nursing: -am explorat nivelul de
de informațiile
cunoaștere al pacientei privind
„Cunoștințe prezentate și
boala, modul de manifestare,
insuficiente” receptivă.
măsurile preventive și curative;
Cauzată de:
-am identificat manifestările de
-lipsa de dependență, sursele de
informare a dificultate, interacțiunile lor cu
pacientei; alte nevoi;

Manifestată prin: -am stimulat dorința pacientei

de cunoaștere, stârnindu-i
-nesiguranță,
interesul;
frică de
necunoscut. -am motivat importanța
acumulării de noi cunoștințe;

-am organizat activități

educative;

-am verificat dacă pacienta a

înțeles mesajul și dacă și l-a
însușit corect;

TABEL FUNCTII VEGETATIVE

Data TA P R T L.ing. Dz. Sc.

20.02.2023 180/140 100/` 22/` 38°C 700 1600 0

21.02.2023 160/100 98/` 20/` 36,9°C 1000 2000 1

22.02.2023 150/80 96/` 18/` 36,6°C 1100 2200 0

23.02.2023 150/100 96/` 19/` 36,7°C 1000 1900 0

24.02.2023 145/100 100/` 20/` 36,7°C 1200 2300 1

43
25.02.2023 140/90 92/` 18/` 36,8°C 1000 1900 1

26.02.2023 140/80 90/` 18/` 36,9°C 700 2000 0

MEDICAMENTE UTILIZATE:

Medicament Mod de Mod de Doza Doza acțiune

prezentare administrare unică totală

Paracetamol Tb- 500mg Orală 1tb/6h 8tb/24h Analgezic

Antiinflamator

Penicilină f- 1000000UI Parenterală 1f/6h 4f/24h Antibiotic

Vitamine( B B1-100mg; Parenterală 1f/12h 2f/zi Factor vitaminic

1,B6)
B6-50mg;

Ser glucozat Fl. 500ml Parenterală 1fl/12h 2-3fl/24h hidratare

5%
Sol.perfuzabilă

Furosemid f. 20mg Parenterală 2f/12h 4f/24h Diuretic;

Hipotesnor;

Ser Fl 500 ml- sol. Parenterală 1Fl/12h 2Fl/24h Hidratare

fiziologic Perfuzabilă

MgSO4 f. 2g Parenterală 2f/12h 4f/24h Anticonvulsivant;

Antianafilactic;

Sedativ;

HHC f. 5ml Parenteral 1f/12h 3f/24h Antiinflamator;

Antialergic;

Diazepam Tb-10mg Orală 1Tb/24h 1Tb/24h Sedativ

44
Algocalmin Tb-500mg Orală 1Tb/12h 2Tb/24h Antipiretic;

Antialgic;

Mialgin f. 100mg Parenterală 1f/12h 6f/24h Analgezic

Torecan f. 6,5mg Parenterală 1f/zi 2f/zi Antiemetic;

Anticolinergic;

EVALUARE FINALĂ

Pacienta G.I., internată în secția Obstetrică pentru stare generală alterată în care se afla:
disgravidie tardivă trisimptomatică. După 6 zile de internare, diagnosticată cu eclampsie- faza
convulsii clonice, mulțumită tratamentului corect și rapid a fost externată într-o stare
ameliorată.

La externare, starea pacientei este satisfăcătoare, dar menținându-se sub o strictă

supraveghere. Se menține disgravidia tardivă trisimptomatică: HTA, edeme și albuminurie.

Nevoile fundamentale nesatisfăcute: nevoia de a avea o bună respirație și circulație, nevoia de

a evita pericolele, nevoia de a avea tegumente și mucoase integre, nevoia de a se odihni și
dormi și nevoia de a se mișca.

45
46
CAZUL NR. II

Date generale:

Nume și prenume: Lupu Armina;

Vârsta: 32 ani;

Sex: feminin;

Stare civilă: căsătorită;

Număr copii: 1;

Ocupația: casnică;

Domiciliu: Oreavu

Religie: ortodoxa;

Naționalitate: română;

Limbă vorbită: limba română;

Nivel de instruire: studii medii;

Datele spitalizării: - data internării: 2.05.2023

-data externării: 8.05.2023

Resursele bolnavei:

Locuiește cu soțul și copilul într-o casă cu trei camere;

Soțul este șofer auto;

Obișnuințe de viață:

Alcool- nu;

Cafea- 1 ceașcă/ zi;

47
Tutun- 4 țigări/zi;

Nu consumă droguri;

Diagnostic la internare: sarcină 32 săptămâni, Rh +, preeclampsie- anemie secundară;

Motivul internării:

Cefalee intensă;

Dureri epigastrice;

Vărsături;

Amețeli;

Tulburări senzoriale: acufene, diplopie;

Anamneză:

AHC- nesemnificative;

Antecedente personale:

A suferit apendicectomie la 12 ani;

Nașteri= 1, Avorturi=0;

Menstra la 14 ani;

T.A.= 140/110 mmHg, puls=120 bat/min;

Greutatea- 50 kg;

Înălțimea: 1,75m;

Pacienta a fost diagnosticată cu anemie secundară din luna a VII-a de sarcină, gravida a fost
dispensarizată din luna a III-a de sarcină, iar din luna a VII-a, cu diagnosticul disgravidie
tardivă trisimptomatică. Este încadrată în grupa pacientelor cu risc obstetrical crescut.

Istoricul bolii:

Bolnava a fost adusă de urgență la Spitalul Municipal Rm.Sarat, cu o stare generală alterată,
cu semne ce indică intrarea în starea preeclamptică. Datorită posibilității mari de apariție a

48
eclampsie, gravida a fost internată urgent pe secția Obstetrică- efectuându-se tratament
curativ.

Analize recoltate:

Nr. Examen recoltat Valori obținute Valori normale

Crt.

