Anexa 5 OMECT Curriculum Asistent Medical de Radiologie

Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.
2007
MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
CURRICULUM
ASISTENT MEDICAL DE RADIOLOGIE
2007
Curriculum 1
Calificarea Asistent medical de radiologie
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007
AUTORI:
Alexandru Mihaela, profesor Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni

Bucătaru Mihaela, profesor Şcoala Postliceală Sanitară Grigore Ghica Vodă Iaşi
Dr. Botezatu Ionel, medic radiolog, Spitalul de urgenŃă Iaşi
Ciobanu Carmen, asistent medical radiologie Medisystem Hospital Bucureşti
Cristescu Eugenia, profesor Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni
Lascaride Astrid, profesor medic Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni
Stanca Gabriela, profesor Şcoala Postliceală Sanitară Carol Davila Petroşani
Taflaru Doina , profesor medic Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni
Udma Florica, profesor Grupul Şcolar George Emil Palade ConstanŃa
ConsultanŃă:
CENTRUL NAłIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂłĂMÂNTULUI PROFESIONAL
ŞI TEHNIC
Paula POSEA – expert CNDIPT
Curriculum 2
PLAN DE INVATAMANT
ANUL I
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE RADIOLOGIE
Modulul I: Total ore/an 60

Tehnologia informatiei si comunicarii aplicată din care: pregatire practică 30
Modulul II: Total ore/an 120

Anatomie din care: pregatire practică 60
Modulul III: Total ore/an 60

Fiziologie din care: pregatire practică 30
Modulul IV: Total ore/an 60

Organizarea laboratorului din care: pregatire practică 30
Modulul V: Total ore/an 120

Tehnici generale de îngrijire a bolnavului din care: pregatire practică 60
Modulul VI: Total ore/an 60
ProtecŃie, sănătate si securitate in muncă din care : pregatire practică 30
Modulul VII: Total ore/an 60

Radiofizică şi dozimetria radiaŃiilor din care : pregatire practică 30
Modulul VIII: Total ore/an 120

Anatomie descriptivă, topografică şi radiologică din care pregatire practică 60
Modulul IX: Total ore/an 120

Tehnici de investigaŃie radiologică din care : 60
pregatire practică
Modulul X: Total ore/an 60
Igiena generala si epidemiologie din care : pregatire practică 30
Modulul XI: Total ore/an 60
Comunicare profesională in limba modernă din care : pregatire practică 30
Modulul XII Total ore/an 120

Radiodiagnostic Din care: pregatire practica 60
Modulul XIII Total ore/an 60

Semiologie generală Din care: pregatire 30
practică
Total ore/an: 30 ore/săptămână x 36 săptămâni = 1080 ore
Curriculum 3
PLAN DE INVATAMANT
ANUL I
Semestrul I – 18 săptămâni
Detaliere ore
Laborator Instruire
Instruire
tehnologic practică
Nr. practică 30
Denumire modul Teorie 15 1 zi pe 1 zi pe
Credite ore pe
săptămâni săptămână săptămână
săptămână /
15 15
3 săptămâni
săptămâni săptămâni
1 Tehnologia informaŃie şi comunicarii
1 30 30
aplicată
2 Anatomie 2 60 30 30
3 Fiziologie 1 30 30
4 Organizarea laboratorului 1 30 30
5 Tehnici generale de îngrijire a
2 60 60
bolnavului
6 ProtecŃie, sănătate şi securitate în
1 30 30
muncă
7 Radiofizică şi dozimetria radiaŃiilor 1 30 30
Semestrul II – 18 săptămâni
Detaliere ore
Laborator Instruire
Instruire
Nr. practică 30
Credite ore pe
săptămână /
15 15
3 săptămâni
8 Anatomie descriptivă, topografică şi
2 60 30 30
radiologică
9 Tehnici de investigaŃie radiologică 2 60 60
10 Igienă generală şi epidemiologie 1 30 30
11 Comunicare profesională în limba
1 30 30
modernă
12 Radiodiagnostic 2 60 60
13 Semiologie generală 1 30 30
NOTA. Aceasta repartizare a modulelor pe semestru si a orelor de pregatire practica este o

propunere din partea autorilor acestui curriculum. Modul de parcurgere a modulelor si
repartizarea orelor de pregatire practica poate fi stabilita la nivelul scolii in comisia metodica,
cu conditia respectarii numarului total de ore/modul alocat prin planul de invatamant, aprobat
prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului.
Curriculum 4
MODULUL 1. TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI COMUNICĂRII

APLICATĂ
Total ore 60, din care 30 ore laborator tehnologic
1.1 Locul modulului în cadrul planului de învăŃământ
Modulul Tehnologia informaŃiei şi comunicării aplicată se studiază pe parcursul
anului I, şcoală postliceală, în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obŃinerea
calificării de nivel 3 avansat Asistent medical de radiologie
Acest modul, Tehnologia informaŃiei şi comunicării aplicată, se va parcurge cu
aceleaşi conŃinuturi la toate calificările de nivel 3 avansat. La parcurgerea programei şcolare
se va avea în vedere dobândirea competenŃelor prevăzute în Standardul de pregătire
profesională specific calificării, document care face parte din Sistemul NaŃional de Calificări
Profesionale.
După parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil să utilizeze sistemul de operare
Windows, să compare reprezentări grafice în aplicaŃiile Word şi Excel, să administreze o bază
de date, să comunice prin Internet, să structureze şi să prezinte informaŃii din surse variate.
Persoana care va absolvi acest modul va fi responsabilă de execuŃia propriei activităŃi,
dar şi de realizarea sarcinilor încredinŃate grupului din care face parte, având atribuŃii de
coordonare şi control.
Parcurgerea programului permite elevilor să dobândească competenŃe suficiente şi
cunoştinŃe care să le permită găsirea unui loc de muncă corespunzător calificării.
Lista competenŃelor incluse în unitatea de competenŃă corespunzătoare
modulului
1. Utilizează sistemul de operare Windows
2. Compară reprezentări grafice în aplicaŃiile Word şi Excel
3. Administrează o bază de date
4. Comunică prin Internet
5. Structurează şi prezintă informaŃii din surse variate
1.2 Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor
Unitatea de competenŃă: TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI COMUNICĂRII

APLICATĂ
CompetenŃe ConŃinuturi tematice
C.1. Utilizează sistemul de (a) NoŃiuni elementare de operare: pornirea şi închiderea

operare Windows calculatorului, repornirea calculatorului, obiecte de lucru
pe desktop.
(b) InterfaŃa sistemului Windows: obiecte grafice de interfaŃă-
pictograma, butonul, lista de selecŃie, caseta de text, grupul
de obiecte, fereastra - obiectul fereastră, navigarea în şi
între ferestre.
(c) Organizarea informaŃiilor în sistemul de operare Windows:
creare directoare, fişiere; operaŃii asupra directoarelor şi
fişierelor.
Curriculum 5
(d) Elemente avansate de operare: modificarea configuraŃiei

pentru desktop, configurarea tastaturii, configurarea
imprimantei, shortcut-uri, suporturi mobile.
C.2. Compară reprezentări (e) OperaŃii de operare asupra structurii unui tabel şi a foilor
grafice în aplicaŃiile Word şi de calcul: inserare/ştergere, copiere/lipire, redenumire,
Excel grupare linii şi coloane, exploatare foi de calcul,
consultarea documentaŃiei auxiliare.
(f) Formatare document şi foi de calcul: setare pagină, stil,
font, mărime font, tip caracter, aliniere, chenare, selectare
culori, grosimea liniei, antet, subsol.
(g) Prelucrarea informaŃiilor dintr-un tabel: sortare, filtrare,
subtotaluri, referinŃe absolute şi relative, funcŃii simple
(adunare, scădere, medie aritmetică).
(h) Trasare diagrame: tip, sursa datelor, suprafaŃă diagramă,
formatare, localizare, tipărire.
(i) Inserare obiecte: imagini, grafice, şabloane prezentări,
ecuaŃii, fişiere multimedia, documente text.
C.3. Administrează o bază (j) Tipuri de date: numerice, alfanumerice, logice, date
de date calendaristice, şir de caractere, memo şi funcŃii pentru date
de tip numeric, şir de caractere, date calendaristice,
conversii, de uz general.
(k) Structura bazei de date: tabele (nume componente, tip,
dimensiune).
(l) OperaŃii asupra tabelului dintr-o bază de date: creare,
poziŃionare pe o înregistrare, actualizare, sortare, indexare.
(m) Încărcarea unei baze de date: introducere şi validare date.
(n) Exploatarea unei baze de date: deschidere, închidere bază
de date şi tabele.
C.4. Comunică pe Internet (o) Tehnici de căutare adecvate surselor de informaŃii:
motoare căutare Internet, cuvinte-cheie, grupuri de
cuvinte.
(p) OperaŃii pentru transmitere informatii: crearea unui cont,
accesare cont, expediere mesaje.
(q) Metode de schimb al informaŃiilor: e-mail, dialog,
dezbatere on-line, forum, liste de discuŃie a informaŃiilor.
C.5. Structurează şi prezintă (r) Surse de informatii: baze de date, materiale scanate,
informaŃii din surse variate Internet, fişiere de pe floppy şi CD-ROM, dicŃionare,
cataloage, normative.
(s) Îmbinare informaŃii într-un mod coerent: conŃinut unitar,
de la simplu la complex, limbaj.
(t) Prezentare material realizat: operaŃii complexe de calcul
tabelar, diagrame, grafice, baze de date corespunzatoare
domeniului de activitate.
1.3. Sugestii metodologice

a) Explicarea corelaŃiilor între competenŃe şi conŃinuturi
Curriculum 6
Modulul Tehnologia informaŃiei şi comunicării aplicată poate fi parcurs în mod

independent, iar ordinea de parcurgere a conŃinuturilor este cea din tabelul de corelare a
competenŃelor şi conŃinuturilor.
ConŃinuturile se vor exemplifica în funcŃie de domeniul profesional, respectiv
reprezentările grafice în aplicaŃiile Word şi Excel, bazele de date şi informaŃiile din surse
variate vor corespunde domeniului profesional.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcŃie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinŃe anterioare ale grupului
instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de
asimilare a cunoştinŃelor şi de formare a deprinderilor.
b) Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăŃare
Profesorii pot folosi informaŃii despre stilul de învăŃare al elevilor. ActivităŃile la lecŃii
pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăŃare sunt atinse. Pentru atingerea
competenŃelor din prezentul modul se vor aplica activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv.
Se recomandă metode cum sunt: studiul de caz, demonstraŃia, exerciŃiul, dezbaterea, discuŃii
în grup proiectul, metoda practică, observaŃia sistematică a comportamentului elevilor,
autoevaluarea.
Alegerea acestor activităŃi oferă următoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care
învaŃă, respectiv asupra disponibilităŃilor sale, urmând să le pună mai bine în valoare; permite
individualizarea învăŃării; oferă maximul de deschidere; permite diferenŃierea sarcinilor şi a
timpului alocat.
Alegerea acestor activităŃi conduc la o orientare asupra celui care învaŃă, urmând să le
pună mai bine în valoare, permit diferenŃierea sarcinilor şi a timpului alocat.
Instruirea se va realiza în laboratorul de informatică cu o bună dotare materială şi cu
softul corespunzător.
Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător, dacă sunt îndeplinite
criteriile de performanŃă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăŃământ sunt asigurate
condiŃiile de aplicabilitate descrise în standard.
ActivităŃile de învăŃare se pot organiza frontal, individual sau pe grupe mici de elevi.
CondiŃiile concrete ale unităŃii şcolare, personalitatea şi creativitatea formatorului,
însuşirile elevilor sunt cele care vor determina alegerea strategiilor didactice adecvate
c) Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă, condiŃiile de
aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire
profesională corespunzător calificării. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip
formativ şi la final de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competenŃelor. Se evaluează
numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. O
competenŃă se evaluează o singură dată.
Evaluarea probelor implică semnătura evaluatorului de fiecare dată când s-a
demonstrat realizarea sarcinii. Evaluarea se consideră încheiată cu succes când s-au obŃinut
toate semnăturile, care atestă dobândirea competenŃei.
Evaluarea continuă şi sumativă este condiŃionată de evaluarea stabilită în
Standardul de pregătire profesională.
Curriculum 7
EXEMPLU DE INSTRUMENT DE EVALUARE
UNITATEA DE COMPETENłĂ 2: TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI

COMUNICĂRII APLICATĂ
Evaluarea 1 - CompetenŃa 1: Utilizează sistemul de operare Windows
Numele candidatului:
Număr de înregistrare:
Oră de instruire practică prin laborator tehnologic
Centru:
Data de început:
Numele evaluatorului:
Data de încheiere:
Semnătura evaluatorului:
Data de verificare:
Curriculum 8
Evaluare 1: UNITATEA DE COMPETENłĂ:2. TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI

COMUNICĂRII APLICATĂ
Această evaluare se referă la CompetenŃa 2.1: Utilizează sistemul de operare Windows,
cu următoarele criterii de performanŃă:
(a) Controlarea sesiunii de lucru pe calculator
(b) Utilizarea interfeŃei sistemului Windows
(c) Organizarea informaŃiilor în sistemul de operare Windows
(d) Utilizarea elementelor avansate de operare
CondiŃii de aplicabilitate:
NoŃiuni elementare de operare: pornirea şi închiderea calculatorului, repornirea

calculatorului, obiecte de lucru pe desktop
InterfaŃa sistemului Windows: obiecte grafice de interfaŃă- pictograma, butonul, lista de

selecŃie, caseta de text, grupul de obiecte, fereastra -
obiectul fereastră, navigarea în şi între ferestre
Organizarea informaŃiilor: creare directoare, fişiere; operaŃii asupra directoarelor

şi fişierelor
Elemente avansate de operare: modificarea configuraŃiei pentru desktop, configurarea

tastasturii, configurarea imprimantei, shortcut-uri,
suporturi mobile
INSTRUCłIUNI PENTRU CANDIDAłI

CitiŃi aceste observaŃii înainte de a începe evaluarea:
- CitiŃi cu atenŃie fişa tehnologică de execuŃie
- Dacă aveŃi neclarităŃi referitoare la fişa tehnologică, comunicaŃi acest lucru evaluatorului
înainte de a începe rezolvarea sarcinii
- Înainte de începerea evaluării, asiguraŃi-vă că dispuneŃi de condiŃiile de siguranŃă,
echipamentul, materialele şi SDV-urile necesare rezolvării sarcinii
- AsiguraŃi-vă că numele dvs., data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veŃi
înmâna evaluatorului
- RezolvaŃi toate etapele acestei fişe tehnologice
- Când aŃi terminat, asiguraŃi-vă că înmânaŃi evaluatorului fişa rezolvată.
Curriculum 9
Evaluare 1 Utilizează sistemul de operare Windows
1(a) Controlarea sesiunii de lucru pe calculator
EfectuaŃi operaŃiile elementare de operare într-o sesiune de lucru cu calculatorul
Nr. Sesiune de lucru Evaluator Data

crt.
1 Pornirea calculatorului
2 Închiderea calculatorului
3 Repornirea calculatorului
4 Identificare obiecte de lucru pe desktop
1(b) Utilizarea interfeŃei sistemului Windows
UtilizaŃi interfaŃa sistemului Windows şi completaŃi tabelul cu elementele folosite.
Nr. crt. InterfaŃa sistemului Windows Evaluator Data

5
6
7
8
9
10
11
1(c) Organizarea informaŃiilor în sistemul de operare Windows
CreaŃi un director numit Examen, două subdirectoare numite Subexamen1 şi Subexamen2 şi

un fişier în subdirectorul Subexamen1. CopiaŃi fişierul din subdirectorul Subexamen1 în
celălalt subdiector, apoi mutaŃi-l în directorul Examen.
Nr. FuncŃii specifice Evaluator Data

crt.
12 Creare director-Examen
13 Creare Subdirectorul Subexamen1
14 Creare Subdirectorul Subexamen2
15 Creare Fişier
16 Copiere Fişier
17 Mutare Fişier
Curriculum 10
MODULUL 2. ANATOMIE
Nota introductivă
Modulul ANATOMIE face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru
calificarea: asistent medical de radiologie.
În modulul ANATOMIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃa tehnică
specializată ANATOMIE.
Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore pregatire practica.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în
standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
de pregătire profesională specific calificării.
Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului:

1. Identifică principalele părŃi componente ale corpului uman
2. Localizează părŃile componente ale corpului uman
3. Analizează părŃile componente ale corpului uman
4. Identifică raporturile anatomice ale principalelor componente ale corpului uman.
Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul.

Unitatea de competenta: ANATOMIE
Nr. Unitate de
CompetenŃe ConŃinuturi / ca şi titlu de lecŃie (tematici)
crt. competenŃă
1. Anatomie CompetenŃa 1.: Metode de cercetare anatomică:
∼ Metode macroscopice: explorarea pe viu,
Identifica explorarea radiologică, disecŃia.
principalele ∼ Metode microscopice: citologia, histologia,
părŃi embriologia
componente PărŃile componente ale corpului uman:
ale corpului ∼ Cap, gât, trunchi, membre.
uman ∼ Celula, Ńesuturi, organe, aparate, sisteme (sistemul
nervos, endocrin, aparatul locomotor, respirator,
digestiv, circulator, excretor, reproducător,
analizatorii).
Niveluri de organizare structurală – definiŃie şi
descriere:
∼ Macroscopic.
∼ Microscopic.
∼ Molecular.
CompetenŃa 2.: Terminologie anatomică: cranial, caudal, ventral,
Localizează dorsal, medial, lateral, sagital, frontal, transversal,
părŃile proximal, distal, plantar, palmar etc.
componente Organizarea generala a corpului uman – regiuni,
ale corpului structuri morfofiziologice, aparate şi sisteme.
uman ∼ Celula – tipuri de celule, compartimentele celulare
(organizat – organitele celulare; neorganizat – apa,
substanŃe anorganice şi organice), diviziunea
celulară (mitoză şi meioză).
∼ łesuturi – clasificare (epitelial, conjunctiv,
Curriculum 11
muscular, nervos, sângele), caracterizare, localizare,

rol.
∼ Sângele – componente (elemente figurate şi plasma
sanguină) şi proprietăŃi.
∼ łesutul osos - structura osului, compozitia chimica
a oaselor, scheletul (scheletul capului, scheletul
trunchiului, scheletul membrelor).
∼ łesutul muscular - structura muschiului,
principalele grupe de muschi somatici (muschii
capului, muschii gatului, muschii trunchiului,
muschii membrelor).
Axele şi planurile de orientare şi rolul acestora:
~ Axele – longitudinal, sagital, transversal.
Axul longitudinal (vertical) - cel mai lung segment de
dreaptă ce se poate trasa imaginar în poziŃie anatomică
normală a subiectului. În cazul omului este dat de
vertex şi de planul poligonului de susŃinere (podeaua).
Axe transversale - sunt orientate de la dreapta la
stânga şi perpendiculare pe cel longitudinal.
Axe sagitale - sunt orientate antero-posterior (ventro-
dorsal) şi sunt perpendiculare pe cel longitudinal.
~ Planurile – frontal, sagital, transversal.
Planul mediosagital (median sau al simetriei
bilaterale) - planul determinat de ombilic şi de axul
longitudinal al corpului, respectiv de axele longitudinal
şi sagital. Prin intersectarea cu suprafaŃa corpului
determină pe aceasta linia mediană anterioară şi
posterioară.
Planuri paramediane (parasagitale sau sagitale) -
toate planurile paralele cu cel mediosagital.
Planuri frontale - toate planurile verticale, paralele cu
fruntea în PAN.
Planuri transversale (orizontale) - toate planurile
perpendiculare pe axul longitudinal.
~ Dimensiuni - lungime, grosime, lăŃime.
CompetenŃa 3.: Componente anatomice - denumire si localizare:
Analizează ∼ Cap
părŃile ∼ Gât
componente ∼ Trunchi
ale corpului ∼ Abdomen
uman ∼ Pelvis
∼ Membre superioare
∼ Membre inferioare
Sisteme şi aparate - denumire si localizare:
∼ Sistem nervos
∼ Sistem osos
∼ Sistem muscular
∼ Sistem endocrin
∼ Aparat respirator – descriere, structura,
Curriculum 12
vascularizatia si inervatia plamanului.

∼ Aparat circulator – descriere, configuraŃia internă a
inimii, structură, vascularizaŃia şi inervaŃia inimii,
arborele circulator (sistemul arterial, sistemul
venos, sistemul limfatic), splină (localizare,
structură).
∼ Aparat digestiv – descriere – cavitatea bucală,
faringele, esofagul, organele tubului digestiv din
cavitatea abdominală (stomacul, intestinul subŃire,
intestinul gros), glandele anexe ale tubului digestiv
(glandele salivare, ficatul, pancreasul).
∼ Aparat excretor – descriere, structura, vascularizatia
şi inervaŃia rinichiului, caile urinare.
∼ Aparat reproducător – descriere (aparat genital
feminin, aparat genital masculin), componente,
structura.
CompetenŃa 4.: Componente anatomice:
Identifică ∼ Cap – neurocraniu, viscerocraniu
raporturile ∼ Gât – vase nervi, oase etc.
anatomice ale ∼ Trunchi – plămân, cord, vasele mari, mediastin etc.
principalelor ∼ Abdomen – stomac, anse intestinale, cadru colic,
componente ficat etc.
ale corpului ∼ Pelvis – organe genitale etc.
uman. ∼ Membre superioare – masa musculară, sistem osos,
vase, nervi etc.
∼ Membre inferioare – masa musculară, sistem osos,
vase, nervi etc.
Sisteme şi aparate:
∼ Sistem nervos – descriere, componente, (maduva
spinarii, encefalul, sistemul nervos vegetativ).
∼ Sistem osos – oasele capului, trunchiului şi
membrelor etc.
∼ Sistem muscular – muşchii capului, gâtului,
trunchiului, membrelor etc.
∼ Artrologie – articulatiile fixe, semimobile, mobile).
∼ Sistem endocrin – glande endocrine, glande
exocrine.
∼ Aparat respirator – căi respiratorii superioare, căi
respiratorii inferioare, plămâni etc.
∼ Aparat circulator – inima, artere, vene, capilare,
sistem limfatic etc.
∼ Aparat digestiv – cavitate bucală, faringe, esofag.,
stomac, intestin subŃire, intestin gros, rect.
∼ Aparat excretor – rinichi, uretere, vezică, uretră.
∼ Aparat reproducător – masculin, feminin.
∼ Analizatorii – descriere, tipuri de analizatori
(cutanat, kinestezic, olfactiv, gustativ, vizual,
acustico-vestibular).
Curriculum 13
∼ Glandele endocrine – descriere, tipuri de glande,

structură, hormonii secretaŃi (hipofiza,
suprarenalele, tiroida, paratiroidele, pancreasul
endocrin, timusul, epifiza).
Metabolismul – definiŃie, tipuri de metabolism
(glucidic, lipidic, proteic, energetic, bazal, substanŃe
energetice).
CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare.

Modulul ANATOMIE poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei
didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:
~ Elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare.
~ Elevii au stiluri diferite de învăŃare.
~ Elevii participă cu cunoştinŃele dobândite anterior, la procesul de învăŃare.
~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.
Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare
cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaŃia, descoperirea, demonstraŃia,
problematizarea, proiectul etc.
cu caracter practic aplicativ: exerciŃii de identificare a partilor componente ale corpului
uman, exerciŃii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciŃii de grupare a diferitelor
structuri (celule, Ńesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaŃiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de
lucru fise de observaŃie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice
(demonstraŃie, studiu de caz).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un
nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire. Se evaluează numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe
nefiind relevantă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenŃelor. Cadrele didactice
care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe,
numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigatia,
proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faŃă de o
sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaŃia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Sugestii metodologice
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura de
preferat, astfel: 4 ore / săptămână de instruire teoretică / semestrul I, 30 ore instruire
Curriculum 14
practică – 1 zi pe săptămână în timpul semestrului I şi 30 ore instruire practică (5 zile, 6

ore pe zi) la sfârşitul semestrului.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme
în funcŃie de cunoştinŃele, deprinderile şi abilităŃile anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. Se
recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de
corelare a competenŃelor cu conŃinuturile.
Instruirea se va realiza în săli de demonstraŃie, unităŃi sanitare cu o bună dotare
materială. Instruirea practică are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a
competenŃelor pentru viitorii asistenŃi de radiologie.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor
privind ANATOMIA.
Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea, conversaŃia, munca independentă,
simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi
creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la problemele
reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,
preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.
Curriculum 15
MODULUL 3 FIZIOLOGIE
Nota introductivă
Modulul FIZIOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru
În modulul FIZIOLOGIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃa tehnică
specializată FIZIOLOGIE.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore pregatire practica.
Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului
CompetenŃe:
1. Caracterizează principalele funcŃii ale organismului
2. Descrie elementele de fiziologie (pe aparate şi sisteme) ale corpului uman
3. Specifică modalităŃile de adaptare a organismului la variaŃiile de mediu

Nr. Unitate de
crt. competenŃă
1. Fiziologie CompetenŃa 1.:
Clasificare
Caracterizează - funcŃia de relaŃie
principalele - funcŃia de nutriŃie
funcŃii ale ∼ funcŃia de reproducere
organismului Definitii
(a) FuncŃie de relaŃie – schimbul de informaŃii
cu mediul intern si extern in scopul
menŃinerii integrităŃii organismului, a
homeostaziei si a adaptării acestuia la mediu
(b) FuncŃie de nutriŃie – schimburile materiale
dintre organism si mediu
(c)FuncŃie de reproducere – asigurarea
continuităŃii in timp (perpetuării) a speciei
Sisteme si aparate:
(a) de relaŃie – sistem nervos, analizatori,
sistem endocrin, aparat locomotor
(b) de nutriŃie – aparat respirator, aparat
digestiv, aparat circulator, aparat excretor
(c) de reproducere – aparat genital masculin,
aparat genital feminin
Curriculum 16
Fiziologie:
- sistem nervos – fiziologia SN (arcul reflex,

2.Descrie - sinapsa, neurotransmiŃătorii, reflexul necondiŃionat,
elementele de reflexul condiŃionat, procese corticale
fiziologie (pe fundamentale, activitatea nervoasa superioara);
aparate şi - analizatori – recepŃionare, conducere si
sisteme) ale decodificare de informaŃii;
corpului uman - caile si interrelaŃiile metabolice;
- sistem endocrin – feed-back-ul pozitiv si negativ
(stimulare/inhibare);
- aparat locomotor – fiziologia contracŃiei musculare,
sistemul de pârghii;
- aparat respirator – etapele respiraŃiei: ventilaŃia
pulmonara, schimburile gazoase, transportul
gazelor in sânge, respiraŃia celulara, reglarea
respiraŃiei;
- aparat digestiv – etapele digestiei: bucala, gastrica,
intestinala, fiziologia colonului, funcŃiile ficatului,
defecaŃia;
- aparat circulator – marea si mica circulaŃie,
circulaŃia limfatica, circulaŃia capilara, rolul
circulaŃiei, reglarea circulaŃiei;
- aparat excretor – excreŃia: formarea urinei,
micŃiunea;
- aparat genital – formarea gameŃilor, secreŃia si rolul
hormonilor sexuale, fecundaŃia, nidatia, gestaŃia.
InterrelaŃii:
se realizeaza prin transportul in sânge a substanŃelor
organice si anorganice cu rol in osmoza, in schimburile
intra- si intercelulare, cu rol de vitamine, hormoni,
mediatori chimici, antigene, anticorpi, substanŃe
energetice, substanŃe
Factorii:
3.Specifică
modalităŃile de - externi – temperatura, umiditatea, calitatea si
adaptare a cantitatea alimentelor si a apei, calitatea si
organismului compoziŃia aerului si solului, microorganismele
la variaŃiile de patogene si paraziŃii, drogurile (ex.: medicamentele,
mediu alcoolul, tutunul, etc.)
- interni – hipoxia, dezechilibre hidro-electrolitice,
metabolice, endocrine, etc.
Mecanisme de adaptare:
feed-back pozitiv şi/sau negativ prin care se

realizeaza reglarea temperaturii corpului,
Curriculum 17
menŃinerea homeostaziei, reglarea

echilibrului hidro-electrolitic, reglarea
aportului alimentar, a metabolismului, a
ritmului somn – veghe, etc.

Modulul FIZIOLOGIE poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei
cu caracter practic aplicativ: exerciŃii de identificare a partilor componente ale corpului
uman, exerciŃii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciŃii de grupare a diferitelor
structuri (celule, Ńesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi
raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaŃiei
arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigatia,
intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +
profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
Curriculum 18

privind FIZIOLOGIA.
Curriculum 19
MODULUL 4 : ORGANIZAREA LABORATORULUI
Modulul: ORGANIZAREA LABORATORULUI DE DEVELOPARE IN

RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA
• Nota introductiva
Modulul ORGANIZAREA LABORATORULUI DE DEVELOPARE IN RADIOLOGIE SI
IMAGISTICA MEDICALA face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea:
asistent medical radiologie
In modul se regasesc abilitatile din unitatea de competenta ORGANIZAREA
LABORATORULUI DE DEVELOPARE IN RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA.
Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de pregatire practica. Prin parcugerea
programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire
profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala
specific calificarii.
• Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului :
1. Monitorizeaza conditiile optime din camera obscura
2. Prepara substantele de developare a filmelor radiologice si mamografice
3. Obtine imaginea radiologica in camera obscura
4. Gestioneaza substantele si materialele necesare in camera obscura
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta : ORGANIZAREA LABORATORULUI DE DEVELOPARE
IN RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA
Nr. Unitate de Competente Continuturi

Crt. competenta
1. Organizarea C.1.Monitorizeaza 1. Mobilierul camerei obscure

laboratorului de conditiile optime a) generalitati
developare in din camera b) particularitatile camerei obscure
radiologie si obscura - dimensiunile(in raport cu
imagistica activitatea desfasurata)
medicala - aerisirea(cu ajutorul unui ventilator
sau a unei ferestre de dimensiuni normale
camuflata pentru a obtine o obscuritate
completa in timpul lucrului)
- accesul(camera obscura este alaturata
camerei unde se executa radiografiile)
-peretii si podeaua(culoare care sa
absoarba si sa neutralizeze orice
Curriculum 20
raza actinica)
-luminarea( inactinism sever controlat
datorita cresterii sensibilitatii
filmelor), distanta intre lumina alba
si cea rosie mai mare pentru a nu se
face confuzii in timpul lucrului
(voalarea filmelor)
c) parti distincte ale camerei obscure
-locul uscat (masa-dulap, rafturi,
filme, casetele cu ecranele intaritoate,
hartie de copiat, rame, cleme)
- locul umed (bazin de apa, tancuri
necesare developarii, tavi, capac pentru
revelator care sa impiedice patrunderea
luminii in timpul developarii)
1.1.Eficientizarea timpului alocat procesarii
filmelor
- distante minime intre locul umed si
cel uscat
- distante minime intre locul casetelor si
cel al filmelor
1.2. Instalatii din camera obscura
a) instalatii sanitare
-instalatia de apa
- de alimentare si scurgere necesara
nevoilor camerei obscure
b) instalatii electrice
-intrerupatoare
- prize
- lampa rosie
- incalzitor electric
(termoplonjor)pentru incalzirea
revelatorului in anotimpul rece
-termometru
c) masina de developare automata
d) instalatia de climatizare si ventilatie
- aparate de aer conditionat
- ferestre prevazute cu sistem de
camuflaj
1.3. Reguli de conduita in camera obscura
-curatenie perfecta a camerei obscure:
peretii si podeaua nestropiti de solutii
- fixatorul sa nu ajunga in revelator
pentru deteriorarea acestuia
-filmele atinse numai cu mainile curate si
degresate
- filmele scoase dintre cele doua ecrane
fara frecare (descarcari electrice care
produc artefacte)
-casetele manipulate corect respectand
Curriculum 21
asezarea lor in camera obscura (cele expuse

asezate pe masa de lucru, iar cele neexpuse
asezate in raft pentru evitarea folosirii
neadecvate)
-casetele sa preseze uniform filmele si sa
fie inchise perfect
-filmele manipulate corect pentru
evitarea voalarii lor(cutiile cu filme
acoperite etans)
- semnele de plumb S si D pastrate in
acelasi loc
2. Substante de developare
C.2. Prepara - revelatorul (substante chimic pure)
substantele de - fixatorul (substante chimic pure)
developare a 2.1. Conditiile de utilizare
filmelor -respectarea termneului de valabilitate al
radiologice si substantelor de developare
mamografice - pastrarea substantelor de developare in
conditii optime (depozit)
2.2. Preparea substantelor de developare
pentru developare manuala:
-substante asociate corect in ordinea
inscriptionarii bidoanelor: 3 bidoane
revelator culoare rosie; 2 bidoane fixator
culoare albastr
- cantitatea de apa adaugata corect pentru
obtinerea cantitatii totale a substantei de
developare
- temperatura standard a revelatorului
(18°)
-palete de lemn pentru uniformizarea
substantelor de developare in tancuri
2.3.Preparea substantelor de developare
pentru developare automata:
-substante asociate corect in ordinea
inscriptionarii bidoanelor: 3 bidoane
revelator culoare rosie; 2 bidoane fixator
culoare albastr
- cantitatea de apa adaugata corect pentru
obtinerea cantitatii totale a substantei de
developare
- tancurile pentru substante din masina de
developare umplute pana la limita
inferioara conform inscriptionarii
2.4. Calitatea substantelor de developare:
-revelator expus excesiv la
lumina(deteriorarea lui)
-completarea revelatorului cu
apa(modifica concentratia revelatorului)
Curriculum 22
-stropi de fixator in revelator(schimbarea

revelatorului cu altul nou)
-temperatura standard a revelatorului
(modifica timpii de developare)
3. Casete utilizate pentru obtinerea imaginii

C.3. Obtine radiologice:
imaginea - caracteristicile casetelor( structura
radiologica in ecranelor intaritoare: 100, 200, 400)
camera obscura - 18/24, 24/30, 18/40, 35/35, 30/40,
35/43 (dimensiuni diferite in raport cu
marimea filmului folosit)
3.1.Filmele radiologice si mamografice
utilizate in obtinerea imaginii radiologice:
- caracteristicile filmelor radiologice si
mamografice (structura filmelor)
-18/24, 24/30, 18/40, 35/35, 30/40, 35/43
(dimensiuni diferite in functie de regiunea
de radiografiat)
3.2. Selectare corecta a casetelor si filmelor
- asocierea corecta a filmelor cu casetele
-interval cat mai mare intre doua
expuneri cu aceeasi caseta
3.3. Artefactele ecranelor intaritoare
-petele de revelator si fixator (se sterg
imediat inainte ca aceste substante sa
patrunda in stratul activ)
- urmele de degete si particulele de praf
de pe folii se spala cu apa calduta sau se
sterg cu alcool de 90° diluat cu apa
(periodic)
3.4. Procesarea manuala a filmelor
radiologice si mamografice
a)- revelare ( imaginea latenta de pe
filmul radiografic expus la radiatii devine
evidenta)
- filmul este acoperit complet de revelator
- filmul se agita usor in revelator pentru
indepartarea bulelor de aer
-in timpul developarii controlam aparitia
imaginii radiologice sau mamografice
- operatia developarii se face la lumina
rosie
- un film corect expus se tine in revelator
de calitate si la temperatura standard (18°)
timp de 5 minute
-timpul de developare de prelungeste pe
masura ce revelatorul se invecheste (peste
10 minute de revelare necesita inlocuirea
revelatorului)
Curriculum 23
b) spalare intermediara ( filmul se spala

repede in acest tanc dupa ce developarea a
fost terminata)
c) fixare ( imaginea radiologica nu mai
poate fi influentata de radiatii)
- operatia de fixare se face tot la lumina
rosie, minim 10 minute
d) spalare finala (tancuri speciale cu apa
curgatoare, timp de 30 minute)
e) uscare (caldura sub 30°)
3.5. Procesarea automata a filmelor
radiologice si mamografice
-pozitionare corecta a filmelor pe
suportul de introducere in masina de
developare
-urmatorul film se introduce in masina
automata dupa atentionarea auditiva
- timpul de developare terminat este
anuntat de masina de developare
3.6. Defectele radiografiilor
- subexpuse (contraste tari:partile
transparente prea luminate si neconturate,
iar partile negre sunt palide)
-supraexpuse (contraste slabe: film
voalat, umbrit, cenusiu)
3.7. Remedii prin procesul de developare
manuala
- subexpuse: se mareste timpul de
developare
- supraexpuse: se micsoreaza timpul de
developare
4. Necesarul de substante folosite in

C.4. Gestioneaza camera obscura
substantele si - substante de developare(revelator,
materialele fixator)
necesare in - solutii dezinfectante(cloramina, incidin,
camera obscura hydrex)
4.1. Necesarul de materiale folosite in
camera obscura
- filme
- casete
- ecrane intaritoare
4.2. Conditii de depozitare:
– spatii special amenajate si in conditii de
securitate
– conditii optime de accesibilitate
- substantele si materialele depozitate
separat
Curriculum 24
4.3. Documente centralizatoare

- documente tipizate
- documente PC

Modulul ORGANIZAREA LABORATORULUI DE DEVELOPARE IN RADIOLOGIE
SI IMAGISTICA MEDICALA poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei
~ Elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior, la procesul de învăŃare.
cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: observaŃia, descoperirea,
demonstraŃia, problematizarea, fişa de lucru, planul de intervenŃie etc.
cu caracter practic aplicativ: scheme, fişe de lucru, planuri de intervenŃie, simulări.
lucru, probe practice(demonstraŃie, studiu de caz – plan de intervenŃie, fise de autoevaluare,
teste de evaluare, realizarea unui produs proiect.
de pregătire.
Se evaluează numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe nefiind
relevantă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul.
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenŃelor.
Cadrele didactice care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării
fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea
în grupul de lucru, observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea
conceptelor, a atitudinilor faŃă de o sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaŃia,
proiectul, proba practica. Evaluarea va fi ritmică, intermediară şi finală.
La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună ( profesor + profesor instructor)
constând dintr-o probă scrisă.si proba practica.
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi.
Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în
tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile.
Instruirea se va realiza în cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala.
Curriculum 25
Instruirea in laboratoare are o inmportanta deosebita in realizarea corespunzatoare a

competentelor pentru viitori asistenti medicali de radiologie. Modulul are ca scop
familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind ORGANIZAREA
LABORATORULUI DE DEVELOPARE IN RADIOLOGIE SI IMAGISTICA
MEDICALA pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea, conversaŃia, munca independentă,
video, CD- uri, folii de retroproiector, instrumentar si materiale sanitare diverse etc.
BIBLIOGRAFIE:
Biofizica si radiologie, autori: Maria Cornelia Nencescu si Viorel Mateescu, editura
Universul -1999
Tehnica radiografica, autori: Amilcar Georgescu si Sonia Vulpescu-editura medicala-
1956
Curriculum 26
MODULUL 5 : TEHNICI GENERALE DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI
Nota introductivă
Modulul TEHNICI GENERALE DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI face parte din
pregătirea specifică, pentru calificarea: asistent medical de radiologie.
Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore instruire practică la sfârşitul
semestrului I.
standardele de pregătire profesională.
Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională
specific calificării.

1. Planifică tehnici de asepsie şi antisepsie
2. Asigură evidenŃa şi igiena pacienŃilor.
3. Aplică tehnici de alimentaŃie şi hidratare.
4. Supraveghează şi monitorizează starea pacientului.
5. Participă la efectuarea de sondaje şi clisme.
6. Aplică intervenŃii de prim ajutor.