1. Sumar urină Glucoză absent Glucoză absent

Albumină prezent Albumină absent

2. Proteinurie 6g%/24h Până la 5g%/24h

3. Hemoglobină 11g% 12-14g%

4. Leucocite 3000 / mm³ 4000-8000 / mm³

5. Hematocrit 39% 39-51 %

Tratamentul efectuat:

Oxigenoterapie 2-3l/ min pe sondă;

S-a prins linie venoasă, s-a montat sondă vezicală;

S-au administrat:

Adrenostazin 2f;

Etamsilat 2f;

Calciu gluconic 1f;

Diazepam 10mg, i.v.;

Hidralazin 10-15 mg, la 15-20 min, i.v.;

Furosemid 1f la internare și 3f/ 24h;

Furosemid 1f- într-o glucoză de 5%, 500ml;

Ser fiziologic 1000 ml;

49
Analizând datele prezentate anterior, am considerat că pacienta necesită îngrijiri la nivelul
următoarelor nevoi fundamentale:

Nevoia de a evita pericolele;

Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație;

Nevoia de a elimina;

Nevoia de a-și menține tegumentele curate și integre;

Nevoia de a comunica;

Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură;

Nevoia de a dormi și a se odihni;

Nevoia de a se alimenta și hidrata;

Nevoia de a se recreea;

Nevoia de a învăța;

50
51
 Diagnostic de Obiective Intervenții cu rol propriu și Evaluare
nursing delegat al asistentului medical

1.Nevoia de a Pacienta să Interventii cu rol propriu: În urma

elimina prezinte o medicației
-am creat un mediu ambiant
pericolele. diminuare a administrate
linistitor pentru a liniști și
durerii și să fie durerea a scăzut
Dg. de nursing: încuraja pacienta;
echilibrată fizic din intensitate.
„Alterarea fizică și psihic. O -am încercat să liniștesc pacienta Tegumentele și
și psihică” atenție deosebită încercând să-i obțin încrederea în mucoasele
se acordă mine și echipa medicală; sunt ,datorită
Cauzată de:
pacientei pentru gravidității,
-am aplicat comprese reci pe
-durere; ca aceasta să nu patologice,
frunte și pungi cu gheață pe
devină sursă de pigmentate de
-starea de criză; regiunea epigastrică;
infecții sarcină, dar nu
-risc de nosocomiale. -am sfătuit pacienta să adopte o reprezintă sursă
complicații și poziție confortabilă care să-i de infecții
infecții înlăture durerea; nosocomiale.
nosocomiale; Pacienta este
-i-am explicat tehnicile care vor fi
echilibrată
Manifestată prin: efectuate;
psihic.
-cefalee intensă; -am instalat pacienta intr-o
rezervă datorită pericolului
-dureri
transmiterii infecțiilor- are
epigastrice;
imunitate scăzută;
-edeme;
-am supravegheat atent pacienta,
-tegumente și urmărindu-i la intervale regulate:
mucoase T.A., pulsul, temperatura și
pigmentate de durerea;
sarcină;
-am asigurat lenjerie curată de
-prurit; corp și pat;

-am sfătuit pacienta să evite

52
 scărpinatul;

-pentru prevenirea infecțiilor

nosocomiale am supravegheat
dacă sunt respectate normele de
igienă, dezinsecție, dezinfecție și
deratizare;

-am învățat pacienta să folosească

mijloace de auto-apărare, să
păstreze mucoasele și
tegumentele în stare perfectă de
curățenie, să evite scărpinatul;

Intervenții cu rol delegat.

La indicația medicului am
administrat:

-ser fiziologic 1500 ml;

-glucoză 5% 1500ml;

-algocalmin 2f;

-adrenostazin 1f;

2.Nevoia de a Pacienta să Intervenții cu rol propriu: În urma

respira și de a prezinte o repausului
-am masat pacienta pe membrele
avea o bună circulație prelungit la pat, a
superioare și inferioare;
circulație. adecvată., să intervențiilor
prezinte o bună -am ridicat temperatura în salon, acordate,
Dg. de nursing:
circulație iar am încălzit pacienta învelind-o cu edemele au mai
„Circulație edemele să pături; diminuat.
inadecvată” diminue. Respirația s-a
- am sfătuit pacienta asupra
mai îmbunătățit
Cauzată de: regimului de viață, insistând
dar T.A. se
asupra importanței repausului
-dificultate în a menține ridicată
fizic, a dozării efortului, a

53
respira; respectării unei alimentații peste valori
adecvate stării sale; normale.
-disgravidie
tardivă; -am supravegheat permanent
T.A., pulsul, temperatura,
-proces
durerea, cât și caracterele
inflamator;
acestora;
Manifestată prin:
-i-am recomandat pacientei
-HTA; repaus la pat;

-tahicardie; -am umezit aerul din încăpere;

Dispnee; -am creat un mediu ambiant

liniștitor;

-am învățat pacienta să efectueze

exerciții de respirație seara sau de
câte ori este nevoie;

-am redus la maxim efortul fizic

al pacientei, deservind la pat,
pentru a-i conserva energia;

Intervenții cu rol delegat. La

indicația medicului am
administrat:

-Hidralazin i.v. 100mg/zi

-furosemid 1f;

-aerosoli: 1f acetat de
hidrocortizon, 4-6 picături de
brofimen, 1f Miofilin, apă
distilată;

-oxigen pe sondă în ritm de 2-

3l/min;

54
 -HHC 200mg;

3.Nevoia de a Pacienta să nu Intervenții cu rol propriu: Vărsăturile s-au

elimina. mai prezinte menținut în
-am ajutat pacienta să-și mențină
vărsături și să primele 2 zile,
Dg. de nursing: tegumentele și mucoasele curate;
aibe o stare de fiind apoase și în
„Carențe în bine fizic și -am schimbat lenjeria de pat și de cantitate
eliminare” psihic. Pacienta corp pentru a înlătura mirosul neadecvată, dar
să prezinte un neplăcut; în urma
Cauzată de:
tranzit intestinal tratamentului
-în timpul vărsăturii am așezat
-sarcină fiziologic. efectuat au
pacienta în decubit dorsal cu
patologică; încetat.
capul într-o parte sau semișezând;
-alimentație Materiile fecale
-i-am oferit un pahar cu apă
inadecvată; au lipsit în
pentru a-și clăti gura după
primele 3-4 zile,
Manifestată prin: eliminarea vărsăturilor;
dar în urma
-vărsături;
-am efectuat toaleta cavității clismei pacineta
-scaune rare la2- bucale; a avut scaun la 1-
4 zile; 2 zile, de
-am făcut bilanțul ingesta excreta,
consistență
-tenesme, ileus; pentru a calcula aportul hidric
normală.
necesar gravidei pe 24h;

-am cântărit zilnic pacienta;

-am monitorizat zilnic pacienta;

-pentru combaterea constipației

am îndemnat pacienta să bea
dimineața ceai călduț, să consume
alimente bogate în reziduuri;

-am stabilit cu pacienta un

program de eliminăre;

-am respectat pudoarea pacientei

55
 protejând-o cu un paravan;

-îi recomand ca după fiecare

eliminare să efectueze toaletă
vulvo-perineală păstrând o igienă
riguroasă a organelor genitale
externe;

- am urmărit și am notat în FO
numărul și consistența scaunelor;

Interventiile cu rol delegat. La

indicația medicului am
administrat:

-supozitoare cu glicerină, 2/zi

-plegomazin 1f;

-s-a efectuat clismă evacuatorie;

4.Nevoia de a-și Pacienta să nu Intervenții cu rol propriu: În ciuda

menține devină sursă de îngrijirilor
-am explicat pacientei necesitatea
tegumentele infecții acordate,
unei bune stări generale- a unei
curate și integre. nosocomiale. edemele se
stări de sănătate;
Pacienta să aibă mențin, dar
Dg. de nursing:
o igienă -am învățat-o să-și efectueze carențele de
„Carența de corespunzătoare. toaleta pe regiuni; igienă au fost
igienă” înlăturate,
-am schimbat lenjeria de pat și de
pacienta
Cauzată de: corp ori de câte ori a fost nevoie;
însușindu-și
-alterarea - am educat pacienta privind un corect tehnicile
tegumentelor și regim alimentar desodat, pentru de efectuare a
mucoaselor; reducerea edemelor; igienei corporale.

-dificultate de a - am ajutat pacienta să-și taie

se deplasa; unghiile, să le curețe;

56
-lipsă de -am conștientizat pacienta în
cunoștințe; legătură cu importanța menținerii
curate a tegumentelor pentru
Manifestată prin:
prevenirea îmbolnăvirilor;
-halenă fetidă;

-unghii netăiate;

-edeme;

5.Nevoia de a Pacienta să fie Intervenții cu rol propriu: Am suplinit

comunica. echilibrată zilnic pacienta în
-am liniștit pacienta cu privire la
psihic și să satisfacerea
Dg. de nursing: boala sa și cu privire la stadiul în
folosească nevoilor afectate,
care se află, explicându-i scopul
„Comunicare mijloacele de iar după ieșirea
și natura intervențiilor și
ineficace la nivel comunicare din criză aceste
încercând să-i câștig încrederea;
senzorial și adecvate stării simptome dispar,
motor” sale. -am familiarizat pacienta cu pacienta
mediul ambiant și cu celelalte prezentând o
Cauzată de: Pacienta să se
colege ale sale de salon; comunicare
poată afirma, să
-stare de criză; adecvată
aibă percepție -am cercetat posibilitățile de
senzoro-motor.
-insuficiența pozitivă despre cunoaștere ale pacientei,
cunoașterii de sine. prezentându-i toate modalitățile
sine și a bolii; de comunicare;

Manifestată prin: -am învățat-o să utilizeze aceste

moduri de comunicare conform
-percepere
posibilităților sale;
inadecvată de
sine; -am pus în valoare capacitățile,
talentele și realizările anterioare
-acufene,
ale pacientei;
diplopie;
-i-am dat posibilitatea de alua
singură decizii;

57
 -am ajutat pacienta să-și identifice
posibilitățile de a asculta, de a
schimba idei cu alții, de a avea
legături semnificative;

6.Nevoia de a se Pacienta să aibă Intervenții cu rol propriu: Amplitudinea

mișca și de a tonusul mișcărilor: inițial
-am stabilit un program de
avea o bună muscular și forța au fost reduse,
exerciții în funcție de starea
postură. musculară treptat și-au
pacientei, învățând-o să execute
păstrată. revenit în mod
Dg. de nursing: gimnastică;
Pacienta să-și fiziologic.
„Postură mențină -am redat încrederea pacientei, că Datorită sarcinii
inadecvată” integritatea imobilitatea sa este trecătoare și avansate și a
tegumentelor și că-și va reveni după naștere; edemelor
Cauzată de:
a activității prezente,
-am suplinit pacienta în
-circulație articulare. deplasarea se
satisfacerea nevoilor sale,
inadecvată; efectuează cu
servind-o la pat cu cele necesare;
dificultate.
-durere, sarcină,
- am schimbat poziția pacientei la Echilibrul- în
imobilitate;
fiecare 2 ore; starea de criză a
Manifestată prin: predominat o
-am efectuat masaj ale membrelor
usoară stare de
-restricția superioare și inferioare;
oboseală,
mobilității;
-am învățat pacienta să efectueze slăbiciune care a
-oboseală, exerciții pasive la fiecare 2 ore; dispărut odată cu
neliniște; instalarea
-datorită dispneei, am încercat sa-
programului de
i ridic capul pentru a nu favoriza
repaus la pat.
aspirarea secrețiilor;

-am asigurat lenjerie curată de pat

și de corp;

-am înlăturat resturile alimentare

rămase în pat, pentru a preveni

58
 escarele;

7.Nevoia de a se Pacienta să aibă Intervenții cu rol propriu: Durata somnului-

odihni și de a un somn pacienta prezintă
-am creat un mediu ambiant
dormi. corespunzător o stare de veghe
adecvat;
calitativ și prelungită până
Dg. de nursing:
cantitativ. -nu am permis vizitele de lungă la instalarea
„Ore insuficiente durată; somnului astfel
de somn și de încât durata lui
-am solicitat familia, prietenii
odihnă” este de 4-6 ore.
pentru a o susține pe plan moral;
Cauzată de: Calitatea
-am învățat pacienta să efectueze
somnului- somn
-anxietate, tehnici de relaxare, inspir lung
liniștit, odihnitor.
durere; seara în fața geamului deschis;
În urma
Manifestată prin: -am oferit pacientei un pahar cu intervențiilor,
lapte cald seara înainte de problemele de la
-lipsa parțială a
culcare; această nevoie au
somnului
fost îmbunătățite,
noaptea; -am evitat zgomotul făcut în
având un rezultat
timpul intervențiilor făcute
pozitiv asupra
celorlalte bolnave;
pacientei.
-am urmărit somnul și starea ei la
trezirea din somn, aducându-i la
cunoștință medicului rezultatele
obținute;