Unitatea de competenŃă:
TEHNICI GENERALE DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI
Nr. Unitate de
Crt. competenŃă
1. TEHNICI CompetenŃa 1.: ∼ Norme de protecŃie şi securitate: regulament
GENERALE DE Planifică tehnici de ordine interioară, dozarea eforturilor,
ÎNGRIJIRE A de asepsie şi evitarea umezelii, prevenirea accidentelor prin
BOLNAVULUI antisepsie electrocutare, prevenirea incendiilor, prevenirea
accidentelor datorate gazului metan, buteliilor
de gaze comprimate şi lichefiate, protecŃie faŃă
de radiaŃii, infecŃii etc.
∼ Echipamente, materiale şi instrumentar:
echipament de lucru, echipamente speciale,
antiseptice, dezinfectante, instrumentar medical,
instrumentar chirurgical etc.
∼ Materiale pentru igiena si confort: lenjerie de
pat si de corp, material de protecŃie a patului,
auxiliare, obiecte de igienă, veselă, tacâmuri,
ploscă, urinar, lighean, etc.
∼ Instrumente si materiale pentru măsurarea
si notarea funcŃiilor vitale si vegetative:
termometru, tensiometru, stetoscop biauricular,
ceas cu secundar, balanŃă antropometrică,
taliometru sau bandă metrică, cilindru gradat,
tăviŃă renală, creioane colorate, foi de
temperatură.
∼ Instrumente şi materiale pentru efectuarea
Curriculum 27
de spălături, sondaje şi clisme: sonde

digestive, vezicale, cateter vezical, irigator,
canulă, seringă Guyon, pâlnie, recipient cu
picurător, comprese, tampoane, recipient cu
lichidul de spălătură, tăviŃă renală, bazinet,
urinar, tub de gaze.
∼ Instrumente şi materiale pentru igiena
plăgilor: măsuŃă rulantă, trusă cu instrumente
sterile, casoletă cu material textil steril, soluŃii
dezinfectante, antiseptice, feşi de tifon,
leucoplast, soluŃii adezive, tăviŃă renală,
material de protecŃie (muşama, aleză).
∼ Instrumente şi materiale pentru efectuarea
puncŃiei venoase şi capilare: seringi şi ace
sterile, garou, lanŃete, soluŃii şi materiale
dezinfectante, lame de sticlă şi lamele,
recipiente.
∼ Norme de asepsie şi antisepsie: spălarea
mâinilor, dezinfecŃia, dezinsecŃia, deratizarea,
deparazitarea, sterilizarea
∼ Circuite funcŃionale: circuitul pacientului,
circuitul alimentelor, circuitul lenjeriei, circuitul
de sterilizare, circuitul medicamentelor,
circuitul personalului, circuitul vizitatorilor,
circuitul reziduurilor etc.
∼ Pregătirea psihică a pacientului: informarea,
explicarea în termeni accesibili a tehnicii şi
investigaŃiei, obŃinerea consimŃământului şi a
colaborării pacientului conştient, orientat;
decizia şi acordul implicit în cazul bolnavilor
comatoşi, inconştienŃi.
∼ Pregătirea fizică a pacientului: îmbrăcarea
/dezbrăcarea pacientului, poziŃionarea adecvată,
respectarea intimităŃii şi a pudorii, sistarea
alimentaŃiei orale, dezinfecŃia tegumentului,
toaleta regiunii, asigurarea confortului fizic.
∼ Efectuarea tehnicilor si investigaŃiilor: etape
de execuŃie, timpi de execuŃie; norme de asepsie
şi antisepsie; norme de protecŃie şi securitate a
muncii.
CompetenŃa 2.: ∼ EvidenŃa şi mişcarea pacienŃilor: primul
Asigură evidenŃa contact cu pacienŃii, documentele medicale,
şi igiena internarea, externarea, transferul, decesul etc.
pacienŃilor. ∼ Documente de evidenŃă şi mişcare: bilete de
internare, transfer, externare, foaie zilnică de
mişcare a bolnavilor internaŃi, registru de
intrări-ieşiri, foaia de observaŃie.
Tehnici de igienă:
∼ Patul şi anexele patului.
Curriculum 28
∼ Schimbarea lenjeriei de pat

∼ Schimbarea lenjeriei de corp, dezbrăcarea şi
îmbrăcarea pacientului.
∼ Baia generală, duşul, toaleta parŃială la pat.
∼ Captarea dejectelor: materii fecale, urină,
spută, vărsături.
∼ PoziŃiile pacientului: activă, pasivă, forŃată,
decubit, înclinată, ortostatică, şezând,
semişezând, schimbarea poziŃiei, mobilizarea.
∼ Transportul: primar, secundar, cu brancardă,
cărucior, fotoliul rulant, patul rulant, ascensor,
autosanitară, avion, vapor, tren, mijloace
improvizate etc.
CompetenŃa 3.: ∼ RaŃia alimentară: definiŃie, compoziŃie,
Aplică tehnici de principii.
alimentaŃie şi ∼ Tehnici de alimentaŃie: alimentaŃie activă,
hidratare. alimentaŃie pasivă, alimentaŃie artificială (prin
sondă, prin fistulă, prin clismă, parenteral –
perfuzie).
∼ Căi de hidratare: calea orală, calea rectală,
calea parenterală – intravenos, subcutanat etc.
∼ SoluŃii perfuzabile: izotone, hipertone etc.
CompetenŃa 4.: ∼ Măsurarea, notarea şi reprezentarea grafică
Supraveghează a funcŃiilor vitale: temperatură, respiraŃie, puls,
şi monitorizează tensiune arterială.
starea ∼ FuncŃii vegetative: diureză, scaun, vărsături,
pacientului. expectoraŃie.
∼ Tehnica măsurării greutăŃii şi taliei
individului.
∼ Comportamentul bolnavului: facies, stare
psihică, reactivitate generală, somn, apetit.
∼ Modificări patologice: culoarea tegumentelor,
transpiraŃii, edem, descuamaŃii, erupŃii cutanate,
hemoragii cutanate etc.
∼ Examen clinic: scop, pregătirea mediului,
pregătirea documentelor medicale, pregătirea
pacientului, pregătirea materialelor şi
instrumentarului necesar, pregătirea produselor
biologice şi patologice.
Competenta 5: Sondaje:
Participă la ~ Gastric,
efectuarea de ~ Duodenal,
sondaje şi ~ Intestinal,
clisme. ~ Vezical.
Clisme:
~ Evacuatorie,
~ Exploratorie (irigoscopia – clisma baritată).
Competenta 6.: ∼ Principii: asigurarea barajului de protecŃie,
Aplică examinarea victimei, acordarea primelor
Curriculum 29
intervenŃii de îngrijiri, scoaterea din focarul de agresiune,

prim ajutor. transportul.
∼ Stop cardio-respirator: definiŃie, manifestări,
intervenŃii, metode de resuscitare cardio-
respiratorie.
∼ Pansamentul: definiŃie, materiale, pregătire,
execuŃie, bandaje, principii de realizare a
pansamentului şi bandajului, timpii unui
pansament; mijloace de fixare a pansamentului.
∼ PuncŃia venoasă.
∼ SituaŃii de urgenŃă:
• Fracturi, luxaŃii, entorse, hemoragii, arsuri,
degerături, electrocutare, intoxicaŃii acute
etc.
• DefiniŃie, manifestări, clasificări,
hemostază, principii de prim ajutor,
imobilizare, bandaj.
∼ Tehnici care asigura suportul vieŃii:
hemostaza şi îngrijirea plăgilor sângerânde,
infectate; combaterea durerii şocogene;
evacuarea conŃinutului gastric prin spălătură;
efectuarea sondajului vezical, măsurarea
funcŃiilor vitale.
∼ Indicatori de apreciere a gradului de confort
şi de satisfacŃie a pacientului: facies,
comportament, mobilitate, evoluŃia stării
generale, reacŃiile pacientului.

Modulul TEHNICI GENERALE DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI poate fi
parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină
seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:
~ Elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea
problematizarea, fişa de lucru, planul de intervenŃie etc.
lucru, probe practice (demonstraŃie, studiu de caz – plan de intervenŃie).
Curriculum 30
de pregătire.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea,
coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a comportamentului elevilor care
permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faŃă de o sarcină dată şi a comunicării,
tema în clasă, investigaŃia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică, intermediară şi finală.
La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor + profesor instructor)
constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura
astfel: 4 ore / săptămână de instruire teoretică - semestrul I, şi 60 ore instruire practică
(10 zile, 6 ore pe zi) la sfârşitul semestrului I.
materială. Instruire practică are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a
privind TEHNICI GENERALE DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI.
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar şi materiale sanitare
diverse etc.
Curriculum 31
MODULUL 6: PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ
Nota introductivă
Modulul PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ face parte
din pregătirea din anul I, pentru calificarea: asistent medical de radiologie.
În modulul PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ se
regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată PROTECTIE,
SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore instruire practică
semestrul I

1. Asigură securitatea în munca în serviciul de radiologie
2. Aplică metode de prevenire a accidentelor
3. Foloseşte materiale şi echipamente de protecŃie
4. Respectă principiile de utilizare al materialelor şi aparaturii din serviciu
5. Evaluează propria stare de sănătate
Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul .

PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ
(60 de ore din care 30 de ore teorie şi 30 de ore instruire practica ).
Nr. Unitate de
crt. competenŃă
1. ProtecŃie, CompetenŃa 1.: Norme de protecŃie
sănătate şi Asigură ∼ Norme PSSM
securitate securitatea în ∼ Norme PSI
în muncă munca în ∼ Norme de bioprotecŃie şi biosecuritate
serviciul de ∼ Regulament de ordine interioara
radiologie Risc de accidente
∼ Manipulare incorecta a instrumentarului /
aparaturii specifice serviciului - înŃepare,
lovire, strivire etc.
∼ Utilizarea incorectă a aparaturii de
radiologie
∼ Lipsa echipamentelor de protecŃie etc.
Incidente
∼ Boli profesinale - poziŃii incorecte, stres,
contagiune etc.
∼ Noxe profesionale - curenŃi de aer,
umiditate, radiaŃii, zgomote şi vibraŃii,
suspensii de praf, substanŃe chimice sau
iritante.
Curriculum 32
∼ Mediu necorespunzător - încălzire, aerisire,

iluminat.
∼ Probleme specifice sănătăŃii personalului -
fumat, alcoolism, abuz de droguri.
EficienŃa muncii:
∼ Criterii de eficienŃă: timp de lucru,
calitatea actelor de muncă, număr asistaŃi şi
mod de implicare / soluŃionare în probleme
de interes profesional (planuri aplicate şi
evaluate, tehnici performante), absenteism,
incapacitate temporară de muncă.
∼ CompetenŃă şi caracteristici personale
cunoştinŃe profesionale, disponibilitate,
vigilenŃă, autocontrol.
∼ CondiŃiile specifice serviciului radiologic
∼ FacilităŃi sanitare
∼ Încălzire şi ventilaŃie optimă
∼ CondiŃii de depozitare a materialelor
radioactive
∼ CondiŃii de utilizare a materialelor
radioactive
∼ SatisfacŃie în muncă: prezenŃa /absenŃa
conflictelor, conflicte afective,
interpersonale, individuale, conflict
intergrupuri, cauzele conflictelor,
comunicare defectuoasă, scopuri diferite,
ambiguitate organizaŃională, resurse umane
şi materiale limitate, statut profesional
necorespunzător,
∼ SoluŃionarea conflictelor: atitudini
personale (evitare, colaborare, competiŃie,
compromis, acomodare); atitudini la nivel
organizaŃional (negociere, conciliere şi
mediere).
CompetenŃa 2.: Norme de radioprotecŃie:
Aplică metode ~ Verificarea periodică a aparaturii din
de prevenire a serviciul de radiologie.
accidentelor ~ Instruirea personalului.
~ Prevenirea accidentelor şi incidentelor cu
radiaŃii x.
~ Echipamente de radioprotecŃie.
CondiŃii:
~ Respectarea circuitelor funcŃionale – intrare
/ieşire personal; vizitatori; alimente;
instrumentar medical; lenjerie, material
moale etc.
~ Analiza costurilor şi a beneficiilor de
prevenire - costuri materiale şi umane;
resurse financiare şi materiale; beneficii
Curriculum 33
pentru unitate şi pentru sănătatea

personalului.
Metode de prevenire:
~ DezinfecŃie - soluŃii, circumstanŃe, condiŃii de
eficienŃă.
~ Sterilizare.
~ Depozitarea corectă a substanŃelor
radioactive.
~ AutoprotecŃie: spălare pe mâini,
pansamente, asepsie, antisepsie.
~ Igienizare: pămătuf, perii, cârpe, bureŃi,
găleŃi, detergenŃi etc.
~ Izolare pacient (infecŃii intestinale, boli
infectocontagioase.
~ Evacuare reziduuri (seringi, ace, materiale
utilizate); zone cu risc crescut: exemple nou
născuŃi, secŃii boli infecŃioase, managementul
riscului, echipament de protecŃie.
~ Identificarea zonelor de risc.
~ Respectarea circuitelor funcŃionale
~ Izolarea produselor şi materialelor cu risc
iradiant
~ RadioprotecŃia persoanelor din serviciu
radiologic.
CompetenŃa 3.: Echipamente de protecŃie:
Foloseşte ∼ Halat
materiale şi ∼ Bonetă
echipamente de ∼ Dozimetre
protecŃie ∼ Masca
∼ Mănuşi impregnate cu plumb
∼ Ochelari
∼ ŞorŃ impregnat cu plumb
∼ Ecran protector etc.
Materiale de protecŃie:
∼ Antiseptice
∼ Dezinfectante
∼ DetergenŃi
∼ Protocoale de activitate
∼ Indicatori de avertizare vizuală etc.
CompetenŃa 4.: ∼ Materiale radioactive: izotopi radiactivi
Respectă naturali, izotopi radiactivi artificiali, surse
principiile de care emit raze x etc.
utilizare a CondiŃii de depozitare:
aparaturii şi ∼ Recipiente etanşe.
materialelor din ∼ Camere izolate cu pereŃi căptuşiŃi cu
serviciu plumb.
∼ Semnalizare vizuală.
∼ Dulapuri marcate
Curriculum 34
∼ Extinctoare etc.
CondiŃii de utilizare:
∼ Instruire pentru material radioactiv.
∼ ProtecŃie pentru utilizarea materialelor
radioactive.
∼ Respectarea protocolului de utilizare a
aparaturii etc.
Competenta 5: Sănătate şi disfuncŃionalitate:
Evaluează ~ Integrare profesională - atributii,
propria stare de familiarizarea cu mediul de muncă, drepturi
sănătate şi indatoriri, ierarhie profesională.
~ Odihnă suficientă.
~ SatisfacŃii personale şi profesionale.
~ Stare de sănătate satisfăcătoare.
ProtecŃie pentru sănătate la locul de muncă:
~ Dozimetria radiaŃiilor.
~ Dosar medical: vaccinări, controale
medicale periodice.
~ Identificarea stresului şi surmenajului:
persoane vulnerabile, simptome, cauze,
prevenire îmbunătăŃirea climatului de lucru-
implicare, organizare şi managemet, sprijin şi
încurajare, solicitări şi răspunsuri ale
managerului; perfectionare şi oportunităŃi de
dezvoltare.
Măsuri de protecŃie personală:
~ CondiŃii de ergonomie a muncii (poziŃie,
lumină, acces etc.).
~ Criterii de evaluare a stării de sănătate
(control periodic etc.).

Modulul PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ poate fi
cu caracter practic aplicativ: scheme, fişe de lucru, planuri de intervenŃie, simulări. Se
recomandă a fi utilizate metode alternative: brainstorming, problematizarea, observaŃie
dirijată, studiul de caz, lucrul în grup (“Bolul peştelui de aur”, “Caruselul”, “Bulgărele de
zăpadă”), joc de rol.
Curriculum 35

de pregătire.
numărul de reevaluări (cel puŃin egal cu numărul orelor alocate săptămânal) şi distribuŃia
acestora pe parcursul anului şcolar.
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se recomanda a se
desfăşura astfel: 2 ore / săptămână de instruire teoretică - semestrul I, 2 ore / săptămână
instruire practică – semestrului I (total 30 ore instruire practică).
privind PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ.
reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Vor fi utilizate
metode de stimulare a creativităŃii ca: brainstorming; sinectica; metoda 6-3-5; Phillips 6-6;
discuŃii panel.
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar şi materiale sanitare diverse etc.
Curriculum 36
MODULUL 7 : RADIOFIZICA SI DOZIMETRIA RADIATIILOR
• Nota introductiva
Modulul RADIOFIZICA SI DOZIMETRIA RADIATIILOR face parte din pregatirea
generala din anul I, pentru calificarea: asistent medical radiologie
In modul se regasesc abilitatile din unitatea de competenta RADIOFIZICA SI DOZIMETRIA
RADIATIILOR. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 ore de teorie si 30 de ore de
laborator tehnologic. Prin parcugerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor
descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu
standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

1. Aplica notiunile de radiofizica
2. Aplica principalele notiuni de radiobiologie
3. Asigura functionarea instalatiei necesara executarii radiografiilor
4. Monitorizeaza expunerea proprie si a pacientului la radiatii
• Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta : RADIOFIZICA SI DOZIMETRIA RADIATIILOR
(60 ore din care 30 ore de laborator tehnologic)

Crt. competenta
1. Radiofizica C.1. Aplica 1. Structura atomului

si notiunile de 1.1. Particule elementare ale atomului
dozimetria radiofizica a) atomul (modele atomice)
radiatiilor b) protonul
c) neutronul
d) electronul
1.2. Nucleul atomului
a) nucleul atomic
b) nuclid
c) transformari nucleare (radioactivitatea)
1.3. Invelisul electronic
a) invelisul electronic
b) strat electronic(nivel energetic)
2. Radiatii
a)definitie (radiatie, radiatie nucleara,
radiatie ionizanta)
b) surse de radiatii (difinitie, tipuri de
surse: inchise, deschise, generatoare de raze X,
acceleratoare de particule)
c) legea dezintegrarii radioactive (timpul
de injumatatire)
d) clasificarea radiatiilor ionizante :
Curriculum 37
-corpusculare :particule incarcate si particule

fara sarcina electrica
- electromagnetice (fotoni de energie mare)
2.1. Efectul fotoelectric extern
2.2. Efectul Compton
2.3. Producerea razelor X( tubul de raze
rontgen si producerea razelor X)
2.4.Proprietatile razelor X
a) propagarea (efectul de absorbtie)
b) efectul de luminiscenta (fluorescenta)
c) efectul asupra filmului radiogrqfic
(impresionarea emulsiei)
3. Particularitatile imaginii radiologice
a) legea proiectiei (fenomenul paralaxei)
b) legea sumatiei planurilor
c) legea incidentelor tangentiale
4. Factorii de care depind contrastul si calitatea
unei imagini radiologice
a) filmele cu emulsie dubla
b) ecrane intaritoare
c) developare corecta
d) diafragme antidifuzoare
e) imobilizarea pacientului
f) factori de optica radiologica
4.1. Factorii de care depinde executarea unei
radiografii
a) distanta anod-film
b) timpul de expunere
c) kilovoltajul
d) miliamperajul
e) regiunea de radiografiat
f) calitatea filmelor
g) calitatea ecranelor intaritoare
h) tubul de raze rontgen
2.Radiobiologia
C.2.Aplica a)definitie
pricipalele notiuni b) actiunea biologica a radiatiilor ionizante
de radiobiologie (la nivel molecular, asupra celulei, asupra
organismului)
c) efectele radiatiilor ionizante asupra
materiei vii (directe si indirecte)
2.1. Efectele biologice ale radiatiilor ionizante
a) studiul cantitativ al efectelor radiatiilor
ionizante (curbele doza-efect)
b) tipuri de iradiere a organismelor (iradiere
externa si interna)
c) efecte somatice si genetice ale radiatiilor
Curriculum 38
ionizante
d) leziunile provocate de razele rontgen
(leziuni locale, generale si efectul asupra
urmasilor)
2.2. Efectele radiatiilor vizibile
a) fotosinteza
b) fotorecptia cu ajutorul pigmentilor
rodopsinici
2.3. Efectele radiatiilor ultraviolete
a) dimerizarea
b) efecte asupra AND
c) producere de eritem
d) pigmentarea pielii
2.4. Masuri de protectie impotriva radiatiilor
a) doza maxima admisibila
b) protectia fizica
c) protectia chimica
d) marirea distantei focus-piele
e) timp limitat in vecinatatea aparatului
rontgen
f) evitarea radiatiilor secundare (de
difuziune)
3. Notiuni de electricitate
a) curentul electric continuu (energia
C.3. Asigura electrica si unitati de masura)
functionarea b) curentul electric alternativ ( unitati de
instalatiei masura, mod de producere, transmiterea
necesare energiei electrice la distanta)
executarii 3.1.Componentele principale ale instalatiei
radiografiilor rontgen
a) tubul de raze X
b) masa de comanda
c) grila antidifuzoare
d) stativul
e) accesoriile
3.2. Tipuri de instalatii radiologice

a) aparate de radiodiagnostic (radiografii,
radioscopii)
b) aparate de rontgenterapie
c) tomograf
d) angiograf
e) polimobil
f) siremobil
3.3. Modul de utilizare al aparaturii rontgen
a) introducerea aparatului in circuit
b) folosirea comenzilor si sistemelor de
manevrare
Curriculum 39
c) deconectarea aparatului
3.4. Parametrii de functionare a aparaturii
rontgen
a) kilovoltaj
b) miliamperaj
c) timp de expunere
3.5. Disfunctionalitatea aparaturii rontgen
a) mentinerea in stare de curatenie
b) abaterile parametrilor optimi stabiliti
c) blocarea mesei de comanda
d) localizarea defectiunilor
C.4. 4. Dozimetre
Monitorizeaza a) definitie
expunerea proprie b) tipuri (dozimetre individuale, debitmetre)
si a pacientului la 4.1.Marimi si unitati dozimetrice
radiatii - Sistem dozimetric:
a) doza incidenta
b) doza absorbita
c) doza biologica
4.2. Protectia in utilizarea izotopilor radioactivi
a) difinitie
b) surse (deschise, inchise)
c) rapartizarea dozei administrate
4.3. Mijloace de protectie
a) sort plumbat
b) usa si geam plumbate
c) pereti baritati
4.4. Securitatea zonei
a) contra efractiei si distrugerii
b) sistem de avertizare luminoasa in timpul
expunerii
c) averizare vizuala
d) sistem de intrerupere automata in cazul
deschiderii de urgenta sau accidentala a usii
e) radiatia de fuga si radiatiile secundare
verificate

Modulul RADIOFIZICA SI DOZIMETRIA RADIATIILOR poate fi parcurs în
mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de
următoarele principii moderne ale educaŃiei:
Curriculum 40
de pregătire.
proiectul. Evaluarea va fi ritmică, intermediară şi finală.
constând dintr-o probă scrisă.
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se recomandă a se
desfăşura astfel: 2 ore / săptămână de instruire teoretică / semestrul II si 2 de ore / semestrul II
de instruire practica prin laborator tehnologic.
familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind RADIOFIZICA SI
DOZIMETRIA RADIATIILOR.
video, CD- uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse
etc.
Curriculum 41
BIBLIOGRAFIE:
Universul -1999
1956
Compendiu de chimie, editura ALL-2001
Chimie formule si tabele, editura tehnica 1976
Curs de biofizica, EUROBIT, Timisoara 1999
Curriculum 42
MODULUL 8: ANATOMIE DESCRIPTIVĂ, TOPOGRAFICĂ ŞI RADIOLOGICĂ
Nota introductivă
Modulul ANATOMIE DESCRIPTIVĂ, TOPOGRAFICĂ ŞI RADIOLOGICĂ
face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: asistent medical de
radiologie.
În modulul ANATOMIE DESCRIPTIVĂ, TOPOGRAFICĂ ŞI RADIOLOGICĂ
se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃa tehnică specializată ANATOMIE
DESCRIPTIVĂ, TOPOGRAFICĂ ŞI RADIOLOGICĂ.
Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie şi 60 ore pregatire practică

5. Identifică segmentele organismului uman pe imaginea radiologică
6. Identifică aparatele organismului uman pe imaginea radiologică
7. Corelează principalele părŃi anatomice ale corpului uman cu aspectul
radiologic
8. Analizează aspectul radiologic al dinŃilor
9. Utilizează noŃiuni de topografie anatomică în stabilirea raporturilor dintre
părŃile componente ale corpului uman

Unitatea de competenta:
ANATOMIE DESCRIPTIVĂ, TOPOGRAFICĂ ŞI RADIOLOGICĂ
(120 de ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practică).
Nr. Unitate de
crt. competenŃă
1. Anatomie CompetenŃa 1.: Segmentele corpului uman corelate cu imaginea
descriptivă, Identifică radiologică:
topografică segmentele ~ Cap – craniul, neurocraniul, bolta, osul frontal, osul
şi organismului occipital, osul parietal, osul temporal, baza craniului,
radiologică uman pe osul etmoid, osul sfenoid - tabla externă, tabla
imaginea internă, spongioasa, suturile craniene, etajele bazei
radiologică craniului etc. Craniul visceral, osul maxilar, osul
palatin, osul zigomatic, osul lacrimal, cornetul nazal
inferior, vomerul, mandibula, osul hioid, cavităŃile
nazale, orbitele.
~ Gât – segment intermediar, plan posterior reprezentat
de coloana cervicală, plan anterior reprezentat de
muşchi, vase, nervi, viscere.
~ Coloana vertebrală: 7 vertebre cervicale, 12 vertebre
dorsale, 5 vertebre lombare, 5 vertebre sacrate, 4-5
vertebre coccigiene. Vertebre tip, caractere regionale,
osul sacru, osul coccigian, vertebre de tranziŃie.
~ Scheletul trunchiului: stern, coarte, toracele osos,
aparatul ligamentar etc.
Curriculum 43
~ Scheletul membrului superior: centura scapulo-

humerală, omoplat, claviculă, humerus, radius,
cubitus, pumn, falange, metacarpiene, carpiene.
~ Scheletul membrului inferior: centura pelvină, osul
coxal, osul iliac, femurul, genunchiul, peroneul,
rotula, tibia, glezna, oasele tarsului – astragalul,
calcaneul, oasele metatarsiene, falangele.
~ ArticulaŃii: craniului, aparatul ligamentar al coloanei
vertebrale, articulaŃiile costo-vertebrale, articulaŃia
sterno-costală, articulaŃia cotului, articulaŃia scapulo-
humerală, articulaŃia radio-ulnară proximală şi
distală, articulaŃia mâinii, articulaŃia carpo-
metacarpiană, articulaŃia degetelor, articulaŃia coxo-
femurală, articulaŃiile sacro-iliace, cavitatea cotiloidă,
IncidenŃe radiologice: postero-anterior, antero-
posterior, oblic anterior drept, oblic anterior stâng,
decubit ventral, decubit dorsal etc.
• Superior sau cranial - deasupra unui plan
orizontal.
• Inferior sau caudal - sub un plan orizontal.
• Anterior sau frontal - în faŃa unui plan frontal.
• Posterior sau dorsal - în spatele unui plan
frontal.
• Proximal - doar pentru membre: [mai] apropiat
de trunchi.
• Distal - doar pentru membre: [mai] depărtat de
trunchi.
• Lateral - [mai] depărtat de planul mediosagital.
• Medial - [mai] apropiat de planul mediosagital.
• Volar - spre faŃa palmară a mâinii.
• Plantar - spre talpă.
CompetenŃa 2.: Aparatele corpului uman corelate cu imaginea
Identifică radiologică:
aparatele ~ Aparat respirator: fosele nazale, faringele, laringe,
organismului trahee, bronhii, plămâni, mediastin.
uman pe ~ Aparatul cardiovascular: inima, poziŃia, forma,
imaginea mărimea cordului şi a vaselor mari, irigaŃia
radiologică pulmonară şi a sinusurilor costo-diafragmatice şi
cardiofrenice, vasele de sânge, sistemul aortic,
trunchiul arterei pulmonare, vasele capilare, venele,
sistemul limfatic, splina.
~ Aparat digestiv: cavitatea bucală, faringele, esofagul,
corpul gastric, duoden, intestin subŃire, intestin gros,
cadru colic, rect, ficat, vezicula biliară, căile biliare
intra şi extrahepatice, pancreas,
~ Aparatul renal: rinichi, căile urinare, vezica urinară.
~ Aparatul genital: organele genitale externe, organele
genitale interne, trompele, uterul, glanda mamară,
testiculul, penisul, uretra la bărbat, prostata.
~ Sistem nervos: neuronul, sistemul nervos periferic,
Curriculum 44
encefalul, măduva spinării, trunchiul cerebral,

diencefalul, telencefalul, sistemul limbic, cerebelul,
ventriculii cerebrali, meningele spinale, dura mater
cerebrală
~ Sistem endocrin – hipofiza, epifiza, timusul, tiroida,
paratiroidele, suprarenalele, pancreasul endocrin,
testiculul, ovarele.
IncidenŃe radiologice: postero-anterior, antero-
posterior, oblic anterior drept, oblic anterior stâng,
decubit ventral, decubit dorsal etc.
• Superior sau cranial - deasupra unui plan
orizontal.
• Inferior sau caudal - sub un plan orizontal.
• Anterior sau frontal - în faŃa unui plan frontal.
• Posterior sau dorsal - în spatele unui plan
frontal.
CompetenŃa 3.: Segmente anatomice - denumire si localizare:
Corelează ∼ Cap
principalele ∼ Gât
părŃi ∼ Trunchi
anatomice ale ∼ Abdomen
corpului uman ∼ Pelvis
cu aspectul ∼ Membre superioare
radiologic ∼ Membre inferioare
Organe, sisteme şi aparate - denumire si localizare:
∼ Sistem nervos
∼ Sistem osos
∼ Sistem muscular
∼ Sistem endocrin
∼ Aparat respirator.
∼ Aparat circulator.
∼ Aparat digestiv.
∼ Aparat excretor.
∼ Aparat reproducător.
Metode de cercetare:
∼ Explorarea pe viu.
∼ Explorarea radiologică.
Topografia corpului:
∼ Etajele şi regiunile cavităŃii abdomino-pelviene.
∼ Principalele ligamente şi mezouri care leagă între
ele organele cavităŃii abdomino-pelviene.
CompetenŃa 4.: ~ Formula dentară: 2/2 incisivi, 1/1 canini, 2/2
Analizează premolari, 3/3 molari
aspectul ~ Anatomia dintelui: rădăcină, coroană, smalŃ,
radiologic al dentină, pulpă, alveola dentară etc.
dinŃilor ~ IncidenŃe radiologice: ortoradială, disto-excentrică,
mezio-excentrică, molar superior (trei rădăcini) etc.
CompetenŃa 5.: Anatomia topografică - studiul poziŃiilor diferitelor
Curriculum 45
Utilizează elemente anatomice precum şi raporturile dintre

noŃiuni de acestea.
topografie Anatomia descriptivă (sau generală) – studiul
anatomică în Ńesuturilor şi organelor Ńinând seama şi de proprietăŃile
stabilirea fiziologice şi de organizarea acestora în aparate şi
raporturilor sisteme.
dintre părŃile Localizare topografică:
componente ~ Aşezare.
ale corpului ~ Rapoarte.
uman Sisteme şi aparate:
~ Sistem nervos – encefal şi măduva spinării, etc.
~ Sistem osos – oasele capului, trunchiului şi
membrelor etc.
~ Sistem muscular – muşchii capului, gâtului,
trunchiului, membrelor etc.
~ Sistem endocrin – glande endocrine, glande exocrine.
~ Aparat respirator – căi respiratorii superioare, căi
respiratorii inferioare, plămâni etc.
~ Aparat circulator – inima, artere, vene, capilare,
sistem limfatic etc.
~ Aparat digestiv – cavitate bucală, faringe, esofag,
stomac, intestin subŃire, intestin gros, rect.
~ Aparat excretor – rinichi, uretere, vezică, uretră.
~ Aparat reproducător – masculin, feminin.
Artrologie – articulaŃiile fixe, semimobile, mobile.

Modulul ANATOMIE DESCRIPTIVĂ, TOPOGRAFICĂ ŞI RADIOLOGICĂ
poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să
Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:
cu caracter practic aplicativ: exerciŃii de identificare a părŃilor componente ale corpului
uman, exerciŃii de utilizare a nomenclaturii anatomice, fişe de lucru (exemple: localizarea
şi raporturile anatomice dintre organele abdominale pe manechin şi pe imaginea radiologică),
proiect.
Curriculum 46
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaŃia,
intermediară şi finală.
desfăşura astfel: 4 ore / săptămână de instruire teoretică / semestrul I, 30 ore instruire
practică – 2 ore pe săptămână în timpul semestrului I şi 30 ore instruire practică (5 zile,
6 ore pe zi) la sfârşitul semestrului.
privind ANATOMIE DESCRIPTIVĂ, TOPOGRAFICĂ ŞI RADIOLOGICĂ.
Curriculum 47
MODULUL 9 : TEHNICI DE INVESTIGAłIE RADIOLOGICA
Nota introductiva
Modulul TEHNICI DE INVESTIGARE RADIOLOGICA STANDARD face parte din
pregatirea generala din anul I, pentru calificarea: asistent medical radiologie
In modul se regasesc abilitatile din unitatea de competenta TEHNICI DE INVESTIGARE
RADIOLOGICA STANDARD. Modulul are alocate 120 de ore din care 60 ore de teorie si
60 de ore de laborator tehnologic. Prin parcugerea programei scolare se asigura dobandirea
competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza
impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
1. Pregateste pacientul pentru examinarea radiologica

2. Aplica regulile necesare in executarea radiografiilor si mamografiilor cu indicatiile si
contraindicatiile fiecarei investigatii radiologice
3. Executa tehnicile de investigare radiologica in functie de zona de examinat
4. Participa cu medicul radiolog la investigatiile radiologice
5. Evidentiaza tehnicile de investigare radiologica standard efectuate

Unitatea de competenta : TEHNICI DE INVESTIGARE RADIOLOGICA
STANDARD
(120 ore din care 60 ore de laborator tehnologic)

Crt. competenta
1. 1. Tehnici C.1. Pregateste 1.1. Pacientul este informat

de pacientul pentru -verbal: se explica pacientului ce fel de
investigare examinarea examen i se face si durata examenului
radiologica radiologica - femeile in perioada fertila sunt interogate
standard 1.2. Pacientul se pregateste psihologic pentru
examinare radiologica
- se explica pacientului in ce consta
examenul, modul cum va decurge acesta,
importanta examenului, necesitatea si lipsa de
nocivitate a acestuia
- se castiga increderea pacientului inainte de
injectarea substantei de contrast
- din discutia cu pacientul sunt depistate
eventualele antecedente alergice
- se atentioneaza pacientul asupra
eventualelor efecte post administrare substanta
Curriculum 48
de contrast ( senzatie de greata, gust metalic in

gura, eritem tegumentar, senzatie de caldura
mai mult sau mai putin intensa, deficit in
respiratie, senzatie de prurit, etc)
1.3. Starea pacientului influenteaza pregatirea
acestuia pentru examinarea radiologica
- stare buna: comunicare eficienta, pregatire
adecvata examenului
- stare relativa: comunicare ineficienta,
interval de timp mai mare pentru pregatire
- stare alterata: lipsa de cooperare, pregatire
insuficienta
1.4. Conditiile necesare pentru examinare
radiologica recomandate pacientului
- respectarea in prealabil a unui regim
alimentar care sa evite formarea de gaze si
resturi alimentare in intestin
- evitarea medicatiei orale care sa contina
substante radioopace cu 3-4 zile inainte de
examen
- evacuarea intestinului prin purgative
- indepartarea obiectelor opace aflate in par
(ace, pieptani, etc), in gura (proteze dentare
mobile), ornamentele (cercei, coliere, etc.), la
femei parul strans in conci va fi desfacut
- golirea vezicii urinare
- mentinerea in apnee in timpul expunerii
- imobilizarea in timpul expunerii
- pentru mamografie sa nu exista plaga la
nivelul sanilor si sa nu aiba operatie mai
recenta de 6 luni
1.5. Mijloace de protectie a pacientului in
timpul examinarii radiologice sau mamografice
- sorturi plumbate cu un echivalent de
plumb de 0,5mm
- diverse dispozitive de protectie pentru
tiroida, pentru gonade impregante cu saruri de
plumb
1.6. Materiale auxiliare necesare imobilizarii
pacientului in timpul examinarii
- saculeti de nisip
- hamuri, chingi
1.7. Norme de igiena pentru protejarea
pacientului
- dezinfectarea mesei de radiografiat
- dezinfectarea stativului
- dezinfectarea platformei de suport a sanilor
si a placii de comprimare
- folosirea paharelor de unica folosinta
- folosirea halatelor de unica folosinta
Curriculum 49
- spalarea pe maini a personalului radiologic
2.Regiunea de examinat evaluata inaintea

executarii radiografiilor sau mamografiilor
- grosimea regiunii (abdomen, torace, membre
superioare, membre inferioare, sani)
- densitatea regiunii (regiunea hepatica,
C.2. Aplica plamani, craniu, oase)
regulile necesare 2.1 Aparatul rontgen manevrat in conditii de
in executarea securitate pentru pacient
radiografiilor si - piesele aparatului manevrate cu atentie,
mamografiilor cu deoarece comenzile si sistemele de manevrare
indicatiile si au raspunsuri promte
contraindicatiile - cuplarea si decuplarea tubului rontgen cu
fiecarei portcaseta inaintea pozitionarii pacientului
investigatii - manevrarea lina a mesei basculante (unii
radiologice pacienti pot acuza ameteli )
- pozitionarea grilei antidifuzoare (Potter-
Bucky) dupa asezarea pacientului pe masa
basculanta sau la stativul vertical
- rotirea platformei de suport a sanilor
inaintea pozitionarii pacientelor
- miscari lente si de mica amploare ale
aparatului mamogafic ( pedala operabila pentru
placa de compresie a sanilor manevrata
progresiv)
2.2. Filmul radiologic sau mamografic ales in
functie de zona de radiografiat si identificat
dupa developare
- dimensiuni diferite in functie de zona de
radiografiat :
a) 18cm/24cm pentru extremitati (maini,
picioare), coloana cervicala, S.A.F., articulatii
(glezna, genunchi, umar, cot), pentru sanii
mici, etc.
b) 24cm/30cm, pentru craniu, pentru sanii
mari, etc.
c) 18cm/43cm, pentru oasele lungi
(humerus, antebrat, femur, gamba), coloana
toracala fata, coloana lombara fata, etc.
d) 35cm/35cm, pentru plamani, tranzit
baritat,etc.
e) 30cm/40 cm, pentru bazin, coloana
toracala profil, coloana lombara profil, etc.
f) 35cm/43cm, pentru bazin, plamani
(pacienti inalti sau grasi), urografie, irigografie,
etc.
- identificarea filmelor :
a) pe fiecare film se scrie numele si
Curriculum 50
prenumele pacientului, varsta si data la care s-a

executat radiografia
2.3.Fasciculul de raze delimitat la dimensiunea
minima necesara
- incidente variate :
a) antero-posterior (A-P)
b) postero-anterior (P-A)
c) laterale (lateral dreapta, lateral stanga)
d) oblice ( cranio-caudale, caudo-craniale)
e) tangentiale
2.4.Regimul de lucru necesar executarii
radiografiilor selectat de la masa de comanda :
- diametrul regiunii de radiografiat (pacient
gras, mediu sau slab)
- kilovoltaj (mare sau mic in functie de zona
de radiografiat : ex. pentru zona coloanei
lombare un kilovoltaj mare, pentru zona
extremitatilor kilovoltaj mic, etc.)
- miliamperaj ( manual sau iontomat –
selectare automata)
- distanta focar-film (pentru oase distanta 110
cm, pentru plamani distanta 180cm, etc.)
- cu sau fara grila Potter-Bucky (la extremitati
se lucreaza fara grila antidifuzoare, etc.)
2.5. Reguli generale pentru pozitionarea
pacientului :
- pacientul asezat cu zona de radiografiat cat
mai aproape de film si in centrul casetei
- pacientul imobilizat cu unul din dispozitivele
de fixare
-exercitiu de mentinere in apnee inaintea
expunerii
- pozitionarea pacientului dupa stabilirea
regimului la masa de comanda
C.3. Executa 3. Expresii specifice intrebuintate in executarea

tehnicile de radiografiilor sau mamografiilor:
investigare - A-P : antero-posterior
radiologica in - P-A: postero-anterior
functie de zona de - DD : decubit dorsal
examinat - DV: decubit ventral
- DL: decubit lateral (stanga sau dreapta)
- OAD: oblica anterioara dreapta
- OAS : oblica anterioara stanga
- OPD: oblica posterioara dreapta
- OPS: oblica posterioara stanga
- RCC: dreapta cranio-caudal
- LCC: stanga cranio-caudal
- RML: dreapta medio-lateral
- LML: stanga medio-lateral
Curriculum 51
- MLO: medio lateral oblic