Intervenții cu rol delegat. La

indicația medicului am
administrat:

-diazepam 1f seara;

-fenobarbital 1f seara;

8.Nevoia de a se Pacienta să se Intervenții cu rol propriu: În urma

alimenta și de a alimenteze intervențiilor

59
se hidrata. corespunzător -am explorat preferințele efectuate, a
calitativ și pacientei asupra alimentelor supravegherii
Dg. nursing:
cantitativ și să permise și interzise, lăsând-o să atente raportul
„Alimentație respecte regimul aleagă alimentele preferate dintre alimentele
inadecvată” alimentar. conform prescripțiilor; ingerate și
nevoile
Cauzată de: -i-am adus la cunoștință regimul
organismului s-a
alimentar permis;
-inapetență, echilibrat treptat.
greață; -am conștientizat pacienta asupra
importanței regimului alimentar;
Manifestată prin:
-am servit pacienta cu alimente la
-ingestie de
o temperatură moderată, la ore
alimente care nu
regulate, prezentate atrăgător;
satisfac nevoile
organismului; -mesele le-am administrat
fracțional, în cantități mici,
asigurând minimul de calorii;

-am sfătuit pacienta să elimine

alimentele ce produc gaze sau
întârzie tranzitul intestinal;

-am informat pacienta privind

valoarea nutritivă a alimentelor, a
conținutului său în proteine,
lipide și glucide;

-am urmărit apetitul, calitatea și

cantitatea alimentelor și lichidelor
ingerate;

Intervenții cu rol delegat. La

indicația medicului am
administrat:

60
 -Torecan 1f/zi;

-Vitamina B1,B6, C, 1f/zi

-Ser glucozat 5%, 1500 ml/zi;

-Ser fiziologic 1500 ml/zi;

9.Nevoia de a se Pacienta să Intervenții cu rol propriu: La externare

recreea. desfășoare pacienta
-am explorat gusturile și
activități utilizează la
Dg. de nursing: preferințele pacientei în ceea ce
recreative maxim
privește activitățile recreative;
„Dezinteres în adaptate capacitățile
efectuarea posibilităților -am analizat și stabilit dacă proprii de a se
activităților sale. acestea sunt în concordanță cu destinde, chiar
recreative” starea de spirit și cea fizică a dacă în primele 4
pacientei; zile de internare,
Cauzată de:
ea nu a prezentat
-am avut grijă ca activitățile
-anxietate; nici un interes
recreative să nu solicite pacienta,
pentru a se
-stare depresivă; să nu o obosească;
recreea.
Manifestată prin: -i-am recomandat plimbări în aer
liber pentru a se binedispune;
-neparticipare la
activități -am observat și notat orice
recreative; schimbare în comportamentul
pacientei( depresie, satisfacție).

10.Nevoia de a Pacienta să Intervenții cu rol propriu: Pacienta

învăța. acumuleze cunoaște
-i-am dat explicații privind boala
cunoștințe noi. noțiunile
Dg. de nursing: și tratamentul medical, îngrijirile
elementare
necesare, măsurile preventive,
„Dezinteres de a despre boala sa,
regimul dietetic;
învăța și și caută să se
descoperi” -am explorat nivelul de informeze în
cunoastere al pacientei privind continuare.
Cauzată de:
boala, modul de manifestare,

61
-lipsa de măsurile preventive și curative;
motivație;
-am stimulat dorința de
Manifestată prin: cunoaștere a pacientei;

-insuficienșa -am conștientizat pacienta asupra

cunoastere a propriei responsabilități privind
bolii, a măsurii sănătatea;
de prevenire, a
- am verificat dacă pacienta a
tratamentului
înțeles corect mesajul pe care l-
medical, a
am transmis și dacă l-a însușit
regimului
corect;
dietetic, a
satisfacerii -am identificat obiceiurile și
nevoilor sale; deprinderile greșite ale pacientei
și le-am corectat pe cele
dăunătoare sănătății;

TABEL FUNCTII VEGETATIVE

Data TA P R T L.ing. Dz. Sc.

2.05.2019 140/110 120/` 24/` 36,8°C 700 2000 0

3.05.2019 130/80 108/` 20/` 36,6°C 900 1800 1

4.05.2019 130/85 100/` 18/` 36,9°C 1000 2200 0

5.05.2019 140/70 100/` 20/` 36,7°C 1100 1900 0

6.05.2019 140/60 104/` 21/` 36,4°C 800 1600 1

7.05.2019 130/70 100/` 18/` 36,5°C 900 1400 1

8.05.2019 130/65 96/` 18/` 36,6°C 700 1000 0

Medicamente utilizate:

62
Medicament Mod de Mod de Doză unică Doză totală Acțiune
prezentare administrare

Etamsilat f. 25mg Parenteraă 1f./12h 4f./24h Hemostatic

Calciu f.95mg/ml Parenterală 1f./12h 2f./24h Supliment

gluconic mineral

Diazepam Tb. 10mg orală 1Tb/24h 1Tb/24h Sedativ

Furosemid f. 20mg Parenterală 2f./12h 4f./24h Diuretic

Hipotensor

Ser Fl. 500 ml, Parenterală 1Fl/12h 2Fl/24h Hidratare

fiziologic sol.
Perfuzabilă

Algocalmin Tb. 500mg orală 1Tb/12h 2Tb/24h Antipiretic

Antialgic

Miofilin Tablete Orală 10-15mg/ 600mg/24h Bronhodilatator

kg/ 6h

HHC f.5ml parenterală 1f./12h 3f./24h Antiinflamator

Antialergic

Supozitoare Supozitoare Intrarectală 1/la nevoie 2 Laxativ

cu glicerină 2100mg supozitoare/
24h

Fenobarbital f. 2ml Parenterală 1f./24h 2f./24h Sedativ

Anticonvulsivant

Vitamina B1 f. 100mg Parenterală 1f./12h 2f./24h Factor vitaminic

Vitamina B6 f. 50mg Parenterală 1f./12h 2f./24h Factor vitaminic

63
Vitamina C Tb. 200mg Orală 1Tb.x4/ 1Tb.x6/24h Factor vitaminic
24h

Torecan f.6,5mg parenterală 1f/zi 2f/zi Antiemetic

Anticolinergic

Ser glucozat FL.500ml, Parenterală 1Fl/12h 2-3Fl/ 24h Hidratare

5% sol.
Perfuzabilă

EVALUARE FINALĂ

Pacienta L.a., internată de urgență în secția de Obstetrică cu diagnosticul preeclampsie, a fost

externată după 7 zile de tratament și supraveghere atentă. T.A. a revenit la valori mai scăzute:
145/95 mmHg, pulsul 82 băt/min, temperatura 36,8*C și 17 respirații/ min. Respirația este
greoaie datorită sarcinii, efortul pe care-l face.

La externare, gravida prezintă următoarele nevoi nesatisfăcute:

Nevoia de a respira și a avea o bună circulație;

Nevoia de a se mișca;

Nevoia de a evita pericolele;

Nevoia de a avea tegumente și mucoase integre;

64
65
CAZUL NR. III

Date generale:

Nume și prenume: Ion Marinela;

Vârsta: 35ani;

Sex: feminin;

Stare civilă: căsătorită;

Număr copii: 2;

Ocupația: profesoara;

Domiciliu: Rm.Sarat

Religie: ortodoxă;

Naționalitate: română;

Limba vorbită: limba română;

Nivel de instruire: studii superioare;

Datele spitalizării:

Data internării: 10.05.2019

Data decesului: 11.05.2019.; ora: 11:00

Resursele bolnavei:

Locuiește cu soțul și copiii într-un apartament cu patru camere;

Venitul lunar este de 4000RON;

Obișnuințe de viață:

66
Alimentația - bogată în sare;

Alcool- nu;

Cafea- nu;

Somn- 3-4 ore;

Tutun- nu;

Nu consumă droguri;

Diagnostic la internare: sarcină 33 săptămâni, Rh+, eclampsie- faza comatoasă.

Motivul internării:

Gravidă- inconștientă;

Lipsa totală a sensibilității;

Față cianozată, congestionată;

Pupile midriatice, reflex cornean abolit;

Reflexe tendinoase abolite;

Respirație stertoasă;

Musculatură relaxată, flască;

Anamneză:

AHC: nesemnificative;

Antecedente personale:

Gravidă dispensarizată din luna a IV-a, a prezentat edeme și HTA pe tot parcursul sarcinii.
Până acum fiind încadrată în grupa gravidelor cu risc obstetrical crescut( ROC) , supusă unui
riguros control și supravegheată atent. A mai fost diagnosticată cu anemie secundară pentru
care a făcut tratament.

Greutatea- 70Kg;

Înălțimea- 1,60m;

67
Menstră la 14 ani;

Nașteri- 2, avorturi-1;

Nu a suferit boli infecto-contagioase;

T.A.= 160/110 mmHg, pulsul=110băt/min, temperatura=36,8*C;

Istoricul bolii: bolnava a fost adusă de urgență la Spitalul Municipal Rm.Sarat în stare de
comă cu pupilele midriatice, fără reflex cornean, fără reflexe tendinoase, cu musculatura
flască, relaxată. Datorită stării grave a pacientei s-a decis internarea pe secția ATI unde i s-au
acordat următoarele îngrijiri:

A fost monitorizată urmărindu-se T.A., puls, respirațiile;

S-a montat sondă vezicală pentru urmărirea diurezei;

S-a montat linie venoasă cu: ser glucozat 500ml, etamsilat 2f., adrenostazin 2f., Vit C 1f. 5ml,
Vit. B1 100mg. 1f., Vit. B6 250mg. 1f.;

Analize recoltate:

Nr. Examen recoltat Valori admise Valori reale

Crt.

1. Sumar urină Glucoză- absent, Glucoză- absent,

Albumină- prezent Albumină- absent

2. Proteinurie 4g% /24h Până la 5g% /24h

3. Hemoglibină 7,5g% 12-14g%

4. Leucocite 3500 / mm³ 4000-8000 / mm³

68
5. Hematocrit 35% 39-51%

6. Trombocite 160000 / mm³ de sânge 150000- 400000 / mm³

de sânge

Tratament efectuat:

Oxigenoterapie- 2-3l/ min pe sondă;

MgSO4 4g i.v., în ritm de un gram pe min și 10g i.m.;

Diazepam 10mg i.v.;

Hidralazin 5-10mg la 15-20 min i.v.;

Furosemid 1f. la internare și 3f./24h;

Ser glucozat 1500 ml;

Calciu gluconic 1f.;

Analizând datele prezentate anterior am considerat că pacienta necesită îngrijiri la nivelul

următoarelor nevoi fundamentale:

Nevoia de a comunica;

Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură;

Nevoia de a respira și a avea o bună respirație;

Nevoia de a elimina;

Nevoia de a-și menține tegumentele curate și integre;

Nevoia de a evita pericolele;

Nevoia de a învăța;

69
Diagnostic de Obiective Intervenții cu rol propriu și Evaluare

70
nursing delegat al asistentului medical

1.Nevoia de a Pacienta să Intervenții cu rol propriu: În ciuda

comunica. devină conștientă îngrijirlor
-am creat un mediu de siguranță
și să poată primite, dat
Dg. de nursing: care să liniștească pacienta;
comunica eficace fiind starea
„Comunicare la nivel sezoro- -am monitorizat pacienta gravă, pacienta
ineficace la nivel motor în funcție supraveghind la intervale inconștientă,
senzorial și de posibilități. regulate de timp T.A., pulsul, fără reflexe:
motor” Pacienta să respirația; cornean,
comunice adecvat tendinoase, nu a
Cauzată de: -am încercat să suplinesc nevoile
la nivel mai putut veni
deficitare ale pacientei
-coma, afectarea intelectual, fiind la starea de
asigurându-i o toaletă riguroasă a
intelectului. orientată conștiență și
corpului, lenjerie curată de pat și
temporo-spațial. implicit nu a
Manifestată prin: de corp;
mai putut
-gravidă -am efectuat masaje ale spatelui, comunica
inconștientă; mâinilor, picioarelor; adecvat la nivel
senzoro-motor
-reflex cornean -deși nu era conștientă, am purtat
și intelectual.
abolit; discuții cu ea pentru a-mi auzi
glasul și a se simți în siguranță;
-lipsa totală a
sensibilității; -am menținut și am continuat
măsurile aplicate mai sus;