- RC: raza centrala
- KV: kilovolti
- mAs: miliamperi/secunda
- Bk: grila Potter-Bucky
- F-F : distanta focar-film
- R: dreapta
- L: stanga
3.1. Reguli generale pentru radiografiile de
craniu:
- inainte de examen scoatem orice corp strain
opac aflat in par(ace, pieptani, etc.), in gura
(proteze dentare mobile), ornamentele (cercei,
coliere, etc.)
- la femei parul strans in conci il desfacem
- examenul radiografic de craniu cuprinde
doua incidente: fata si profil, exceptand
anumite regiuni care nu se preteaza la aceasta
(ex. urechea)
- se alege in prealabil regimul de expunere
- pe film se scrie numele pacientului, data
examenului si se mentioneaza dreapta sau
stanga
- ca regula de baza luam cele trei directii ale
spatiului
a) incidenta sagitala
b) incidenta frontala
c) incidenta verticala (axiala)
- folosim flexia capului (aplecarea lui inainte)
si extensia capului (aplecarea lui inapoi)
- leziunea presupusa se aseaza cat mai aproape
de caseta
- la un traumatism de craniu se foloseste un
cerc de sarma de plumb lipit pe tegumente
(pentru a lamuri raportul dintre leziunea osoasa
si traumatism, lucru necesar chirurgului in caz
de interventie)
- fixarea capului se face cu o banda asezata
mai cranial sau mai caudal de locul bolnav
(pentru a evita durerea pe care o poate provoca
pe regiunea bolnava)
- pozitia pe care o dam pacientului trebuie sa
fie nedureroasa
- pentru examenele de ansamblu folosim grila
antidifuzoare
- accesorii necesare: o panglica-metru, un
echer si un raportor (pentru a masura distantele
si unghiurile)
- folosim un tabel de expuneri adecvat
aparatului
Curriculum 52
3.2. Punctele craniometrice utilizate pentru

pozitionarea craniului si orientarea razei
centrale:
- punctul mentonier (progonion): punctul cel
mai proeminent infero-anterior al madibulei
- punctul alveolar: situat median, la marginea
anterioara a arcadei alveolare superioare
- punctul spinal: situat subnazal, in centrul
vitual al spinei nazale anterioare
- punctul nazal (nasion): situat la baza nasului,
este punctul median al suturii fronto-nazale
- glabela: situat in planul sagital intre cele doua
arcade sprancenoase
- bregma: este punctul de intalnire a suturii
coronale su cea sagitala, corespunde la sugar
cu marea fontanela bregmatica
- vertexul: corespunde cu varful boltii
craniene, locul sau variaza dupa forma mai
mult sau mai putin convexa a acesteia
- lambda: punctul de intalnire a suturii sagitale
cu cea lambdoida
- inionul: punctul cel mai proeminent de pe
protuberanta occipitala
- gonionul: punct lateral simetric, corespunde
unghiului madibulei
- punctul auricular: situat lateral, simetric, in
centrul orificiului auditiv extern
3.3. Planurile si liniile cranio faciale utilizate
pentru radiografiile de craniu
- planul sagital: planul median, care imparte
capul in doua jumatati simetrice, dreapta si
stanga
- planul frontal biauricular (planul vertical):
trece prin vertex, imparte capul in anterior si
posterior
-planul orizontal: trece prin limita inferioara a
orbitelor si marginea superioara a orificiilor
auditive externe, imparta capul in partea de sus
si cea de jos
- linia bazala: uneste unghiul extern al ochiului
cu orificiul auditiv extern
- linia interorbitara: uneste unghiurile externe
al ochilor
3.4. Radiografiile pentru craniu:
- craniu de fata, vedere generala: pozitia
pacientului, orientarea planului sagital,
incidenta RC, distanta focar-film, dimensiunea
filmului radiologic necesar
- craniu de profil, vedere generala: pozitia
pacientului, orientarea planului sagital,
Curriculum 53
incidenta RC, distanta focar-film, dimensiunea

filmului radiologic necesar
-sa turceasaca, pozitia pacientului, linia
bazala, RC, distanta focar-film, filmul
radiologic necesar
- craniu P-A (stanci in orbite), pozitia
pacientului, planul sagital, RC, distanta focar-
film, filmul radiologic necesar
- craniu vertical (baza craniului), Hirtz 1 si
Hirtz 2, pozitia pacientului, planul sagital, RC,
distanta focar-film, filmul radiologic necesar
- masiv facial semiaxial, pozitia pacientului,
planul sagital, RC, distanta focar-film, filmul
radiologic necesar
- incidente pentru masotide:
a) incidenta Schuller, pozitia pacientului,
radiologic necesar
b) incidenta Stenvers, pozitia pacientului,
radiologic necesar
c) incidenta Mayer, pozitia pacientului,
radiologic necesar
d) incidenta comparativa, pozitia
-articulatia temporo-madibulara (incidenta
Parma), pozitia pacientului, planul sagital, RC,
- mandibula, incidenta de fata si desfasurata,
pozitia pacientului, planul sagital, RC, distanta
focar-film, filmul radiologic necesar
- arcada zigomatica, pozitia pacientului, planul
sagital, RC, distanta focar-film, filmul
radiologic necesar
-orbitele, pozitia pacientului, planul sagital,
RC, distanta focar-film, filmul radiologic
necesar
- piramida nazala (oasele proprii ale nasului),
pozitia pacientului, planul sagital, RC, distanta
focar-film, filmul radiologic necesar
- S.A.F. (sinusurile anterioare ale fetei), pozitia
- caile lacrimale, pozitia pacientului, planul
radiologic necesar
- glandele salivare, pozitia pacientului, planul
Curriculum 54
radiologic necesar
- alte incidente complementare
3.5. Reguli generale pentru radiografiile
dentare:
- se alege in prealabil regimul de expunere de
la masa de comanda
- pe film se scrie numele pacientului si se
mentioneaza dreapta sau stanga
- pozitia comoda a pacientului : pozitia
sezanda este cea mai comoda pentru pacient
(avem nevoie de un scaun)
- capul pacientului bine fixat (rezematoare de
cap, care poate fi fixata la diferite niveluri in
functie de inaltimea bolnavului)
-filmul invelit in hartie neagra(pentru a-l feri
de lumina) si hartie pergament (pentru a-l feri
de umiditatea din gura)
- colturile rotunjite pentru a nu jena pacientul
-doua metode folosite :
a)extrabucala : se obtin imagini de ansamblu
a mandibulei, pentru molarul III inferior,
pentru leziuni ale mandibulei de origine
dentara si pentru bolnavii care nu pot deschide
gura(trismus)
b) intrabucala : se obtin imagini reduse,
locale pentru toata dantura mai putin molarul
III inferior
- dupa felul cum este asezat filmul exista doua
variante :
a) tehnica cu filmul in suprafata de
masticatie (filmul introdus in gura)
b)tehnica cu filmul paralel (retroalveolar),
filmul este mentinut in aceasta pozitie de
indexul sau policele pacientului
- raza centrala :
a) ortoradiala (in acelasi plan cu axul
dintelui) : tubul rontgen in dreptul dintelui de
examinat
b) ortograda (inclinata) : proiecteaza pe film
dintele in marimea sa naturala
3.6. Radiografii dentare:
- incidenta pentru incisivii superiori, pozitia
pacientului, planul median, RC, distanta focar-
- incidenta pentru canin si premolarii superior,
pozitia pacientului, planul median, RC,
- incidenta pentru molarii superiori, pozitia
Curriculum 55
- incidenta pentru incisivii inferiori, pozitia

pacientului, median, RC, distanta focar-film,
filmul radiologic necesar
- incidenta pentru canin si premolarii inferiori,
pozitia pacientului, planul median, RC,
- incidenta pentru molarii inferiori, pozitia
3.7. Reguli generale pentru oasele trunchiului:
la masa de comanda
stanga
a)cutia toracica (grilaj costal si stern)
- proiectia omoplatilor se scoate din campul
grilajului costal
- raza centrala perpendiculara pe caseta
- portiunea de coasta lezata paralela cu caseta.
b) coloana vertebrala ( trei segmente: cervical,
dorsal, lombar)
- leziunea coloanei vertebrale asezata in
centrul casetei
- pozitia pacientului comoda si nedureroasa
- accesorii pentru reducerea curburilor coloanei
vertebrale :
a) in pozitia de fata planul frontal paralel cu
masa (vertebrele apar rotite)
b) in pozitia de profil se corecteaza
curbura scoliotica (saci de nisip)
- radiografii regionale : C1-C7, C6-D4, D5-
L1, D12-S1, L3-coccis, in functie de curbura,
forma si raporturile anatomice ale fiecarui
segment (curburi normale, grade de scifoza si
scolioza)
- radiografii speciale (atlas-axis, primele 3
vertebre dorsale si L5)
- cel putin doua radiografii ale aceleiasi
regiuni
- pozitii speciale pentru gaurile de conjugare
- puncte de reper pentru coloana :
a) C3 : corespunde unghiului mandibulei
b) C7 : apofiza spinoasa proeminenta
c) T2-T3 : corespunde furculitei sternale
d) T7 : unghiul inferior al omoplatului
e) T10 : apendicele xifoid
f) L4 : linia crestelor iliace
g) L5 : linia spinelor iliace antero-
superioare
Curriculum 56
c) bazinul (centura pelvina) : oase coxale,

simfiza pubiana, sacrul
- radiografie de ansamblu cu simetrie perfecta
- radiografii partiale ale diferitelor regiuni
3.8. Radiografii pentru oasele trunchiului
- grilaj costal, pozitia pacientului, RC, filmul
radiologic folosit
- stern, pozitia pacientului, RC, filmul
radiologic folosit
- atlas-axis (transbucal), pozitia pacientului,
RC, filmul radiologic folosit
- coloana cervicala (fata, profil, flexie,
extensie), pozitia pacientului, RC, filmul
radiologic folosit
- coloana dorsala (superioara si inferioara:fata,
profil, 3/4), pozitia pacientului, RC, filmul
radiologic folosit
- coloana lombara ( fata, profil, 3/4), pozitia
pacientului, RC, filmul radiologic folosit
- vertebra L5, pozitia pacientului, RC, filmul
radiologic folosit
- sacrul si coccisul (fata, profil), pozitia
- bazinul, pozitia pacientului, RC, filmul
radiologic folosit
- osul iliac (fata, profil), pozitia pacientului,
- pubisul, pozitia pacientului, RC, filmul
radiologic folosit
- articulatia sacro-iliaca (fata, 3/4, unilateral,
comparativ), pozitia pacientului, RC, filmul
radiologic folosit
- micul bazin axial, pozitia pacientului, RC,
filmul radiologic folosit
3.9. Reguli generale pentru membre superioare
si inferioare
- se alege in prealabil regimul de expunere
- folosirea grilei antidifuzoare sau nu
- osul corespunde cu centrul filmului
- partea bolnava asezata in contact cu caseta,
regiunea afectata in centrul casetei
- aparatul gipsat modifica regimul de lucru
folosit
- radiografia unui os lung cuprinde si una din
extremitatile vecine
- radiografiile comparative pe acelasi film, cu
developare simultana
- imobilizarea pacientului, pozitie comoda si
nedureroasa
Curriculum 57

stanga
3.10. Radiografii pentru membrele superioare
si inferioare :
a) membre superioare :
- omoplat (fata, profil, alte incidente
complementare), pozitia pacientului, RC,
- clavicula (fata unilateral sau comparativ),
pozitia pacientului, RC, filmul radiologic
folosit
- articulatia scapulo-humerala (fata, profil,
axial, alte incidente complementare), pozitia
- humerus (fata, profil), pozitia pacientului,
- cot (fata, profil, incidenta pentru olecraniu),
folosit
- antebrat (fat, profil), pozitia pacientului, RC,
- articulatia pumnului (fata, profil, unilateral,
comparativ, incidenta pentru scafoid), pozitia
- mana (fata, profil, 3/4,unilateral, comparativ),
folosit
- police (fata, profil, unilateral, comparativ),
folosit
- index (fata, profil), pozitia pacientului, RC,
b) membre inferioare:
- articulatia coxo-femurala (fata, profil, alte
incidente complementare), pozitia pacientului,
- femur (fata, profil), pozitia pacientului, RC,
- genunchi (fata, profil, unilateral, bilateral, alte
incidente complementare), pozitia pacientului,
- rotula (unilateral, comparativ, profil, axial
30º, 60º, 90º), pozitia pacientului, RC, filmul
radiologic folosit
- gamba (fata, profil, unilateral, bilateral),
folosit
- articulatia tibio-tarsiana (fata, profil,
unilateral, bilateral), pozitia pacientului, RC,
Curriculum 58
- picior (fata, profil, 3/4), pozitia pacientului,

- calcaneu (profil, axial, unilateral,
comparativ), pozitia pacientului, RC, filmul
radiologic folosit
3.11. Reguli generale pentru organele interne
(plamani, tubul digestiv, aparatul urinar,
aparatul genital):
la masa de comanda
- pozitia pacientului comoda si nedureroasa,
cei cu stare alterata pot fi examinati in pozitie
sezanda sau culcata
- apnee inspiratorie
- timp de expunere scurt
- distanta focar-film mare (180 cm)
stanga
3.12. Radiografii pentru organele interne:
- pulmonara (fata, profil, OAD, OAS, OPD,
OPS, lordotica), pozitia pacientului, RC, filmul
radiologic folosit
- abdominala simpla pe gol (P-A), pozitia
- renala simpla pe gol (A-P), pozitia
- pelvina , pozitia pacientului, RC, filmul
radiologic folosit
3.13. Reguli generale pentru mamografie:
- date corecte de indentificare ale pacientei
(aparatul de inscriptionat filmul mamografic :
nume, prenume, data nasterii pacientei,
regimul de lucru afisat de aparat-kilovolti,
miliamperi, kg/forta)
- selectare corecta a platformei de suport a
sanului si a placii de comprimare (18/24,
24/30) in functie de marimea sanului
- indeparatarea artefactelor (umeri, tesuturi ale
sanilor)
- pozitionare corecta a sanului
- comprimare corecta a sanilor (atentie in
cazul sanilor cu proteze mamare)
- observarea oricaror fisuri, abraziuni ale pielii,
indicii de sensibilitate a sanului
3.14. Expuneri standard in mamografie :
- imagine cranio-caudala, (dreapta, stanga),
inaltimea platformei de suport a sanului,
pozitia sanului, compresia sanului, filmul
mamografic necesar)
Curriculum 59
- imagine medio laterala oblica (dreapta,

stanga), inaltimea platformei de suport a
sanului, unghiul folosit, pozitia sanului,
compresia sanului, filmul mamografic necesar)
- expuneri complementare : latero-mediala,
medio-laterala, cranio-caudala extinsa, marite,
tintite)
3.15. Reguli generale pentru radiografiile de
parti moi :
- raze moi (kilovoltaj redus, fara ecrane
intaritoare)
- regimul de lucru si pozitiile pacientului
variate pentru aceeasi regiune examinata
- pe filme expuse cu regim normal de lucru
pentru oase pot fi detalii musculare
- subdeveloparea (manuala)
3.16.Reguli generale pentru radiografiile la pat
(aparat rontgen mobil):
- pacienti grav bolnavi, netrasportabili, ATI
- aducem pacientul in pozita sezanda cu
ajutorul unui cearsaf trecut sub spatele lui
(pentru radiografia pulmonara la pat)
- postoperator( pacienti operati-ortopedie):
manevrati usor pentru a evita un disconfort
pacientului operat
- notam pe film pozitia pacientului (culcata
sau sezanda), pentru evitarea unei interpretari
gresite( radiografia astfel executata prezinta
deosebiri fata de cea executata in ortostatism)
- apartinatorii evacuati din incapere
4. Investigatii radiologice efectuate de medicul

radiolog cu participarea asistentului de
radiologie:
a) tranzit baritat (investigarea tubului digestiv
cu substanta de contrast)
b) urografie (investigarea aparatului urinar cu
substanta de contrast)
c) irigografie - clisma baritata(investigarea
colonului cu substanta de contrast)
d) histerosalpingografie (investigarea
aparatului genital feminin cu substanta de
contrast)
e) cistografie (investigarea vezicii urinare cu
f) uretrografie (investigarea uretrei cu
4.1.Reguli generale in investigatii radiologice
efectuate de medicul radiolog cu participarea
asistentului de radiologie:
Curriculum 60
C.4. Participa cu -pregatirea pacientului (fizica si psihica)

medicul radiolog - pregatirea materialelor necesare
la investigatiile interventiei (substanta de contrast, pahar de
radiologice unica folosinta, halat de unica folosinta,
materiale consumabile, etc.)
-pregatirea aparatului rontgen (dezinfectarea
mesei, compresorului)
-filme radiologice de dimensiuni diferite in
functie de zona examinata
-developarea filmelor in timp util
4.2. Substanta de contrast:
-preparata in functie de tipul examenului si la
indicatia medicului radiolog:
a) sulfat de Ba :tranzit baritat, suspensie
pasta sau diluata
b) gastrografin :tranzit baritat, cand este
contraindicat sulfatul de bariu, cantitatea
variaza in functie de tipul examenului
c) omnipaque : urografii, cistografii,
uretrografii, concentratie (300mgI/ml ;
350mgI/ml) si cantitate (50ml, 100ml) in
functie de greutatea pacientului
d) iopamiro :fistulografii , cantitate in
functie de complexitatea interventiei
e) opti-ray :histerosalpingografii,
concentratie (300mgI/ml ; 350mgI/ml)si
cantitate (10ml, 20ml, 50ml) in functie de
complexitatea interventiei
f) polibar : clisma baritata, cantitate in
functie de complexitatea interventiei (400 gr-
700gr)
- cantitatea si concentratia ceruta de medic in
functie de tipul examenului
- modul de administrare cerut de medic
respectand normele de igiena si protectie (oral,
parenteral, rectal)
4.3.Pozitia pacientului mentinuta la indicatia
medicului radiolog
- pentru tranzit baritat : ortostatism, DD, DV,
DL, Trendelenburg, OAD, OAS
- pentru urografie: DD, compresie
- pentru clisma baritata : DD, DL
- pentru histerosalpingografii : DD, brate
ginecologice
- pentru cistografie : DD, DL, oblice dreapta,
stanga
- pentru uretrografie : DD, 45º fata de caseta
4.4. Monitorizare permanenta a pacientului in
timpul investigatiilor radiologice efectuate de
medicul radiolog cu participarea asistentului de
Curriculum 61
radiologie :
-pozitie libera si nesilita a pacientului
- pacientul sa nu se miste in timpul expunerii
- sa efectueze corect apneea
- rotim pacientul la dreapta sau la stanga in
functie de cerintele medicului
-in pozitia trendelenburg pacientul poate avea
ameteli
4.5.Primul ajutor rapid si corect :
- principii de acordare a primului ajutor:
a)BLS (manevre efectuate in primele minute
de la debutul urgentei):
-recunosterea prompta si interventia
imediata in cazul unei afectiuni cardiace
majore (IMA) si a accidentului vascular
cerebral (AVC) pentru prevenirea stopului
respirator si cardiac
-compresii toracice si respiratii de salvare
C.5.Evidentiaza
pentru persoanele aflate in stop CR (tehnica
tehnicile de
compresiilor toracice)
investigare
- recunosterea obstructiei si eliberarea cailor
radiologica
aeriene
standard efectuate
-accesul rapid la telefonul de urgenta
-inceperea imediata a manevrelor de
resuscitare
5. Programarile pacientilor:
- minimizarea timpului de asteptare al
pacientilor
- durata fiecarei investigatii radiologice
este estimata in functie de tipul examinarii
- urgentele medicale sunt rezolvate cu
prioritate
5.1. Activitatea radiologica centralizata:
-tipizate specifice: registre
-filmele introduse in plicuri special
amenajate pe dimensiuni
-filmoteci speciale cu filmele sortate si
inregistrate pentru a putea fi gasite usor

Modulul TEHNICI DE INVESTIGARE RADIOLOGICA STANDARD poate fi parcurs în
Curriculum 62

de pregătire.
proiectul, proba practica. Evaluarea va fi ritmică, intermediară şi finală.
constând dintr-o probă scrisă.si proba practica.
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore.
familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind TEHNICI DE
INVESTIGARE RADIOLOGICA STANDARD pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea,
conversaŃia, munca independentă, simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃii şi lucrul în grup
care stimulează spiritual critic şi creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări
aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de
nevoile elevilor.
video, CD- uri, folii de retroproiector, instrumentar si materiale sanitare diverse etc.
BIBLIOGRAFIE:
Universul -1999
Curriculum 63

1956
MODULUL 10 : IGIENĂ GENERALĂ ŞI EPIDEMIOLOGIE
Notă introductivă
Modulul IGIENĂ GENERALĂ ŞI EPIDEMIOLOGIE face parte din pregătirea

specifică din anul I pentru calificarea: Asistent medical de radiologie
În acest modul se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă specializată IGIENĂ
GENERALĂ ŞI EPIDEMIOLOGIE.
Modulul are 60 ore, din care 30 ore de instruire practică.
ConŃinutul modulului are în vedere faptul că asistentul medical de radiologie intră în
relaŃie cu persoane sănătoase şi bolnave în timpul examinărilor şi tratamentelor, astfel încât
noŃiunile de igienă şi epidemiologie sunt absolut necesare pentru o pregătire completă.
Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific
calificării.
1. Defineşte factorii epidemiologici şi formele de manifestare ale procesului

epidemiologic.
2. Analizează factorii care influenŃează starea de sănătate a populaŃiei.
3. Rezumă caracteristicile muncii care influenŃează starea de sănătate.
4. Descrie rolul alimentaŃiei în menŃinerea stării de sănătate.
Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor
Unitatea de competenŃă „IGIENĂ GENERALĂ ŞI EPIDEMIOLOGIE

Nr. Unitatea de
CompetenŃa ConŃinuturi ştiinŃifice
crt. competenŃă
1. Igienă C.1. Defineşte 1. Factori epidemiologici principali
generală şi factorii 1.1 Izvorul epidemiogen (sursa de infecŃie):
epidemiologie epidemiologici - omul bolnav sau convalescent, purtător sănătos şi cronic;
şi formele de - căile de eliminare a germenilor de la om: secreŃii nazo-
manifestare ale faringiene, vărsături, materii fecale, urină, spută, secreŃii
procesului genitale, sânge, secreŃii purulente;
epidemiologic - animalele: rozătoare sălbatice, porcul, cornutele mari şi
mici, câinii şi pisicile, păsările, animalele sălbatice,
peştii;
- artropode cu rol de vector.
1.2. Căi de transmitere
- transmiterea directă: contact nemijlocit cu izvorul
epidemiogen (bolnav, purtător, animal) în varicelă, gripă,
rabie, boli transmisibile sexual sau cu produsul infecŃios
(sânge – pentru hepatite, SIDA, malarie)
- transmiterea indirectă (apă, aer, sol, alimente, obiecte
contaminate, vectori mecanici).
1.3. Masa receptivă:
Curriculum 64
- populaŃia, grupe vulnerabile

- imunizările
2. Factori epidemiologici secundari
2.1. Factorul natural: fenomene meteo-climatice, factori
geografici, factori telurici (cutremure) şi cosmici (radiaŃii)
2.2. Factorul economico-social:
- nivel de trai (locuinŃa, lipsa apei potabile, alimentaŃie
neigienică);
- nivel de igienă comunală: îndepărtarea reziduurilor,
curăŃenia mediului, transportul;
- aglomerări de populaŃie: transport, panica;
- profesiunea, locul de muncă;
- nivel de cultură sanitară, organizarea asistenŃei medicale
a populaŃiei.
3. Procesul epidemiogen
3.1. Forme de manifestare:
- după manifestare: sporadică, endemică, epidemică,
pandemică;
- după calea de transmitere: maladii hidrice, alimentare,
prin vectori, de contact (BTS)
3.2. Indicator pentru apreciere: morbiditatea, incidenŃa,
prevalenŃa, mortalitatea
C.2. 1. Starea de sănătate a populaŃiei

Analizează - definiŃia sănătăŃii;
factorii care - factorii care influenŃează starea de sănătate: economici,
influenŃează sociali, medicali, demografici;
starea de - studii asupra stării de sănătate;
sănătate a 2. Poluarea mediului şi efectele sale asupra sănătăŃii
populaŃiei 2.1. Aerul ca factor de promovare a sănătăŃii
- CompoziŃia aerului şi proprietăŃile fizice.
- Microclimatul şi influenŃa asupra organismului.
- Vicierea şi impurificarea aerului (poluarea chimică şi
bacteriologică). Autopurificarea şi dezinfecŃia. Prevenirea
vicierii, combaterea, controlul.
2.2. Apa ca factor de sanogeneză, compoziŃia şi proprietăŃile
apei
- Rolul apei în organism şi în natură.
- Standarde fizice, chimice şi bacteriologice de potabilitate.
- Surse de aprovizionare cu apă, sisteme centrale şi locale.
Captarea, distribuirea apei şi protecŃia surselor.
ÎntreŃinerea igienică a fântânilor, cerinŃe de amplasare.
- Poluarea chimică şi bacteriologică a apelor, efectele
asupra stării de sănătate.
- Purificarea şi autopurificarea apei, norme sanitare de
protecŃie.
2.3. Solul. Structura solului, rolul biologic şi în răspândirea
bolilor.
- Evacuarea chimica a reziduurilor lichide şi solide.
- Poluarea chimică.
Curriculum 65
2.4. RadiaŃii ionizante şi neionizante.

- Poluarea radioactivă a mediului, efectele asupra
organismului uman.
- Respectarea normelor de igienă şi protecŃie contra
radiaŃiilor în serviciile de radiologie.
C.3. Rezumă 1. NoŃiuni de fiziologia muncii

caracteristicile - Solicitarea neuropsihică şi senzorială în procesul muncii.
muncii care - CalităŃi fizice, psihice şi senzoriale necesare practicării
influenŃează profesiei de asistent medical de radiologie.
starea de - Consumul de energie în funcŃie de tipul activităŃii,
sănătate adaptarea principalelor funcŃii ale organismului în
exercitarea diferitelor profesiuni: adaptarea aparatului
cardiovascular, respirator, locomotor (poziŃia corpului).
- Caracteristicile muncii în schimburi.
2. Evaluarea capacităŃii de muncă
- Factorii care determină capacitatea de muncă. ExerciŃiul
şi antrenamentul.
- Oboseala, factori determinanŃi, mecanisme de instalare,
manifestări clinice. Sindromul oboselii cronice.
- Măsuri igienico-fiziologice pentru asigurarea regimului
optim de muncă.
- Conceptul de odihnă activă.
- Accidente de muncă. Clasificare, cauze. Rolul factorului
uman în producerea accidentelor, măsuri de prevenire.
3. Factorii care acŃionează asupra stării de sănătate:
- zgomotele şi trepidaŃiile;
- pulberile;
- substanŃe toxice chimice;
- agenŃii infecŃioşi şi parazitari;
- radiaŃii.
- Boli profesionale şi măsuri de protecŃie. Controlul
medical periodic. Schimbarea locului de muncă..
4. Asigurarea condiŃiilor igienice de muncă în laboratoarele
pentru explorări imagistice.
- Igienizarea spaŃiului de lucru: dezinfecŃia pavimentului,
meselor, celuilalt mobilier.
- Sterilizarea aerului cu raze ultraviolete, aerisirea.
- Asigurarea temperaturii de confort, luminozităŃi adecvate.
- Folosirea echipamentului de protecŃie.
C.4. Descrie 1. AlimentaŃia sănătoasă a populaŃiei şi influenŃa sa

rolul asupra organismului.
alimentaŃiei în - CerinŃe igienico sanitare de alcătuire a raŃiei alimentare,
menŃinerea necesarul calitativ şi cantitativ.
stării de - Nevoile organismului de proteine, lipide, glucide, săruri
sănătate. minerale, vitamine, apă. Nevoi energetice.
- RaŃie alimentară echilibrată.
- Grupe de alimente.
2. Alimentele ca factor de răspândire a îmbolnăvirilor.
Curriculum 66
- Păstrarea şi conservarea alimentelor.

- Transportul şi comercializarea.
- Alterarea alimentelor.
- Îmbolnăviri de origine alimentară: avitaminoze şi
hipovitaminoze, intoxicaŃii alimentare, toxiinfecŃii, alte
boli transmise prin alimente contaminate.
- Efectele aditivilor alimentari pe termen mediu şi lung.
CRITERII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Modulul „IGIENĂ GENERALĂ ŞI EPIDEMIOLOGIE” poate fi parcurs independent.

Prin parcurgerea acestui modul elevul primeşte informaŃii despre condiŃiile în care se
poate produce o îmbolnăvire prin existenŃa a trei factori epidemiologici principali a căror
acŃiune este favorizată de factorii secundari.
Modificările produse în organism prin procesul de îmbolnăvire pot fi evidenŃiate prin
examene imagistice.
Mediul înconjurător nesigur, poluat, alimentaŃia nesănătoasă favorizează apariŃia unor
boli uneori cu consecinŃe greu de controlat.
În elaborarea strategiei profesorul va Ńine seama de:
- implicarea activă a elevilor în însuşirea informaŃiilor;
- stilul individual de învăŃare;
- capacitatea elevilor de a valorifica în procesul de învăŃare cunoştinŃe însuşite în
alte module;
- capacitatea elevilor de a aplica în practică informaŃiile despre igienă şi
epidemiologie în activitatea din laboratoarele imagistice;
- nevoia de timp a elevilor pentru a analiza, compara şi sintetiza informaŃiile în
vederea formării abilităŃilor necesare pentru a lucra în calificarea Asistent
medical de radiologie.
Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul, profesorul va folosi metode
active: observaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul, studiul de caz, iar ca mijloace, fişe de lucru, filme
radiologice, alte materiale necesare efectuării examinărilor.
Numărul de ore de teorie şi lucrări practice afectat fiecărei competenŃe rămâne la
latitudinea cadrului didactic în funcŃie de particularităŃile grupului de elevi, precum şi a ale
fiecărui elev.
Elevul va fi pus în situaŃii concrete care să-i permită îndeplinirea criteriilor de
performanŃă în condiŃiile de aplicabilitate din standardul profesional.
Evaluarea are în vedere nivelul de performanŃă pe care elevul l-a atins în diferite etape
ale pregătirii sale şi la încheierea instruirii.
Ca instrumente de evaluare se vor folosi: probe orale, scrise, practice, în funcŃie de
tipul de competenŃă şi criteriile de performanŃă care atestă dobândirea acesteia.
Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul acestuia se face
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii celor patru competenŃe relevante.
Evaluarea finală urmăreşte ca elevul să demonstreze pregătire unitară la nivel naŃional
în conformitate cu Standardul de Pregătire Profesională indiferent de locul, momentul şi
persoana care face evaluarea.
Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul stabilesc modalităŃile de
evaluare, durata de evaluare pentru fiecare competenŃă, numărul de reevaluări şi distribuŃia pe
parcursul modulului.
Curriculum 67
Curriculum 68
MODULUL 11: COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ
I. Notă introductivă
Modulul Comunicare profesională în limba modernă face parte din pregătirea anului
I, şcoala postliceală, pentru calificarea :
• Asistent medical de radiologie
În modulul Comunicare profesională în limba modernă se regăsesc abilităŃile din
unitatea de competenŃă Comunicare profesională în limba modernă .Modulul are alocate
60 de ore. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor
descrise în standardele de pregătire profesională, documente care stau la baza Sistemului
naŃional de calificări profesionale. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul
II. Lista unităŃilor de competenŃă care vor fi relevante pentru modul:
1. Unitatea de competenŃă pentru abilităŃi cheie:
COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ
III. Tabel de corelare a competenŃelor si conŃinuturilor
Nr Unitatea de CompetenŃe ConŃinuturi

crt competenŃă
1. Comunicare C.1. ObŃine 1. Tipuri de informaŃii:
profesională în informaŃii prin - informaŃii, inclusiv numerice, pe teme
limba modernă receptarea de profesionale: instrucŃiuni, solicitări, întrebări,
mesaje orale, legate explicaŃii;
de îndeplinirea de - informaŃii factuale, inclusiv numerice, privind
sarcini de serviciu, specificaŃii de procese, produse şi servicii;
în contexte -opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra,
profesionale neutră), priorităŃi.
semnificative 2. Surse şi tipuri de mesaje orale:
-mesaje, formale şi informale directe, emise
clienŃi, colegi sau de cei din jur;
-discursuri, rapoarte, conferinŃe (inclusiv video-
conferinŃe);
-prezentări (formale / informale) de produse /
servicii;
-transmisiuni radio şi TV, anunŃuri publice;
-conversaŃii telefonice, inclusiv mesaje
telefonice înregistrate.
C.2. ObŃine 1. Tipuri de texte:

informaŃii prin - documente profesionale specifice specializării:
Curriculum 69
receptarea de manuale, rapoarte, reclame, oferte, fişe tehnice;

mesaje scrise - texte de popularizare pe teme profesionale:
specializate, legate articole de presă, prezentări, reclame, anunŃuri;
de îndeplinirea de - texte cu conŃinut operaŃional profesional:
sarcini de serviciu, corespondenŃă, faxuri, circulare, formulare,
în contexte instrucŃiuni cereri, reclamaŃii, procese verbale.
profesionale 2. Tipuri de informaŃii scrise:
semnificative - elemente cheie din documente relevante;
- informaŃii factuale, inclusiv numerice, relativ
complexe, pe teme de interes comun;
- informaŃii profesionale: instrucŃiuni, explicaŃii,
date tehnice ale unor produse şi servicii, evaluări;
- date privind: materii prime, materiale şi
produse finite, operaŃii şi procese tehnologice.
C.3. Exprimă 1. Tipuri de informaŃii:
mesaje orale în - informaŃii factuale , idei, opinii;
limbaj complex, în - instrucŃiuni, explicaŃii, detalii de operare,
contexte sfaturi;
profesionale descrieri şi specificaŃii de obiecte, procese,
semnificative, în operaŃii.
scopul îndeplinirii 2. Tipuri de discurs:
de sarcini de - discuŃii profesionale formale şi informale.
serviciu - prezentări.
- scurte rapoarte profesionale.
3. Moduri de comunicare:
- faŃă în faŃă, individual sau în grup;
- la telefon, robot telefonic.
C.4. Elaborează 1. Tipuri şi formate de documente şi texte
mesaje scrise funcŃionale:
specializate, în - formulare şi alte documente specifice
contexte specializării (facturi, facturi pro-forma, oferte,
profesionale fişe tehnice, fişe de evidenŃă, fişe de producŃie,
semnificative, în documente de evidenŃă, specificaŃii, evaluări);
scopul îndeplinirii - corespondenŃă profesională: scrisori, note
de sarcini de circulare, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail);
serviciu - dări de seamă, procese verbale, minute,
referate, rapoarte.
- formate formale;
- formate informale.
2. Tipuri de informaŃii:
- informaŃii factuale de specialitate (inclusiv
descrieri şi date tehnice), despre produse şi
servicii;
- aranjamente şi instrucŃiuni de serviciu;
- idei, opinii, puncte de vedere;
- raportări privind desfăşurarea unor
evenimente, şedinŃe, procese.
3. Teme specifice:
- organizarea locului de muncă;
- operaŃii, activităŃi şi procese de producŃie;
Curriculum 70
- calitatea serviciilor / produselor.

C.5. Participă la 1. DiscuŃii profesionale:
interacŃiuni orale şi - situaŃii sociale si profesionale formale şi
în scris legate de informale;
îndeplinirea de - interviuri individuale sau în grup;
sarcini de serviciu, - întâlniri formale / informale profesionale de
în contexte rutină, activităŃi profesionale zilnice.
profesionale 2. Comunicare telefonică:
semnificative - contacte de rutină cu colegi, subalterni,
superiori, în activităŃi profesionale zilnice;
- comunicări formale / informale cu parteneri
şi clienŃi;
- interviuri telefonice individuale.
3. CorespondenŃă profesională:
- formală şi informală, legată de sarcini de
serviciu;
- în interiorul organizaŃiei: cu subalterni, cu
colegi, cu superiori;
- în afara organizaŃiei: cu clienŃi, cu parteneri,
cu potenŃiali clienŃi / parteneri.
IV. CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare
Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ va fi parcurs

cu aceleaşi conŃinuturi la toate calificările de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei
unităŃi de competenŃă pentru abilităŃi cheie. Parcurgerea conŃinuturilor se va face în ordinea
prezentată în tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor (cap III), dar abordarea
acestora trebuie să fie flexibilă, diferenŃiată Ńinând cont de nivelul iniŃial de pregătire.
ConŃinuturile se vor exemplifica în funcŃie de domeniul profesional, respectiv
informaŃiile, mesajele orale sau scrise în limbă străină exersate vor corespunde domeniului
profesional respectiv.
În elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ
ÎN LIMBA MODERNĂ profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne
ale educaŃiei:
- elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare
- elevii au stiluri diferite de învăŃare
- elevii participă cu cunoştinŃele lor, dobândite anterior, la procesul de învăŃare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaŃiilor vechi cu
cele noi şi pentru ordonarea lor
Curriculum 71
cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: conversaŃia, jocul de rol, simularea,
proiectul.
evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională.
relevantă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul. Demonstrarea unei alte
abilităŃi în afara celor din competenŃele specificate este lipsită de semnificaŃie în cadrul
evaluării. Elevii trebuie evaluaŃi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenŃelor
specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se
Pentru mai buna înŃelegere a modaliŃătilor de evaluare se propune un exemplu de

instrument de evaluare sumativă pentru competenŃa C1 din unitatea de competenŃă
COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ, criteriile de performanŃă (a) şi
(b).
Realizarea criteriului de competenŃă se marchează de evaluator prin semnătură, în căsuŃa
corespunzătoare, alături de dată. Dobândirea competenŃei este atestată de existenŃa semnăturii
evaluatorului în toate căsuŃele corespunzătoare.
Titlul unităŃii: COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ (NIVEL 3

avansat)
C.1. ObŃine informaŃii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini
de serviciu, în contexte profesionale semnificative
Criterii de performanŃă:
(a) Identificarea informaŃiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global în
mesaje orale care folosesc un limbaj complex şi conŃin vocabular specializat
(b) Extragerea informaŃiilor / detaliilor specifice necesare şi relevante pentru sarcinile de
serviciu, din mesaje orale diverse
(c) Identificarea de opinii şi atitudini, şi distingerea lor de informaŃii factuale sau de altă
natură (legi, idei, concepte)
(d) Identificarea, cu ajutorul conŃinutului, intonaŃiei şi al sensului implicit, a informaŃiilor
privind priorităŃi şi urgenŃe
(e) Identificarea şi utilizarea de indicii verbale, non-verbale şi / sau de asocieri / conexiuni
pentru clarificarea sensului unor elemente de vocabular sau de accent nefamiliare
Curriculum 72
(f) ÎnŃelegerea de instrucŃiuni, solicitări şi întrebări orale, care folosesc un limbaj complex şi
conŃin vocabular specializat, şi realizarea de acŃiuni adecvate pe baza informaŃiilor
obŃinute pe cale orală
Contexte: • ActivităŃi de serviciu
• Contexte sociale relevante pentru activitatea profesională (târguri, conferinŃe, întâlniri,
şedinŃe)
• SituaŃii formale
• SituaŃii informale
Surse şi tipuri Texte care conŃin unele elemente de vocabular / de accent nefamiliare, emise la viteză
de mesaje orale: normală, în diverse registre, de lungime variabilă:
• mesaje, formale şi informale directe, emise clienŃi, colegi sau de cei din jur;
• discursuri, rapoarte, conferinŃe (inclusiv video-conferinŃe);
• prezentări (formale / informale) de produse / servicii;
• transmisiuni radio şi TV, anunŃuri publice;
• conversaŃii telefonice, inclusiv mesaje telefonice înregistrate.
InformaŃii • ideea principală (sensul global);
obŃinute: • informaŃii, inclusiv numerice, pe teme profesionale: instrucŃiuni, solicitări, întrebări,
explicaŃii;
• informaŃii factuale, inclusiv numerice, privind specificaŃii de procese, produse şi
servicii;
• opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră), priorităŃi.
Limbaj: • limbaj şi structuri familiare şi mai puŃin familiare, în registre sociale şi profesionale
uzuale;
• termeni specifici mesajelor mass media;
• vocabular specific cu nivel mediu de specializare, relevant pentru domeniul ocupaŃional;
• vorbire la viteză normală;
• varietăŃi de accent.
Moduri de • întrebări, intonaŃie, limbaj corporal / nonverbal, verificarea sensului prin alte surse;
acŃiune: • comunicarea informaŃiilor / detaliilor către alte persoane;
• acŃiuni proprii (realizarea de operaŃii, activităŃi).
Probe de evaluare
Probe scrise sau orale prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice şi obŃină
prin ascultare informaŃii / detalii, aşa cum se precizează în criteriile de performanŃă (a) şi (b)
şi în condiŃiile de aplicabilitate.
Probe orale şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice
opinii şi atitudini şi să le distingă de informaŃii de altă natură, aşa cum se precizează în
criteriul de performanŃă (c) şi în condiŃiile de aplicabilitate.
Probe orale şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice
informaŃii privind priorităŃi şi urgenŃe cu ajutorul conŃinutului, intonaŃiei şi al sensului
Curriculum 73
implicit, aşa cum se precizează în criteriile de performanŃă (d) şi (e), în condiŃiile de

aplicabilitate.
Probe orale şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că înŃelege instrucŃiuni,
solicitări şi întrebări şi că este capabil să acŃioneze pe baza informaŃiei obŃinute prin ascultare,
aşa cum se precizează în criteriul de performanŃă (f) şi în condiŃiile de aplicabilitate.
Probe orale şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să folosească
strategii de înŃelegere prin ascultare, aşa cum se precizează în criteriile de performanŃă (a),
(b), (c), (d), (e) şi (f) şi în condiŃiile de aplicabilitate.
Probele pot viza, integrat, evaluarea candidaŃilor pe mai multe criterii de performanŃă.
Pentru certificare, se consideră suficientă demonstrarea cel puŃin o dată a performanŃei pentru
fiecare criteriu de performanŃă în fiecare dintre condiŃiile de aplicabilitate relevante pentru
acesta.
INSTRUMENT DE EVALUARE pentru:
C.1. ObŃine informaŃii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini
de serviciu, în contexte profesionale semnificative
(a) Identificarea informaŃiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global în

mesaje orale care folosesc un limbaj complex şi conŃin vocabular specializat
(b) Extragerea informaŃiilor / detaliilor specifice necesare şi relevante pentru sarcinile de
serviciu, din mesaje orale diverse
1 a. IdentificaŃi informaŃiile necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global din
mesajul oral dat.
2 b. ExtrageŃi informaŃiile specifice necesare şi relevante pentru sarcinile de serviciu, din
mesajul oral dat.
Nr Activitatea probată Evaluator Data

crt.
1. Identificarea informaŃiilor
2. Extragerea informaŃiilor
V. Sugestii metodologice
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 de ore pe an din care 30 ore
ore de instruire practică prin laborator tehnologic. Profesorii au libertatea de a decide asupra
numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de
cunoştinŃe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de înŃelegere şi
asimilare a cunoştinŃelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi.
Curriculum 74
Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de

performanŃă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăŃământ sunt asigurate condiŃiile de
aplicabilitate descrise în standard.
Curriculum 75
MODULUL 12 : RADIODIAGNOSTIC
Nota introductivă
Modulul RADIODIAGNOSTIC face parte din pregătirea din anul I, pentru
În modulul RADIODIAGNOSTIC se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă
tehnică specializată RADIODIAGNOSTIC.
Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie şi 60 ore instruire practică.

1. Organizarea cabinetului de radiodiagnostic.
2. Identifică tehnicile de radiodiagnostic.
3. Asigură pregătirea mediului şi a pacientului pentru investigaŃia radiologică.
4. Identifică sursele de eroare şi artefactele din investigaŃia radiologică
5. Evaluează efectele biologice ale radiaŃiilor asupra pacientului.