2.Nevoia de a se Pacienta să se Intervențiile cu rol propriu: Starea alterată a

mișca și de a poată mișca în tegumentelor-
-am asigurat o poziție adecvată
avea o bună mod adecvat, musculatura
pacientei, conform cu starea ei:
postură. păstrându-și forța flască precum și
decubit dorsal care să permită
musculară și lipsa reflexelor
Dg. de nursing: monitorizarea funcțiilor sale
tonusul muscular. tendinoase s-a
vegetative;
„Postură menținut,
inadecvată” -am avut grijă să nu se formeze pacienta
cute ale lenjeriei de pat și de corp decedând.
Cauzată de:
sub pacientă, cute care ar

71
-comă, dificultate favoriza apariția escarelor;
în a se mișca;
-am învățat-o să-și schimbe in
Manifestată prin: mod regulat poziția;

-musculatură -am asigurat lnjerie curată de pat

flască, relaxată; și de corp;

-refexele -am efectuat masaj ale

tendinoase membrelor superioare și
abolite; inferioare;

-am urmărit permanent reflexele

tendinoase precum și starea
musculaturii;

-am efectuat toaleta mucoaselor

și tegumentelor de câte ori a fost
nevoie, menținându-le într-o stare
acceptabilă;

Intervenții cu rol delegat. La

indicația medicului am
administrat:

-Diazepam 10-20mg, i.v., apoi în

perfuzie 100mg/zi

-MgSO4 10g, i.m.

3.Nevoia de a Pacienta să Intervenții cu rol propriu: Respirația a

respira și a avea o respire liber pe continuat să se
-am îndepărtat secrețiile nazale
bună circulație. nas. Pacienta să efectueze dificil
cu un tampon steril și prin
prezinte o pe nas, dispnee,
Dg. de nursing: aspirarea acestora, asigurând
circulație iar HTA și
permeabilitatea căilor
„Dificultate de a adecvată. tahicardia s-au
respiratorii;
respira liber” menținut fără să
-am creat un mediu ambiant care înregistreze

72
Cauzată de: să încurajeze pacienta; scăderi
importante.
-disgravidie, stare -am făcut bilanțul ingesta
T.A.=155/110
de comă, excreta;
mmHg,
circulație
-am asigurat o poziție semi- puls=110
inadecvată;
șezând, care să favorizeze băt/min,
Manifestată prin: respirația; frecvența
respirației de 23
-respirație -am asigurat exerciții pasive, am
respirații pe
stertoasă, masat membrele superioare și
minut.
dispnee, HTA, inferioare, favorizând circulația;
tahicardie;
-am interzis vizitatorilor prezența
în salon;

-am crescut concentrația de

oxigen în aerul respirat, pentru a
influența prezenta pulsului;

-am crescut puțin temperatura în

salon pentru a determina
vasodilatația și aceasta să ducă la
scăderea T.A.;

Intervenții cu rol delegat. La

indicația medicului am
administrat:

-Hidralazin 5-10mg/ 15-20min,

i.v.;

-furosemid 1f.;

-HHC 200mg;

-aerosoli: 1f. acetat de

hidrocortizon, 1f. Miofilin;

73
 -oxigen pe sonda, 2-3l/min;

4.Nevoia de a Pacienta să Intervenții cu rol propriu: Scaunele

elimina. prezinte un pacientei se
-am făcut zilnic bilanțul ingesta
tranzit intestinal mențin rare:-
Dg. de nursing: excreta, calculând pierderile
fiziologic. unul la 2-3 zile,
lichidiene ale gravidei;
„Diminuarea Pacienta să aibă o de consistență
peristaltismului stare de bine, de -am asigurat aportul hidric normală.
intestinal” confort fizic. necesar pe 24h; Transpirația
abundentă de
Cauzată de: -am efectuat exerciții pasive,
600ml/ zi a
masaje ale membrelor superioare
-diaforeză, început să scadă
și inferioare favorizând
constipație; la 300ml/ zi,
circulația;
menținându-se
Manifestată prin:
-am asigurat o riguroasă igienă constantă
-scaune rare la 2- corporală a gravidei, efectuându-i datorită
4 zile, fecalom, toaleta pe regiuni; pierderilor de
tenesme, căldură.
-am schimbat lenjeria de pat și de
transpirații
corp ori de câte ori a fost necesar;
abundente 600
ml/24h, -atunci când am făcut toaleta
tegumente anusului am dezinfectat cu acid
umede; boric 2-3%;

-am monitorizat funcțiile vitale și

vegetative, notându-le în FO;

-am menținut zilnic tegumentele

pacientei uscate și curate;

Intervenții cu rol delegat. La

indicația medicului am
administrat:

-s-a efectuat clismă evacuatorie;

74
 -supozitoare cu glicerină 2/zi;

5.Nevoia de a-și Pacienta să Interveții cu rol propriu: Musculatura se

menține prezinte menține flască
-am facut bilanțul ingesta
tegumentele tegumente și și relaxată,
excreta, calculând pierderile
curate și integre. mucoase integre. pacienta fiind în
lichidiene ale gravidei;
continuare
Dg. de nursing:
-am asigurat aportul hidric pe inconștientă în
„Carență de 24h; stare de comă.
igienă” Îngrijirile
-am creat un mediu ambiant
acordate duc
Cauzată de: pentru a încuraja pacienta;
însă la
-incapacitate de a - am efectuat o toaletă riguroasă a prevenirea
se mișca, pacientei, pe regiuni, respectând escarelor și la
atingerea pudoarea pacientei prin instalarea înrăutățirea
integrității unui paravan; stării
tegumentelor; tegumentului.
-am schimbat lenjeria de pat și de
Manifestată prin: corp de câte ori a fost nevoie;

-musculatură -am avut grijă să nu se formeze

relaxată, flască, cute ale lenjeriei de pat sau de
tegumente corp a pacientei, cute care ar
umede; favoriza apariția escarelor;

-am schimbat poziția pacientei la

fiecare 2 h;

-am masat regiunile cu

proeminențe osoase

-am așezat pacienta într-o poziție

care să-i favorizeze respirația și
circulația- semișezând;

6.Nevoia de a Pacienta să fie Intervenții cu rol propriu: Pentru că se află

evita pericolele. echilibrată psihic. în continuare în
-am creat un mediu care să-i

75
Dg. de nursing: confere pacientei o stare de comă, pacienta
siguranță; nu poate fi
„Alterarea fizică
examinată
și psihică” -am asigurat un mediu de
pentru a stabilii
protectie psihică, adecvat stării
Cauzată de: gradul
sale de boală, prin înlăturarea
integrității
-probabilitatea excitanților psihici;
psihice.
atingerii
-am ajutat și suplinit pacienta în
integrității
satisfacerea nevoilor
psihice, starea de
organismului;
comă;
-am folosit metode de terapie
Manifestată prin:
pasivă;
-HTA, tahicardie,
-am aplicat măsuri de prevenire a
transpirații, lipsă
complicațiilor septice;
de răspuns;
Intervenții cu rol delegat. La
indicația medicului am
administrat:

-oxacilină- 3g/24h;

-gentamicină 2f.;

7.Nevoia de a Pacienta să Intervenții cu rol propriu:

învăța. acumuleze
-am explorat cunoștințele
cunoștințe noi.
Dg. de nursing: pacientei privind boala, modul de
manifestare, măsurile preventive
„Lipsa
și curative;
cunoștințelor”
-am discutat cu familia despre
Cauzată de:
dorințele, sentimentele și ideile
-dezinteresul ei;
pacientei;
-am identificat manifestările ei de
Manifestată prin: dependență, sursele lor de

76
-cunoștințe dificultate, interacțiunea lor cu
puține despre alte nevoi;
boală;
-am organizat activități
educative, folosind metode de
învățământ cunoscute:
expunerea, conversația,
demonstrația;

TABEL FUNCTII VEGETATIVE

Data TA P R T L.ing. Dz. Sc.

10.05.2019 160/110 120/` 24/` 36,8°C 0 200 0

11.05.2019 180/140 128/` 28/` 36,1°C 0 400 0

Tratamentul efectuat:

Medicament Mod de Mod de Doza unică Doza totală Acțiune

prezentare administrare

1.MgSO4 f. 2g Parenterală 2f./ 12h 4f./24h Anticonvulsivant

Antianafilactic

Sedativ

2.Diazepam Tb-10mg orală 1Tb./ 24h 1Tb./ 24h Sedativ

3.Furosemid f. 20mg Parenterală 2f./ 12h 4f./ 24h Hipotensor

77
 Diuretic

4.Ser glucozat Fl.500ml, Parenterală 1Fl./ 12h 2Fl./ 24h Hidratare

sol.
Perfuzabilă

5.Calciu f.95 mg Parenterală 1f./ 24h 2f./ 24h Supliment

mineral

6.Oxacilină Tb. 500mg Orală 1Tb./8h 4Tb./ 24h Antibiotic

7.Gentamicină f. 2ml Parenterală 1f. /12h 2f. /24h Antibiotic

8.HHC f. 5ml Parenterală 1f. /24h 2f. /24h Antiemetic

Anticolinergic

Evaluare finală:

Pacienta I.M. în vârstă de 35 de ani, adusă cu o zi în urmă la Spitalul Muncicipal Rm.Sarat de

urgență în comă, diagnosticată pe secția ATI cu eclampsie- faza comatoasă, a decedat la ora
10:00, după o evoluție defavorabilă. Pe tot timpul șederii sale în spital- secția ATI- starea
generală a pacientei a fost gravă: HTA, dispnee, tahicardie, lipsa reflexelor( tendinoase,
cornean), inconștientă, musculatura relaxată, flască.

Toate măsurile de îngrijire luate de personalul medical al secției au fost în zadar, pacienta
decedând.

78
 CAPITOLUL IV

TEHNICI UTILIZATE ÎN PROCESUL DE NURSING

IV.1. MONITORIZAREA TENSIUNII ARTERIALE

Tensiunea arterială( TA) reprezintă presiunea exercitată de sânge asupra peretelui
arterial în timpul contracției și relaxării ritmice a inimii, viteza cu care circulă sângele în
artere. Obiectivul acestei proceduri este evaluarea funcției cardio-vasculare (forța de
contracție a inimii determinată de elasticitatea și calibrul vaselor).

Există două componente ale presiunii sangvine si anume presinea sistolică respectiv
diastolică. Presiunea sistolică reprezintă presiunea exercitată asupra pereților arteriali atunci
când inima se contractă( în sistolă) cu valori normale între 100- 130 mm coloană de
mercur( Hg), presiunea diastolică fiind reprezentată de presiunea exercitată asupra peretelui
arterial atunci când inima se relaxează între două contracții( în diastolă) cu valori normale sub
85 mmHg. După Organizația Mondială a Sănătății( OMS), aceste valori nu trebuie să
depășească 160 pentru presiunea sistolică și 90 pentru presiunea diastolică. Presiunea
diastolică este, în principiu, egală cu jumătate din presiunea sistolică la care se adaugă cifra 1.

Este un lucru normal să se constate o creștere progresivă a presiunii arteriale cu vârsta.

Asistenta medicală are un rol important în efectuarea acestei tehnici. Acesta va începe prin a
pregătii pacientul atât psihic cât și fizic. Pregătirea psihică constă in explicarea procedurii
pacientului pentru a reduce teama și a obține colaborarea, asigurându-i un repaus psihic de
minim 5 minute deoarece emoțiile pot influența presiunea sângelui. Pregătirea fizică a
pacientului constă în asigurarea poziției corespunzătoare pacientului conform stării de
sănătate cât și de indicațiile medicale( decubit dorsal, semișezând sau ortostatism).

79
 Ca și materiale necesare pentru efectuarea tehnicii avem nevoie de: aparat pentru
măsurarea tensiunii arteriale cu manometru, stetoscop biauricular, tampon de vată, tăviță
renală, alcool medicinal, culoare albastră( pix, cariocă), foaie de temperatură(F.T.).