Unitatea de competenŃă: RADIODIAGNOSTIC
(120 de ore din care 60 de ore teorie şi 60 de ore instruire practică).
Nr. Unitate de
crt. competenŃă
1. Radiodiagnostic CompetenŃa 1.: ∼ Cabinetul de radiodiagnostic: sală de
Organizarea aşteptare, centru de coordonare al activităŃii
cabinetului de dotat cu computer, monitor, spaŃii de
radiodiagnostic. depozitare, spaŃiu de sterilizare, laborator de
prelucrare a materialului fotosensibil, vestiare,
căi de acces, cabinet de investigaŃii, grup
sanitar etc.
∼ Surse de radiaŃii: surse convenŃionale,
izotopi radioactivi.
∼ Factorii modificatori ai efectului
radiobiologic: calitatea radiaŃiei, volumul
iradiat, factorul timp – etalarea.
∼ Modificări radiologice la nivelul oaselor:
modificări de osteogeneză (tulburări de
resorbŃie osoasă, tulburări de reconstrucŃie
osoasă, leziuni – demineralizare, osteoliză,
atrofie prin presiune, osteonecroză,
osteocleroză, osificări heterotrope, tulburări
distrofice), modificări de organozeneză
(displazii osoase, acondroplazii),
osteopsatiroza, condrodistrofia.
∼ Efectele secundare: efecte radiobiologice
Curriculum 76
directe şi indirecte - la nivel subcelular,

celular, la nivelul Ńesuturilor, organelor, la
nivelul organismelor, conceptul de iradiere
repetată.
∼ Echipamente şi materiale specifice: masa
radiologică, tub radiogen, pat de examinare pe
rotile, echipament pentru developare, filme
radiologice etc.
∼ Norme de protecŃie, sănătate şi securitate
în muncă: seringi şi ace de unică folosinŃă,
garou, soluŃii dezinfectante, comprese sterile,
catetere sterile, medicaŃie specifică,
echipamente de radioprotecŃie, respectarea
circuitelor funcŃionale, respectarea normelor
de radioprotecŃie etc.
∼ Documente normative şi tehnice:
instrucŃiuni de utilizare a echipamentelor;
verificarea termenului de valabilitate pentru
soluŃii şi materiale sterile.
CompetenŃa 2.: Domenii radiologice de investigare:
Identifică ~ Osteoarticular – fracturi, artrite, artroze,
tehnicile de displazii osoase, afecŃiuni osoase datorate
radiodiagnostic. carenŃelor vitaminice, distrofii osoase,
osteonecroze aseptice, osteite, patologia
coloanei vertebrale – spondiloza deformantă,
cifoza, scolioza, hiperlodoza, torticolis, hernia
de disc, spondilita anchilopoietică.
~ Tumori - tumorile osoase, tumorile
producătoare de cartilaj, tumorile cartilaginoase
maligne, tumorile medulare, tumorile vasculare,
tumori neurogene, tumori maligne secundare.
~ Cranio-facial – afecŃiunile cavităŃilor
pneumatice ale oaselor craniului.
~ Respirator – bronşite, astm bronşic,
bronşiectazie, stenoze bronşice, atelectazie
pulmonară, emfizem pulmonar, fibroză
pulmonară, pneumopatii acute bacteriene şi
virale, supuraŃii pulmonare, abcesul pulmonar,
gangrena pulmonară, tuberculoza pulmonară,
silicoza, sarcoidoza, micoza bronhopulmonară,
chist aerian, cancer pulmonar, afecŃiuni
pleurale, afecŃiuni mediastinale examinarea
toracelui, clavicula, coastele, plămânii – forma
câmpurilor pulmonare, dimensiuni, poziŃii,
transparenŃă pulmonară, hilul patologic, desenul
pulmonar.
~ Cardiovascular – cardiopatii congenitale,
valvulopatii, insuficienŃă cardiacă, afecŃiuni
pericardice, anevrism de aortă.
~ Digestiv – atrezii, hernii, esofagite, ulcere,
Curriculum 77
tumori, cancer gastric, duodenite, sindrom

stenotic enteral, sindromul ocluziv, sindromul
de stomac operat, ileita foliculară, ascaridoza,
boala Crohn, tuberculoza intestinală, diverticuli,
colite, apendicită.
~ Biliar – anomalii veziculare, colecistite cronice
nelitiazice, litiaza biliară şi coledociană, fistule
biliodigestive, cancer vezicular.
~ Abdominal – examinarea abdomenului,
ecografia pancreasului, examinarea căilor
biliare.
~ Urogenital – anomalii renale congenitale,
calcificări renale parenchimatoase, modificări
de volum, hidronefroza, litiaza urinară, nefrite,
abces renal, tuberculoza renală, tumori ale
parenchimului renal, boli vasculare renale,
traumatisme renale, afecŃiuni ale vezicii urinare,
tulburări funcŃionale utero-tubare, anomalii
genitale congenitale, afecŃiuni inflamatorii
uterotubare, tumori uterine, adenomul de
prostată, calculi prostatici etc.
~ Sistem nervos - calcificările vasculare
intracraniene, anevrisme, hematoame,
tuberculom calcificat, cisticercoză, calcificări
mengiooamelor, sindromul de hipertensiune
intracraniană, tumori cerebrale, procese
expansive intracerebrale, hematoame epi şi
subdurale.
~ Sistem endocrin – tumori, atrezii, anomalii
congenitale, hipertrofii, hipotrofii.
Tehnici de investigaŃie radiologică:
~ Radioscopie
~ Radiografie.
~ Radioizotopi.
~ Tomografie.
~ Microradiografia (MRF).
~ Radiografii la patul bolnavului.
~ Cardiochimografia.
~ Aortografia.
~ Arteriografia.
~ Flebografia.
~ Limfografia.
~ Colecistografia, colangiografia.
~ Radiografie renală simplă.
~ Urografia.
~ Pielografia.
~ Nefrograma izotopică.
~ Cistografia etc.
~ Pneumopelvigrafia.
~ Histerosalpingografia.
Curriculum 78
~ Mamografia.
~ Ventriculografia.
~ Angiografia carotidiană.
~ Tomografia axială computerizată.
SubstanŃe de contrast (agenŃi de contrast AC):
substanŃe iodate de contrast, suspensii baritate,
izotopi radioactivi etc.
CondiŃii de utilizare AC (agent de contrast):
asepsie, preparat neiritant, netoxic, injectare
intravenoasă sau intraarterială etc.
CompetenŃa 3.: ∼ Pregătirea psihică: informare, explicare,
Asigură obŃinerea consimŃământului, acordul implicit.
pregătirea ∼ Pregătire fizică: poziŃionarea adecvată în
mediului şi a funcŃie de investigaŃie, respectarea pudorii,
pacientului sistarea alimentaŃiei (bolnav à jeun),
pentru administrarea unor medicamente sau substanŃe
investigaŃia înainte sau în timpul tehnicii.
radiologică. ∼ Resursele pacientului: nivel de cunoştinŃe,
posibilităŃi de cooperare, mobilitate, grad de
percepŃie şi de înŃelegere.
∼ Pregătirea examinării: semiobscuritate,
masă reglabilă de scopie, stativ vertical, masă
de grafie reglabilă, materiale de radioprotecŃie
(după caz)
CompetenŃa 4.: Artefacte:
Identifică sursele ∼ imagini eronate,
de eroare şi ∼ false imagini,
artefactele din ∼ structuri absente,
investigaŃia ∼ dimensiuni şi forme neadecvate.
radiologică Cauzele artefactelor:
∼ Induse de pacient – instabilitate fizică,
agitaŃie, adinamie etc.
∼ Induse de aparat – reglaje prost efectuate etc.
∼ Induse de tehnică – poziŃii incorecte, pregătire
absentă, insuficientă sau eronată, reglaje prost
efectuate pe masa de comandă etc.
Surse de eroare:
∼ Erori datorate aparaturii: variaŃiile curentului
de alimentare, şocuri electrice, reglarea
incorectă a expunerii, reglarea incorectă a
contrastului şi luminozităŃii pe ecranul
monitorului, dereglarea unor componente
electrice etc.
∼ Erori datorate examinatorului: graba,
examinarea superficială, examinarea
incompletă.
∼ Pregătirea necorespunzătoare a pacientului
etc.
Competenta 5: ~ Factori de influenŃă: intensitatea fluxului de
Curriculum 79
Evaluează radiaŃie, timpul de expunere, amperaj.

efectele biologice ~ Efecte biologice: efectul termic, efecte
ale radiaŃiilor radiogen, efect citologic, efecte complexe,
asupra efecte distructive etc.
pacientului ~ Cauzele efectelor biologice: intensitatea
fasciculului, durata expunerii, amperaj
inadecvat, alegerea focarului, numărul de
expuneri etc.

Modulul RADIODIAGNOSTIC poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea
strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale
educaŃiei:
de pregătire.
desfăşura astfel: 4 ore / săptămână de instruire teoretică - semestrul I şi 4 ore instruire
practică - semestrului I.
Curriculum 80
privind RADIODIAGNOSTIC.
diverse etc.
Curriculum 81
MODULUL 13: SEMIOLOGIE GENERALĂ
Notă introductivă
Modulul SEMIOLOGIE GENERALĂ face parte din pregătirea specifică dinanul I,

pentru obŃinerea calificării de nivel 3 avansat : asistent medical de radiologie. În modulul
SEMIOLOGIE GENERALĂ se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă specializată
SEMIOLOGIE GENERALĂ. Modulul are alocate 60de ore, din care 30 de ore de pregătire
teoretică şi 30 de ore de pregătire practică (stagiu clinic).

1. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecvaŃi .

2. Identifică modificările patologice observate la inspecŃia generală a bolnavului.
3. Analizează simptomele cheie şi principalii factori de risc pentru îmbolnăvire.
Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor :
Unitatea de competenŃă : SEMIOLOGIE GENERALĂ

( 60 de ore din care 30 de ore de stagiu clinic)
Nr. Unitate de CompetenŃe ConŃinuturi

crt. competenŃă
Curriculum 82
1 Semiologie C.1. Efectuează 1.1 Manifestări de boală:

gemerală anamneza Semnul, simptomul, sindromul: (definiŃie şi
utilizând exemple)
termenii
medicali 1.2. Etapele anamnezei: Anamneza(definiŃie).Modul
adecvaŃi . de abordare a bolnavului, motivele internării, istoricul
bolii, antecedentele heredo colaterale, antecedentele
personale fiziologice şi patologice, condiŃiile de viaŃă
şi de muncă.
C.2. Identifică 2.1. Metode clasice semiologice: InspecŃia,

modificările palparea ,percuŃia, ascultatia
patologice (condiŃii şi mod de efectuare)
observate la
inspecŃia 2.2. Modificari patologice observate la inspecŃia
generală a generală :
bolnavului.
- Atitudinile si posturile:normală,pasivă,forŃată
(decubit lateral, decubit ventral, decubit dorsal,
ortopnee,”cocoş de puşcă”,opistotonus, poziŃia
antalgică ,alte poziŃii forŃate)
-Faciesuri caracteristice diferitelor boli :endocrine,

cardiovasculare pulmonare,digestive, renale,
neurologice,de collagen. (acromegalic,cretinoid,
basedowian,cushingoid,mitral,asfixic,vultos, ftizic,
hipocratic, renal, parkinsonian, tetanic,alte tipuri de
facies.)
-Mersul patologic: “cosit”, târât, forfecat, legănat,

stepat, talonat, rigid, ebrios, dansant, alte tipuri de
mers patologic.
- Modificările tegumentelor şi fanerelor :

(Modificări ale culorii,discromiile, leziunile cutanate
elementare,leziunile vasculare,modificările unghiilor
şi ale perilor, pruritul.
-Tulburările staturale şi tipurile constituŃionale

hiperstaturalitatea,gigantismul, nanismul,clasificarea
tipurilor constituŃionale.
-Tulburările stării de nutriŃie:obezitatea, subnutriŃia.
- Edemele şi deshidratarea (definiŃie, clasificare )
-Modificări ale muşchilor:tulburări ale tonusului

muscular, ale activităŃii motorii,
Curriculum 83
volumului,troficităŃii;mialgia,mişcările involuntare.
-Modificări ale sistemului osteo articular

(artralgia,atitudini şi poziŃii vicioase, durerea
osoasă,tumefacŃii şi deformări osoase.
-Modificări ale ganglionilor limfatici: adenopatiile
-Tulburările stării de conştienŃă: sincopa,coma,

hipersomnia, delirul, demenŃa.
3.1. Simptome cheie :durerea(cefaleea,

migrena,durerea vertebrală,articulară,
C.3. Analizează toracică,abdominală, ),dispneea,tusea,palpitaŃiile.
simptomele lipotimia şi sincopa, astenia, fatigabilitatea şi
cheie şi impotenŃa funcŃională.,insomnia, ameŃelile şi vertijul
principalii Febra.
factori de risc
pentru 3.2. Factori de risc: Hipertensiunea arterială, diabetul
îmbolnăvire. zaharat, ateroscleroza sistemică şi coronariană,
sedentarismul, alcoolismul, fumatul.
CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare :
Modulul SEMIOLOGIE GENERALĂ poate fi parcurs în mod independent.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele
principii moderne ale educatiei :
- elevii invaŃă când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare ;
- elevii au stiluri diferite de învăŃare ;
- elevii se sprijină în procesul învăŃării pe cunoştinŃele lor dobândite anterior ;
- este necesară alocarea unui timp suficient pentru analizarea, asocierea, compararea,
- informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru sistematizarea noilor achiziŃii.
Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de
Curriculum 84
invăŃare cu caracter interactiv. Se recomandă urmatoarele metode : expunerea,
conversaŃia, observaŃia, discuŃii şi lucrul în grup, munca independentă, problematizarea,
studiul de caz .
invăŃare cu caracter practic aplicativ : exerciŃii de identificare a diferitelor semne şi
simptome,gruperea lor în sindroame, exercitii de utilizare a nomenclaturii
semiologice,
,rezolvarea de fise de lucru (exemple :investigaŃiile de laborator din perioada
preoperatorie-de rutină,suplimentare,modificiări patologice intâlnite în cadrul
inspecŃiei generale etc.).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fişe de observaŃie, fişe de lucru,
fişepentru autoevaluare, teste scrise de evaluare, realizarea unui proiect,colocvii.
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul

probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea,
SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat
pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.
Se evaluează numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor
competenŃenefiind relevantă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur
modul .
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui
se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenŃelor.
Cadrele didactice, care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata
evaluării fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe
Curriculum 85
parcursulanului şcolar.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare : observarea
sistematică a comportamentului elevilor şi a atitudinii acestora faŃă de o sarcină
dată, a comunicării, autoevaluarea, coevaluarea, tema în clasă, investigaŃia,
proiectul.
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 de ore pe an.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat
fiecărei teme în funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de
cunoştinŃe,deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului, dotarea cu
material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului
de elevi instruiŃi.
Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea
stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile.Prezentarea
temelor se va face succint, insistând pe aspectele specifice pregătirii
asistentului medical de radiologie.
Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea

in laboratoare are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru
viitorii “ asistenŃi medicali de radiologie”.
privind SEMIOLOGIA GENERALĂ. Se pot utiliza ca metode de învaŃare: expunerea,
conversaŃia, munca independentă,simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃiile şi lucrul în grup
care stimulează spiritul critic şi creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmări
aplicarea cunoştinŃelor la probleme reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de
nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprindă o gamă cât mai variată: atlase,
cataloage, casete video, diapozitive, planşe, desene, folii de retroproiector, CD-uri, mulaje,
etc.
Sugestii Bibliografice :
1. Conf.Dr. ION GRIGORE POPESCU – INTRODUCERE ÎN

SEMIOLOGIA MEDICALĂ, Ed.VIAłA MEDICALĂ, Bucureşti, 2003.
2. Prof. VINTILĂ. V. MIHĂILESCU – BREVIAR DE SEMIOLOGIE
MEDICALĂ, Ed.SCRISUL ROMANESC, Craiova, 1980.
3. Prof. Univ. Dr. MARIUS GEORGESCU, Şef.lucr. E.GEORGESCU –
SEMIOLOGIE MEDICALĂ,ediŃia a-III-a, Ed.DIDACTICĂ ŞI
PEDAGOGICĂ, Bucureşti, 2003.
Curriculum 86
4. Prof. Dr. DAN GEORGESCU - SEMIOLOGIE MEDICALĂ, Ed

NAłIONAL, Bucureşti,1999.
BIBLIOGRAFIE GENERALA
1. *** Codul de etică şi deontologie profesională al asistentului medical şi moaşei din
România - 2005;
2. *** ColecŃia revistei Radioterapie&Oncologie Medicală, anii 1995-2002
3. *** Legea nr. 307/2004 - privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a profesiei de
moaşă, înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea Ordinului AsistenŃilor Medicali şi Moaşelor
din România.
4. Albu, Ion - “Anatomia topografică”, Editura ALL, Bucureşti, 1994.
5. Albu, Maria Roxana - “Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Corint, Bucureşti, 1997.
6. American Nurses Association – Codul pentru nurse ,1985
7. Angelescu, N. - “Patologie şi nursing chirurgical”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.
8. Anghelescu, Vuzitas - ‘Neurologie şi psihiatrie”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.
9. ANR, Grup naŃional de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenŃi
medicali,Bucuresti,2001
10. ANR, Grup naŃional de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing,
11. ANR, Grup national de etica (autor colectiv)-Cod de etica pentru asistenti medicali,
12. Badea R, Dudea S, Mircea P, Stamatin F. – „Tratat de ultrasonografie clinică”, vol.. 1,
Editura Medicală, Bucureşti, 2000.
13. Bergfeld, D. - “Ghid urgenŃe medicale”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.
14. Birzu - I. Radiologie Medicala - Editura Didactica si Pedagogica - Bucuresti 1980
15. Birzu I. - Radioterapie biologica si clinica -Editura Medicala - Bucuresti 1975
16. Birzu I.- Radiodiagnostic Clinic vol I si II -Editura Medicala 1963
17. Blaj Lazăr – „Mica enciclopedie a sănătăŃii – terapie naturistă” Editura Niculescu,
Bucureşti, 1998.
18. Bocârnea, Constantin - “Boli infecŃioase şi epidemiologie”, Editura Info-Team, Bucureşti,
1996.
19. Borundel - “Medicină internă”, Editura ALL, Bucureşti, 1996.
20. Bradu, I. Iamandescu - “Manual de psihologie medicală”, Editura ALL, Bucureşti, 1994.
21. Braun, J. - “Ghid clinic de medicină internă”, Editura ViaŃa Medicală, Bucureşti, 1994.
22. Bucătaru Mihaela – DicŃionar – de buzunar – de termeni medicali, Editura Spiru Haret,
Iaşi, 2005
23. Bucătaru Mihaela – „Ghid practic de fitoterapie”, Editura Spiru Haret, Iaşi, 2000.
24. Ciocâlteu, Teodorescu - “Ghid terapie în medicina internă”, Editura Info-Team, Bucureşti,
1996.
25. Clocotici, LucreŃia - “Pagini din istoria şi etica profesiei de asistent medical”, Editura
medicală, Bucureşti, 1997.
26. Clocotici, LucreŃia - “Profesia de asistentă medicală” – etică –, Editura Info-Team,
Bucureşti, 1996.
27. Constantinidi - “Farmacologie”, Editura Medicală, Bucureşti, 1994.
28. Crângulescu, Mincu - “Medicină internă”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.
29. Daşchievici Silvian – „Chirurgie”, Editura Medicală, Bucureşti, 2000.
30. DeVita V.T., Hellman S., Rosenberg S.A. - Cancer Principles&Practice of Oncology, Ed.
Lippincott Williams&Wilkins, Philadelphia, ed.6, 2001
Curriculum 87
31. Dutescu,B. -Etos in medicina ,Editura Medicala, Bucuresti,1979

32. Enăchescu, Dan, Mihai, Gh., Marcu - “Sănătatea publică şi managementul sanitar”,
Editura ALL, Bucureşti, 1994.
33. Fry,.Sara,T.- Etica in practica nursingului - Ghid pentru luarea deciziilor in etica,
ICN,1994
34. Ghilezan N. - Cobaltoterapie, Ed. Med., Buc., 1983
35. Ghilezan N. - Oncologie generală, Ed. Med., Buc., 1992
36. GRANCEA - Radiologie Medicala - Editura Medicala 1990
37. Grancea, V. ; Percek, A. Substante de contrast organo - iodate. Editura Medicala,
Bucuresti, 1990.
38. Grigoriu, Vasile - “Chirurgie şi specialităŃi înrudite”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.
39. Iftimovici Radu - “Istoria medicinii” - Editura ALL, Bucureşti, 1994.
40. Jurnalul de nursing , Nursing - Revista editata de ANR (colectia 1990-2006)
41. Kiss, I. - “Kinetoterapie şi recuperare medicală”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.
42. Lemon-Materiale de educatie in nursing, OMS-Regional Office for Europe, Copenhaga,
1996
43. LUNGEANU M. -Tehnica radiologica -Editura Medicala - Bucuresti 1988
44. Marin,Gh.-Pledoarie pentru respect,Editura Albatros,1978
45. MATEESCU V., CORNELIA NENCESCU - Radiodiagnostic, Radioterapie si anatomie
functionala - Editura Stiinta &Tehnica, Bucuresti 1996
46. Mateescu Viorel, Cornelia, Nencescu. Radioterapie si Anatomie functionala. Societatea de
Stiinta si Tehnica, Bucuresti, 1996.
47. Mateescu, Nencescu - “Radiodiagnostic-radioterapie”, Editura Info-Team, Bucureşti,
1996.
48. Mănescu, Sergiu - “Igiena”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.
49. Mănuilă l., Mănuilă A., Nicoulin M. – „DicŃionar medical”, Editura Ceres, Bucureşti,
1998.
50. Mihăilescu, N. - “Chirurgia pentru cadre medii”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997.
51. Mincu, M. - “Engleză pentru învăŃământul medical”, Editura Corint, Bucureşti, 1996.
52. Miron,A.- Etica aplicata, Editura Alternative,1995
53. Moll, K. J. M. - “Atlas de anatomie “, Editura ALL , Bucureşti, 1994.
54. Mozes, C. - “Tehnica îngrijirii bolnavului”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997.
55. Năstoiu, Ioan - “Mic dicŃionar medical. Primul ajutor”, Editura Gramar, Bucureşti, 1994.
56. Nicolau, V. - “Bioetică”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1995.
57. Nicolau,S.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de
specialitate-Editura Universul,Bucuresti,1998
58. Norme de Securitate Nucleară 1976, Legea 111/1996 modificată în 1998
59. Papilian (Albu) - ”Atlas anatomie”, Editura Medicală, Bucureşti, 1998.
60. Percek, Arcadie. Accidente prin substante de contrast. Editura Medicala, Bucuresti, 1977.
61. Perez C.A., Brady L.W. - Principles and Practice of Radiation Oncology, Lippincott
Raven, Philadelphia, ed.4, 2002
62. Răşcanu, Ruxandra - “Psihologia şi asistenŃa socială’, Editura ŞtiinŃă şi Tehnică,
Bucureşti, 1996.
63. Scripcaru,Gh.,Ciornea,T.- Deontologie medicala,Editura medicala, 1979
64. Steiner, Mănăstireanu - “Curs practic de urgenŃe medico-chirurgicale”, Editura Info-
Team, Bucureşti, 1996.
65. Titircă, LucreŃia - “Breviar de explorări funcŃionale şi îngrijiri speciale acordate
bolnavului”, Editura ViaŃa medicală, Bucureşti, 1996.
66. Titircă, LucreŃia - “Manual de îngrijiri speciale acordate pacientului de asistenŃi medicali
(III)”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.
Curriculum 88
67. Titircă, LucreŃia - “Tehnici de evaluare”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.

68. Titircă, LucreŃia - “UrgenŃe medico-chirurgicale”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.
69. Titircă, LucreŃia - ”UrgenŃe medico-chirurgicale-sinteze”, Editura Medicală, Bucureşti,
1994.
Curriculum 89
Nr. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3
Modulul 1 2 3 4 5 6 7 8 9
crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6
Tehnologia
informaŃiei şi * * * * * * * * * * * * * * *
1.
comunicaŃiilor
aplicată
* * * * * * * * * * * * * * *
2. Anatomie

* * * * * * * * * * * * * * *
3. Fiziologie

Organizarea
4. * * * * * * * * * * * * * * *
laboratorului
Tehnici generale de
5. * * * * * * * * * * * * * * *
îngrijire a bolnavului
ProtecŃie, sănătate şi * * * * * * * * * * * * * * *
6.
securitate în muncă
Radiofizică şi * * * * * * * * * * * * * * *
7.
dozimetria radiaŃiilor
Anatomia
descriptivă, * * * * * * * * * * * * * * *
8.
topografică şi
radiologică
Tehnici de
9. investigaŃie * * * * * * * * * * * * * * *
radiologică
Igienă generală şi * * * * * * * * * * * * * * *
10.
epidemiologie
Comunicarea
* * * * * * * * * * * * * * *
11. profesională în limba

modernă
* * * * * * * * * * * * * * *
12. Radiodiagnostic

* * * * * * * * * * * * * * *
13. Semiologie generală

Legendă: * Săptămâna in care se parcurge modulul – teorie
Săptămâna în care se parcurge modulul – laborator tehnologic
Săptămâna în care se parcurge modulul – instruire practică
Curriculum 90
PLAN DE INVATAMANT
ANUL II

Comunicare profesională din care: pregatire practică 30

Fiziopatologie din care: pregatire practică 30

Administrarea medicamentelor şi substanŃelor de din care: pregatire practică 30
contrast

Medicină internă din care: pregatire practică 60

Chirurgie generală din care: pregatire practică 60

Chirurgie buco-maxilo-facială din care : pregatire practică 30

Urologie din care : pregatire practică 30

Ultrasonografie din care pregatire practică 60

Tehnici de explorare prin ultrasonografie din care : 60
pregatire practică
Modulul X Total ore/an 120
UrgenŃe medico -chirurgicale din care : 60
pregatire practică
Modulul XI Total ore/an 60
Radiologie intervenŃională din care : 30
pregatire practică
Modulul XII Total ore/an 120
Ortopedie şi traumatologie din care : 60
pregatire practică
Total ore/an:30 ore/săptămână x 36 săptămâni = 1080 ore /an
Curriculum 91
ANUL II
PLAN DE ÎNVĂłĂMÂNT
Detaliere ore
Laborator Instruire
Instruire
Nr. practică 30
Credite ore pe
săptămână /
15 15
3 săptămâni
14 Comunicare profesională 1 30 30
15 Fiziopatologie 1 30 30
16 Administrarea medicamentelor şi
1 30 30
substanŃelor de contrast
17 Medicină internă 2 60 30 30
18 Chirurgie generală 2 60 30 30
19 Chirurgie buco-maxilo-facială 1 30 30
20 Urologie 1 30 30
Semestrul II – săptămâni
Detaliere ore
Laborator Instruire
Instruire
Nr. practică 30
Credite ore pe
săptămână /
15 15
3 săptămâni
21 Ultrasonografie 2 60 30 30
22 Tehnici de explorare prin
2 60 30 30
ultrasonografie
23 UrgenŃe medico-chirurgicale 2 60 30 30
24 Radiologie intervenŃională 1 30 30
25 Ortopedie şi traumatologie 2 60 30 30
Aceasta repartizare a modulelor pe semestru si a orelor de pregatire practica este o propunere

din partea autorilor acestui curriculum. Modul de parcurgere a modulelor si repartizarea
orelor de pregatire practica poate fi stabilita la nivelul scolii in comisia metodica, cu conditia
respectarii numarului total de ore/modul alocat prin planul de invatamant, aprobat prin ordin
al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului.
Curriculum 92
MODULUL 1: COMUNICARE PROFESIONALĂ
Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ reprezintă un modul de pregătire de

specialitate şi se va parcurge în anul II al şcolii postliceale. Modulul are alocate 60 de ore pe
an din care 30 ore de instruire prin laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei şcolare
se asigură dobândirea competenŃelor descrise în Standardul de pregătire profesională,
documente care stau la baza Sistemului naŃional de calificări profesionale. Programa şcolară
se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării.
II. Lista unităŃilor de competenŃă relevante pentru modul:
1. Unitatea de competenŃă pentru abilităŃi cheie: COMUNICARE
PROFESIONALĂ
• C.1. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă
• C.2. Aplică tehnici de comunicare orală
• C.3. Realizează un raport formal
III. Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor
Nr.
crt. Unitate de CompetenŃe ConŃinuturi
competenŃă
1. 1. Scopul comunicării: primirea şi transmiterea
Comunicare C. 1. Elaborează informaŃiilor, întreŃinerea unor discuŃii, prezentarea
profesională strategii pentru o unor informaŃii.
comunicare eficientă. 2. Surse de informaŃii: informaŃii interne şi externe,
buletine informative, manuale, seminarii, rapoarte,
procese verbale, publicaŃii de specialitate, internet,
discuŃii, statistici, documentaŃie specifică, mass-
media.
3. Metode de comunicare adecvate: scrise, verbale,
audio, informatizate.
4. Metode de verificare a eficienŃei comunicării:
obŃinerea feedback-ului, documentaŃii întocmite
corect.
C. 2. Aplică tehnici 5. Strategii de ascultare în funcŃie de situaŃie, ocazie,

de comunicare orală. subiectul în cauză, vorbitor, metode de ascultare.
6. SusŃinere: în situaŃii formale sau informale în
funcŃie de numărul de vorbitori, prin modulaŃia
vocii, prin alegerea tonului şi a vocabularului, prin
Curriculum 93
structură, prin comunicare non verbală, prin

articulare.
7. Argumentare prin idei clare, relevante, concise,
persuasive, adaptate contextului şi interlocutorului.
8. Facilitarea comunicării eficiente prin: acceptarea
de opinii diferite, încurajarea discuŃiei, asigurarea
posibilităŃii de exprimare, oferirea feed-back-ului,
stimularea creativităŃii, încadrarea în timp, viteza
vorbirii, adaptarea comunicării la nivelul de
înŃelegere al auditorului, folosirea unui suport
C. 3. Realizează un specific.
raport formal.
9. InformaŃii selectate în funcŃie de complexitatea
temei, publicul Ńintă, relevanŃă.
10. ConŃinutul şi structura raportului în funcŃie de:
tipul informaŃiei, succesiunea logică, suportul
( grafica, standardul de prezentare, formatul)
11. Raport formal elaborat: document coerent, bine
structurat, adecvat scopului propus.
Parcurgerea conŃinuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a

competenŃelor şi conŃinuturilor (cap. III), dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă,
diferenŃiată Ńinând cont de nivelul iniŃial de pregătire.
Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ poate fi parcurs independent.
ConŃinuturile se vor exemplifica în funcŃie de domeniul profesional, respectiv strategiile
pentru o comunicare eficientă, tehnicile de comunicare orală şi realizarea unui raport formal
se vor exersa şi vor corespunde domeniului profesional. Dezvoltarea competenŃelor
individuale vizate prin Standardul de pregătire profesională se va realiza prin exemplificare
pe domeniul profesional respectiv.
În elaborarea strategiei didactice, profesorii va trebui să Ńină seama de următoarele
principii moderne ale educaŃiei:
- elevii învaŃă cel mai bine atunci când învăŃarea răspunde nevoilor lor;
- elevii au stiluri diferite de învăŃare;
- elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior la procesul de învăŃare;
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaŃiilor vechi cu cele noi şi
pentru ordonarea lor.
evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Se evaluează numai
Curriculum 94
competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. O competenŃă se
evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităŃi în afara celor din competenŃele
specificate este lipsită de semnificaŃie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaŃi numai în ceea
ce priveşte dobândirea competenŃelor specificate în cadrul acestul modul.
Evaluarea probelor implică semnătura evaluatorului de fiecare dată când s-a demonstrat
realizarea sarcinii.
Evaluarea se consideră încheiată cu succes când s-au obŃinut toate semnăturile, care
atestă dobândirea competenŃei.
Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe individualizate.
Pentru exemplificare se prezintă în continuare un instrument de evaluare pentru
competenŃa C. 3: Realizează un raport formal.
UNITATEA DE COMPETENłĂ: COMUNICARE PROFESIONALĂ
Evaluarea 1
CompetenŃa 3: Realizează un raport formal
Centru:
Data de început:
Data de încheiere:
Data de verificare:
Evaluare 1
Această evaluare se referă la următoarele criterii de performanŃă:
(a) Selectarea informaŃiilor necesare temei propuse
Curriculum 95
(b) Organizarea conŃinutului şi structurii raportului

(c) Elaborarea unui raport formal
Selectare: în funcŃie de complexitatea temei, publicul Ńintă, relevanŃa

Organizare: tipul informaŃiei, succesiune logică, suportul (grafica, standardul
de prezentare, formatul)
Raport formal: document coerent, bine structurat, adecvat scopului propus
În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 12 activităŃi de evaluare
INSTRUCłIUNI PENTRU CANDIDAłI

- CitiŃi cu atenŃie fişa tehnologică de execuŃie

- Dacă aveŃi neclarităŃi referitoare la fişa tehnologică, comunicaŃi acest lucru evaluatorului
- RezolvaŃi toate etapele acestei fişe tehnologice
- Când aŃi terminat, asiguraŃi-vă că înmânaŃi evaluatorului fişa rezolvată.
Evaluare 1 Realizează un raport formal
1(a) Selectarea informaŃiilor necesare temei propuse

SelectaŃi informaŃiile necesare temei propuse în funcŃie de criteriile din coloana a adoua şi
precizaŃi-le în coloana a treia:
Nr. Criterii de selectare InformaŃii Evaluator Data

crt.
1. Complexitatea temei
2. Publicul Ńintă
3. RelevanŃa
1(b) Organizarea conŃinutului şi structurii raportului

OrganizaŃi conŃinutul şi structura raportului pe tema aleasă în funcŃie de criteriile din tabelul
de mai jos:
Nr. Criterii de organizare Evaluator Data
crt.
Curriculum 96
1. Tipul informaŃiei
2. succesiune logică
3. suportul
4. grafica
5. standardul de prezentare
6. formatul
1(c) Elaborarea unui raport formal

ElaboraŃi un raport formal pe o temă aleasă din domeniul ConstrucŃii şi lucrări publice
urmărind criteriile din tabelul de mai jos:
Nr. crt. Criterii Evaluator Data

1. Document coerent
2. Bine structurat
3. Adecvat scopului propus
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 32 de ore pe an din care 16 ore
de instruire practică prin laborator tehnologic şi 16 ore de instruire teoretică. Profesorul are
libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de: dificultatea
temei, volumul şi nivelul de cunoştinŃe anterioare, dotarea cu material didactic, ritmul de
înŃelegere şi asimilarea cunoştiinŃelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de
elevi instruiŃi.
Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială şi cu softul
corespunzător pentru colectarea şi procesarea informaŃiilor şi redactarea rapoartelor formale.
Instruirea prin activitatea de aplicaŃii practice de tehnoredactare la computer are importanŃă
deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor de comunicare pentru viitorii
tehnicieni devize şi măsurători în construcŃii.
Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător, dacă sunt îndeplinite
criteriile de performanŃă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăŃământ sunt asigurate
condiŃiile de aplicabilitate descrise în standard.
Pentru realizarea competenŃelor pot fi derulate diverse activităŃi de învăŃare:
documentare cu ajutorul internetului, vizionări de casete video şi CD-uri, vizite de
documentare la agenŃii economici, proiecte, publicaŃii de specialitate, discuŃii, statistici,
informare prin mass-media, teste de evaluare prin care elevii demonstrează că sunt capabili să
atingă competenŃele din cadrul modulului.
Curriculum 97
MODULUL 2 FIZIOPATOLOGIE
Nota introductivă
Modulul FIZIOPATOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
În modulul FIZIOPATOLOGIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă
tehnică specializată FIZIOPATOLOGIE.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore laborator
tehnologic

1. Recunoaşte factorii de risc patogenic pentru organismului uman.
2. Identifică noŃiunile specifice fiziopatologiei.
3. Analizează modificările fiziopatologice

Unitatea de competenta: FIZIOPATOLOGIE
(60 de ore din care 30 de ore teorie şi 30 de ore laborator tehnologic ).
Nr. Unitate de
crt. competenŃă
1. Fiziopatologie Competenta .1.: Factori patogenici
Recunoaşte - Factori externi:
factorii de risc o Fizici – mecanici, termici
patogenic (căldura, frigul), electrici etc.
pentru o Chimici – acizi, baze, săruri.
organismului o Biologici – microbi, virusuri,
uman. paraziŃi, ciuperci.
o Sociali – suprasolicitarea,
stresul, frica, deprimarea, eşecul
profesionale, incertitudinea,
supraalimentaŃie,
subalimentaŃia, dezechilibre
alimentare, poluarea mediului,
zgomotul etc.
- Factori interni:
o Anomalii ereditare.
o Hipovolemia.
o Hipoxia.
o Acidoza.
o Dezechilibre metabolice.
Factorii de risc
- Factori de risc cu acŃiune permanentă.
- Factori de risc cu acŃiune limitată – factori
ocazionali (relaŃia fumat – bronşită cronică,
Curriculum 98
etilism – ciroză hepatică etc.).

- Factori intrinseci – genetici, fenotipici,
umorali, endocrini, nervoşi.
- Factori extrinseci (ecologici) – fizici,
chimici, biologici, sociali.
- Factori de risc profesionali.
Competenta 2.: Conceptul de boală
Identifică - Caracter cauzal.
noŃiunile - ReacŃie de răspuns.
specifice - Dezechilibru neuroumoral.
fiziopatologiei ReacŃiile organismului la agresiune
- InflamaŃia.
- ReacŃia imunologică.
- Congestia.
- Edemul.
- Necroza.
- Dezvoltarea tumorală.
- Atrofia – hipertrofia.
- ErupŃia alergică.
- DegenerescenŃa.
Fiziopatologia infecŃiei
- Mecanism de producere.
- EvoluŃie – inaparentă, latentă, boală
infecŃioasă.
- Etape de evoluŃie: perioada de incubaŃie,
perioada prodromală, perioada de stare,
perioada de convalescenŃă.
- Tipuri de infecŃii: locale, generale,
septicemia.
- ReacŃia inflamatorie – inflamaŃia
alterativă, inflamaŃia exsudativă,
inflamaŃia seroasă, inflamaŃia fibroasă,
inflamaŃia purulentă, inflamaŃia
hemoragică, inflamaŃia catarală,
inflamaŃia proliferativă sau productivă,
granulomul.
Fiziopatologia reacŃiilor imunologice
- ReacŃia imunologică specifice.
- Antigenul.
- Anticorpul.
- ReacŃia antigen-anticorp.
- Mecanismul răspunsului imun.
- Hipersensibilitatea.
CompetenŃa .3: Mecanisme fiziopatologice
Analizează - Mecanism celular-molecular.
modificările - Mecanisme integrative.
fiziopatologice. - Semne subiective, semne obiective.
- Sindromul.
Fiziopatologia iradierilor
- Modificări citologice.
Curriculum 99
- Modificări organice.
- Sindromul de iradiere.
- AcŃiunea izotopilor radioactivi.
Fiziopatologia tumorilor
- Boala canceroasă.
- Cancerizarea celulară.
Fiziopatologia termoreglării
- Hipertermia.
- ReacŃia febrilă.
- Hipotermia.
Fiziopatologia sistemului muscular
- Miopatii primare
- Miopatii dobândite.
- Miopatii secundare.
Fiziopatologia sângelui şi organelor
hematologice
- Seria eritrocitară.
- Seria leucocitară.
- Fiziopatologia hemostazei.
Fiziopatologia respiraŃiei
- Inegalitatea raportului ventilaŃie / perfuzie
- HipoventilaŃia alveolară –
bronhopneumopatia obstructivă cronică,
astm bronşic.
- Tulburări de difuziune a gazelor la nivelul
membranei alveolo-capilare
Fiziopatologia circulaŃiei
- InsuficienŃa cardiacă.
- Aritmii.
- Hipertensiunea arterială.
- Hipotensiunea arterială.
Fiziopatologia şocului
- Clasificarea stărilor de şoc.
- Tulburări hemodinamice.
- Tulburări metabolice.
- Tulburări în activitatea diferitelor organe în
şoc.
Fiziopatologia digestiei
- Fiziopatologia masticaŃiei
- Fiziopatologia motilităŃii digestive.
- Fiziopatologia secreŃiei salivare.
- Fiziopatologia insuficienŃei hepatice.
Fiziopatologia excreŃiei
- InsuficienŃa renală acută.
- InsuficienŃa renală cronică.
- Sindromul nefrotic.
Fiziopatologia glandelor endocrine
- Fiziopatologia hipofizară.
- Fiziopatologia tiroidiană.
- Fiziopatologia suprarenalelor.
Curriculum 100
Fiziopatologia metabolică
- Hipoglicemia
- Hiperglicemia
- Hiperlipemiile
- Hipolipemiile.
- Tulburările metabolismului colesterolului
- Fiziopatologia aterosclerozei
- Fiziopatologia obezităŃii.
- Tulburările proteinelor plasmatice.
Fiziopatologia sistemului nervos
- Fiziopatologia durerii.
- Fiziopatologia tulburărilor de conştiinŃă.
- Cefaleea.
- Epilepsia.
- Fiziopatologia sistemului nervos vegetativ.
- Fiziopatologia sistemului nervos periferic.

Modulul FIZIOPATOLOGIE poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea
educaŃiei:
de pregătire.
Curriculum 101

laborator tehnologic – semestrului I.
privind FIZIOPATOLOGIE.
Curriculum 102
MODULUL 3 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI A SUBSTANłELOR DE

CONTRAST
Nota introductivă
Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI A SUBSTANłELOR DE
CONTRAST face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: asistent
În modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI A SUBSTANłELOR
DE CONTRAST se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI A SUBSTANłELOR DE CONTRAST
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore laborator
tehnologic.

1. Identifică medicamentele conform prescripŃiilor
2. Pregăteşte pacientul, materialele şi medicamentele în vederea administrării
3. Administrează medicamente pe diferite căi
4. Identifică şi administrează substanŃele de contrast în explorarea radiologică
Unitatea de competenŃă: ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI A
SUBSTANłELOR DE CONTRAST (60 de ore din care 30 de ore teorie şi 30 de ore
laborator tehnologic).
Nr. Unitate de
Crt. competenŃă
1. Administrarea CompetenŃa 1.: ∼ Calitatea medicamentelor: culoare, aspect,
medicamentelor Identifică forma de prezentare, concentraŃie, termen de
şi a substanŃelor medicamentele valabilitate etc.
de contrast conform ∼ Doze: terapeutică, maximă, toxică, letală.
prescripŃiilor ∼ Reguli de administrare: respectarea
medicamentului prescris, dozei, căii de
administrare, orarului, somnului fiziologic,
succesiunii în administrare, incompatibilităŃilor
între medicamente etc.
∼ PrescripŃia medicală: reŃetă, condică, foaie de
observaŃie
∼ Aparat: definiŃie, funcŃionare, barem de
medicamente etc.
mâinilor, folosirea mănuşilor de cauciuc,
materiale de unică folosinŃă etc.
CompetenŃa 2.: ∼ Document medical : foaia de observaŃie,
Pregăteşte condică de medicamente, reŃetă
Curriculum 103
pacientul, ∼ Pregătirea psihică: informare, conversaŃie,

materialele şi explicare, obŃinerea acceptului etc.
medicamentele ∼ PoziŃie pacient: adaptata căii de administrare.
în vederea ∼ Pregătirea fizică: asigurarea poziŃiei, testarea
administrării sensibilităŃii pacientului, pregătirea locului,
testarea sensibilităŃii etc.
∼ Materiale: mănuşi de cauciuc, tăviŃă renală,
ace, seringi, garou, alcool, tampoane de tifon,
pensă de servit etc.
∼ CondiŃii: spălarea şi dezinfectarea mâinilor,
materiale sterile, seringi şi ace de unică
întrebuinŃare, purtarea mănuşilor de protecŃie,
respectarea tehnicilor etc.
CompetenŃa 3.: ∼ Căi de administrare: orală, percutanată,
Administrează respiratorie, parenterală, suprafaŃa mucoaselor
medicamente pe şi tegumentelor etc.
diferite căi ∼ Tehnici de administrare: administrarea
medicamentelor pe cale orală, prin injecŃii, prin
perfuzii etc.
∼ Efecte şi reacŃii: efecte observabile (facies,
postură, funcŃii vitale, comportament), efecte
secundare, reacŃii adverse (tegumentare, pe
mucoase, modificarea funcŃiilor vitale -
anunŃarea medicului), incidente, accidente.
∼ RestricŃii: impuse de administrarea unor
medicamente, dietă, consum de alcool, tutun,
cafea, mobilizare etc.
CompetenŃa 4.: AgenŃi de contrast de uz radiologic:
Identifică şi Clasificare:
administrează ∼ SubstanŃe cu contrast pozitiv – substanŃe
substanŃele de iodate, sulfatul de bariu.
contrast în ∼ SubstanŃe cu contrast negativ – aerul steril
explorarea ∼ SubstanŃe iodate (Acid iopanoic, Iopamiro,
radiologică Lipiodol, Lipiodol ultrafluid, Odiston,
Omnipaque 300, Pobilan, Razebil, Ultravist
300, Urografin 76% si 60%).
∼ SubstanŃe neiodate: sulfatul de bariu,
gastrografinul.
∼ SubstanŃe de contrast pentru radiologia
clasică, pentru ecografie, pentru imagistică prin
rezonanŃă magnetică etc.
∼ Document medical: foaia de observaŃie,
condică de medicamente, reŃetă
∼ Căi de administrare: orală, respiratorie,
parenterală etc.
∼ Pregătirea psihică: informare, explicare,
obŃinerea acceptului etc.
∼ Pregătirea fizică: asigurarea poziŃiei, testarea
sensibilităŃii pacientului (testul sublingual, testul
Curriculum 104
conjunctival, testul intradermic, testul

intravenos, pregătirea locului etc.
∼ Materiale: mănuşi de cauciuc, tăviŃă renală,
ace, seringi, garou, alcool, tampoane de tifon,
pensă de servit etc.
mâinilor, folosirea mănuşilor de cauciuc,
materiale de unică folosinŃă etc.
∼ Efecte şi reacŃii: efecte observabile (facies,
postură, funcŃii vitale, comportament), efecte
secundare, reacŃii adverse (tegumentare, pe
mucoase, modificarea funcŃiilor vitale -
anunŃarea medicului).
∼ Efecte secundare: uşoare, medii, severe, grave,
mortale, imediate, tardive - cardiovasculare,
cutanate, respiratorii, nervoase, digestiv etc.
∼ Incidente şi accidente: şoc, alergie,
insuficienŃă respiratorie, stop cardiorespirator
etc.
∼ RestricŃii: impuse de administrare, dietă,
consum de alcool, tutun, cafea, mobilizare etc.

Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI A SUBSTANłELOR
DE CONTRAST poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice,
profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:
cu caracter practic aplicativ: scheme, fişe de lucru, simulări.
de pregătire.
Curriculum 105
desfăşura astfel: 2 ore / săptămână de instruire teoretică - semestrul I, şi 30 ore laborator
tehnologic semestrul I.
privind ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI A SUBSTANłELOR DE
CONTRAST.
diverse etc.
Curriculum 106
MODULUL 4: MEDICINA INTERNA
Modulul 28 : MEDICINĂ INTERNĂ
Notă introductivă
Modulul MEDICINĂ INTERNĂ face parte din pregătirea specifică din
anul II, pentru obŃinerea calificării de nivel 3 avansat : asistent medical de radiologie .
În modulul MEDICINĂ INTERNĂ se regăsesc abilităŃile din unitatea de
competenŃă specializată MEDICINĂ INTERNĂ.

Modulul are alocate 120 de ore, din care 60 de ore de pregătire teoretică şi 60 de
ore de pregătire practică (stagiu clinic).
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise
în standardele de pregătire profesională.
1. Coreleaza simptomatologia afectiunilor aparatului respirator cu investigatiile

radiologice si imagistice.
2. Analizeaza tabloul clinic al bolilor cardio vasculare.
3. Selecteaza manifestarile specifice bolilor digestive.
4. Identifica principalele manifestari ale bolilor renale.
5. Interpreteaza simptomatologia bolilor endocrine .
6. Analizeaza efectele radiatiilor asupra organismului uman.
Curriculum 107
Unitatea de competenŃă : MEDICINĂ INTERNĂ.


crt.
competenŃă
1 Medicină C1. Coreleaza 1.1 Principalele semne si simptome respiratorii
internă simptomatologia – durerea toracica, dispneea, ,tusea ,
afectiunilor aparatului expectoraŃia, sputa,
respirator cu hemoptizia, cianoza .
investigatiile
radiologice si 1.2. Bolile aparatului respirator :
imagistice. (definitie, etiopatogenie, tablou clinic,
investigatii paraclinice,complicatii,
principii de tratament)
- sinuzitele, traheobronsitele, pneumoniile,
pleureziile, BPOC, bronsiectazia, TBC,
insuficienta respiratorie, cancerul pulmonar
1.3. Investigatii radiologice si imagistice :

- examenul radiologic (radioscopia,
radiografia, tomografia radiologica si
computerizata, rezonanta magnetica
nucleara, bronhografia, angiografia
pulmonara, fluoroscopia)
- scintigrafia pulmonara
- echografia pulmonara
2.1 Manifestarile specifice bolilor cardio-

C.2. Analizeaza vasculare: - durerea de cauza cardiaca,
tabloul clinic al bolilor dispneea de tip cardiac, edemele cardiace,
cardio vasculare. palpitatiile;
2.2 Bolile aparatului cardiovascular

(definitie, etiopatogenie, tablou clinic,
investigatii paraclinice, complicatii,
principii terapeutice)
- valvulopatiile, cardiopatia ischemica,

tulburarile de ritm si de conducere, insuficienta
cardiaca, ateroscleroza, bolile arterelor si ale
venelor, infarctul miocardic acut, boala
hipertensiva
C.3. Selecteaza 3.1. Semne si simptome digestive -

manifestarile specifice durerea abdominala de cauza digestiva,
Curriculum 108
bolilor digestive. disfagia, pirozisul, greata, varsatura, diareea,

constipatia
3.2. Bolile aparatului digestiv:

- gastritele, boala ulceroasa, colecistopatiile,

hepatitele, ciroza, pancreatitele, cancerul
gastric, sindromul icteric, enterocolitele,
colitele.
C.4. Identifica
principalele 4.1. Semne si simptome întâlnite în bolile
manifestari ale bolilor renale: - colica renala, tulburarile diurezei,
renale. tulburarile de mictiune, proteinuria, hematuria.
4.2. Bolile aparatului renal:

glomerulonefritele, infectiile tractului urinar,

litiaza renala, pielonefritele (sindromul
nefrotic), tuberculoza renala, insuficienta
renala.
C.5. Interpreteaza
simptomatologia 5.1. Simptomatologia specifica bolilor
bolilor endocrine . endocrine: - tulburari ale ciclului menstrual,
tulburari staturale si ponderale, modificari ale
tegumentelor si mucoaselor, faciesul.
5.2. Bolile endocrine

investigatii paraclinice, complicatii, principii de
tratament)
- bolile hipofizei, bolile glandei tiroide,
bolile glandei paratiroide, bolile glandei
suprarenale, bolile pancreasului endocrin,
bolile gonadelor.
C.6. Analizeaza 6.1. Efectele terapeutice ale radiatiilor : -

efectele radiatiilor efectul antiproliferativ, efectul antiinflamator,
asupra organismului efectul analgezic
uman.
6.2. Efectele adverse ale radiatiilor -
boala de iradiere (definitie, forme clinice,
simptomatologie, principii de tratament,
profilaxie)
Curriculum 109
Modulul MEDICINĂ INTERNĂ. poate fi parcurs în mod independent.
- este necesară alocarea unui timp suficient pentru analizarea, asocierea, compararea,
studiul de caz .
invăŃare cu caracter practic aplicativ : exerciŃii de identificare a simptomatologiei bolilor
interne, exercitii de utilizare a terminologiei medicale, ,rezolvarea de fise de lucru
(exemple :investigaŃiile de laborator de rutină,suplimentare; conduita din punctul de
vedere al investigaŃiilor imagistice şi de laborator în caz de: ulcer gastic şi duodenal,
litiază biliară, ,pancreatite, ocluzie intestinală etc.).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fişe de observaŃie, fişe de lucru, fişe
pentru autoevaluare, teste scrise de evaluare, realizarea unui proiect,colocvii.
Curriculum 110
SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat pentru a
se asigura un nivel unitar de pregătire.
Se evaluează numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe

nefiind relevantă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul .
evaluării fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul
anului şcolar.
sistematică a comportamentului elevilor şi a atitudinii acestora faŃă de o sarcină dată ,
a comunicării, autoevaluarea, coevaluarea, tema în clasă, investigaŃia, proiectul.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme în funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinŃe, deprinderi şi
abilităŃi anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a
deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi.
tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile.Prezentarea temelor se va face
succint, insistând pe aspectele specifice pregătirii asistentului medical de laborator.
În cazul investigaŃiilor imagistice specifice afecŃiunilor medicale prezentate în
cadrul acestui modul, se vor preciza la fiecare numai modificările patologice,scopul, şi
situaŃiile în care sunt utile,fără a se mai descrie metoda în sine,aceasta fiind obiectul altor
module de specialitate studiate separat pe parcursul celor 3 ani de şcolarizare.
Curriculum 111

în laboratoare are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru
viitorii “ asistenŃi medicali deradiologie”.
privind MEDICINA INTERNĂ..
Se pot utiliza ca metode de învaŃare: expunerea, conversaŃia, munca independentă,
simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi
creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la probleme
reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale
trebuie sa cuprindă o gamă cât mai variată: atlase, cataloage, casete video, diapozitive,
planşe, desene, folii de retroproiector, CD-uri, mulaje, etc.
1.Coord.Prof. Dr.DAN GEORGESCU–BOLI INTERNE : VOL I şi II, Ed.NAłIONAL,

Bucureşti,1998.
2.Coord.Prof,dr. Docent.N.CRÎNGULESCU–MEDICINĂ INTERNĂ, specialităŃi inrudite

şi îngrijiri paliative,Ed.ŞTIINłĂ ŞI TEHNICĂ, Bucureşti.,1998,
3. LUCREłIA TITIRCĂ – URGENłELE MEDICO-CHIRURGICALE(sinteze pentru

asistenŃii medicali),Ed. MEDICALĂ, Bucureşti.,1994
Curriculum 112
MODULUL 5: CHIRURGIE GENERALA
Notă introductivă
Modulul CHIRURGIE GENERALĂ face parte din pregătirea specifică din anul II,
pentru obŃinerea calificării de nivel 3 avansat : asistent medical de radiologie .
În modulul CHIRURGIE GENERALĂ se regăsesc abilităŃile din unitatea de
competenŃă specializată CHIRURGIE GENERALĂ. Modulul are alocate 120 de ore,
din care 60 de ore de pregătire teoretică şi 60 de ore de pregătire practică (stagiu clinic).
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise
în standardele de pregătire profesională.
1. Prezintă funcŃionalitatea şi componentele serviciului chirurgical.
2. Asigură condiŃiile de asepsie şi antisepsie în serviciul chirurgical.
3. Analizează semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor chirurgicale.
4. Corelează informaŃiile specifice afecŃiunilor chirurgicale.
5. Selectează intervenŃiile specifice serviciului chirurgical în corelaŃie cu

serviciul radiologic.
6. Aplică măsurile de prim ajutor până la sosirea unei echipe de intervenŃie

specializată.
Unitatea de competenŃă : CHIRURGIE GENERALĂ


Cr. competenŃă
1. Chirurgie C.1.Prezintă 1.1 Componentele serviciului chirurgical: bloc
generală funcŃionalitatea şi operator, sală de pansamente, saloane, oficiu, grup
Curriculum 113
componentele sanitar, cabinete, secretariat etc.

serviciului
chirurgical. 1.2 Circuitele funcŃionale: circuitul bolnavului,
circuitul personalului medical, circuitul de
sterilizare,circuitul vizitatorilor etc.
1.3 Instrumentarul chirurgical: instrumente tăioase

de uz curent, instrumente de hemostază,
instrumente destinate apucării Ńesuturilor,
instrumente de disociat Ńesuturile, instrumente
pentru depărtat Ńesuturile,instrumente pentru
cusut Ńesuturile.
C.2. Asigură 2.1 Asepsia si antisepsia: definiŃie, substanŃe.

condiŃiile de
asepsie şi 2.2 Metode de asepsie şi antisepsie : sterilizarea
antisepsie în prin căldură uscată, sterilizarea prin căldură
serviciul umedă, sterilizarea prin aer cald, sterilizarea la
chirurgical. rece.
C.3.Analizează 3.1 ModalităŃi de culegere a datelor : anamneza,

semneleşi observaŃia clinică, cercetarea documentelor
simptomele medicale, discuŃii cu echipa de îngrijire.
specifice
afecŃiunilor 3.2 Semne şi simptome clinice: disfagia,
chirurgicale. regurgitaŃia, eructaŃia, pirozisul, meteorismul,
diareia, constipaŃia,brasajul, volvusul intestinal,
hematemeza, melena, rectoragiile, durerea,
febra, frisonul, hiperemia, tumefierea, diastazis,
mastodinia ginecomastia, adenopatia în bolile
chirurgicale, contractura musculară, abcesul,
hernia, eventraŃia, evisceraŃia,abcesul;sindromul
inflamator, sindromul icteric, dindromul de
deshidratare acută etc.
3.3 Monitorizarea manifestărilor patologice:

urmarirea evoluŃiei manifestărilor patologice în
dinamică .
4.1 AfecŃiuni:
(definiŃie, etiopatogenie, simptomatologie,
investigaŃii, principii de tratament, complicaŃii).
C.4.Corelează -patologia chirurgicală a: esofagului(corpii străini
informaŃiile esofagieni, esofagita corizivă,cancerul esofagian),
specifice stomacului, duodenului(ulcerul gastro-
afecŃiunilor duodenal,stenoza pilorică,cancerul gastric),
chirurgicale. intestinului subŃire şi gros(ocluzia
intestinală,rectocolita ulcerohemoragică, cancerul
colonului,hemoroizii,abcesul şi flegmonul perianal);
-patologia chirurgicală a ficatului şi căilor biliare
Curriculum 114
(chistul hidatic hepatic,litiaza biliară, cancerul

ficatului);
-patologia chirurgicală a pancreasului
(pancreatita acută,cancerul pancreatic);
-patologia chirurgicală a splinei
(traumatismele splinei);
-patologia chirurgicală a sânului ;
(inflamaŃiile,tumorile benigne şi maligne ale
sânului)
-patologia chirurgicală a aparatului urogenital;
(litiaza renoureterală şi vezicală,tuberculoza
renoureterală,tumorile renale şi
vezicale,hipospadias, epispadias,stricturi ureterale,
fimoza,ectopia
testiculară,hidrocel,varicocel,adenomul de
prostată,cancerul de prostată);
-herniile, eventraŃia, evisceraŃia;
-contuziile şi plăgile abdominale;
-infecŃii chirurgicale acute şi cronice: furunculul,
hidrosadenita, abcesul cald, flegmonul, erizipelul,
gangrena gazoasă, antraxul, tetanosul, septicemia,
pioemia etc.
4.2 InvestigaŃii radiologice şi imagistice în

chirurgie:
4.2.1 În perioada preoperatorie:
4.2.1.A-investigaŃii de rutină -radioscopia

pulmonară.
4.2.1.B -investigaŃii suplimentare:
a.) Cu substanŃă de contrast :
(radiografia gastroduodenală, irigografia,
arteriografia, colecistografia, splenoportografia,
cavografia , scintigrafia hepatică)
b) Fără substanŃă de contrast :
(ecografia abdominală, radiografia abdominală,
radiografia toracică, endoscopia digestivă,
tomografia computerizată. )
-conduita preoperatorie din punctul de vedere al
investigatiilor imagistice pentru o serie de afecŃiuni
chirurgicale frecvent întâlnite în practica medicală:
Tubul digestiv: -afectiunile esofagului; afectiunile
stomacului şi duodenului ;afectiunile intestinului
subŃire şi rectocolonului;
Anexele tubului digestiv : -afectiunile hepatice şi
ale căilor biliare; afectiunile pancreasului ;
Traumatismele toracelui : - fracturi costale;
pneumotorax ;hemotorax ; chilotorax ;
4.2.2. În perioada intraoperatorie :
Curriculum 115
Examene radiologice(verificări intraoperatorii cu/

fără substanŃă de contrast)
4.2.3. În perioada postoperatorie :

Examene radiologice (radiografii de control cu/ fără
substanŃă de contrast , ecografii,C.T.)
5.1. PriorităŃi de intervenŃie :menŃinerea funcŃiilor

vitale, a stării de conştienŃă, supravegherea
funcŃiilor vegetative, reechilibrarea
hidroelectrolitică, profilaxia infecŃiilor, prevenirea
complicaŃiilor etc.
5.2. Materiale şi instrumente :

C.5.Selectează Materiale : câmp steril, mănuşi sterile, soluŃii
intervenŃiile antiseptice, soluŃii pentru spălături, trusă pentru
specifice perfuzii, soluŃii perfuzabile, medicamente de
serviciului urgenŃă, comprese sterile, tampoane etc.
chirurgical în Instrumente: trusă pentru puncŃie, trusă pentru
corelaŃie cu pansat, sonde, echipament necesar oxigenoterapiei
serviciul etc.
radiologic.
5.3. Pregatirea fizică şi psihică a pacientului :
Psihică : informare, explicare, asigurarea
comfortului psihic.
Fizică : poziŃie adecvată, igiena etc.
5.4. IntervenŃii specifice : sondaj, aspiraŃie

gastrică, clismă, puncŃie, efectuare pansamente
şi bandaje, injecŃii, drenajul, incizia, cusătura
chirurgicală, spălătura etc.
6.1. Principalele urgenŃe chirurgicale :

(definiŃie,tablou clinic, măsuri de prim ajutor,
complicaŃii )
Abdomenul acut chirurgical, apendicita acută,
hemoragiile ,şocul ,traumatismele ,arsurile
,electrocuterea.
C.6.Aplică 6.2. Măsuri de prim ajutor:

măsurile de prim Resuscitarea cardio-respiratorie, hemostaza,
ajutor până la reechilibrarea hidroelectrolitică.
sosirea unei echipe
de intervenŃie Monitorizarea : respiraŃiei, pulsului şi a
specializată. tensiunii arteriale .
Curriculum 116
Modulul CHIRURGIE GENERALĂ poate fi parcurs în mod independent.
- este necesară alocarea unui timp suficient pentru asocierea, compararea, analizarea
studiul de caz .
învăŃare cu caracter practic aplicativ : exerciŃii de identificare a componentelor serviciului
chirurgical,a instrumentarului, exercitii de utilizare a nomenclaturii chirurgicale,
,rezolvarea de fise de lucru (exemple :investigaŃiile radiologice şi imagistice din perioada
preoperatorie-de rutină,suplimentare+/- substanŃă de contrast,conduita preoperatorie din
punctul de vedere al investigaŃiilor imagistice în caz de: ulcer gastic şi duodenal, litiază
biliară,fracturi costale etc.), proiect (exemple : efectuarea pansamentelor,bandajelor –
materiale şi tipuri.)
pentru autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui proiect.
Curriculum 117
se asigura un nivel unitar de pregătire.
Pe parcursul modulului se realizeazăevaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se
anului şcolar.

teme în funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinŃe, deprinderi şi abilităŃi
anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru
membrii grupului de elevi instruiŃi.
tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. Prezentarea temelor se va face
succint, insistând pe aspectele specifice pregătirii asistentului medical de radiologie.
Curriculum 118
În cazul investigaŃiilor radiologice şi imagistice specifice afecŃiunilor
chirurgicale prezentate în cadrul acestui modul, se vor preciza la fiecare numai
modificările patologice,scopul, şi situaŃiile în care sunt utile,fără a se mai descrie metoda
în sine,aceasta fiind obiectul altor module de specialitate studiate separat pe parcursul
celor 3 ani de şcolarizare.

privind CHIRURGIA GENERALĂ.
Resursele materiale trebuie sa cuprindă o gamă cât mai variată: atlase, cataloage, casete
video, diapozitive, planşe, desene, folii de retroproiector, , mulaje, etc.
1. Dr. MIRCEA CONSTANTINESCU – CHIRURGIE: specialităŃi inrudite;nursing în

chirurgie.,Ed.UNIVERSUL, Bucureşti.
2. Conf.dr.P. SIMICI – PATOLOGIE CHIRURGICALĂ ŞI MICĂ CHIRURGIE(pentru

cadre medii),Ed. MEDICALĂ, Bucureşti.,1974

4. Prof. dr. FLORIAN POPA , Dr .HORIA GILORTEANU – CHIRURGIE,vol.I,

Ed.NAłIONAL ,Bucureşti,1998.
Curriculum 119
Curriculum 120
MODULUL 6: CHIRURGIE BUCO-MAXILO-FACIALĂ (BMF)
Nota introductivă
Modulul CHIRURGIE BUCO-MAXILO-FACIALĂ (BMF) face parte din
pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: asistent medical de radiologie.
În modulul CHIRURGIE BUCO-MAXILO-FACIALĂ (BMF) se regăsesc
abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată CHIRURGIE BUCO-MAXILO-
FACIALĂ (BMF).
(6 ore pe zi, 5 zile) la sfârşitul semestrului.

4. Recunoaşte simptomatologia specifică afecŃiunilor buco-maxilo-faciale.
5. Identifică investigaŃiile specifice serviciului chirurgie buco-maxilo-facială.
6. Corelează informaŃiile specifice afecŃiunilor chirurgicale buco-maxilo-faciale.
7. Aplică intervenŃiile specifice serviciului de chirurgie BMF în corelaŃie cu
serviciul radiologic.

CHIRURGIE BUCO-MAXILO-FACIALĂ (BMF)
Nr. Unitate de
crt. competenŃă
1. CHIRURGIE CompetenŃa 1.: ∼ Criterii: specificitate, performanŃă aplicare,
BUCO- Recunoaşte realism, observabilitate.
MAXILO- simptomatolog ∼ ModalităŃi culegere date: interviu, observaŃie
FACIALĂ ia specifică clinică, examinare paraclinică. Cercetare documente
(BMF) afecŃiunilor medicale, discuŃii cu echipa de îngrijire, cu familia
buco-maxilo- şi aparŃinătorii.
faciale. ∼ Semne clinice: durere (caractere), hiperemie
pulpară, nevralgie de trigemen, tulburări de mimică,
tulburări de masticaŃie, tulburări de fonaŃie,
tulburări de secreŃie şi motricitate locale,
deformarea regiunii, tulburări de sensibilitate.
CompetenŃa 2.: ~ InvestigaŃii clinice specifice serviciului chirurgie
Identifică BMF: examen clinic general – inspecŃie, palpare,
investigaŃiile percuŃie, examinarea reflexelor osteotendinoase,
specifice reflexelor pupilare, examinarea sensibilităŃii şi
serviciului de motricităŃii, examinarea pe aparate, examenul
chirurgie buco- cavităŃii bucale – exobucal, endobucal, controlul
maxilo-facială vitalităŃii dinŃilor.
~ Examene de laborator specifice: puncŃie
exploratorie, biopsie, examen citologic, examen
bacteriologic al secreŃiilor din cavitatea bucală.
Curriculum 121
~ InvestigaŃii paraclinice – radiografii, scintigrafia,

limfografia, stomatoscopia, examen citologic etc.
~ Fişa stomatologică.
CompetenŃa 3.: AfecŃiuni BMF – definiŃie, etiopatogenie,
Corelează simptomatologie, tratament:
informaŃiile ∼ Incluziunea dentară.
specifice ∼ Accidentele erupŃiei dentare.
afecŃiunilor ∼ Parodontopatiile
buco-maxilo- ∼ Traumatismele buco-maxilo-faciale – plăgi buco-
faciale. maxilo-faciale împuşcate, accidentale, arse,
degerate, congelate etc., complicaŃii, hemoragia,
septicemia, cicatrici vicioase, fracturi ale oaselor
feŃe, mandibulare, maxilare, fracturile etajului
mijlociu facial, fracturi orizontale, fracturi
verticale, fracturi oblice, fracturi piramidale,
fracturi cominutive, fracturile arcadei zigomatice,
contuziile, luxaŃiile, fractura dinŃilor, traumatisme
dentare la copii.
∼ SupuraŃiile părŃilor moi – etiologie, punctul de
plecare al infecŃiei, supuraŃii perimaxilare,
supuraŃiile lojelor superficiale, supuraŃiile
regiunilor profunde, celulitele difuze, noma,
stomatita gangrenoasă, actinomicoza, adenite
cervicofaciale.
∼ Osteomielita maxilarelor.
∼ Osteodistrofiile maxilare.
∼ Osteonecroza maxilarelor.
∼ Sinuzitele maxilare de origine dentară.
∼ Tumorile cavităŃii bucale – stări precanceroase,
pseudotumori inflamatorii sau hiperplazice, lues,
gome, infiltraŃii, tbc, chist, granulom, hiperplazii,
tumori etc.
∼ Tumorile benigne ale maxilarelor – fibromul
periferic sau central, fibromul osificat, osteomul,
mixomul.
∼ Tumorile maligne ale maxilarului – tumori
epiteliale, tumori conjunctive.
∼ Tumori maligne mandibulare – epiteliom,
sarcom.
∼ Tumorile părŃilor moi –tumori benigne, tumori
maligne, tumori vasculare, cancerul buzei
superioare, cancerul buzei inferioare, cancerul
limbii, cancerul planşeului bucal, cancerul
obrazului, cancerul mucoasei gingivale, cancerul
palatului dur şi moale.
∼ Patologia glandelor salivare – inflamaŃii,
supuraŃii, necroze, infecŃii, litiaze, fistule salivare,
tumori.
∼ Patologia articulaŃiei temporo-mandibulare –
Curriculum 122
aplazii, hipoplazii, hiperplazii, procese inflamatorii

acute ale articulaŃiei temporo-mandibulare - artrite
acute, artrite cronice, artrite specifice, artrite
traumatice, luxaŃii temporo-mandibulare,
anchiloză.
∼ Sindromul dureros în regiunile buco-maxilo-
faciale – alterarea sensibilităŃii, nevralgia de
trigemen.
∼ Anomaliile congenitale şi de dezvoltare ale feŃei
- anomalii rare, anomalii curente, progenia,
microgenia.
∼ Paralizia facială.
CompetenŃa 4.: ∼ Metode de investigare specifice afecŃiunilor
Aplică urologice: radiografia endobucală, radiografia
intervenŃiile panoramică – pantomografia, sialografia,
specifice scintigrafia, limfografia.
serviciului de ∼ Materiale şi instrumente: comprese, feşi de tifon,
chirurgie BMF soluŃii antiseptice, medicamente, soluŃii pentru
în corelaŃie cu spălătura bucală, substanŃă de contrast iodată
serviciul (Lipiodol), izotopi radioactivi, trusă pentru
radiologic. injectarea substanŃelor de contrast etc.
∼ Pregătirea psihică: asigurarea confortului,
informare, explicaŃie, obŃinerea consimŃământului.
∼ Pregătirea fizică: poziŃie adecvată, igiena etc.
∼ IntervenŃii specifice: igiena bucală, participarea la
injectarea substanŃelor iodate, efectuarea
radiografiilor în incidenŃe selective etc.

Modulul CHIRURGIE BUCO-MAXILO-FACIALĂ (BMF) poate fi parcurs în
Curriculum 123
de pregătire.
privind CHIRURGIE BUCO-MAXILO-FACIALĂ (BMF).
diverse etc.
Curriculum 124
MODULUL 7: UROLOGIE
Nota introductivă
Modulul UROLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru
În modulul UROLOGIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică
specializată UROLOGIE.
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore instruire practică .

8. Identifică simptomatologia specifică afecŃiunilor urologice.
9. Recunoaşte afecŃiunilor urologice.
10. Aplică intervenŃii specifice serviciului urologic în corelaŃie cu serviciul
radiologic
11. Recunoaşte complicaŃiile afecŃiunilor urologice.

Unitatea de competenŃă: UROLOGIE
Nr. Unitate de
crt. competenŃă
1. UROLOGI CompetenŃa 1.: Culegerii de date: anamneză, observaŃie clinică,
E Identifică cercetare documente medicale medicale (F.O.
simptomatologia clinica, bilete de ieşire din spital, bilete de trimitere,
specifică scrisori medicale, reŃete, etc.), discuŃii cu echipa de
afecŃiunilor îngrijire, familia şi aparŃinătorii, examen fizic
urologice. (inspecŃie, palpare, percuŃie, auscultaŃie).
Semne generale: alterarea aparent nejustificată a
stării generale; astenie fizică progresivă, tulburări
digestive cu inapetenŃă, greaŃă, halenă amoniacală,
hematemeza, melena, vărsături, alternanŃa diaree-
constipaŃie, accese febrile, transpiraŃii profuze,
epistaxis, somnolenŃă sau chiar tulburări psihice.
Semne clinice specifice: durere lombară uni sau
bilaterala (caracteristici), tulburări calitative ale
urinei (culoare, aspect, miros), tulburări de
micŃiune, polakiuria, disuria, cistalgia, ischiuria,
poliuria, oliguria, oligoanuria, anuria, piuria,
hematuria, incontinenŃa de urină, anemia etc.
CompetenŃa 2.: Etiologia bolilor renale:
Recunoaşte • Leziuni, traumatisme, infecŃii, obstrucŃii,
afecŃiunile tulburări metabolice, diabet zaharat,
urologice. hipertensiune arterială, intoxicaŃii, tumori,
malformaŃii, stres, anxietate, schimbarea,
Curriculum 125
modului de viaŃă etc.

AfecŃiuni renale:
• DefiniŃie, etiopatogenie, simptomatologie,
investigaŃii, principii de tratament, complicaŃii
• AfecŃiuni nefrologice: glomerulonefrita acută şi
cronică, sindromul nefrotic, insuficienŃa renală
acută şi cronică
• InfecŃii: infecŃia urinară, pielonefrita acută şi
cronică, tuberculoză renală.
• AfecŃiuni urogenitale: litiaza renală, adenomul
de prostată, cancerul de prostată, varicocelul,
hidrocelul, tumorile renale, stricturile uretrale,
hipospadias, epispadias MalformaŃiile
congenitale renale: ectopia renală, rinichiul
polichistic, ectopia testiculară, parafimoza,
fimoza.
• Traumatismele renale.
• Boli chirurgicale ale vezicii urinare
CompetenŃa 3.: Pregătirea materialelor şi instrumentelor:
Aplică • Instrumente: sonde vezicale sonde Cook,
intervenŃiile seringi, trusă chirurgicală pentru îngrijirea
specifice plăgilor, truse chirurgicale pentru crearea shunt-
serviciului lui, fistulei arterio-venoase, cistoscop,
urologic în rezectoscop, seringi Guyon.
corelaŃie cu • Materiale: comprese, feşi de tifon, soluŃii
serviciul antiseptice, soluŃii perfuzabile, trusă de
radiologic. perfuzat, medicamente, soluŃii pentru spălătura
vezicală, dializoare, catetere TENCHKOFF,
pungi cu soluŃia de dializă, pungi pentru drenaj.
Pregătirea pacientului:
• Pregătirea psihică: asigurarea confortului,
informare, explicaŃie, obŃinerea
consimŃământului.
• Pregătirea fizică: poziŃie adecvată, igiena,
crearea câmpului operator, pregătirea pentru
dializă peritoneală şi pentru hemodializă
Metode de investigare radiologică specifică
afecŃiunilor urologice: radioscopia şi radiografia
renală simplă, urografia intravenoasă, pielografia
ascendentă, cistografia, ureterografia, uretrografia,
urochimografia, retropneumoperitoneul,
arteriografia renală.
• IntervenŃii specifice: sondajul şi spălătura
vezicală, punerea unei sonde á demeure,
litotriŃia extracorporeală.
CompetenŃa 4.: ComplicaŃii renale:
Recunoaşte • InsuficienŃă renală acută.
complicaŃiile • InsuficienŃă renală cronică.
afecŃiunilor • Hematurie.
Curriculum 126
urologice. • Proteinurie.
• InfecŃii urinare.
• Calcificări renale.
• Modificări de volum renal.
• Ateroscleroză renală etc.

Modulul UROLOGIE poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei
~ Elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea şi analizarea
informaŃiilor vechi cu cele noi, şi pentru ordonare lor.
cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: observaŃia, demonstraŃia,
de pregătire.
Curriculum 127

privind UROLOGIA.
simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic
şi creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la
problemele reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse etc.
Curriculum 128
MODULUL 8: ULTRASONOGRAFIA
Nota introductivă
Modulul ULTRASONOGRAFIA face parte din pregătirea specifică din anul II,
pentru calificarea: asistent medical de radiologie.
În modulul ULTRASONOGRAFIA se regăsesc abilităŃile din unitatea de
competenŃă tehnică specializată ULTRASONOGRAFIA .
Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie, 30 ore laborator
tehnologic şi 30 ore instruire practică .

1. Explică modul de producere a ultrasunetelor
2. Corelează terminologia cu datele semiologice specifice ultrasonografiei
3. Identifică aparatura specifică diagnosticului ultrasonografic
4. Participă la explorarea ecografică
5. Identifică sursele de eroare şi artefactele din investigaŃia ultrasonografică
Unitatea de competenŃă: ULTRASONOGRAFIA
Nr. Unitate de
crt. competenŃă
1. Ultrasonografia CompetenŃa 1.: DefiniŃii:
Explică modul ∼ DefiniŃia sunetelor.
de producere a ∼ DefiniŃia efectului piezoelectric (generat
ultrasunetelor de cristalul de cuarŃ).
∼ DefiniŃia efectului Doppler.
Caracterele sunetelor:
∼ Amplitudine – puterea semnalului,
determinarea amplitudinii semnalelor
reflectate.
∼ Perioadă.
∼ Lungime de undă – inversul frecvenŃei,
determinarea rezoluŃiei spaŃiale.
∼ FrecvenŃă.
∼ Medii de propagare: gazos, lichid, solid
∼ InteracŃiuni: absorbŃie, reflexie, refracŃie,
difuzie, interferenŃa, transmisie, atenuare,
difracŃia etc.
∼ Efectele ultrasunetelor: cavitaŃia, efecte
termice, efecte electrice, efecte chimice,
efecte optice, efecte biologice, efecte
distructive.
CompetenŃa 2.: ∼ Termeni uzuali în ultrasonografie:
Curriculum 129
Corelează atenuare, absorbŃie, amplitudine, cristal

terminologia cu piezoelectric, ciclu, decibel, efect
datele piezoelectric, focus, focalizare,
semiologice fraunhofer, fresnel, gain, interfaŃă, putere
specifice acustică (con de umbră), rezoluŃie,
ultrasonografiei traductor, scan-converter, velocitate,
transonic, ecogen (reflectogen),
ecostructură – izoecogen, hiperecogen,
hipoecogen, imagini mixte.
Structuri:
~ Structuri parenchimatoase: ficat, splină.
~ Structuri tubulo-cavitare: stomac, intestin.
~ FormaŃiuni tumorale: benigne, maligne.
~ ColecŃiile.
Semiologie ultrasonică:
~ Ecostructură – neomogenă, omogenă.
~ Ecogenitate – scăzută, medie, trassonic,
medie/crescută, medie/scăzută.
~ Delimitare – slabă, absentă, netă, încapsulat
~ RelaŃia cu vasele – invazie vasculară,
dislocuire vasculară fără invazie.
~ Număr, dimensiuni – unice, multiple.
~ VascularizaŃie – prezentă, abundentă, slabă,
absentă.
CompetenŃa 3.: Echograf – părŃi componente:
Identifică ~ Traductor - sonda de emisie-recepŃie a
aparatura sunetului.
specifică o Generator de puls.
diagnosticului o Generator de fascicul
ultrasonografic ultrasonic.
o Transductor.
o Receptor.
~ Amplificator de semnal.
~ Sistem informatic – memorie electronică.
~ Consola de comandă.
~ Monitor tv.
~ Accesorii pentru stocare de imagini, pentru
transmisie, printare etc.
Echipamente ecografic:
~ Ecograf portabil de uz abdominal
~ Ecograf pentru investigaŃii
~ Ecograf pentru investigaŃii extinse:
abdominale, de părŃi moi, vasculare,
endocavitare etc.
Comenzi şi funcŃii:
~ ÎngheŃarea imaginii.
~ Scala de mărire a imaginii.
~ Corsoare luminoase.
~ Focalizarea.
~ SelecŃia modalităŃii de examinare
Curriculum 130
ecografică.
~ SelecŃia transductorului dorit.
~ Compensarea atenuării în funcŃie de timp.
~ Puterea ultrasunetului emis şi amplificarea
totală a ecourilor.
~ Amplificarea marginilor.
~ Inversarea direcŃiei imaginii.
~ Marcarea poziŃiei transductorului etc.
CompetenŃa 4.: Metode de examinare:
Participă la ~ Cu deplasarea manuală.
explorarea ~ Cu deplasare mecanică etc.
echografică ~ Mod M pentru dimensiuni.
~ 2D, 3D, 4D.
~ Doppler pentru fluxuri.
~ Ecocardiografia transesofagiană.
~ Ecocardiografia transtoracică.
~ Ecocardiografia cu contrast.
~ Ecocardiografia de stres.
Efectul Doppler: cu undă staŃionară, cu undă
de apropiere, cu undă de îndepărtare:
~ Continuu.
~ Pulsat – pentru adâncimi selectate.
~ Color pulsat.
~ Medii traversate: aer, plămân, grăsime,
apă, lichid amniotic, creier, muşchi, splină,
rinichi, sânge, os etc.
~ Sonde: sonde pentru frecvenŃe joase, sonde
pentru frecvenŃe înalte.
~ ModalităŃi de răspuns: amplitudine,
strălucire, poziŃie-timp etc.
~ Caracterele ecografiei: structura imaginii,
rezoluŃia, focalizarea, formatul imaginii.
~ Principii fizice: frecvenŃă, viteză, sens de
deplasare, factor timp.
Factori de influenŃă:’
~ Unghiul dintre fasciculul de ultrasunet şi
direcŃia fluxului sanguin în vas, în locul
explorat.
~ FrecvenŃa ultrasunetului emis.
Examinări Doppler:
• Examinarea Doppler cu emisie continuă.
• Examinarea Doppler cu emisie
pulsatorie.
• Examinarea Doppler codificată color.
• Ecografia Doppler cu codificarea color a
puterii semnalului Doppler
~ Alte examinări ultrasonografice
vasculare:
• Ultrasonografie cu traductor liniar.
Curriculum 131
• Artere abordabile – carotida, artera

vertebrală, aorta, artere renale, artera
mezenterică superioară, trunchiul celiac,
artera iliacă.
• Vene abordabile – vena cavă inferioară,
vene renale, vene iliace, vena femurală,
vena safenă internă, vena poplitee, vena
subclaviculară, vena jugulară, venele
membrelor superioare.
~ SubstanŃe de contrast utilizate în
ultrasonografie:
• Pentru uz intravascular – microparticule
cu dioxid de carbon.
• SubstanŃe schimbătoare de fază (lichid
care se transformă la temperatura
corpului în microbule de gaz).
• SubstanŃe cu specificitate tisulară –
captate de celulele reticulo-endoteliale
etc.
~ Tehnici de postprocesare: mărirea imaginii
la citire, îngheŃarea imaginii, inversia alb-
negru, medierea imaginilor, limitarea
nuanŃelor de gri, amplificarea contrastului
etc.
~ Metode de stocare a imaginii preluate:
peliculă fotografică, hârtie fotografică, CD,
film radiologic, hârtie termosensibilă,
înregistrare video, stocare memorie digitală
etc.
Competenta 5: ∼ Manifestări: imagini eronate, imaginea
Identifică sursele unor structuri ireale – false imagini,
de eroare şi structuri absente – ecogenitate, dimensiuni
artefactele din şi forme neadecvate.
investigaŃia ∼ Premise independente de operator:
ultrasonografică propagarea US în linie dreaptă, distanŃă
proporŃională între obiecte şi timpul de
recepŃie al ecoului, provenienŃa ecoului
doar de la obiectele aflate în axa
fasciculului de US, intensitatea ecoului
direct proporŃională cu proprietăŃile de
reflectare sau dispersie ultrasonică a
obiectului examinat, propagarea
particulelor US etc.
∼ Premise legate de aparat: reglarea
incorectă a ecografului etc.
Artefacte de propagare:
∼ Imagine neclară – zgomot de fond,
fenomen de scintilaŃie acustică, rezoluŃie
axială şi laterală.
Curriculum 132
∼ False imagini suplimentare – artefact de

volum parŃial, fenomen de reverberaŃie,
artefact de emisie secundară.
∼ PoziŃionare incorectă în sens lateral –
refracŃia, falsa dedublare a unor organe
interne, lobi laterali.
∼ PoziŃionarea incorectă în sens axial –
imaginea în oglindă, eroare de viteză,
ambiguitatea localizării în profunzime.
Artefacte de atenuare:
∼ Prea puŃine ecouri – umbră ascuŃită,
umbră marginală.
∼ Prea multe ecouri – amplificare acustică,
amplificare focală.
Artefacte specifice tehnicii Doppler:
∼ Artefactele tehnicii Doppler spectral –
fenomenul de ambiguitate, imaginea în
oglindă a fluxului, scintilaŃia acustică,
zgomote extrinseci etc.
∼ Artefactele tehnicii Doppler color –
fenomenul de ambiguitate, lipsa culorii
etc.
Surse de eroare:
∼ Erori datorate aparaturii: variaŃiile
curentului de alimentare, şocuri electrice,
reglarea incorectă a compensării atenuării
în funcŃie de timp, reglarea incorectă a
contrastului şi luminozităŃii pe ecranul
monitorului, dereglarea unor componente
electrice etc.
∼ Erori datorate examinatorului: graba,
incompletă.
∼ Pregătirea necorespunzătoare a
pacientului, prezenŃa cicatricelor
deformante etc.

Modulul ULTRASONOGRAFIA poate fi parcurs în mod independent. În
elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii
moderne ale educaŃiei:
Curriculum 133
de pregătire.
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120.Cadrele didactice au
libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de cunoştinŃele,
deprinderile şi abilităŃile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi.
privind ULTRASONOGRAFIA .
Curriculum 134
MODULUL 9: TEHNICI DE EXPLORARE PRIN ULTRASONOGRAFIE
Nota introductivă
Modulul TEHNICI DE EXPLORARE PRIN ULTRASONOGRAFIE face parte
din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: asistent medical de radiologie.
În modulul TEHNICI DE EXPLORARE PRIN ULTRASONOGRAFIE se
regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată TEHNICI DE
EXPLORARE PRIN ULTRASONOGRAFIE.
tehnologic şi 30 ore instruire practică .

1. Organizează cabinetul de explorări ultrasonografice
2. Selectează tehnicile de investigaŃie ultrasonografică.
3. Asigură pregătirea mediului şi a pacientul pentru investigaŃia
ultrasonografică.
4. Participă la tehnici de investigaŃie ultrasonografică
5. Evaluează efectele biologice ale ultrasunetelor asupra pacientului.

TEHNICI DE EXPLORARE PRIN ULTRASONOGRAFIE

Nr. Unitate de
crt. competenŃă
1. Tehnici de CompetenŃa 1.: ∼ Departament de ultrasonografie: sală de
explorare prin Organizează aşteptare, centru de coordonare al
ultrasonografie cabinetul de activităŃii dotat cu computer tip server,
explorări reŃea de calculatoare spaŃii de depozitare,
ultrasonografice spaŃiu de sterilizare, salon cu 2 paturi dotat
cu oxigen şi aparatură pentru resuscitare şi
supraveghere, vestiare, căi de acces,
cabinet de investigaŃii.
∼ Cabinet de ultrasonografie:
• SpaŃiu de examinare – iluminat, ,
asigurarea obscurităŃii, aerisire,
mobilier – pat de examinare, pe rotile,
birou pentru asistentă, ecograf,
monitor tv, calculator IMB compatibil.
• Sală de aşteptare.
• SpaŃiu de depozitare a materialelor
consumabile.
• Vestiar pentru personalul medical.
∼ Echipamente şi materiale specifice: pat
Curriculum 135
de examinare pe rotile, echipament

ecografic de diferite tipuri, videocasete,
filme, gel „acustic” etc.
∼ Norme de sănătate şi protecŃie a
muncii: seringi şi ace de unică folosinŃa,
garou, soluŃii dezinfectante, comprese
sterile, catetere sterile, respectarea
circuitelor funcŃionale etc.
verificarea termenului de valabilitate
pentru soluŃii şi materiale sterile.
CompetenŃa 2.: Tehnici de investigaŃie ultrasonografică:
Selectează ∼ Tehnici de diagnostic vascular
tehnicile de ultrasonografic:
investigaŃie • Angiodinografia,
ultrasonografică • Tehnica power Doppler,
• Tehnica Doppler color convergent,
• Tehnica Doppler tisular.
• Tehnica Doppler color
transdimensională.
∼ Ultrasonografia tridimensională (2D, 3D,
4D).
∼ InvestigaŃii ultrasonografice cu substanŃă
de contrast.
∼ Diagnostic ecografic cu
microtransductoare (exemplu
transductoare de uz laparoscopic).
∼ Ultrasonografia transabdominală etc.
Domenii ecografice de investigare:
∼ Cardiovascular,
∼ Hepatic,
∼ Explorarea vaselor periferice profunde,
∼ Explorarea renală,
∼ Explorarea nodulilor mamari,
∼ Ecografia tubului digestiv,
∼ Ecografia renală şi a căilor urinare,
∼ Ecografia ginecologică,
∼ Ecografia traiectelor fistuloase etc.
SubstanŃe de contrast (agenŃi de contrast
AC):
∼ Echovist, Albunex – agenŃi de contrast de
primă generaŃie.
∼ Levovist - agent de contrast din generaŃia
a doua.
∼ Suspensii coloidale – cu tropism pentru
parenchimul hepatic normal.
∼ Preparate perfluorochimice – cu tropism
Curriculum 136
pentru parenchimul hepatic normal.