Intervențiile asistentei medicale:

 Se spală pe mâini

 Utilizează comprese cu alcool pentru a șterge olivele și părțile metalice ale

stetoscopului dacă este necesar;

 Alege brațul potrivit pentru aplicarea manșetei( fără perfuzie i.v., intervenție
chirurgicală la nivelul sânului sau axilei, fără arsuri sau răni ale mâinii);

 Permite pacientului să adopte poziția decubit dorsal sau semi-șezând, cu bratul

susținut la nivelul inimii și palma îndreptată în sus;

 Verifică dacă manșeta conține aer, scoțând aerul din manșetă deschizând ventilul de
siguranță și comprimând manșeta în palme sau pe o suprafață dură;

80
  Închide ventilul de siguranță înainte de a umfla manșeta;

 Aplică manșeta, circular, în jurul brațului, bine întinsă, la 2,5-5 cm deasupra plicii
cotului fixând-o;

 Palpează artera radială sau brahială exercitând o presiune ușoara cu degetele;

 Așează membrana stetoscopului deasupra arterei reperate și introduce olivele în

urechi;

 Umflă manșeta tensiometrului cu para de cauciuc in timp ce privește acul

manometrului;

 Continuă să pompeze aer până când presiunea se ridică cu 30 centrimetrii deasupra

punctului în care pulsula dispărut( nu se mai aud bătăi în urechi);

 Decomprimă manșeta, deschizând ușor ventilul de siguranță și restabilind circulația

sângelui prin artere; reține cifra indicată de acul manometrului în oscilație în
momentul în care, în urechi, aude prima bătaie clară- aceasta reprezentând
presiunea( tensiunea) sistolică sau maximă;

 Înregistrează numărul care corespunde bătăii de final în timp ce continuă

decomprimarea manșetei- aceasta reprezentând presiunea( tensiunea) distolică sau
minimă;

 Îndepărtează manșeta, curăță și dezinfectează olivele stetoscopului;

 Înregistrează valorile măsurate în foaia de observație a pacientului;

 Reprezintă grafic valorile înregistrate printr-un dreptunghi de culoare albastră;

 Reorganizarea locului de muncă;

 Rezultate dorite/ așteptate:

 Tensiunea arterială a pacientului este, în limitele normale corespunzătoare vârstei;

 Pacientul nu acuză cefalee, tulburări de echilibru;

Rezultate nedorite:

81
  Presiunea sistolică sau diastolică este mai mare sau mai mică față de rata normală a
persoanelor de aceeași vârstă;

 Sunetele obținute prin metoda Korotkopf nu sunt audibile sau suficient de distincte
pentru a facilita o apreciere exactă a tensiunii arteriale;

În sfera noastră de activitate avem și informarea pacientelor și a aparținătorilor cu privire

la: măsurarea tensiunii arteriale cel puțin o dată pe an, utilitatea automăsurării tensiunii
arteriale la domiciliu, necesitatea prezentării la medic în cazul în care valorile tensiunii
arteriale sunt oscilante și prezentarea valorilor normale în funcție de vârstă.

Valorile normale ale tensiunii arteriale:

Adulți: 115-140 / 70-80 mmHg

Copii: 91-110 / 60-65 mmHg

Nou-născuți: 65-80 / 40-50 mmHg

Valori peste cele normale- hipertensiune arterială( HTA)

Valori sub cele normale- hipotensiune arterială( hTA)

82
 CONCLUZII

Ajunsă la sfârșitul acestei lucrări- ECLAMPSIA- țin să subliniez încă o data

importanța rolului asistentei medicale, a nursei în îngrijirea bolnavei. Numai o pregătire
desăvârșită, care să poată asigura o sesizare precoce a simptomelor și semnelor prezentate de
gravidă, o tehnică riguroasă care să asigure o bună evoluție a bolii, poate ajuta pacienta să
evolueze spre o stare mai bună.

Pe lângă aceste măsuri de urgență aplicate în spital, un rol foarte important îl joacă și
profilaxia din timpul sarcinii, depistarea semnelor în stadiul preclinic, deoarece prin măsuri
chiar obișnuie, instituite precoce, bazate pe regim igieno-dietetic, repaus, sedative și
spasmolitice pot fi obținute ameliorări, înlăturându-se complicațiile. Dacă nursa nu recunoaște
manifestările preeclampstice, se întârzie aplicarea măsurilor corespunzătoare, diminuându-se
în acest fel șansele unei evoluții favorabile

Închei această lucrare aducând, dacă pot spune așa, un elogiu profesiei de asistentă
medicală, de nursă, elogiu dedicat tuturor acelora care prin muncă și profesionalism ajută la
salvarea de vieți omenești.

„NURSINGUL, O ACTIVITATE DEOSEBITĂ, O PROFESIE DEOSEBITĂ, CARE ÎȚI

OFERĂ POSIBILITATEA SĂ FACI BINE, SĂ FACI CEVA IMPORTANT PENTRU SEMENII
ÎN SUFERINȚĂ”

83
 BIBLIOGRAFIE

1. Lucreția Titircă, Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistentii medicali,

editura Viața Medicală Românească, București;

2. Obstetrică pentru Școlile Sanitare Postliceale și Studenți în Medicină, editura

Societatea Știință și Tehnică S.A., București, 1994;

3. Florin Stamatian, Obstetrică și ginecologie, volumul I, editura Echinox, Cluj Napoca;

4. Dicționarul Explicativ al Limbii Române( DEX), ediția a II-a, editura Univers

Enciclopedic, București, 1998;

5. Larousse, Dicționar de Medicină, editura Univers Enciclopedic, București, 1998;

6. Lucreția Titircă, Ghid de nursing, editura Viața Medicală Românească, București,

2008;

7. Lucreția Titircă, Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali,

editura Viața Medicală Românească, București, 2008;

8. Lucreția Titircă, Urgențe Medico-Chirurgicale, Editura Medicală, București, 2007;

9. Laurent Karila, Le book des ECN, ediția în limba română, redactor Elena Adriana
Roșu, Editura Medicala Universitară Iuliu Hațieganu, Cluj Napoca, 2011;

10. Harrison, Medicina Generală, Editura ALL, 2014;

11. http://www.dezinhibat.ro/index.php/medical/anatomie/102-aparatul-genital-feminin,

12. http://www.corpul-uman.com/2011/02/aparatul-reproducator-feminin-organele-
genitale-interne-anatomie.html

84
85