∼ EchoGen – utilizează microbule de bioxid
de carbon.
CondiŃii de utilizare AC (agent de
contrast): asepsie, preparat neiritant, netoxic,
neemboligen (fără aer), injectare
intravenoasă, preparare înainte de injectare,
diluare cu apă distilată, cu timp de remanenŃă
prelungit, stabil farmacologic etc.
CompetenŃa 3.: ~ Pregătirea psihică: informare, explicare,
Asigură pregătirea obŃinerea consimŃământului, acordul
mediului şi a implicit.
pacientului pentru ~ Pregătire fizică: sistarea alimentaŃiei
investigaŃia (bolnav à jeun), poziŃionarea adecvată în
ultrasonografică. funcŃie de investigaŃie, respectarea pudorii,
administrarea unor medicamente înainte sau
în timpul tehnicii.
~ Resursele pacientului: nivel de cunoştinŃe,
~ Pregătirea examinării: semiobscuritate, pat
cu înălŃime adaptată, ecograf aşezat lângă
pat la stânga sau la dreapta – în funcŃie de
preferinŃa examinatorului
CompetenŃa 4.: ~ Rolul asistentei medicale în cabinetul de
Participă la ecografie:
tehnici de • Activitate de programare.
investigaŃie • Primirea pacienŃilor.
ultrasonografică • Pregătirea spaŃiului de examinare.
• ActivităŃi de eliberare a rezultatului.
• ActivităŃi de întreŃinere a
echipamentelor.
• ActivităŃi de înregistrare şi arhivare a
informaŃiilor.
~ CondiŃii de lucru: alimentare cu curent
eficientă, setarea aparatelor conform
protocoalelor, asigurarea mediului etc.
~ Monitorizarea intervenŃiei: supravegherea
aparatelor, supravegherea pacientulzui,
servirea medicului, ajutarea pacientului etc.
~ Înregistrarea examenului: notarea în
registrul serviciului, stocarea informaŃiilor
în format electronic, stocarea în arhiva
electonică, eliberarea buletinului ecografic
(nume, prenume, vârstă, sex, adresă,
diagnostic de trimitere, suspiciune de
diagnostic, numele şi calitatea medicului
care solicită investigaŃia, serviciul unde este
internat sau a fost consultat pacientul, data,
Curriculum 137
tipul examinării, numărul de înregistrare

etc.
~ Rezultatul ecografic: descrie semiologia
leziunilor constatate, menŃionează
structurile explorate, defineşte afecŃiunea
când aspectul ecografic este patognomonic,
enunŃă posibilităŃi de diagnostic diferenŃial,
recomandă la nevoie reluarea examinării sau
efectuarea de alte investigaŃii – imagistice,
biologice, endoscopice.
Competenta 5: ∼ Factori de influenŃă: intensitatea fluxului
Evaluează efectele de energie sonoră, timpul de expunere,
biologice ale frecvenŃa US.
ultrasunetelor ∼ Efecte biologice: efect biofizic de
(US) asupra cavitaŃie, efect termic, efecte asupra
pacientului genomului, efecte complexe, distructive
etc.
∼ Cauzele efectelor biologice ale US:
intensitatea fasciculului de US, durata
expunerii, frecvenŃa transductorului,
îngheŃarea imaginii, creşterea vitezei de
scanare, alegerea focarului profund etc.

Modulul TEHNICI DE EXPLORARE PRIN ULTRASONOGRAFIE poate fi
de pregătire.
Curriculum 138
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120. Cadrele didactice au
libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de cunoştinŃele,
deprinderile şi abilităŃile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi.
privind TEHNICI DE EXPLORARE PRIN ULTRASONOGRAFIE.
Curriculum 139
MODULUL 10: URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE
Notă introductivă :
Modulul URGENłE MEDICO-CHIRURGICALE face parte din pregătirea

specifică din anul III, pentru obŃinerea calificării de nivel 3 avansat : asistent medical de
radiologie .
În modulul URGENłE MEDICO-CHIRURGICALE se regăsesc abilităŃile din
unitatea de competenŃă specializată URGENłE MEDICO-CHIRURGICALE. Modulul
are alocate 120 de ore, din care 60 de ore de pregătire teoretică şi 60 de ore de pregătire
practică (stagiu clinic).
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor
descrise în standardele de pregătire profesională.
Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire
profesională specific calificării.
1.Identifică semnele şi simptomele specifice urgenŃelor medicale.
2.Corelează informaŃiile specifice urgenŃelor medicale cu investigaŃiile

radiologice şi imagistice specifice.
3.Selectează manifestările specifice urgenŃelor chirurgicale.
4.Coroborează intervenŃiile specifice serviciului de radiologie şi imagistică

medicală cu urgenŃele chirurgicale.
5.Asigură măsurile de prim ajutor specifice situaŃiei până la sosirea unei echipe
de intervenŃie specializată.
6.Aplică corect resuscitarea cardio–respiratorie până la sosirea unei echipe de

intervenŃie specializate capabilă să preia cazul .
Unitatea de competenŃă : URGENłE MEDICO- CHIRURGICALE

( 120 de ore ,din care 60 de ore de stagiu clinic)

crt. competenŃă
Curriculum 140
1 UrgenŃe C.1.Identifică semnele si 1.1. Modalităti de culegere a datelor : anamneza

medico- simptomele specifice , observaŃia clinică, cercetarea documentelor
chirurgicale urgentelor medicale. medicale, discuŃii cu echipa de îngrijire .
1.2. Semne şi simptome : modificările
respiraŃiei , modificările tensiunii arteriale
,tulburările de ritm ,modificările diurezei,
hemoptizia, hematemeza, melena, tulburările
stării de conştienŃă, durerea, pareze, paralizii
etc.
1.3. Monitorizare : evoluŃia manifestărilor
patologice în dinamică .
C.2.Coreleaza informatiile 2.1. UrgenŃe medicale :

specifice urgentelor (definitie, etiopatogenie, simptomatologie,
medicale cu investigatiile investigaŃii, principii de tratament,
radiologice si imagistice complicaŃii )
specifice. -UrgenŃele aparatului respirator : insuficienŃa
respiratorie acută, criza de astm bronşic
,hemoptizia ,pneumotoraxul spontan, B.P.O.C;
-UrgenŃele aparatului cardio –vascular : E.P .A.
,infarctul miocardic ,encefalopatia hipertensivă
acută, tamponada cardiacă,tulburările de ritm şi
de conducere,angina pectorală ;
-UrgenŃele aparatului renal : InsuficienŃa renală
acutaă , retenŃia acută de urină ;
-UrgenŃele neurologice : stările comatoase ,
A.V.C.-urile ;
-IntoxicaŃiile acute exogene : măsuri
nespecifice şi administrerea de antidoturi ;
-UrgenŃe în pediatrie : convulsiile ,sindromul de
deshidratare acută etc. ;
2.2. InvestigaŃii radiologice şi imagistice

specifice urgenŃelor medicale :neurologice,
ale aparatului respirator, ale aparatului cardio-
vascular, ale aparatului renal.
C.3.Selecteaza 3.1. ModalităŃi de culegere a datelor :

manifestarile specifice anamneza , observaŃia clinică, cercetarea
urgentelor chirurgicale. documentelor medicale, discuŃii cu echipa de
îngrijire .
3.2. Semne şi simptome specifice urgenŃelor

chirurgicale: durerea, icterul ,meteorismul
,apărarea musculară ,tulburările de tranzit
intestinal ,vărsătura ,modificările pulsului
,tenesmele ,tulburările micŃionale
,hemoragiile, tulburările ciclului menstrual,
leşinul ,sincopa etc.
Curriculum 141
3.3 Monitorizarea manifestărilor patologice:

urmărirea evoluŃiei manifestărilor
patologice în dinamică.
C.4.Coroboreaza 4.1. UrgenŃe chirurgicale :

interventiile specifice (definitie, etiopatogenie, simptomatologie,
serviciului de radiologie si investigaŃii, principii de tratament, complicaŃii,
imagistica medicala cu profilaxie )
urgentele chirurgicale.
- UrgenŃele abdominale : apendicita acută
,colica biliară, pancreatita acută,ocluzia
intestinală ,H.D. S., perforaŃiile de organe .
- UrgenŃele în obstetrică-ginecologie : avortul,
sarcina extrauterină, placenta praevia ,apoplexia
utero-placentară ,eclampsia ;
-UrgenŃele O.R.L. : corpii străini ,hemoragiile
O.R.L. (nazală ,auriculară ,traheobronsică);
- UrgenŃele urologice : colica renală ;
- UrgenŃe în oftalmologie : corpii străini oculari
,arsurile oculare , chirurgicale
- Şocul ;traumatismele ;îngrijirea plăgilor ;
- Imobilizarea provizorie din : entorse ,luxaŃii
,fracturi ;
. - UrgenŃele datorate agenŃilor fizici şi chimici :
arsuri ,electrocutare ,degerături ;
4.2. InvestigaŃii radiologice şi imagistice

specifice urgenŃelor chirurgicale :
- UrgenŃele abdominale: apendicita acută
,colica biliară, pancreatita acută,ocluzia
intestinala ,H.D. S., perforaŃiile de organe
- UrgenŃele în obstetrică-ginecologie : avortul,
sarcina extrauterină, placenta praevia ,apoplexia
utero-placentară ,eclampsia ;
- UrgenŃele O.R.L. corpii străini ,hemoragiile
O.R.L. (nazală ,auriculară ,traheobronsică);
- UrgenŃele urologice :colica renală
- Traumatismele ;
C.5.Asigură măsurile de 5.1. Analizarea urgenŃei medico-chirurgicale:

prim ajutor specifice
situaŃiei până la sosirea 5.1.1. ModalităŃi de culegere a datelor în
unei echipe de intervenŃie urgenŃele medico-chirurgicale : anamneza,
specializată. observaŃia clinică, cercetarea documentelor
medicale, discuŃii cu echipa de îngrijire.
5.1.2. Cercetarea funcŃiilor vitale: respiraŃiei,

pulsului şi a tensiunii arteriale,starea de
Curriculum 142
constienŃă .
5.2. Stabilirea priorităŃilor de intervenŃie :

menŃinerea funcŃiilor vitale ,oprirea
hemoragiilor ,combaterea şocului ,a tulburărilor
hidroelectrolitice ,a complicaŃiilor posibile .
5.3. Măsuri de prim ajutor specifice adecvate

situaŃiei: hemostaza ,scoaterea din mediu
,respiratie artificială etc.
C.6.Aplică resuscitarea 6.1. Stopul cardio–respirator : definiŃie,

cardio–respiratorie până la etiopatogenie, simptomatologie, investigaŃii,
sosirea unei echipe de principii de tratament, complicaŃii, profilaxie.
intervenŃie specializată
capabilă să preia cazul . 6.2. Resuscitarea cardio – respiratorie :
definiŃie ,obiective ,materiale necesare ,etape
,tehnica respiraŃiei artificiale ,masajul cardiac
extern,complicaŃii şi accidente ,medicaŃia
folosită ,contraindicaŃiile masajului cardiac
extern.

Modulul URGENłE MEDICO-CHIRURGICALE poate fi parcurs în mod
independent.
- este necesară alocarea unui timp suficient pentru asocierea, compararea, analizarea
informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru sistematizarea noilor achiziŃii.
Curriculum 143
studiul de caz .
învăŃare cu caracter practic aplicativ : exerciŃii de identificare a componentelor serviciului
chirurgical,a instrumentarului, exercitii de utilizare a nomenclaturii chirurgicale şi
medicale ,rezolvarea de fişe de lucru (exemple :investigaŃiile de laborator din perioada
preoperatorie-de rutină,suplimentare,conduita preoperatorie din punctul de vedere al
investigaŃiilorde imagistice şi de laborator în caz de: ulcer gastic şi duodenal, litiază
biliară,fracturi ,pancreatite, ocluzie intestinală etc.), proiect (exemple : efectuarea
pansamentelor,bandajelor,suturilor -materiale şi tipuri.; etapele hemostazei etc)
pentru autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui proiect.
se asigura un nivel unitar de pregătire

.
Curriculum 144
anului şcolar.
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 de ore pe an .
în funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinŃe, deprinderi şi abilităŃi
membrii grupului de elevi instruiŃi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se
facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile.
privind URGENłE MEDICO-CHIRURGICALE.
Resursele materiale trebuie sa cuprindă o gamă cât mai variată: atlase, cataloage, casete
video, diapozitive, planşe, desene, folii de retroproiector, CD-uri, mulaje, etc.
1. Dr. MIRCEA CONSTANTINESCU – CHIRURGIE: specialităŃi inrudite;nursing în

chirurgie.,Ed.UNIVERSUL, Bucureşti.
2. Conf.dr.P. SIMICI – PATOLOGIE CHIRURGICALĂ ŞI MICĂ CHIRURGIE(pentru
cadre medii),Ed. MEDICALĂ, Bucureşti.,1974
4. Prof. dr. FLORIAN POPA , Dr .HORIA GILORTEANU – CHIRURGIE,vol.I,
Ed.NAłIONAL ,Bucureşti,1998.
5. Coordonator prof. dr. docent NICOLAE CRÎNGULESCU – MEDICINĂ INTERNĂ
specialităŃi inrudite şi îngrijiri paliative-manual-,Ed.ŞTIINłĂ ŞI
TEHNICĂ,Bucureşti,1998.
Curriculum 145
MODULUL 11: RADIOLOGIE INTERVENTIONALA

Unitatea de competenta : RADIOLOGIE INTERVENTIONALA (60 ore din care
30 ore de laborator tehnologic)
Nr. Unitate de
Competente Continuturi
Crt. competenta
1. Radiologie C.1.Manevreaza 1.Partile componente ai aparatului rontgen

interventionala aparatul rontgen mobil :
in conditii de -tub RX
securitate pentru - amplificator de imagine
pacient si - bratul C
personal - monitoare
- imprimanta
- cabluri de conectare
1.1.Parametrii de functionare ai aparatului
rontgen mobil :
- alimentare cu priza speciala
- cuplare aparat-monitor
-imprimanta functionala
1.2..Accesorii pentru sterilizarea aparatului
rontgen :
-huse sterile (tub, amplificator, brat C)
-campuri sterile(tub, amplificator)
-cleme sterile
1.3.Principiile de formare a imaginii
radiologice :
a)legea proiectiei conice :
-marirea imaginii
-deformarea imaginii obiectelor si relieful de
intensitate
-deplasarea imaginilor
-formarea imaginii in raport cu dimensiunea
focarului
b)legea tentelor (absorbtiei) :
-tonalitatile in functie de absorbtia razelor X in
raport cu numarul atomic, cu densitatea si
grosimea lor
-absorbita inegala(diferentiata)
c)legea sumatiei si sustactiei planurilor :
-efectul de sumatie si cel de sustractie a
diferitelor corpuri radioopace si
radiotrasparente suprapuse
d)legea incidentelor tangentiale si a celor
ortograde :
Curriculum 146
-legea incidentei tangentiale aplicata la scizuri

-legea incidentelor tangentiale aplicate la os
-aspectul ortograd al elementelor anatomice
1.4. Regimul de lucru necesar interventiei
radiologice :
a)reguli de lucru :
-distanta focar-piele
-paralelismul dintre tub, amplificator si zona
examinata
-radiotransparenta mesei chirurgicale
b) selectari corecte ale aparatului :
-suprafata de examinat
-timpul de examinare
-colimarea fascicului RX
-va lori potrivite pentru parametrii operationali
-tehnici adecvate pentru stocarea
imaginilor(nr.imagini /sec.)
1.5. Probleme potentiale si corectarea
deficientelor :
a) intretinerea instalatiei radiologice :
-parametrii optimi de functionare conform
specificatiilor tehnice ale producatorului
-starea tehnica a instalatiei radiologice sa fie in
conditii de securitate
-unitatea autorizata pentru service anuntata in
timp util
-pastrarea instalatiei radiologice in loc
prestabilit pentru folosirea in timp util
b)imbunatatirea utilizarii instalatiei
radiologice :
-informatii noi
-experienta operationala
C.2. Protejeaza 2.1.Dispozitive de protectie

pacientii, -sorturi de plumb(pastrate in conditii optime,
personalul si nepliate, cu 0,5mm echivalent plumb)
propria -gulere de plumb protectoare pentru tiroida
persoana in -manusi de plumb
timpul -ochelari de protectie (echivalent de plumb de
interventiei 0,25mm)
radiologice -protectii pentru gonade
2.2.Dozele de iradiere a pacientilor reduse
prin :
-utilizarea memoriilor de imagini (afisata
ultima imagine)
-avertizare sonora pentru timpul scurs de
fluoroscopie (maxim 10 minute)
-tubul RX mentinut la o distanta cat mai mare
posibil de pacient
Curriculum 147
-amplificatorul de imagine mentinut la o

distanta cat mai mica posibil de pacient
-timpul minim de fluoroscopie folosit pentru
procedura (flash)
-folosirea tubului rontgen sub masa pacientului
-distanta dintre focar si pacient
-orientarea bratului C in timpul procedurilor
2.3.Protectia personalului in radiologia
interventionala :
-folosirea sorturilor de plumb
-pozitionarea bratului C
-utilizarea diferitelor moduri de fluoroscopie
(pulsatorie, digitala)
-localizarea corecta a dozimetrului (intre umeri
si abdomen, sub sortul de plumb)
C.3.Colaboreaza 3.1.Conditii optime de lucru :

cu medicul -instalatia radiologica pozitionata in blocul
specialist la operator conform cerintelor medicului
investigatiile specialist
radiologice -datele pacientului introduse in monitorul de
imagini
-substante de contrast necesara interventiei
radiologice pregatita in cantitate dorita de
medicul specialist
-masa chirurgicala asezata la inaltimea
corespunzatoare manevrarii instalatiei
radiologice
3.2.Interventii radiologice cu medicul specialist
chirurg :
a)colangiografia intraoperatorie :
-corelarea injectarii substantei de contrast cu
preluarea imaginii
-substanta de contrast
-pozitionarea aparatului rontgen
- sterilizarea aparatului (huse sterile)
b)drenajul biliar :
-tub in T al lui KEHR, mentinut circa10 zile
c)drenajul abceselor abdominale:
-abcesul hepatic
-splenoportografia
-flebografia suprahepatica
-arteriografia selectiva celiaca si mezenterica
-scintigrafia hepatica
ortoped :
-vertebroplastia(pozitia aparatului, sterilizarea
aparatului, imaginea radiologica)
-artroplastia (pozitia aparatului, sterilizarea
Curriculum 148

-tije elastice (pozitia aparatului, sterilizarea
-fistulografia (pozitia aparatului, substanta de
contrast, materiale consumabile, imaginea
radiologica)
-extractie de corpi straini (pozitionarea
ginecolog :
-histerosalpingografie (pozitia ginecologica a
pacientei, substanta de contrast, materiale
consumabile, imagini radiologice)
-embolizare uterina (pozitia aparatului, imagini
radiologice)
3.5. Interventii radiologice cu medicul
specialist urolog :
-urografia intravenoasa (pielografie
descendenta U.I.) : pregatirea pacientului,
pozitia pacientului, pozitia aparatului,
substanta de contrast, materilae consumabile,
radiografii multiple la 3-5 minute de la
injectare, 10 minute, 20 , 30, postmictional, 1
ora-prelungita)
-cistografia : pozita pacientului, aparatului,
substanta de contrast, mictional
- uretrocistografia :pozita pacientului,
aparatului, substanta de contrast
3.6 Interventii radiologice cu medicul specialist
cardiolog :
-cateterismul inimii si a vaselor mari
-angiocardiografia
-aortografia
-embolizare arteriala
-angioplastia
-implanturi de stimulator cardiac
3.7.Interventii radiologice cu medicul
radiolog :
a) interventii vasculare :artere, vene
b) interventii sub ghidaj imagistic
3.8.Prelucrarea imaginilor achizitionate :
-calitate corespunzatoare a contrastului
-divizarea imaginilor(2, 4 imagini)
-stocarea si printarea imaginilor achizitionate
C.4. Aplica 4.1.Promptitudine fluxului in radiologia

regulile de interventionala :
conduita -informarea in timp util despre programul
necesare in operator
Curriculum 149
timpul -colaborarea cu medicul specialist pentru

radiologiei stabilirea conditiiloor de lucru
interventionale -atentia distributive pentru evitarea
desterilizarii pacientului, echipei operatorii,
aparatului
4.2.Echipamentul de filtru :
-halat de unica folosinta
-papuci speciali de bloc operator
-masca, calota

Modulul RADIOLOGIE INTERVENTIONALA poate fi parcurs în mod
independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de
de pregătire.
Curriculum 150
ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore din care 30 ore
pregatire prin laborator tehnologic.
familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind RADIOLOGIA
INTERVENTIONALA.
video, CD- uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse
etc.
BIBLIOGRAFIE:
1. Radiologie medicala, volumul I, II, Prof.dr.doc. Gheorghe Chisleag, Editura Litera

Bucureşti 1986
2. Radiologie medicala, Prof. dr. doc. Ion Birzu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1980
Curriculum 151
MODUL 12 : ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE

Notă introductivă
Modulul ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE face parte din pregătirea specifică din

anul II pentru calificarea: Asistent medical de radiologie
În acest modul se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă specializată
ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE.
Modulul are 120 ore, din care 60 teorie şi 60 ore de instruire practică în secŃia clinică.
Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific
calificării.
1. Analizează semnele şi simptomele din afecŃiunile ortopedice şi traumatologice

2. Corelează informaŃiile despre afecŃiuni cu examenele imagistice specifice
3. Protejează pacientul traumatizat în timpul examinării pentru prevenirea complicaŃiilor
şi a agravării leziunilor
Unitatea de competenŃă „ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE” (120 ore din care 60

ore instruire practică în secŃia clinică)
Nr. Unitatea de
CompetenŃa ConŃinuturi
crt. competenŃă
1 Ortopedie şi C.1. Analizează 1. Semne şi simptome
traumatologie semnele şi - durerea: localizare, intensitate
simptomele în - impotenŃa funcŃională
afecŃiunile - tumefacŃia şi deformarea locală
ortopedice şi - scurtarea sau alungirea unui segment
traumatologice - mobilitatea anormală, lipsa transmiterii
mişcărilor
- crepitaŃia osoasă
- lezarea Ńesuturilor moi şi nervilor, tulburări de
sensibilitate
- sângerarea, tulburări de hemodinamică
2. AfecŃiuni traumatologice şi ortopedice
2.1. Traumatisme
- Traumatisme osteo-articulare: entorse, luxaŃii,
fracturi
- Traumatisme toraco-pulmonare: închise,
deschise, cu leziuni viscerale
- Traumatisme abdominale: închise, deschise
- Traumatisme vertebro-medulare
- Traumatisme cranio-cerebrale
2.2. AfecŃiuni ortopedice
- InfecŃii osteo-articulare: osteomielite acute şi
Curriculum 152
cronice, artrite septice

- Necroze osoase aseptice: osteonecroza
capului femural, osteocondrita vertebrală
- InfirmităŃi motorii de origine centrală
(I.M.C.): de origine cerebrală, de origine
medulară, de origine tronculară
- Artrogripoza
- Tuberculoza osoasă
- Tumori osoase: osteomul şi osteosarcomul,
condromul şi osteocondromul,
condrosarcomul
- Tumori ale măduvei osoase, de natură
vasculară, ale Ńesutului conjunctiv,
neurofibromatoza, tumori metastatice
- Tumori osoase neclasate: chisturi osoase
- MalformaŃiile osteoarticulare:
- boli osoase costituŃionale: osteogenesis
inperfecta (forma congenitală şi tardivă –
boala oaselor de sticlă), acondroplazia
- centura scapulară şi membrul superior:
C.2. Corelează ascensiunea congenitală a omoplatului,
2 informaŃiile sinostoza radiocubitală proximală,
despre afecŃiuni malformaŃiile mâinii şi degetelor –
cu examenele centura pelviană şi membrul inferior:
imagistice luxaŃia congenitală de şold, coxavara,
specifice luxaŃia de rotulă, genurecurvatum,
piciorul strâmb congenital, malformaŃiile
degetelor piciorului
- deformaŃii osteoarticulare câştigate:
deviaŃii ale coloanei vertebrale (scolioze,
cifoze); deformaŃii ale membrelor
superioare şi superioare, atitudini
vicioase de mers
1. Examene imagistice specifice

- radioscopia şi radiografia toracică
- radiografia abdominală pe gol
- radiografia: membrelor, coloanei
vertebrale şi bazinului, craniană
C.3. Protejează - tomografia, rezonanŃa magnetică nucleară
pacientul - scintigrafia
traumatizat în - arteriografia selectivă
timpul - artrografia
examinării - ecografia
pentru 2. Participarea la efectuarea examenelor
prevenirea 2.1. Pregătirea pacientului: încurajare,
complicaŃiilor instruire, poziŃionare ajutor pentru
şi a agravării dezbrăcare
leziunilor 2.2. Pregătirea materialelor: substanŃe de
contrast, seringi, ace, material de
Curriculum 153
dezinfecŃie, gel pentru ecografie

2.3. Administrarea antihistaminicelor şi a
substanŃei de contrast intravenos.
Servirea medicului cu materialul necesar
pentru administrarea intraarticulară
2.4. Efectuarea examinării confirm tehnicii
de investigaŃie
2.5. Ajutarea pacientului la îmbrăcare şi
mobilizare
1. PoziŃionarea corectă pentru examinare

- calmarea durerii
- menŃinerea segmentelor în poziŃie
anatomică
- menŃinerea imobilizării provizorii în
fracturi, evitarea mişcărilor
- aşezarea în decubit dorsal sau lateral,
conform indicaŃiei medicale
2. Monitorizarea stării pacientului
2.1. Elemente de observaŃie
- faciesul: normal colorat, palid, ciamotic,
privire anxioasă;
- starea de conştienŃă: colaborant,
obnubilat, apatic, inconştient
- pulsul: normal, tahicardic, bradicardic (în
compresiunea cerebrală)
- respiraŃia: normală, tahipnee, semne de
insuficienŃă respiratorie
- reacŃia la durere: anxios, agitat
2.2. ComplicaŃii posibile
- pierderea stării de conştienŃă
- insuficienŃa respiratorii: volet costal,
pneumotorax, hemotorax;
- hemoragie internă prin ruperea organelor
parenhimatoase (ficat, splină), semne de
şoc hemoragic
- lezarea Ńesuturilor moi şi a pachetului
vasculo-nervos de către fragmentele
osoase în fracturi: plăgi, hemoragii,
tulburări de sensibilitate.
3. Participarea la acordarea ajutorului de
urgenŃă
- anunŃarea medicului
- prevenirea pierderii conştienŃei prin
aşezare în poziŃie declivă
- efectuarea hemostazei provizorii în caz de
leziune
- transportul într-un serviciu de calitate
Curriculum 154
CRITERII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Modulul ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE poate fi parcurs independent sau în

corelaŃie cu cele de UrgenŃe Medico-chirurgicale şi Tehnici de investigaŃie radiologică.
Prin studierea acestui modul elevul primeşte informaŃii despre leziunile traumatice şi
afecŃiuni ortopedice care pot fi identificate prin investigaŃii imagistice în vederea stabilirii
diagnosticului sau pentru urmărirea evoluŃiei.
În elaborarea strategiei profesorul va Ńine seama de:
- implicarea activă a elevilor în efectuarea examenelor imagistice;
alte module (alte tehnici de explorare);
- capacitatea elevilor de a aplica în practică tehnicile de investigaŃie imagistice
specifice afecŃiunilor ortopedice şi traumatologice;
- nevoia de timp a elevilor pentru a analiza, compara şi sintetiza informaŃiile în
vederea formării abilităŃilor necesare pentru a lucra în calificarea Asistent
active: observaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul, studiul de caz, iar ca mijloace, fişe de lucru, filme
radiologice, alte materiale necesare efectuării examinărilor.
Numărul de ore de teorie şi lucrări practice afectat fiecărei competenŃe rămâne la
latitudinea cadrului didactic în funcŃie de particularităŃile grupului de elevi, precum şi a ale
fiecărui elev, de dificultatea executării tehnicii de explorare şi de îngrijire.
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii celor trei competenŃe relevante.
Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul stabilesc modalităŃile de
evaluare, durata de evaluare pentru fiecare competenŃă, numărul de reevaluări şi distribuŃia pe
parcursul modulului.
BIBLIOGRAFIE
România - 2005;
72. *** Legea nr. 307/2004 - privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a profesiei de
moaşă, înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea Ordinului AsistenŃilor Medicali şi Moaşelor
din România.
Curriculum 155
74. Albu, Maria Roxana - “Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Corint, Bucureşti, 1997.
Bucureşti, 1998.
87. Bocârnea, Constantin - “Boli infecŃioase şi epidemiologie”, Editura Info-Team, Bucureşti,
1996.
89. Bradu, I. Iamandescu - “Manual de psihologie medicală”, Editura ALL, Bucureşti, 1994.
Iaşi, 2005
93. Ciocâlteu, Teodorescu - “Ghid terapie în medicina internă”, Editura Info-Team, Bucureşti,
1996.
Bucureşti, 1996.
99. DeVita V.T., Hellman S., Rosenberg S.A. - Cancer Principles&Practice of Oncology, Ed.
Lippincott Williams&Wilkins, Philadelphia, ed.6, 2001
ICN,1994
Bucuresti, 1990.
107. Grigoriu, Vasile - “Chirurgie şi specialităŃi înrudite”, Editura Info-Team, Bucureşti,
1994.
Curriculum 156

1996
114. MATEESCU V., CORNELIA NENCESCU - Radiodiagnostic, Radioterapie si
anatomie functionala - Editura Stiinta &Tehnica, Bucuresti 1996
115. Mateescu Viorel, Cornelia, Nencescu. Radioterapie si Anatomie functionala. Societatea
de Stiinta si Tehnica, Bucuresti, 1996.
1996.
1998.
124. Năstoiu, Ioan - “Mic dicŃionar medical. Primul ajutor”, Editura Gramar, Bucureşti,
1994.
129. Percek, Arcadie. Accidente prin substante de contrast. Editura Medicala, Bucuresti,
1977.
Bucureşti, 1996.
135. Titircă, LucreŃia - “Manual de îngrijiri speciale acordate pacientului de asistenŃi
medicali (III)”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.
1994.
Curriculum 157
Nr. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3
Modulul 1 2 3 4 5 6 7 8 9
crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6
1. Comunicare * * * * * * * * * * * * * * *
profesională
2. * * * * * * * * * * * * * * *
Fiziopatologie

3. Administrarea
medicamentelor şi * * * * * * * * * * * * * * *
substanŃelor de
contrast
4. * * * * * * * * * * * * * * *
Medicină internă

5. * * * * * * * * * * * * * * *
Chirurgie generală

6. Chirurgie buco-
maxilo-facială
* * * * * * * * * * * * * * *
7.
Urologie
* * * * * * * * * * * * * * *

8. * * * * * * * * * * * * * * *
Ultrasonografie

9. Tehnici de * * * * * * * * * * * * * * *
explorare prin
ultrasonografie
10. UrgenŃe medico- * * * * * * * * * * * * * * *

chirurgicale
11. Radiologie
intervenŃională
* * * * * * * * * * * * * * *
12. Ortopedie şi * * * * * * * * * * * * * * *

traumatologie
Legendă:
* Săptămâna in care se parcurge modulul – teorie
Curriculum 158
Curriculum 159
PLAN DE INVATAMANT
ANUL III

Managementul calităŃii din care: pregatire practică 30

Imagistică prin computer tomograf din care: pregatire practică 30

Imagistică prin rezonanŃă magnetică din care: pregatire practică 30

Oncologie din care: pregatire practică 60

Pediatrie şi investigaŃie radiologică pediatrică din care: pregatire practică 30

Psihologie generală şi medicală din care : pregatire practică 30

Radioterapie 60

Managementul proiectelor din care pregatire practică 60

Etică şi deontologie medicală din care : 30
pregatire practică
Modulul X: Total ore/an 120
Tehnici de investigaŃie prin computer tomograf din care : pregatire practică 60
Modulul XI: Total ore/an 120

Tehnici de investigaŃie prin rezonanŃă magnetică din care : pregatire practică 60
Modulul XII: Total ore/an 120
Tehnici de radioterapie din care : pregatire practică 60
Total ore/an: 30 ore/săptămână x 36 săptămâni = 1080 ore
Curriculum 160
PLAN DE INVATAMANT
ANUL III
Detaliere ore
Laborator Instruire
Instruire
Nr. practică 30
Credite ore pe
săptămână /
15 15
3 săptămâni
26 Managementul calităŃii 1 30 30
27 Imagistică prin computer tomograf 1 30 30
28 Imagistică prin rezonanŃă magnetică 1 30 30
29 Oncologie 2 60 30 30
30 Pediatrie şi investigaŃie radiologică 1 30 30
pediatrică
31 Psihologie generală şi medicală 1 30 30
32 Radioterapie 2 60 60
Semestrul II – 18 săptămâni
Detaliere ore
Laborator Instruire Instruire
tehnologic practică practică 30
Nr. Teorie
Denumire modul 1 zi pe 1 zi pe ore pe
Credite 10
săptămână / săptămână / săptămână
săptămâni
10 10 /8
săptămâni săptămâni săptămâni
33 Managementul proiectelor 2 60 30 30
34 Etica şi deontologia medicală 1 30 30
35 Tehnici de investigaŃie prin computer 2 30 10 20 60
tomograf
36 Tehnici de investigaŃie prin rezonanŃă 2 30 10 20 60
magnetică
37 Tehnici de radioterapie 2 30 10 20 60
Aceasta repartizare a modulelor pe semestru si a orelor de pregatire practica este o propunere

din partea autorilor acestui curriculum. Modul de parcurgere a modulelor si repartizarea
orelor de pregatire practica poate fi stabilita la nivelul scolii in comisia metodica, cu conditia
respectarii numarului total de ore/modul alocat prin planul de invatamant, aprobat prin ordin
al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului.
Curriculum 161
MODULUL 1 :MANAGEMENTUL CALITĂłII
Modulul MANGEMENTUL CALITĂłII se studiază pe parcursul anului III, al şcolii

postliceale pentru realizarea pregătirii de specialitate specifice domeniului Sanatate si
asistenta pedagogica în vederea obŃinerii calificării de nivel 3 avansat Asistent medical de
radiologie face parte din cultura tehnică de specialitate şi are alocate 60 de ore pe an.
Modulul va dezvolta competenŃele din unitatea de competenŃă pentru abilităŃi cheie
MANGEMENTUL CALITĂłII.
Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul activitatea didactică va cuprinde
formula unui parteneriat între şcoală şi unităŃi sanitare acreditate să gestioneze probleme
specifice de asigurarea şi managementul calităŃii, dar se au în vedere si resursele locale
pentru instruire: baza materială a şcolii, cadrul de colaborare cu unităŃile sanitare, cerinŃele
locale pentru pregătirea în calificarea de nivel 3 avansat Asistent medical de radiologie.
Scopul acestui modul este de a forma deprinderi şi abilităŃi de analiză, de interpretare, de

aplicare şi de implementare a sistemului de management al calităŃii pentru lucrările din
domeniu.
Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenŃelor descrise în
Standardul de pregătire profesională, document care stă la baza Sistemului NaŃional de
Calificări Profesionale.
Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific
calificării.
Persoana care va absolvi acest modul este responsabilă de execuŃia propriei activităŃi, de
asigurarea calităŃii atât pe timpul desfăşurării procesului, cât şi la finalul lui, de îmbunătăŃire a
calităŃii, dar şi de evaluare a cerinŃelor impuse pentru construcŃii şi lucrări publice.

1. Unitatea de competenŃă pentru abilităŃi cheie – MANGEMENTUL CALITĂłII
Curriculum 162
Nr. Unitatea de ConŃinuturi

crt. competenŃă CompetenŃe
1. Managementul C. 1. Precizează 1.Principiile de management al calităŃii:
calităŃii principiile orientarea către client, leadership, implicarea
de management al personalului, abordarea procesuală, abordarea
calităŃii sistemului de către management, îmbunătăŃirea
continuă, abordarea concretă în luarea
deciziilor, relaŃii reciproc avantajoase cu
furnizorii.
2. FuncŃiile managementului calităŃii :
planificarea calităŃii, organizarea activităŃilor
referitoare la calitate, coordonarea activităŃilor
referitoare la calitate, antrenarea personalului
pentru realizarea obiectivelor calităŃii, Ńinerea
sub control a calităŃii, asigurarea calităŃii,
îmbunătăŃirea calităŃii.
C. 2. Efectuează 3. Elementele controlului statistic: caracteristica

controlul statistic controlată, lot, mărime eşantion, reguli de
extragere a eşantionului, plan de control, grad
de severitate, nivel de calitate acceptabil
(AQL), cifra de acceptare, cifra de respingere.
4. Etape ale controlului statistic: extragerea
eşantionului, determinarea caracteristicii
conform procedurii specifice, compararea
caracteristicii controlate cu condiŃiile din
standarde, identificarea defectelor, compararea
numărului de defecte identificate cu cifra de
acceptare/de respingere.
5. Măsurile care se impun în urma efectuării
controlului statistic: acceptare/ respingere lot de
produse trecerea la alt plan de control (alt grad
de severitate, AQL).
C. 3. .AcŃionează pentru 6. CerinŃele pentru implementarea unui sistem

menŃinerea sistemului de asigurarea calităŃii: proceduri, manualul
de asigurarea calităŃii calităŃii, satisfacerea clienŃilor, costuri,
standarde de firmă, legislaŃie, feed-back, grafice
de documentare.
7. Audit de calitate (intern/ extern dat) pe
metode statistice, mentenanŃă, planificarea
întreŃinerii, urmărirea parametrilor de
funcŃionare- interpretarea lui.
8. Factori care afectează costurile calităŃii:
rebuturi, recondiŃionări, reparaŃii, produse
neconforme, reclamaŃii clienŃi, produse
returnate, penalizări pentru întârziere,
despăgubiri pentru daune.
Curriculum 163
C. 4. Aplică tehnici de 9. Conceptul de îmbunătăŃire continuă a

îmbunătăŃire continuă calităŃii..
a calităŃii 10. Strategii de îmbunătăŃire a calităŃii: strategia
Kaizen, Ciclul PEVA (planifică-execută-
verifică-acŃionează), principiul “zero defecte”.
11. Ghid pentru îmbunătăŃirea calităŃii conform
standardului ISO 9004-4 şi standardelor ISO
specifice domeniului de activitate.
12. Instrumente de îmbunătăŃire a calităŃii:
instrumente ajutătoare (brainstorming,
stratificare, metoda întrebărilor), instrumentele
calităŃii (grafice, diagrame, histograme, fişe de
control statistic).

Parcurgerea conŃinuturilor modulului MANGEMENTUL CALITĂłII se va realiza
integral, parcurgând tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile (cap. III), dar
abordarea acestora trebuie să fie flexibilă şi diferenŃiată, Ńinând cont de nivelul iniŃial de
pregătire şi de nivelul de performanŃă cerut pentru absolventul de şcoală postliceală cu
specialitatea Proiectant decoraŃiuni interioare.
Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor proiecta activităŃi de învăŃare
centrate pe elev, care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a
deprinderilor de analiză, interpretare a sistemului ce vizează asigurarea calităŃii. Orele de
instruire teoretică se recomandă a se desfăşura în cabinete şi laboratoare de specialitate dotate
cu material didactic corespunzător: retroproiector, video, acces Internet, proceduri de sistem,
operaŃionale, instrucŃiuni de lucru, colecŃie de reglementări tehnice şi normative specifice
construcŃiilor şi instalaŃiilor, proiecte pentru construcŃii şi instalaŃii, fişe de lucru, fişe de
autoevaluare, portofolii, calculatoare cu programe de aplicaŃii pe tipuri de machete care
vizează sistemul de management al calităŃii.
principii moderne ale educaŃiei:
-elevii învaŃă cel mai bine atunci când învăŃarea răspunde nevoilor lor
-elevii învaŃă cînd fac ceva şi cînd sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare
-elevii au stiluri diferite de învăŃare
-elevii participă cu cunoştinŃele lor, dobândite anterior, la procesul de învăŃare
-elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaŃiilor vechi cu cele
noi şi pentru ordonarea lor
Curriculum 164
Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de

evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională.
relevantă. O competenŃă se evaluează o singură dată. Pe parcursul modulului se realizează
evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea
atingerii competenŃelor.
Proiectarea evaluării competenŃelor se realizează prin stabilirea clară a programului şi a
modului de evaluare.
Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării
Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP- ul stabileşte un
de pregătire.
Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe individualizate.
Pentru mai buna înŃelegere a modalităŃilor de evaluare se propune un exemplu de
instrument de evaluare pentru competenŃa C. 1. – Precizează principiile de management al
calităŃii.
Instrument de evaluare nr. 1
Unitatea de competenŃă : MANGEMENTUL CALITĂłII
Evaluarea 1: Precizează principiile de management al calităŃii
Ora de curs:
Centru:
Data de început:
Data de încheiere:
Semnătura evaluatorului
Curriculum 165
Data de verificare
Evaluarea 1
(a) Definirea principiilor de management al calităŃii
(b) Indicarea funcŃiilor managementului calităŃii
Principiile managementului calităŃii: orientarea către client, leadership, implicarea

personalului, abordarea procesuală, abordarea sistemului
de către management, îmbunătăŃirea continuă, abordarea
concretă în luarea deciziilor, relaŃii reciproc avantajoase
cu furnizorii
FuncŃiile managementului calităŃii: planificarea calităŃii, organizarea activităŃilor referitoare

la calitate, coordonarea activităŃilor referitoare la
calitate, antrenarea personalului pentru realizarea
obiectivelor calităŃii, Ńinerea sub control a calităŃii,
asigurarea calităŃii, îmbunătăŃirea calităŃii
În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 12 activităŃi de evaluare.
InstrucŃiuni pentru candidaŃi
CitiŃi cu atenŃie conŃinutul fişei de evaluare înainte de-a rezolva itemii privind principiile
de management al calităŃii
Dacă observaŃi vreo problemă la conŃinut, aduceŃi acest lucru în atenŃia evaluatorului
înainte de a începe rezolvarea fişei
Înainte de începerea evaluării, asiguraŃi-vă că dispuneŃi de instrumente de desen necesare
rezolvării fişei
AsiguraŃi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fiecare fişă pe care o
veŃi înmâna evaluatorului
RezolvaŃi toate punctele acestei fişe
Când aŃi terminat, predaŃi evaluatorului documentul cu rezolvarea fişei
Curriculum 166
Tema evaluării: Precizeză principiile de mangement al calităŃii
1(a). Definirea principiilor de mangement al calităŃii

1. Pentru ca o organizaŃie să poată fi condusă şi să funcŃioneze este necesar ca aceasta să fie
coordonată şi controlată într-un mod sistematic şi transparent. Se identifică cele 8 principii ale
managementului calităŃii. DefiniŃi aceste principii:
Principii DefiniŃia Data Evaluator
1. Orientarea către client 1……………………………………

..........................................................
2. Leadership 2……………………………………
…......................................................
3. Implicarea personalului 3……………………………………
…......................................................
4. Abordarea de procese 4……………………………………
…......................................................
5. Abordarea sistemică a 5……………………………………
managementului …......................................................
6. ImbunătătŃirea continuă 6……………………………………
…......................................................
7. Abordarea bazată pe fapte 7……………………………………
în luarea deciziilor ….....................................................
8. RelaŃii cu beneficiarul 8……………………………………
ambelor părŃi, cu furnizorii …......................................................
1(b) Indicarea funcŃiilor managementului calităŃii

2. Managementul = stabilire şi atingere continue de obictive. Se dă următoarea schemă. PIVA
(PEVA) reprezintă metodologia de abordare bazată pe proces a îmbunătăŃirii continue.(P =
Planning, I = Do, V = Check, A = Act). IndicaŃi pentru acest proces funcŃiile
managementului calităŃii:
Nr. FuncŃiile managementului calităŃii Data Evaluator

crt.
1. P ……………………………………….................
.............................................................................
.............................................................................
2 I .............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
3 V .............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
4 A .............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
Curriculum 167
A I

teme în funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinŃe, deprinderi şi abilităŃi
anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru
membrii grupului de elevi instruiŃi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se
facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile (cap. III).
Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare
materială. Instruirea în laboratoare tehnologice are importanŃă deosebită în realizarea
corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii proiectanŃi în decoraŃiuni interioare
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activităŃilor privind
proiectarea şi implementarea sistemului calităŃii, pe baza documentaŃiei tehnice de specialitate
din domeniu: SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calităŃii. Principii
fundamentale şi vocabular, SR EN ISO 9000:2001 CerinŃe, PS – Proceduri de sistem, PG –
Procedura generală, PO – Proceduri operaŃionale, IL – InstrucŃiuni de lucru, Înregistrări,
STAS- uri în vigoare.
Curriculum 168
MODULUL 2: IMAGISTICĂ PRIN COMPUTER TOMOGRAFIE (CT)
Nota introductivă
Modulul IMAGISTICĂ PRIN COMPUTER TOMOGRAFIE (CT) face parte din
pregătirea specifică din anul III, pentru calificarea: asistent medical de radiologie.
În modulul IMAGISTICĂ PRIN COMPUTER TOMOGRAFIE (CT)se regăsesc
abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată ULTRASONOGRAFIA .
semestrul I.

1. Identifică principiile de construcŃie ale unui aparat CT
2. Analizează etapele de investigaŃie prin CT
3. Asigură realizarea imaginilor prin CT cu şi fără contrast
4. Apreciază nivelul iradierii asupra pacientului
5. Recunoaşte investigaŃii CT pe afecŃiuni

IMAGISTICĂ PRIN COMPUTER TOMOGRAFIE (CT)

(60 de ore din care 30 de ore teorie şi 30 de ore instruire practica).
Nr. Unitate de
crt. competenŃă
1. Imagistică CompetenŃa 1.: ∼ Principii: indice de atenuare a structurilor,
prin Identifică reconstrucŃie prin utilizarea proiecŃiilor
computer principiile de multiple, algoritm de reconstrucŃie a
tomografie construcŃie ale imaginii etc.
(CT) unui aparat CT ∼ PărŃi componente CT: sursă de radiaŃii,
complex de detectori, computer, monitor,
masă de comandă, reŃele de transmisie.
∼ Sistem emiŃător de radiaŃii: generatoare,
tuburi (anode, sisteme de răcire), filtre,
colimatoare, detectori, relaŃia tub-detectori.
CompetenŃa 2.: ~ Etape de lucru: achiziŃia de date,
Analizează reconstrucŃia, postprocesarea, stocarea
etapele de imaginii.
investigaŃie prin ~ ParticularităŃile sistemului de raze:
CT generatoare, tuburi, sisteme de răcire, filtre,
colimatoare, detectori, relaŃia tubi-detectori.
~ Sisteme de achiziŃie: sistem de achiziŃie
spirală, sistem de achiziŃie spiral multislice,
Curriculum 169
sistemul cu flux de electroni.

CompetenŃa 3.: ~ ReconstrucŃia imaginilor: on-line pentru
Asigură fiecare rază emisă, prin sumarea razelor
realizarea multiple, folosire de filtre, mişcarea
imaginilor prin concomitentă a mesei în timpul expunerii cu
CT cu şi fără sistem de interpolare etc.
contrast ~ Afişarea imaginilor: convertirea semnalului
digital în nuanŃe de gri, date de identificare,
protocol de scanare, parametri de
reconstrucŃie etc.
~ Calitatea imaginii CT: rezoluŃia spaŃială,
rezoluŃia de densitate, zgomotul în imagine.
~ Parametri de apreciere a imaginii: filtre
utilizate în reconstrucŃie, deschiderea fantei
detectorului, numărul de măsurători de
densitate utilizate, dimensiunea pixelului,
dimensiunea focarului optic al tubului X,
contrast relativ între obiectul de interes şi
fondul imaginii.
~ Artefacte în CT: datorate unei setări
necorespunzătoare a computerului, artefacte
legate de tub, artefacte legate de pacient,
artefacte date de contrastul iodat, artefacte
specifice proceselor de achiziŃie secvenŃială,
artefacte de mişcare etc.
~ Procesarea: imaginea primară în formă
digitală. Stocarea: achiziŃii de imagini
recente de scurtă durată sau arhivare.
Transmisia imaginii în baza compatibilităŃii
Dicom 3.
~ AgenŃi de contrast: Gastrografin, suspensii
baritate, substanŃe de contrast iodate etc.
CompetenŃa 4.: ~ Factorii care influenŃează doza: energia
Apreciază primară a fasciculului, nivelul de filtrare a
nivelul iradierii fasciculului, grosimea şi numărul de secŃiuni
asupra efectuate, unghiul de înclinaŃie a fasciculului.
pacientului ~ Tipuri de iradiere: iradiere de suprafaŃă,
iradiere de profunzime
~ Iradiere de profunzime: iradierea secundară
din volumul scanat, influenŃată de aceiaşi
factori enumeraŃi la punctul (a).
Competenta 5: ~ Tehnici de investigaŃie CT: tomografia
Recunoaşte computerizată simplă, tomografia cu
investigaŃii CT substanŃă de contrast.
pe afecŃiuni ~ Recomandări de diagnostic prin CT: cutie
toracică, plămân, vase pulmonare, cord,
aparat digestiv, aparat renal, coloana
vertebrală, sistem endocrin, cap, gât, sistem
vascular etc.
Curriculum 170

Modulul IMAGISTICĂ PRIN COMPUTER TOMOGRAFIE (CT) poate fi
de pregătire.
privind IMAGISTICĂ PRIN COMPUTER TOMOGRAFIE (CT).
Curriculum 171

Curriculum 172
MODULUL 3: IMAGISTICĂ PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM)
Nota introductivă
Modulul IMAGISTICĂ PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM) face parte din
pregătirea specifică din anul III, pentru calificarea: asistent medical de radiologie.
În modulul IMAGISTICĂ PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM) se
regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată IMAGISTICĂ PRIN
REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM).
Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore instruire practică .

6. Recunoaşte fenomenul de rezonanŃă magnetică
7. Analizează secvenŃa ecoului de spin
8. Analizează imaginea realizată prin rezonanŃă magnetică
9. Defineşte transformarea Fourier
10.Identifică secvenŃele de supresiune tisulară
11.Recunoaşte metode de imagistică rapidă
12.Recunoaşte metode de imagistică de flux
IMAGISTICĂ PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM)
Nr. Unitate de
crt. competenŃă
1. Imagistică CompetenŃa 1.: ∼ DefiniŃii: atom, nucleu, neutroni, protoni,
prin Recunoaşte magnetism, sarcină electrică în mişcare.
rezonanŃă fenomenul de ∼ Modele fizice de descriere a fenomenului de
magnetică rezonanŃă rezonanŃă magnetică:
(IRM) magnetică ∼ Model clasic – mecanică clasică.
∼ Model cuantic – mecanică cuantică.
Efectul câmpului magnetic. Efectul
undei electromagnetice.
∼ Tipuri de magnetizare:
∼ Magnetizare tisulară longitudinală.
∼ Magnetizare tisulară transversală.
∼ Tipuri de relaxare:
∼ Relaxare longitudinală.
∼ Relaxare transversală.
CompetenŃa 2.: ∼ Caracterele secvenŃei ecoului de spin:
Analizează impulsul undei de radiofrecvenŃă (RF)
secvenŃa defazarea, imaginea în oglindă, sincronizarea
Curriculum 173
ecoului de spin (alinierea), timpul de ecou, sensul de rotaŃie,

timpul de repetiŃie etc.
Contrastul IRM:
~ DefiniŃie: corespunde traducerii semnalului RMN
(magnetizare) în tonuri de gri (negru – semnal
slab, alb – semnal ridicat).
~ Factorii de influenŃă:
• Fizici: timpul de repetiŃie, timpul de ecou,
densitatea protonică, lungimea secvenŃei
ponderate etc.
• Biologici: creşterea apei libere, impregnarea
hidrică, grăsimea, proteinele chistice, osul,
calcificările etc.
Produşi de contrast: substanŃe paramagnetice,
substanŃe superparamagnetice.
CompetenŃa 3.: Codaj spaŃial:
Analizează ∼ NoŃiunea de plan de secŃiune
imaginea ∼ Imagine matriceală bazată pe voxeli (volum
realizată prin elementar)
rezonanŃă ∼ Imagine elementară (bazată pe pixeli)
magnetică ∼ Câmp de vedere – pătrat, rectangular etc.
∼ Codaj de fază şi frecvenŃă.
Gradiente de selectare a planului de secŃiune:
∼ Gradiente liniare de câmp magnetic
∼ Gradient de selecŃie Gss.
∼ Gradient de frecvenŃă Gω.
∼ Gradient de codaj de fază GΦ.
∼ Grosimea planului de secŃiune – în funcŃie de
banda de frecvenŃă.
CompetenŃa 4.: ~ Transformarea Fourier: definiŃie, succesiunea
Defineşte impulsurilor undei de radiofrecvenŃă (RF),
transformarea imaginea secvenŃială, timp de repetiŃie, tehnici
Fourier multisectoriale, planul Fourier.
~ Parametri operatori independenŃi: parametrii
proprii Ńesuturilor studiate, parametrii dependenŃă
de sistem.
~ Parametrii operatori dependenŃi: parametrii
care modifică contrastul, parametrii care nu
modifică contrastul.
~ Imagini RMN: imagine secvenŃiale – linie cu
linie, imagini prin tehnici multisecŃiune, imagini
3D (tridimensionale) etc.
~ Factorii care influenŃează calitatea imaginii
prin rezonanŃă magnetică:
• Raport semnal-zgomot.
• Contrast anatomic, invers.
• RezoluŃie spaŃială.
• Artefacte (metalice, de mişcare, de trunchiere,
de replicare, de deplasare chimică, de
Curriculum 174
susceptibilitate magnetică, prin defect de

sistem etc.).
• Timpul de achiziŃie.
CompetenŃa 5: Tehnici de supresiune:
Identifică ∼ SecvenŃa STIR
secvenŃele de ∼ Metoda de saturaŃie selectivă
supresiune ∼ Tehnicile Dixon etc.
tisulară
CompetenŃa 6 Scop: ameliorarea confortului pacientului,
Recunoaşte reducerea artefactelor de mişcare, obŃinerea de
metode de imagini tridimensionale.
imagistică Metode de imagistică rapidă:
rapidă ∼ Metode bazate pe reducerea numărului de
măsurători (reducerea numărului de excitaŃii,
reducerea taliei matricei, reducerea câmpului de
vedere)
∼ Metode bazate pe umplerea rapidă a planului
Fourier
∼ Imagistică în semiplan Fourier.
∼ Imagistică prin ecou de gradient.
∼ Contrast de imagistică de echo de gradient.
Tehnici de imagistică instantanee: echo de
gradient ultrarapid, echo plan.
CompetenŃa 7 Caracteristici:
Recunoaşte ∼ Parametri de contrast: fluxul macroscopic,
metode de proprietăŃile Ńesutului etc.
imagistică de ∼ Factori de influenŃă: gradul de oxigenarea
flux sângelui, proprietăŃile paramagnetice ale
hemoglobinei, durata sângerării, mărimea
hematomului, forŃa câmpului magnetic static,
tipul de secvenŃă.
∼ Ciclul lunar: hematom supraacut, hematom
acut, hematom subacut, hematom cronic
∼ Caracterele fluxului: viteză, acceleraŃie,
direcŃie, flux laminar sau turbulent
∼ Fenomene de flux: flux perpendicular pe
planul secŃiunii, flux paralel la planul de
secŃiune.
Tehnici de ARM:
∼ Fenomene de bază ale fluxului sanguin.
∼ Flux perpendicular pe planul secŃiunii.
∼ Metode de compensare de flux.
∼ Flux paralel la planul secŃiunii.
∼ ARM prin timpi de zbor.
∼ Tehnica de presaturare.
∼ Angiografia prin contrast de fază
∼ Metode de ameliorare a contrastului în ARM.
Curriculum 175

Modulul IMAGISTICĂ PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM) poate fi
de pregătire.
privind IMAGISTICĂ PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM).
Curriculum 176
Curriculum 177
MODULUL 4: ONCOLOGIE
Nota introductivă
Modulul ONCOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul III, pentru
În modulul ONCOLOGIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică
specializată ONCOLOGIE.
semestrul I şi 30 ore instruire practică (6 ore pe zi, 5 zile) la sfârşitul semestrului.

1. Identifică simptomatologia specifică pacienŃilor cu afecŃiuni oncologice.
2. Interpretează informaŃiile specifice afecŃiunilor oncologice
3. Analizează stadializarea clinică pe diferite afecŃiuni oncologice
4. Planifică şi pregăteşte pacienŃii pentru investigaŃii specifice serviciul oncologic
5. Aplică investigaŃiile specifice patologiei oncologice în corelaŃie cu serviciul radiologic
6. Evaluează rezultatele intervenŃiilor aplicate

Unitatea de competenta: ONCOLOGIE
Nr. Unitate de
crt. competenŃă
1. Oncologie CompetenŃa 1.: Oncogeneza (chimică, fizică, virală).
Identifică Genetica tumorilor.
simptomatologia ∼ Criterii: specificitate, performanŃă,
specifică aplicare, realism, observabilitate.
pacienŃilor cu ∼ ModalităŃi de culegere a datelor:
afecŃiuni anamneză, observaŃie clinică, cercetarea
oncologice. documentelor medicale (foaie de observaŃie
clinică, bilete de ieşire din spital, trimiteri,
carnet de sănătate, reŃete etc.), discuŃii cu
echipa de îngrijire, cu familia sau
aparŃinătorii, examen fizic (inspecŃie,
auscultaŃie, palpare, percuŃie).
∼ Semne clinice specifice: durere acută /
cronică durerea (localizare, caracter,
intensitate), dispnee (tipuri, caracteristici),
atelectazie, hemoptizie, expectoraŃie, tuse,
hemoragia (clasificare, gravitate), febră,
inflamaŃie, anxietate, paloare, aspectul
tegumentelor şi mucoaselor, scădere
ponderală, febră, anorexie, inapetenŃă,
melenă, greŃuri, vărsături, hematemeză,
tulburări de deglutiŃie, icter mecanic,
Curriculum 178
hematurie, tulburări urinare, tulburări

sfincteriene, metroragii, hipertensiune
intracraniană, tulburări de vedere, edeme,
nevralgii, pareze, imobilitate, postura
inadecvată, edeme ale membrelor, dispnee,
circulaŃie inadecvata, vulnerabilitate faŃă de
pericole, comunicare ineficientă, palpitaŃii.
dificultate de deplasare, alterarea stării de
confort, deficit de autoîngrijire, risc de
infecŃii, risc de complicaŃii, escare,
cianoza, modificări ale funcŃiilor vitale şi
vegetative, tulburări de deglutiŃie,
sentiment de inferioritate şi modificarea
imaginii de sine, anxietate , stres, risc de
accidente etc.
CompetenŃa 2.: Ierarhizează tumorile.
Interpretează ~ Tumori benigne:
informaŃiile • Tumori epiteliale – adenom, polip,
specifice papilom, condilom
afecŃiunilor • Tumori conjunctive – fibrom, miom, lipom,
oncologice mixom, condrom, angiom, hemangiom,
limfangiom etc.
• Chisturi etc.
• Pseudotumori inflamatorii – granulom
eozinofil etc.
~ Tumori maligne primare:
• Tumori epiteliale – carcinoame.
• Tumori conjunctive – sarcoame.
• Alte tumori maligne – mioblastom,
carcinoid, limfom malign, carcinosarcom,
melanom malign.
• Tumori maligne secundare.
~ Tumori mixte etc.
Morfologia tumorilor maligne:
∼ Cancerul (tumorile epiteliale,
adenocarcinoamele, cancerul pavimentos,
cancerul nediferenŃiat)
∼ Tumorile mezenchimale (sarcoamele)
∼ Melanomul malign
Citologia cancerelor.
Manifestări patologice specifice: dificultate
de deplasare, confortul fizic şi psihic, deficit de
autoîngrijire, risc de infecŃii, risc de
complicaŃii, cianoza, modificările funcŃiilor
vitale şi vegetative etc.
Precancerul (stările precanceroase).
AfecŃiuni oncologice:
~ DefiniŃie, etiopatogenie, anatomie patologica,
simptomatologie, investigaŃii, forme clinice,
Curriculum 179
evoluŃie, principii de tratament, complicaŃii.

~ Cancerul bronhopulmonar, cancerul
esofagului, cancerul gastric, cancerul
colonului şi al rectului, cancerul hepatic,
cancerul pancreasului, cancerul mamar şi
ovarian, carcinomul, tumorile cerebrale,
limfoame maligne, boala Hodgkin, mielom
multiplu, lupusul eritematos, osteosarcomul,
meningioamele, melanomul malign,
feocromocitomul malign, nefroblastomul,
coriocarcinomul placentar, cancer renal,
cancerul vezicii urinare, cancerul de prostată,
cancer testicular, cancerul penisului, , fibrom
uterin, cancer de col, cancer de endometru,
tumorile glandei tiroide, sarcoamele părŃilor
moi şi ale oaselor, tumorile sistemului nervos
central, hemoblastoze, mielomul multiplu,
hemangiosarcom, limfoamele maligne,
fibrocarcinom, adenocarcinom, cancer
primitiv necunoscut metastatic, cancer
cutanat, melanomul pielii, cancerul buzelor,
cancerul limbii şi mucoasei cavităŃii bucale,
cancerul laringian etc.
CompetenŃa 3.: Stadializarea tumorilor:
Analizează (a) Tumora primitivă: T1, T2, T3
stadializarea (b) Adenopatia regională: N0, N1, N2, N3
clinică pe (c) Metastaze la distanŃă: M0, M1
diferite afecŃiuni (d) Extensia histologică: P1, P2, P3, P4
oncologice
CompetenŃa 4.: Instrumente şi materiale adecvate
Asigură intervenŃiilor
pregătirea Instrumente: canulă traheală, trusa de intubat,
pentru trusa de ventilaŃie, sondă laringiană, sonde
intervenŃii gastrice, seringa Guyon, sonde Bleckmore
specifice sonde urinare, pungi colectoare, sursă aspiraŃie,
serviciul sursa de oxigen, sonde aspiraŃie, ace puncŃie,
oncologic trusă chirurgicală, trusa de pansat, valve
vaginale, seringi, trocare, monitor,
electrocauter, tensiometru, stetoscop etc.
Materiale: comprese, meşe, tampoane, soluŃii
antiseptice, mănuşi chirurgicale, irigator,
perfuzoare, soluŃii perfuzabile, sânge,
medicaŃie, anestezice etc.
Pregătirea pacientului:
Pregătire psihică: informare, explicare,
asigurarea confortului psihic, obŃinerea
consimŃământului.
Pregătire fizică: asigurarea condiŃiilor de
mediu, poziŃie adecvată, igienă, mobilizare etc.
Competenta 5: IntervenŃii autonome: comunicare, hidratare,
Curriculum 180
Aplică alimentaŃie artificială, igienă, asigurarea

intervenŃii condiŃiilor de mediu, asigurarea poziŃiilor,
specifice mobilizare, transport cu brancardă, cărucior,
patologiei pat, măsurarea funcŃiilor vitale, TA, puls,
oncologice în respiraŃie temperatură, prevenirea
corelaŃie cu complicaŃiilor, educaŃie, consiliere pacient etc.
serviciul InvestigaŃii specifice:
radiologic ~ Metodele radioimagistice (radioscopia-
radiografia, ultrasonografia).
~ Irigoscopia.
~ Mamografia.
~ Tomografia computerizată (scanarea).
~ RMN (rezonanŃa magnetică nucleară).
~ Ecografii
~ Scintigrafia izotopică
~ Examenul citologic, testul Papanicolau,
~ Biopsii – examenul histopatologiclogic etc.
IntervenŃii delegate: pregătirea pentru
administrarea tratamentului general si local
specific - radioterapie, chimioterapie,
corticoterapie etc.
Tratamente radiologice:
~ TGT (tele-gama-terapie)
~ Ciurieterapie
~ Radioterapia interstiŃială
~ Radioiodoterapie (metabolică)
~ Tratamentul chimioterapic: adjuvant,
neoadjuvant, solitar
~ Clasificarea preparatelor chimioterapice:
alchilanŃi, antimetaboliŃi, antimitotici,
intercalaŃi , agenŃi tubulo-afini, antibiotice
citostatice, enzime, alŃi compuşi.
~ Principiile polichimioterapiei.
~ Tratamentul imunoterapic.
~ Tratamentul hormonoterapic.
~ Tratamentul combinat asociat.
~ Tratamentul complex.
~ Tratamentul paliativ.
~ Tratamentul simptomatic şi îngrijirile
paliative ale bolnavilor oncologici.
~ ComplicaŃiile tratamentului radio-
chimioterapic.
~ IntervenŃii de urgenŃă: masaj cardiac
extern, respiraŃie artificială, traheostomie,
imobilizare, oxigenoterapie, intubaŃie
orotraheală, montarea unei perfuzii etc.
~ Îngrijirile paliative în oncologie, calitatea
vieŃii.
~ Managementul durerii la bolnavii
oncologici.
Curriculum 181

Modulul ONCOLOGIE poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei
de pregătire.
instruire practică – semestrului I (total 30 ore instruire practică) şi 30 ore instruire
practică (5 zile, 6 ore pe zi) la sfârşitul semestrului I.
privind ONCOLOGIA.
Curriculum 182

Curriculum 183
MODULUL 5: PEDIATRIE ŞI TEHNICI DE INVESTIGAłIE RADIOLOGICĂ

PEDIATRICĂ
• Notă introductivă
Modulul PEDIATRIE ŞI TEHNICI DE INVESTIGAłIE RADIOLOGICĂ
PEDIATRICĂ face parte din pregătirea generală anul III ,pentru calificarea: asistent
medical radiologie.
În modulul PEDIATRIE ŞI TEHNICI DE INVESTIGAłIE RADIOLOGICĂ

PEDIATRICĂ se regăsesc abilităŃile din competenŃa tehnică de bază PEDIATRIE ŞI
TEHNICI DE INVESTIGAłIE RADIOLOGICĂ PEDIATRICĂ. Modulul are alocate 60
de ore din care 30 ore de teorie şi 30 de ore de instruire practică. Prin parcurgerea programei
şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele de pregătire profesională.
Programa şcolară se va utiliza cu standardul de pregătire profesională specific calificării.
• Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului:
1. Identifică aspecte ale creşterii şi dezvoltării copilului.

2. Aplică investigarea radiologică şi imagistică principalelor afecŃiuni ale
copilului.
3. Execută intervenŃiile proprii şi delegate.
• Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor

Unitatea de competenŃă: PEDIATRIE ŞI TEHNICI DE INVESTIGAłIE
RADIOLOGICĂ PEDIATRICĂ
( 60 de ore din care 30 de ore de instruire practică )

Crt. competenŃă
1. Pediatrie şi C.1.Identifică 1.1.Principalele etape de creştere şi dezvoltare
tehnici de aspecte ale 1.1.1. Creşterea staturo-ponderală ( legile creşterii şi
investigaŃie creşterii şi dez-
radiologică dezvoltării voltării, creşterea ponderală, creşterea staturală,
pediatrică copilului. dentiŃia de lapte şi definitivă).
1.1.2.Dezvoltarea psihomotorie – etapele dezvoltării
psiho-motorii.
1.2. Programul de imunizări şi profilaxie
1.2.1.Calendarul imunizărilor ( imunitate, imunitate
activă, imunitate pasivă, calendarul imunizărilor ).
1.2.2. Profilaxie ( profilaxia rahitismului ).
C.2.Aplică 2.1. Semne şi simptome: dispnee,apnee, cianoza,
investigarea paloare persistentă, hipotonie musculară, persistenŃa
radiologică şi pliului cutanat, matanii costale, craniotabes, genu-
imagistică valgum/varum,
principalelor cifoza,scolioza,atonie musculară, semn Chwostec,
afecŃiuni ale uscăciunea tegumentelor, edeme de foame, eritem
copilului fesier, disfagie, tuse, expectoratie, tiraj, wheezing,
polipnee,
junghi toracic, tahicardie, jugulare turgescente,
pleurezie, ortopnee, suflu sistolic, stenoza valvulară,
Curriculum 184
hipo/hipertensiune, malabsorŃie, diaree, deshidratare,

vărsături, dureri abdominale, anorexie, apetit exagerat,
ascita, hepetomegalie, melena, oligurie, disurie,
polikiurie,
enurezis, hidronefroza, tenesme vezicale, hematurie,
disartrie, convulsii tonice, convulsii tonico-clonice,
paralizia flasca, contuzie, embolia, echinoza, petesii,
purpura epistaxis, gingivoragii, etc.
2.2. Principalele afecŃiuni ale copilului, examene

radiologice şi imagistică.
2.2.1. AfecŃiuni neo – natale:
- encefalopatia hipoxic – ischemică;
- hemoragia cerebo – meningeală.
Examene radiologice şi imagistica:
- echografia Doppler – color;
- tomografia computerizată;
- rezonanŃa magnetică nucleară.
2.2.2. AfecŃiuni carenŃiale:
- rahitism – tetania rahitică, avitaminoze;
- radiodensimetria.
2.2.3. AfecŃiuni respiratorii:
- bronhopneumonia, bronşita acută, astmul bronşic;
- amigdalită;
Examene radiologice :
- radiografia toracică.
2.2.4. AfecŃiuni cardiovasculare:
a) cardiopatii congenitale, pericardita;
-radiografie de torace
- echocardiografia Doppler – color;
b) malformaŃiile congenitale ale cordului;
Examene radiologice şi imagistica.
- radiografie toracică;
- angiocardiografie şi cateterismul;
- echocardiografia bidimensională;
- echografia bidimensională, studiile Doppler;
c) insuficienŃă cardiacă, colaps vascular;
- radiografie toracică;
- echocardiografie.
2.2.5. AfecŃiuni digestive şi glandele anexe: B.D.A.,

gastroenterita acută;
- sindromul dureros abdominal;
- parazitoze intestinale;
Curriculum 185
- hepatite;
- echografie abdominală: 2-D şi Doppler;
- tomografie;
- rezonanŃă magnetică nucleară;
- scintigrafie hepatică.
2.2.6. AfecŃiuni urinare:
- infecŃii ale tractului urinar; I.R.A.;glomerulonefrita;
- radiografie;
- echografie abdominală;
- computer tomografic;
- scintografie renală;
- urografie.
2.2.7. AfecŃiuni ale sângelui:
- anemii, talsemie, hemofilie, leucemii;
- sindroame hemoragice, anemii
- echografie abdominală;
- radiografie la nivel toracic;
- radiografie cu semnal Betty – Vogt;
- computer tomografic.
2.2.8. AfecŃiuni ale sistemului nervos:
- convulsii, epilepsii;
- handicap motor şi psihic:
- computer tomografic;
- radiografie craniană,
- echografie transfontanelară;
- ultrasonografie.
C.3.Execută 3.1.Pregătirea psihică:
intervenŃiile - informare, explicaŃii, asigurarea confortului psihic al
proprii şi copilului şi aparŃinătorului.
delegate. 3.2.Pregătirea fizică:
- poziŃii adecvate, igiena, câmp operator.
3.3.Reguli de protecŃie a pacientului în timpul
examinării:
- şorŃuri plumbate, diverse dispozitive pentru tiroidă,
pentru gonade care corespund standardelor de utilizare,
hamuri, chingi, săculeŃi cu nisip.
3.4.Norme de igienă pentru pacienŃi:
- dezinfectarea mesei de radiografiat, a stativului,
dezinfectarea platformei de suport a săniilor şi a plăcii
de comprimare, folosirea paharelor de unică folosinŃă,
a halatelor de unică folosinŃă, spălarea pe mâini a
personalului radiologic.
3.5. ModalităŃi culegere date:
- interviu cu aparŃinători/copil, observaŃia
Curriculum 186
clinică,cercetare documente medicale; discuŃii cu

membrii echipei de îngrijire.
3.6. Sinteza informaŃiilor:
- manifestări de independenŃă, manifestări de
dependenŃă,surse de dificultate.
• CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare

Modulul PEDIATRIE ŞI TEHNICI DE INVESTIGAłIE RADIOLOGICĂ
PEDIATRICĂ poate fi parcurs în mod independent.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele:
- elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare;
- elevii au stiluri diferite de învăŃare;
- elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior, la procesul de învăŃare;
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor.
demonstraŃia, problematizarea, simularea.
cu
caracter practic aplicativ: scheme, fişe de lucru, simulări, teste de evaluare.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), teste scrise, fişe de
lucru,
probe practice ( demonstraŃie, studiu de caz ), fişe de autoevaluare, teste de evaluare,
realizarea unui proiect.
Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileşte un
nivel naŃional comun de performanŃă care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregătire.
Se evaluează numai componentele din acest modul, evaluarea altor componente nefiind
relevantă. O componentă se evaluează în cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenŃelor.
Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: observarea sistemetică a
comportamentamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile faŃă de o
sarcină dată şi a comunicării, autoevaluarea, coevaluarea, tema în clasă, investigaŃia,
proiectul.
La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună ( profesor şi profesor instructor )
• Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în
funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştiinŃe, deprinderi şi abilităŃi
Curriculum 187
membrii grupului de elevi instruiŃi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programa să se

facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile.
Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea în
laboratoare are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru
viitorii asistenŃi medicali radiologi.
privind PEDIATRIE ŞI TEHNICI DE INVESTIGAłIE RADIOLOGICĂ
PEDIATRICĂ.
Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: casete video,
diapozitive, planşe, desene, folii de retroproiector, scheme, imagini radiografice, echografice,
tomografice etc.
Bibliografie:
1.Compendiu de pediatrie. EdiŃia II adăugită şi revizuită. Prof. Univ.dr. Adrian Georgescu.
Editura BICALL, Bucureşti 2005
2.Manual de pediatrie. Coordonator dr. Mioara Mincu. Editura Carol Davila, Bucureşti, 2003
Curriculum 188
MODULUL 6 :
PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA
Nota introductiva
Modulul PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA face parte integranta din curriculumul ce
are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical de radiologie si
corespunde competentei specializate: PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA.
Modulul are alocate un numar de 60 ore, din care 30 ore pregatire practica (aplicatii).
Orele vor fi derulate pe parcursul a 18 saptamani.
Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala.
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:
1. Identifica infrastructura psihicului uman

2. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice
3. Integreaza perceptiile interpersonale in practica profesionala
4. Determina factorii psihici in dinamica sanatatii/bolii
5. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica
6. Sustine pacientul in mentinerea/restaurarea calitatii vietii
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitatea de competenta: PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA
Nr. Unitate de Continuturi
Competenta
crt competenta
Psihologie C1. Natura psihicului uman
generala si Identifica 1.1 Psihicul – forma a vietii de relatie
medicala infrastructura (legea adaptarii , functii de semnalizare )
psihicului uman 1.2 Psihicul - forma de reflectare ideal –subiectiva
si de constructie a realitatii (imaginea ,ca proces
primar si trairea, ca proces secundar)
1.3 Psihicul- proces determinat social-istoric
( comportament si cutume, traditii, mentalitati ,etc)
Niveluri structural-functionale ale psihicului
Curriculum 189
1.4 Constient
1.5 Subconstient
1.6 Inconstient
1.7 Relatii intre structuri si functia de adaptare
( reglare si autoreglare)
Captarea si prelucrarea informatiilor
1.8 Senzatii
1.9 Perceptii
1.10 Reprezentari
1.11 Gandire
1.12 Memorie
1.13 Imaginatie
Stimularea si energizarea comportamentului
1.14 Motivatie
1.15 Afectivitate
Reglarea psihica a comportamentului
1.16 Comunicare si limbaj
1.17 Atentie
1.18 Vointa
C2. Conceptul de personalitate
Evidentiaza 2.1 Individ-individualitae
structura 2.2 Persoana-personalitate
integratoare a 2.3 Personaj-social si masca
mecanismelor 2.4 Teorii psihologice ale dezvoltarii psihice
psihice (Piaget,Kohlberg,Erickson
Structura personalitatii
2.5 Personalitatea- entitate biopsihosociala si
culturala
2.6 Temperament si tipologii: constitutionale,
psihologice,psihofiziologice
2.7 Aptitudinea,caracterul ,inteligenta,creativitatea
Relatii intre componente
Curriculum 190
2.8 Temperament-caracter
2.9 Aptitudini-caracter
2.10 Temperament-aptitudini
C3. Integreaza Comunicare nonverbala

Perceptiile 3.1 semnificatia gesturilor,posturii, proximitate,
interpersonale spatiu personal,pozitia corpului, atingere, expresii
in practica faciale: categoriileOsgood
profesionala (fericire,surpriza,teama,tristete,
furie,curiozitate,dezgust)
3.2 paralimbaj (tonul si ritmul vocii, flux
verbal,contact vizual,emotii)
Formare impresii
3.3 relatii interpersonale si de munca ( efectul
halo;trasaturi centrale; prima impresie;
stereotipuri sexuale, rasiale; obedienta si
conformism)
Atractie interpersonala
3.4 atribuire dispozitionala si atribuire situationala
3.5 covarianta (Kelly)-consens comportamental,
consistenta comportamentala, specificitate
comportamentala;
3.6 incadrarea in sabloane:
boala si bolnav;simpatie-antipatie ;familiaritate si
similaritate de atitudini;
Atitudini si prejudecati
3.7 componentele unei atitudini:cognitiva, afectiva,
comportamentala;
3.8 dezvoltarea prejudecatilor:presiunea
grupului;teoria “tapului ispasitor”; frustrare
( personalitate prejudiciata);
3.9 reducerea prejudecatilor: cooperare, team-
building;
Curriculum 191
Arie de preocupari
C 4. Determina 4.1.Terminologie: factor,sanatate/boala,sanogeneza,
trauma psihica,adaptare psihofiziologica,exprimare
factorii psihici
emotii,pulsiune(instinct),imitatie,identificare,
in dinamica simptome psihosomatice(spasm,HTA, vertij versus
sanatatii/ bolii manie, agresivitate)

4.2 Relatii asistent medical-pacient: intractiune
sociala; afiliatie ( proximitate fizica,contact prin priviri,
raspunsuri calde,prietenoase); autostima si
egoidentitate (acceptarea autoimaginii de catre altii
si acceptarea imaginii pe care o au altii despre sine);
comunicarea diagnosticului de boala,empatie,
motivatia de a fi “pacient”
4.3. Psihologia”situational-existentiala” a bolnavului:
dependenta (acceptare,ajutor,protectie);separarea de
habitatul personal;complianta pacientului(fuga in boala,
neacceptarea bolii);psihosociologia spitalului(organizare
administrativa-sociala,rol de bolnav si rol de pacient,
nevroza de spital);
4.4. Stres si disfunctionalitati:cauze,vulnerabilitate
la stres( mecanisme de coping,locus of control,retea de
sprijin);trasaturi imunogene si disimunogene ale
personalitatii; diagnostic de stres-clinic si de laborator;
grila de evaluare a stresului; factori de risc pentru
profesia medicala.
Comportamente protectoare si de risc.
4.5 Credinte personale si tendinte fata de sanatate:
influenta culturala( obiceiuri, traditii, mentalitati),
educatie intrafamiliala, convingeri personale;
comportamente adictive( consum de alcool, tutun,
droguri,etc)
4.6.Adaptare la stres: individuala (nivel de aspiratie
Curriculum 192
si nivel de posibilitati/resurse;nevoile lui Ralph-

afiliere,securitate,noutatea experientei); colectiva
(rezolvarea situatiilor conflictuale;apelul la reteaua de
suport social,cresterea autocontrolului, prevenirea
burn-out-ului profesional)
Tulburari functionale
4.7 Fisa biografica (traume, accidente, violente,
carente afective)
4.8 Raspunsuri somatice ale emotiilor:
Respiratorii ( rinoree,stranut in salve,crize de astm,
hiperventilatie); cardiovaculare(tahicardie,HTA,crize
anginoase,lipotimii,constrictie-paloare/vasodilatatie-
eritem cutanat);digestive (pilorospasm,dischinezii biliare,
hipersecretie HCL,hiperperistaltism);
urogenitale(colici renoureterale,tulburari de dinamica
sexuala); cutanate( prurit, eruptie); metabolice
(anorexie, bulimie, obezitate, hiperglicemie);
4.9 Afectiuni de etiologie psihogena :
boala ulceroasa, colon iritabil,dermatite atopice, astm
bronsic, cardiopatie ischemica, HTA,TBC,tulburari
menstruale,);
psihologia pacientului infirm ;
psihologia convalescentei
Tipurile psihologice si boala

C5.Abordeaza 5.1 Tip de personalitate:A si C (elemente caracteristice);
pacientul Tipologii constitutionale :Kretschmer(picnic, leptosom,
in perspectiva atletic); Sheldon(endomorf, mezomorf, ectomorf);
holistica Eysenck (introvet,extravert);Heymans, Wiersma,
La Senne (nervosi, sentimentali, pasionali, colerici,
sanguinici,flegmatici,amorfi,apatici).
Personalitati accentuate(demonstrativ,hiperperseverenti,
hiperexacti,distimici, hipertimici, exaltati, anxiosi,
Curriculum 193
emotivi)
5.2 Dimensiuni tipologice in biografie: reactii la boala
( recunosterea,negarea,ignorarea,resemnarea);
imagine de sine si detaliile corporale ( stima de sine)
5.3 Particularitati psihofiziologice legate de varsta si
sex ( stadii,etape, crize); psihologia medicala a femeii
(pacienta, asistenta medicala, gravida,lehuza);psihologia
persoanei cu disabilitati;
5.4 Psihologia actului chirurgical ( incarcatura
emotionala,ideea de prejudiciu,anxietatea,reducerea/
pierderea timpului de contact cu lumea,teama de
necunoscut, noutatea anesteziei);
interventii psihologice in preoperator, postoperator
precoce si tardiv;
Corelate psihologice ale bolii

5.5 Transformari psihocomportamentale induse de
boala :tulburari nevrotice, supraalimentatie,
sedentarism,fumat/droguri,reculul insertie/reinsertie
sociala;
regresia afectiva si comportamentala,evaziunea,
exaltarea Eului,contagiunea informationala;
5.6 Psihologia medicamentului si complianta
terapeutica:reactii adverse,dependenta medicamentoasa,
prescrierea medicametelor( limite, presiuni), medicina
alternativa);
mijloace de crestere si evaluare a compliantei terapeutice;
5.7 Efectul placebo:variabile ale pacientului/medicului;
indicatii ci contraindicatii ale E.P.
C 6.Sustine Modalitati de optimizare a actului de ingrijire
pacientul in 6.1 Calitate a vietii si obiective sanogenetice:
mentinerea / indicatori de calitate a vietii( stare de bine;capacitate de
Curriculum 194
restaurarea functionare fizica,psihica, sociala, de rol ;factori

calitatii vietii extrafamiliali;bunuri si servicii ; mediu; posibilitati de
informare;perfectionare;
6.2 Dinamica relatiei asistent medical-pacient
(relatie asimetrica vs.relatie simetrica): asteptarile
pacientului si libertatea de decizie;automedicatie;
6.3 Abordare in cazul pacientilor psihici
activarea resurselor potentiale;
autovalorizare,gandire pozitiva;
6.4 Iatrogenia psihogena :
contradictii intre mesajul verbal si nonverbal;
lipsa de tact; combaterea inchiderii in sine , menajarea
si tactici de comunicare a vestilor proaste;
6.5 Timp de lucru si de loisir al pacientului:
obiceiuri, presiuni;
Abordare in situatii de criza si in faza terminala
6.6 Asistenta psihologica a pacientilor neoplazici:
in faza de stabilire a diagnosticului( atitudine optimista,
dar ferma);
in perioada initierii tratamentului( abordare raportata la
personalitatea pacientului);
in recidiva sau stadiu terminal(sustinere ,suport emotional)
6.7 Abordare si consiliere in HIV pozitiv
combaterea socului emotional, a negarii,
autoculpabilizarii; detectarea depresiei si prevenirea
sinuciderii; ascultare empatica,necritica sau judicativa;
crearea unui mediu e suport social si spiritual;
incredere si confidentialitae in actul ingrijirii;
6.8 Suport psihologic in ingrijiri paliative
atitudine fata de pacient si familia acestuia;
sustinere in faza de negare,confuzie,resemnare,acceptare
traditii ,obiceiuri ;
Psihoterapie
Curriculum 195
6.9 Psihoterapie suportiva simpla:

activarea resurselor psihice personale ale pacientului;
dezvoltarea resurselor fizice conservate;
favorizarea exteriorizarii emotiilor, gandurilor;
sustinere in acceptarea bolii;
persuasiune ( cu elemente sugestive)
6.10 Ghid de schimbare a unui comportament nociv:
sfaturi vs coercitie ( restrictii alimentare,alcool, tutun);
cresterea motivatiei pentru schimbare;
automonitorizarea comportamentelor legate de consum;
6.11 Terapia pierderii la copii:
pregatirea copiilor pentru pierderi(afective, de persoane,
de mediu stabil);
terapie prin joc;
verbalizarea sentimentelor si trairilor;
comunicare terapeutica ( in boli incurabile) bazata pe
incredere , siguranta protectie;
Modulul PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA poate fi parcurs independent.
Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate ( studii socio umane) .
In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale
invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului:
• Elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza;
• Elevul invata in mod activ;
• Lucreaza in mod cooperativ, in grupuri;
• Nu se limiteaza doar la sala de curs;
• I se permite sa se exprime in mod creativ;
• Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential;
• Experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur.
a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza:
Curriculum 196
1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica,

descoperirea inductiva si deductiva, expunerea;
2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine
expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si
competitie), ii ofera informatie “umpland vase goale”.
Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming, problematizare,
observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup ( “Bolul pestelui de aur”,
“Caruselul”, “Bulgarele de zapada”),joc de rol.
3. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate,
eseuri,munca independenta;
De retinut! Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii.
b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi
nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
1. probe orale ( intrebari, grup de discutii,)
2. test scris, fisa de lucru, referat,eseu cu numar de cuvinte prestabilit;
3. probe practice (studiu de caz,joc de rol).
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea
in grupul de lucru, analiza produselor( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor .
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o
evaluare:
• formativa (continua,ritmica, pe secvente mici),
• sau sumativa, cumulativa (verificari partiale, pe secvente mai mari ) .
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul , isi stabilesc numarul de ore
alocat fiecarei teme , durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor
alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu.
c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator)
Lucru pe grupe- ”Cum influenteaza motivatia unei actiuni stabilirea scopurilor si actiunilor
ulterioare?Argumentati.”-
Curriculum 197
Seminar de discutii - “Formulati argumente pentru a sustine comportamentul unei persoane

intr-o situatie data(ex:examen)”
Seminar de discutii si / sau Joc de rol-“Alegeti o personalitate ( din stiinta, arta,politica) si
analizati modul ei nonverbal de a se prezenta si particulariza”;
Lucru pe grupe:” Prejudecatile sunt idei preconcepute despre anumite persoane sau
situatii.Acestea pot fi reduse prin contact social si cooperare/competitie?Argumentati”
d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-
uri, folii de retroproiector,teste psihologice,etc.
De retinut! Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea

stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.
Curriculum 198
MODULUL 7: RADIOTERAPIE
Nota introductivă
Modulul RADIOTERAPIE face parte din pregătirea specifică din anul III, pentru
În modulul RADIOTERAPIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă
tehnică specializată RADIOTERAPIE.
la sfârşitul semestrului.

12. Recunoaşte modul de utilizare a radiaŃiilor ionizante.
13. Identifică tumorile care au indicaŃii de radioterapie.
14. Recunoaşte domeniul de aplicaŃie al iradierii terapeutice.
15. Selectează metodele de tratament radioterapic modern.
16. Corelează informaŃiile specifice afecŃiunilor tumorale cu particularităŃile terapiei
iradiante.
17. Aplică planuri de radioterapie în funcŃie de cazul clinic.

Unitatea de competenta: RADIOTERAPIE
Nr. Unitate de
crt. competenŃă
1. Radioterapie CompetenŃa 1.: ∼ DefiniŃii: radioterapia ca metodă de
Recunoaşte tratament, conceptul de radiaŃii ionizante,
modul de ionizarea mediului (fenomenul de ionizare şi
utilizare a excitare a materiei), formarea de perechi de
radiaŃiilor particule. modificări clinice în mediul
ionizante. străbătut de acesta, ionizarea moleculelor de
apă, noŃiuni de dozimetrie a radiaŃiilor (Rad-
ul, Gray-ul), unitate de măsură a dozei
biologice (Rem-ul)..
∼ Surse de radiaŃii: surse convenŃionale, surse
emiŃătoare de radiaŃii alfa, beta, gama –
izotopi radioactivi naturali (radium), izotopi
radioactivi artificiali (cobalt60, cesius137) etc.
Principiile radioterapiei:
∼ Principiul acŃiunii preponderent directe asupra
tumorii,
∼ Principiul acŃiunii preponderent directe asupra
organismului.
∼ Efectele radioterapiei: efecte radiobiologice
Curriculum 199
directe şi indirecte - la nivel subcelular,

celular, la nivelul Ńesuturilor, organelor, la
nivelul organismelor, conceptul de iradiere
repetată.
∼ Factorii modificatori ai efectului
radiobiologic: calitatea radiaŃiei, volumul
iradiat, factorul timp – etalare.
CompetenŃa 2.: ~ Forme tumorale: cancer de col uterin, cancer
Identifică mamar, cancer cutanat, cancer rinofaringian,
tumorile care au cancer laringian
indicaŃii de ~ Factori de influenŃă tumorali: patul tumoral,
radioterapie. metabolismul tumoral, factori imunologici,
factori infecŃioşi etc.
~ Stadiul evolutiv tumoral: stadializarea clinică,
definirea conceptului de sistem TNM, clasificări
de sisteme aplicate în practica oncologică,
clasificarea histologică postchirurgicală,
clasificarea clinică preterapeutică etc.
~ Forme clinice tumorale: tumori vegetante,
tumori infiltrante etc.
CompetenŃa 3.: ~ Efectele radioterapiei: efecte imediate, efecte
Recunoaşte tardive şi efecte întârziate etc.
domeniul de ~ Leziunile celulei iradiate: leziuni morfologice,
aplicaŃie al leziuni funcŃionale, leziuni metabolice.
iradierii ~ Caracterul tratamentului radiologic
terapeutice. antitumoral (în funcŃie de tipul histopatologic
tumoral):
→ Tratament curativ – doze administrate,
perioada de timp, plan radiologic pentru
tumori radiosensibile la doze mari şi tumori
cu radiosensibilitate limitată.
→ Tratament paliativ – obiective,
contraindicaŃii.
CompetenŃa 4.: ∼ Tehnici de iradiere:
Selectează → Iradiere internă – dozimetria, sursa de
metodele de iradiere, metode de iradiere internă
tratament → Iradiere externă – brahiterapia,
radioterapic teleradioterapia
modern. → Iradierea acuta - definirea conceptului de
doză letală medie.
→ Nivele actuale de iradiere a populaŃiei umane:
fondul de radiaŃie naturală şi artificială,
conceptul de doza cu semnificaŃie genetică
(DSG).
∼ Surse de iradiere: parametri fizici, surse
deschise, surse închise, indicaŃii de utilizare
etc.
∼ Metode de radioterapie: radiumterapia,
cobaltoterapia, iradierea cu fotoni (raze x) etc.
Curriculum 200
Competenta 5: Diagnostic clinic: simptomatologia clinică,

Corelează investigaŃia clinic şi paraclinică.
informaŃiile Diagnostic anatomopatologic: biopsie, prelevare
specifice intraoperatorie, prelucrare piesă anatomică etc.
afecŃiunilor AfecŃiuni tumorale:
tumorale cu → Diagnostic, principii de tratament:
particularităŃile → Precancerul cutanat – dermatoze chimice,
terapiei microbiene, parazitare, dermatoze produse de
iradiante. radiaŃii solare sau ionizant etc.
→ Tumori cutanate.
→ Cancerul căilor aeriene superioare –
cancerul foselor nazale, cancerul sinusurilor,
cancerul laringelui, cancerul faringelui.
→ Cancerul bronhopulmonar.
→ Cancerul buzelor.
→ Cancerul limbii.
→ Cancerul aparatului digestiv – cancer
esofagian, cancer gastric, cancer de intestin
subŃire, cancer de colon, cancer rectal,
cancer anal, cancerul glandelor salivare.
→ Cancerul aparatului genital feminin –
cancerul colului uterin, cancerul corpului
uterin, cancerul ovarian, cancerul trompei
uterine, cancerul vaginal, cancerul vulvar.
→ Cancerul de sân.
→ Cancerul aparatului genital masculin –
cancerul penisului, cancerul testiculului,
cancerul prostatei.
→ Cancerul căilor aerodigestive superioare.
→ Cancerul bronho-pulmonar.
→ Cancerul sistemului nervos central etc.
ComplicaŃiile radioterapiei:
~ ComplicaŃii locale: radiodermite, radionecroză
acută etc.
~ ComplicaŃii la distanŃă: efect cancerigen, atrofii,
sindroame hematologice etc.
Radioterapia funcŃională:
~ Mecanism de acŃiune.
~ Tehnica de iradiere.
~ IndicaŃii: afecŃiuni vasculare, tireozele, iradierea
ovarului.
Terapia antiinflamatorie:
~ Mecanism de acŃiune.
~ Constante de iradiere.
~ IndicaŃii: furuncul, hidrosadenita, Zona Zoster,
eczemele, virilism suprarenalian, epilare
temporară, cheloidele, nevralgia de trigemen,
discopatia cervicală, sindromul umărului
dureros, nevralgia lombosciatică, periatritele,
Curriculum 201
exostozele calcaneene, boala Dupuytren,

artrozele.
Radioterapia antitumorală (oncologică) bazată
pe efectul de moarte mitotică celulară (descrierea
efectului de moarte mitotică celulară şi
semnificaŃia lui reală ca factor terapeutic).
~ Diagnostic clinic şi paraclinic.
~ Definirea ariei oncologice.
~ Definirea scopului tratamentului radiologic
curativ (dozele administrate şi perioada de
timp).
~ Alegerea mijloacelor terapeutice: iradiere
internă, iradiere externă, condiŃii de iradiere
transcutanată.
Competenta 6.: Bazele clinice ale tratamentului antitumoral:
Aplică planuri ∼ Stadializarea clinica.
de radioterapie ∼ Definirea conceptului de sistem TNM
în funcŃie de (elaborator de UICC).
cazul clinic. ∼ Clasificări de sisteme in practica oncologica
actuală.
∼ Clasificarea clinică preterapeutică.
∼ Clasificarea histologică postchirurgicală.
Plan de iradiere: câmpurile de iradiere, dozele
pe câmp, timpul de expunere pe câmp, distanŃe
focale etc.
Pregătirea pacientului în funcŃie de patologie:
∼ Pregătire psihică: informare, explicare,
asigurarea confortului psihic.
∼ Pregătire fizică: poziŃie adecvată, igienă etc.
∼ Pregătire locală.
IndicaŃii:
∼ Radioterapia afecŃiunilor de sistem –
limfoamele maligne, boala Hodgkin,
limfoamele nehodgkiniene.
∼ Radioterapia căilor aerodigestive superioare –
cancerul sinusurilor, cancerul limbii, cancerul
rinofaringelui, cancerul mezofaringelui,
cancerul hipofaringelui, cancerul laringian,
cancerul glotic, cancerul supraglotic, cancerul
subglotic.
∼ Cancerul pulmonar.
∼ Cancerul mamar - localizare, trăsături clinico-
biologice, forme histopatologice, stadializare,
tratament complex radiologic strict
individualizat cancerului mamar în baza
parametrilor clinici TNM.
∼ Cancerul uterin.
∼ Cancerul vaginal.
∼ Cancerul vulvei.
Curriculum 202
∼ Cancerul de ovar.
∼ Cancerul tubar.
∼ Cancerul de rinichi.
∼ Cancerul vezicii urinare.
∼ Cancerul de penis.
∼ Cancerul de testicul.
∼ Tumorile cutanate - epitelioamele
spinocelulare şi bazocelulare, sarcoame.
∼ Tratamentul radiologic în cancerul căilor
aeriene superioare: clasificarea histologică,
stadializare, tratament stadial.
∼ Tratamentul radiologic în cancerul
bronhopulmonar: forme histopatologice,
mijloace terapeutice majore.
∼ Tratamentul radiologic în limfoamele
Hodgkiniene şi nehodgkiniene – clasificare
histopatologică, tratament stadial.
∼ Tratamentul radiologic în cancerul genital
feminin: clasificare histopatologică, incidenŃă,
stadializare, tratament stadial (reconversia
stadială).
ContraindicaŃii:
∼ ContraindicaŃii temporare: edem loco-
regional, modificări cutanate, revărsate
pleurale şi peritoneale, hipertensiune
intracraniană etc.
∼ ContraindicaŃii de durată: anemie,
leucopenie, febră prelungită, tuberculoză
evolutivă, insuficienŃă cardiacă etc.

Modulul RADIOTERAPIE poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea
educaŃiei:
Curriculum 203
de pregătire.
privind RADIOTERAPIE .
diverse etc.
Curriculum 204
MODULUL 8:MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Modulul II MANAGEMENTUL PROIECTELOR se parcurge în anul al III – lea al
şcolii postliceale pentru calificarea Asistent medical de radiologie. Prin planul de învăŃământ
acest modul are alocate 120 ore pe an.Unitatea de competenŃă relevantă pentru acest modul
este MANAGEMENTUL PROIECTELOR, aceasta fiind o unitate de competenŃă pentru
abilităŃi cheie pentru calificarea de nivel 3 avansat Asistent medical de radiologie .
Accederea la şcoala postliceală pentru obŃinerea calificării de nivel 3 avansat este permisă şi
absolvenŃilor liceului, indiferent de profilul acestuia. Scopul acestui modul este de a forma
deprinderi şi abilităŃi de identificare a mediului de proiect, de planificare, implementare şi
monitorizare a unui proiect şi de utilizare a soft-urilor specializate în managementul
proiectelor.
Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenŃelor descrise în
Standardul de pregătire profesională, document care stă la baza Sistemului NaŃional de
Calificări Profesionale.
Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific
calificării.
Persoana care va absolvi acest modul este responsabilă de execuŃia propriei activităŃi, de
asigurarea calităŃii atât pe timpul desfăşurării procesului, cât şi la finalul lui, de îmbunătăŃire a
calităŃii, dar şi de evaluare a cerinŃelor impuse pentru construcŃii şi lucrări publice Munca
prestată presupune o gamă largă de activităŃi complexe, nerutiniere, realizate în contexte
variate.

1. Unitatea de competenŃă pentru abilităŃi cheie MANAGEMENTUL PROIECTELOR
CompetenŃa 1 Identifică mediul de proiect
CompetenŃa 2 Planifică proiectul
CompetenŃa 3 Implementează proiectul
CompetenŃa 4 Monitorizează proiectul
CompetenŃa 5 Utilizează software specializat în managementul proiectelor
Curriculum 205
Nr. UnităŃi de CompetenŃe ConŃinuturi

crt. competenŃă
1. Managementul C. 1. Identifică 1. Necesitatea proiectului: scop, rezultate
proiectelor mediul de proiect aşteptate, estimarea resurselor implicate,
estimarea bugetului, justificare economică.
2. Faze proiect: concepŃie, planificare, realizare,
încheiere, feedback, modificare.
3. Estimarea rezultatelor: metode statistice,
indicatori, standarde de calitate.
C. 2. Planifică 4. Pachete de activităŃi: studii de piaŃă, analize de
proiectul nevoi (swot), contacte cu furnizorii de servicii şi
produse, achiziŃii de produse şi servicii în funcŃie
de specificul proiectului.
5. Resurse materiale şi umane alocate proiectului
6. Echipa de lucru: managerul de proiect, echipa
financiară, specialişti pe diferite domenii, şef
serviciu achiziŃii.
7. Elaborarea proiectului şi obŃinerea
documentelor specifice: bordul de proiect, planul
de proiect, listă de produse, planul de iniŃiere a
proiectului.
C. 3. Implementează 8. Produs-serviciu: rezultatul/ rezultatele obŃinute
proiectul în urma finalizării proiectului.
9. Livrarea produsului/ serviciului conform
documentaŃiei de proiect: raport de sfârşit de
etapă, raport de progres, registru de probleme,
recomandări de acŃiune.
C. 4. Monitorizează 10. Riscuri: de bussines, de proiect.
proiectul 11. Surse de risc: asociate cu costurile,
programarea calendaristică şi execuŃia în toate
fazele ciclului de viaŃă.
12. Documente specifice: registru de schimbări,
cerere de schimbare, registru de riscuri, plan de
managementul riscurilor.
13. Analiza rezultatelor: comparare cu estimările,
standarde, beneficii obŃinute.
14. Feed-back: reevaluarea activităŃilor,
revizuirea procedurilor, măsuri ameliorative.
C. 5. Utilizează 15. AplicaŃii software specializate pentru
software specializat reprezentarea proiectelor: programe de calcul
în managementul tabelar, de planificare, de calcul simbolic şi
proiectelor statistic.
16. Rezultate obŃinute interpretate: grafice, schiŃe,
şabloane/rapoarte de prezentare, diagrame.
Curriculum 206

odulul MANAGEMENTUL PROIECTELOR va fi parcurs cu aceleaşi conŃinuturi la
toate calificările de nivel 3 avansat, fiind dezvoltat pe baza unei unităŃi de competenŃă pentru
abilităŃi cheie. Parcurgerea conŃinuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de
corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor (cap III), dar abordarea acestora trebuie să fie
flexibilă, diferenŃiată Ńinând cont de nivelul iniŃial de pregătire.
ConŃinuturile se vor exemplifica în funcŃie de domeniul profesional, respectiv produsele
proiectate, mediul de proiect, modul de planificare, implementare şi monitorizare a acestuia,
precum şi utilizarea aplicaŃiilor soft specializat în managementul proiectelor, standardele şi
legislaŃia în vigoare, formele de prezentare a produselor proiectate vor corespunde domeniului
profesional. Dezvoltarea competenŃelor individuale vizate prin Standardul de pregătire
profesională se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional respectiv.
Evaluarea trebuie să fie o evaluare de tip continuu, corelată cu criteriile de performanŃă
care se găsesc precizate în Standardul de pregătire profesională corespunzător. În cadrul
modulului se exersează şi alte competenŃe pentru abilităŃi cheie, tehnice generale sau tehnice
specializate care vor fi evaluate în cadrul modulelor care le includ.
Pe măsură ce se parcurge conŃinutul modului se va face o evaluare formativă, iar la
sfârşitul modului se va face o evaluare sumativă. Se evaluează competenŃele precizate în
curriculum şi nu alte competenŃe. O competenŃă se va evalua o singură dată. Demonstrarea
unei alte abilităŃi în afara celor din competenŃele specificate este lipsită de semnificaŃie în
cadrul evaluării.
Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanŃă şi la condiŃiile
de aplicabilitate ale acestora. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic
mai mult, nimic mai puŃin, aşa cum se precizează în Standardul de pregătire profesională.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematică a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinilor faŃă de o sarcină
dată şi a comunicării; autoevaluarea; coevaluarea; tema în clasă; investigaŃia; proiectul.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fişe de observaŃie, fişe de lucru, fişe de
autoevaluare şi coevaluare, teste de evaluare, realizarea unui proiect.
Pentru fiecare competenŃă cuprinsă în modul se face evaluarea conform probelor de
evaluare cuprinse în standard. Evaluarea probelor implică semnătura evaluatorului de fiecare
dată când s-a demonstrat realizarea sarcinii. Evaluarea se consideră încheiată cu succes când
s-au obŃinut toate semnăturile.
Curriculum 207
Unitatea de competenŃă: MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Evaluarea 1 – CompetenŃa 1: Identifică mediul de proiect
Centru:
Data de început:
Data de încheiere:
Data de verificare:

(a) Analizarea necesităŃii proiectului
(b) Elaborarea fazelor proiectului
(c) Estimarea rezultatelor proiectului
Necesitatea proiectului: scop, rezultate aşteptate, estimarea resurselor implicate,

estimarea bugetului, justificare economică
Faze proiect: concepŃie, planificare, realizare, încheiere, feedback, modificare
Estimarea rezultatelor: metode statistice, indicatori, standarde de calitate
În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 14 activităŃi de evaluare
InstrucŃiuni pentru candidaŃi
- CitiŃi cu atenŃie fişa de evaluare
Curriculum 208
- Dacă aveŃi neclarităŃi referitoare la fişa de evaluare, comunicaŃi acest lucru evaluatorului
- RezolvaŃi toate etapele acestei fişe de evaluare
- Când aŃi terminat, asiguraŃi-vă că înmânaŃi evaluatorului fişa rezolvată
Evaluare 1
Această evaluare se referă la competenŃa 1: Identifică mediul de proiect

1 (a) Analizarea necesităŃii proiectului
StabiliŃi şi exemplificaŃi cerinŃele de bază pentru necesitatea proiectului ales (de exemplu
proiectarea lucrărilor de execuŃie, reparaŃie, renovare, reabilitare a unei clădirim a unei lucrări
publice sau a unei instalaŃii), înscriindu-le în coloana a treia din tabelul de mai jos.
Nr. Necesitatea CerinŃe specifice proiectului ales Evaluator Data
crt. proiectului
1. Scop
2. Rezultate
aşteptate
3. Estimarea
resurselor
implicate
4. Estimarea
bugetului
5. Justificare
economică
1 (b) Elaborarea fazelor proiectului

2. StabiliŃi fazele proiectului ales (proiectarea lucrărilor de execuŃie, reparaŃie, renovare,
reabilitare a unei clădiri, a unei lucrări publice sau a unei instalaŃii) exemplificându-le şi
descriindu-le în coloana a treia a tabelului de mai jos:
Nr. Faze proiect Descrierea fazelor Evaluator Data
crt.
1. ConcepŃie
2. Planificare
3. Realizare
4. Încheiere
5. Feedback
Curriculum 209
6. Modificare
1 (c) Estimarea rezultatelor proiectului

3. StabiliŃi metodele de estimare a rezultatelor proiectului pentru proiectul ales (proiectarea
lucrărilor de execuŃie, reparaŃie, renovare, reabilitare a unei clădiri, a unei lucrări publice sau a
unei instalaŃii) exemplificându-le şi descriindu-le în coloana a treia a tabelului de mai jos:
Nr. Metode de estimare a Descrierea metodelor Evaluator Data
crt. rezultatelor şi a modului de aplicare
1. Metode statistice
2. Indicatori specifici
3. Standarde de calitate
Având alocată două ore pe săptămână de instruire teoretică şi instruire practică prin
laborator tehnologic, modulul MANAGEMENTUL PROIECTELOR va fi predat de un
inginer de specialitate, iar conŃinuturile se vor dezvolta prin alegerea şi aplicarea unei game
variate de activităŃi şi metode de predare – învăŃare care vor urmări dezvoltare şi demonstrarea
atingerii competenŃelor vizate de către elevi. Orele de instruire teoretică şi practică părin
laborator tehnologic se recomandă a se desfăşura în cabinete şi laboratoare de specialitate
dotate cu material didactic prin care elevii să atingă competenŃele vizate. Metodele de predare
– învăŃare alese a fi aplicate se recomandă a avea un caracter activ, centrat pe elev, în care
acesta să participe efectiv la dezvoltarea competenŃelor. Dintre metodele ce se pot aplica
amintim: joc de rol şi studiu de caz, lectură dirijată, lucru în grup (grup cu sarcină precisă,
grup mic, brainstorming, grup creativ pentru realizarea unui proiect/produs), utilizarea fişelor
de documentare şi a fişelor de lucru, obŃinerea informaŃiilor din diferite surse (standarde,
normative, cataloage, pliante de prezentare, surse on-line, etc). Alegerea metodei adecvate
rămâne la decizia profesorului care va Ńine cont de cunoştinŃele şi abilităŃile dobândite
anterior, de nivelul clasei şi de stilurile de învăŃare ale elevilor (auditiv, vizual sau practic).
Implementarea metodelor de predare – învăŃare cele mai potrivite va Ńine cont de specificul de
învăŃare al fiecărui elev şi se va adapta la cerinŃele educaŃionale speciale dovedite de elevi.
Curriculum 210
MODULUL 9 : ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE MEDICALA

Notă introductivă
Modulul „ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE MEDICALA” face parte din pregătirea specifică din
anul I pentru calificarea: Asistent medical de radiologie.
În acest modul se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă specializată „ETICĂ
ŞI DEONTOLOGIE MEDICALA”.
Modulul are 60 de ore, din care 30 ore de pregatire practica.
In exercitarea profesiei asistentul medical de laborator vine in contact cu pacienti si
apartinatorii acestora, ceea ce impune respectarea demnitatii fiintei umane si principiilor
eticii, actionand intotdeauna in interesul beneficiarilor examenelor. Studiul acestui modul
ajuta asistetul medical de laborator sa inteleaga mai bine anumite situatii limita care creeaza
dileme si fata de care luarea unei decizii pune probleme.
Continutul modulului a fost astfel structurat incat sa dea posibilitatea asistentului
medical de laborator sa abordeze diferit persoanele cu care relationeaza tinand seama de
obiceiuri, credinte religioase si nivel de cultura (dimensiunea cultural-spirituala), reactia fata
de boala. O categorie aparte care necesita atentie deosebita o constituie bolnavii oncologici
care necesita examene de laborator, precum si alti bolnavi incurabili.
Programa se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific
calificarii.
Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare

modulului
1. Descrie fiinŃa umană ca entitate bio – psihică – socială cu valori şi principii.

2. Stabileşte relaŃii de încredere cu echipa de lucru şi beneficiarii examinărilor.
3. Asigură efectuarea examinărilor într-un mediu securizant.
4. Răspunde din punct de vedere profesional, moral, legal.

Unitatea de competenŃă „ ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE MEDICALA” ( 60 ore din care
30 ore pregatire practica)
Nr. Unitatea de
CompetenŃa ConŃinuturi ştiinŃifice
crt. competenŃă
Etică şi C.1 Descrie 1.1. Individul ca un tot bio – psihic - social
deontologie fiinŃa umană ca - Respectarea entităŃii individului, evitarea
entitate bio – transformării într-un „obiect” sau „diagnostic
psiho – socială - Aprecierea holistică
cu valori şi • Individul şi nevoile sale specifice,
principii. dimensiunile nevoilor: biofiziologică,
1 psihologică, socio-economică, şi cultural-
spirituală;
• InterdependenŃa dintre nevoi şi
dimensiuni..Mnifestări psiho-somatice ale
îmbolnăvirilor
1.2. Valori şi principii etice
- Binefacerea – a face bine, evitarea
Curriculum 211
prejudecăŃilor, reducerea riscurilor;

- A nu face rău – devotament faŃă de profesie;
neglijenŃa profesională – parte a maleficienŃei
- Dreptatea – împărŃirea ajutorului şi serviciilor,
acordarea sarcinilor egale, nondiscriminarea.
- Autonomia – libertatea pacientului de a hotărî,
de a alege; informarea şi alegerea în cunoştinŃă
de cauză, consimŃământul informat,
recunoşterea faptului că orice persoană este
valoroasă, dreptul de a refuza.
- Factori care îngrădesc autonomia: capacitatea
mentală şi discernământul, nivelul de
cunoştinŃe, vârsta, starea de boală.
- Paternalismul – restrângerea autonomiei în
beneficiul persoanei fără discernămât;
- Veracitatea – obligaŃia de a spune adevărul,
alegerea momentului şi modului de a spune
adevărul.
- Sinceritatea – ca dovadă de respect datorat
persoanei îngrijite
- Fidelitatea – relaŃia de încredere,
confidenŃialitatea, păstrarea secretului
profesional.
1.3.Sisteme proprii de valori
- Definirea conceptului de valoare
- Valori de bază: încrederea, empatia,
apropierea, prietenia, dragostea, respectul de
sine, respectul faŃă de alŃi oameni, demnitatea.
- Valori personale – credinŃe, convingeri,
atitudine care stau la baza comportamentului
- Rolul valorilor personale în relaŃia cu pacientul
pentru realizarea investigaŃiilor.
1.4. Drepturi şi libertăŃi
Documente despre drepturi şi libertăŃi:
- DeclaraŃia universală a drepturilor omului
- Drepturile pacienŃilor
- Drepturile femeii
- Drepturile nevoilor cu nevoi speciale –
ConstituŃia României
Valori care stau la baza fundamentării drepturilor
omului:
- ViaŃa, independenŃa şi libertatea, egalitatea şi
nondiscriminarea, justiŃia
- Solidaritatea
C.2. Stabileşte 2.1. RelaŃii interpersonale

relaŃii de - Caracterul psihologic
încredere cu - Caracterul conştient
Curriculum 212
echipa de lucru -Caracterul direct;

şi beneficiarii -Tipuri de relaŃii în funcŃie de nevoile şi
examinărilor si trebuinŃele psihologice ale participanŃilor de
tratamentelor intercunoaştere, de intercomunicare afectiv-
cu radiatii simpatetice
- Tipuri de relaŃie după latura lor procesuală: de
cooperare, de competiŃie, de conflict, de
acomodare, de asimilare, de stratificare, de
alienare.
2.2. Dezvoltarea colaborării şi cooperării
- Definirea conceptului etic de cooperare.
Componentele cooperării: participarea activă,
colaborare, reciprocitate.
- Cultivarea relaŃiilor de acomodare şi asimilare
– evitarea competiŃiei şi conflictelor.
- Codul de etică despre:
o Asistentul medical şi persoana care
necesită examinări de laborator:
implicarea pacientului, respectarea
opŃiunii, informarea, obŃinerea
consimŃământului, confidenŃialitatea,
intimitatea
o Asistentul medical şi colegii:
cooperarea cu colegii din domeniul
laborator şi din alte domenii;
semnalarea abuzurilor.
C.3. Asigură 3.1. CondiŃii de efectuarea a examinărilor de

efectuarea laborator
examinărilor - Explicarea tehnicii şi protocolului de
într-un mediu desfăşurare
securizant. - Respectarea valorilor de bază, încredere,
respect, empatie.
3.2. Respectarea deciziei pacientului
- Verificarea sau obŃinerea consimŃământului,
după caz.
- Respectarea dreptului pacientului de a refuza
efectuarea tehnicii
- Comunicarea refuzului persoanelor ierarhic
superioare
3.3.Dilema etica si decizia, definitia dilemei
- Fazele rezolvării dilemei: identificarea dilemei
prin analiza problemei, formularea soluŃiilor
alternative, alegerea celei mai bune soluŃii,
implementarea deciziei, evaluarea acŃiunii
- Probleme şi dileme etice în boala canceroasă şi
alte boli incurabile
Riscul profesional
DefiniŃia riscului:
- Riscul legal (legitim), condiŃii pentru
Curriculum 213
acceptarea riscului
- Riscul ilegitim – riscuri previzibile şi
imprevizibile în practicarea profesiei de
asistent medical de laborator
- Argumente deontologice pentru evaluarea şi
acceptarea riscului in efectuarea examenelor de
laborator
C.4. Răspunde 4.1. Răspundere şi responsabilitate

din punct de - Definirea noŃiunilor de răspundere şi
vedere responsabilitate: a fi răspunzător, a avea
profesional, îndatoriri
moral şi legal Formele răspunderii:
o Răspunderea profesională – concept
etic
o Răspundere legală – normele de
autorizare
o Răspundere morală
o Standarde pentru evaluarea gradului de
răspundere profesională:
- culpa profesională; diferite tipuri de
culpă: pri omisiune, prin imprudenŃă, prin
ignoranŃă, prin neglijenŃă
- eroarea şi greşeala
- codul de etică despre abateri şi sancŃiuni
4.2. CompetenŃe profesionale

- Fişa postului asistentului medical de laborator,
limite de competenŃă
- Sarcini autonome şi delegate, delegarea unor
atribuŃii unor altor persoane
- AutorizaŃia de liberă practică – condiŃii de
eliberare şi suspendare
Criterii de aplicare didactică şi de evaluare

Modulul ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE MEDICALA poate fi studiat independent. În studierea
modului, profesorul trebuie să aibă în vedere:
- implicarea activă a elevilor în dezbaterile etice legate de aspectele
profesionale;
alte module sau din experienŃa proprie;
- capacitatea elevilor de a respecta în practică valorile şi principiile etice
- nevoia de timp a elevilor pentru a asocia, analiza, compara şi sintetiza
informaŃiile în vederea formării abilităŃilor necesare pentru a lucra în
calificarea Asistent medical de radiologie
active: observaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul, studiul de caz, dezbaterea etică, iar ca mijloace, fişe
de lucru, prezentarea unor cazuri reale si modele cadru pentru a dezvolta capacitatea de luare a
deciziei.
Curriculum 214
Numărul de ore de teorie şi de laborator tehnologic afectat fiecărei competenŃe rămâne

la latitudinea cadrului didactic în funcŃie de particularităŃile grupului de elevi, precum şi a ale
fiecărui elev, de complexitatea cazurilor discutate.
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii celor patru competenŃe relevante.
Se evaluează numai competenŃele din acest modul, celelalte fiind irelevante.
Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul stabilesc durata evaluării
fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări, modalitatea de evaluare şi distribuŃia pe parcursul
pregătirii.
Pentru ca evaluarea să fie cât mai corectă se recomandă folosirea mai multor metode,
astfel încât toate criteriile de performanŃă să fie îndeplinite.
Curriculum 215
MODULUL 10: TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN COMPUTER TOMOGRAF

(CT)
Nota introductivă
Modulul TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN COMPUTER TOMOGRAF (CT)
face parte din pregătirea specifică din anul III, pentru calificarea: asistent medical de
radiologie.
În modulul TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN COMPUTER TOMOGRAF
(CT) se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată TEHNICI DE
INVESTIGAłIE PRIN COMPUTER TOMOGRAF (CT).
tehnologic, 20 ore instruire practică semestrul II şi 30 ore de instruire practică la
sfârşitul semestrului II.

6. Organizează cabinetul de explorări CT
7. Identifică tehnicile de investigaŃie prin CT.
8. Asigură pregătirea mediului şi a pacientul pentru investigaŃia prin CT.
9. Identifică artefactele şi sursele de eroare din investigaŃia prin CT
10. Evaluează efectele radiaŃiilor x asupra pacientului.

TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN COMPUTER TOMOGRAF (CT)
Nr. Unitate de
crt. competenŃă
1. Tehnici de CompetenŃa 1.: ∼ Cabinetul de investigaŃii CT: sală de
investigaŃie Organizează aşteptare, centru de coordonare al activităŃii
prin cabinetul de dotat cu computer, monitor, spaŃii de
computer explorări CT depozitare, vestiare, căi de acces, cabinet de
tomograf investigaŃii.
(CT) ∼ Echipamente şi materiale specifice: masă
de examinare rabatabilă, tunel, receptori,
computer performant, monitor, videocasete,
filme, substanŃe de contrast, injector automat
etc.
∼ Norme de protecŃie, sănătate şi securitate
în muncă: afişaj avertizor, dozimetre, seringi
şi ace de unică folosinŃă, garou, comprese
sterile, materiale de radioprotecŃie, controale
periodice etc.
Curriculum 216

verificarea termenului de valabilitate pentru
soluŃii şi materiale sterile.
CompetenŃa 2.: ~ Tehnici de investigaŃie CT: angio-CT, CT cu
Identifică substanŃă de contrast, secŃiuni fără substanŃă de
tehnicile de contrast.
investigaŃie ~ Domenii de investigare CT: cardiovascular,
prin CT hepatic, explorarea vaselor periferice profunde,
explorarea renală, explorarea nodulilor
mamari, tub digestiv, torace, mediastin etc.
~ SubstanŃe de contrast (agenŃi de contrast
AC): suspensii coloidale, preparate
perfluorochimice, EchoGen., Levovist,
Echovist.
~ Caracteristicile agentului de contrast:
preparat neiritant, netoxic, neemboligen (fără
aer), timp de remanenŃă prelungit, stabil
farmacologic etc.
~ CondiŃii de utilizare AC (agent de contrast):
asepsie, injectare intravenoasă, preparare
înainte de injectare, diluare cu apă distilată etc.
CompetenŃa 3.: ~ Pregătirea psihică: informare, explicare,
Asigură obŃinerea consimŃământului, acordul implicit.
pregătirea ~ Pregătire fizică: sistarea alimentaŃiei (bolnav à
mediului şi a jeun), poziŃionarea adecvată în funcŃie de
pacientului investigaŃie, respectarea pudorii, administrarea
pentru unor medicamente înainte sau în timpul
investigaŃia tehnicii.
prin CT. ~ Resursele pacientului: nivel de cunoştinŃe,
~ Pregătirea examinării: masă cu înălŃime
reglabilă, pregătirea injectomatului, asigurarea
ecranelor de protecŃie radiologică, echipamente
de radioprotecŃie, protocoale de investigare etc.
CompetenŃa 4.: ∼ Artefacte: imagini eronate, imaginea unor
Identifică structuri ireale – false imagini, structuri
artefactele şi absente – dimensiuni şi forme neadecvate etc.
sursele de ∼ Artefacte de propagare:
eroare din • Imagine neclară – zgomot de fond.
investigaŃia • False imagini suplimentare – artefact de
prin CT volum parŃial, fenomen de reverberaŃie,
artefact de emisie secundară.
• PoziŃionare incorectă în sens lateral –
refracŃia, falsa dedublare a unor organe
interne, lobi laterali.
• PoziŃionarea incorectă în sens axial –
imaginea în oglindă, eroare de viteză,
ambiguitatea localizării în profunzime.
Curriculum 217
∼ Surse de eroare:
• Erori datorate aparaturii: variaŃiile
curentului de alimentare, şocuri electrice,
reglarea incorectă a aparatului, reglarea
incorectă a contrastului şi luminozităŃii pe
ecranul monitorului, dereglarea unor
componente electrice etc.
• Erori datorate examinatorului: graba,
incompletă.
• Pregătirea necorespunzătoare a
pacientului etc.
CompetenŃa 5: ∼ Factori de influenŃă: intensitatea
Evaluează fasciculului de radiaŃie, timpul de expunere.
efectele ∼ Efecte biologice: efectul termic, efecte
radiaŃiilor x radiogen, efect citologic, efecte complexe,
asupra efecte distructive etc.
pacientului ∼ Cauzele efectelor biologice: intensitatea
fasciculului, durata expunerii, creşterea
vitezei de scanare, alegerea focarului,
numărul de secŃiuni etc.

Modulul TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN COMPUTER TOMOGRAF
(CT) poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va
trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:
de pregătire.
Curriculum 218
desfăşura astfel: 3 ore / săptămână de instruire teoretică - semestrul II, 1 ore / săptămână
laborator tehnologic – semestrului II (total 10 ore laborator tehnologic), 2 ore /
săptămână instruire practică – semestrului II (total 20 ore instruire practică) şi 30 ore
instruire practică la sfârşitul semestrului II.
privind TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN COMPUTER TOMOGRAF (CT).
Curriculum 219
Modulul 11: TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ

(IRM)
Nota introductivă
Modulul TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ
(IRM) face parte din pregătirea specifică din anul III, pentru calificarea: asistent medical de
radiologie.
În modulul TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ
(IRM) se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată TEHNICI DE
INVESTIGAłIE PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM).
tehnologic, 20 ore instruire practică semestrul II şi 30 ore instruire practică la sfârşitul
semestrului II.

1. Descrie aparatul de IRM.
2. Identifică materialele care sunt influenŃate de câmpul magnetic.
3. Asigură pregătirea pacientului pentru investigare IRM.
4. Alege parametrajului şi secvenŃele de lucru.
5. Aplică sincronizarea cardiacă.
6. Identifică criteriile de investigaŃie prin rezonanŃă magnetică.

Unitatea de competenŃă: TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN REZONANłĂ
MAGNETICĂ
Nr. Unitate de
crt. competenŃă
1. Tehnici de CompetenŃa 1.: PărŃi componente:
investigaŃie Descrie ∼ Magnetul principal: de câmp jos, de câmp
prin aparatul de mijlociu, de câmp înalt.
rezonanŃă IRM ∼ MagneŃi asociaŃi: magneŃi rezistenŃi,
magnetică magneŃi permanenŃi, magneŃi
(IRM) supraconductori.
∼ Bobine de gradient
∼ Antene recepŃie / emisie: antene de volum,
antene de suprafaŃă.
∼ Patul motorizat de examen.
∼ Computer cu procesare rapidă.
CompetenŃa 2.: ∼ Materiale neferomagnetice: scaun, căruŃ,
Identifică brancardă (aluminiu, inox nemagnetic, PVC),
materialele mobilă (exclusiv lemn, plastic), stative de
care sunt perfuzie (plastic) etc.
influenŃate de ∼ Obiecte feromagnetice: pense, foarfeci,
Curriculum 220
câmpul cleme, monede, chei, bijuterii etc.

magnetic
CompetenŃa 3.: ∼ Etape de execuŃie: pregătirea psihică,
Asigură pregătirea fizică.
pregătirea ∼ Pregătirea psihică a pacientului: informare,
pacientului obŃinerea consimŃământului, explicaŃii despre
pentru tehnica de examinare etc.
investigare ∼ Pregătirea fizică a pacientului:
IRM îndepărtarea obiectelor cu risc magnetic –
îmbrăcăminte cu capse, electrozi ECG,
stative de perfuzie metalice, testarea
sensibilităŃii la substanŃa iodată etc.
∼ IndicaŃii: neuroradiologie, osteoarticular,
cardiovascular, ficat, căi biliare, pancreas,
retroperitoneu, rinichi, ginecologie, obstetrică
(IRM fetal), pediatrie.
∼ ContraindicaŃii absolute: pacemaker -
stimulatorul cardiac, corpi străini
feromagnetici – clipuri anevrismale, clipuri
vasculare, corpi străini intraoculari, valve
cardiace metalice, filtre cave, implante
trohleare, obezi (peste 130 kg).
∼ ContraindicaŃii relative: implante metalice,
corpi străini metalici, primul trimestru de
sarcină, claustrofobia etc.
∼ Protocol de examinare: poziŃionarea,
alegerea antenei, confortul, contenŃia,
centrarea, supravegherea, respectarea
protocolului în funcŃie de vârstă.
CompetenŃa 4.: ∼ Parametraj: definiŃie, protocoale adaptate
Alege diferitelor tipuri de explorări.
parametrajului ∼ Parametri de lucru: contrast, raport S/Z,
şi secvenŃele de rezoluŃie spaŃială, prezenŃa artefactelor,
lucru timpul de achiziŃie.
∼ Parametrii reglaŃi: tipul de secvenŃă,
parametri care modifică contrastul, parametrii
care nu modifică contrastul.
CompetenŃa 5: ∼ Principiul gating-ului: unda R de pe ECG,
Aplică unda de puls, expiraŃia maximă.
sincronizarea ∼ Tehnici de preluare a imaginii: tehnica
cardiacă cine-multisecŃiuni, tehnica cine-segmentară.
∼ CondiŃii: decapajul pielii cu eter, derivaŃie
ORS favorabilă, electrozi speciali pentru
aparate cu câmp înalt, dispunerea liniară a
cablurilor, filtraje contra artefactelor etc.
∼ Avantaje: examinarea cordului în sistolă sau
diastolă, reducerea artefactelor de fază.
∼ Dezavantaje: variabilitate în intervale
succesive, pierderea controlului riguros al
Curriculum 221
TR, pierderi de timp în secvenŃa RMN etc.

CompetenŃa 6: ∼ Componente tisulare: grăsime subcutanată,
Identifică muşchi, tendoane, ligamente, vase, nervi,
criteriile de cartilaj hialin, fibrocartilaj, os cortical, os
investigaŃie trabecular, măduvă osoasă roşie, măduvă
prin rezonanŃă osoasă galbenă.
magnetică. ∼ AfecŃiuni patologice: tumori maligne
primare şi secundare, tumori benigne,
osteodistrofii, diagnosticul IRM al
afecŃiunilor Ńesuturilor moi etc.
∼ Repere practice: leziune slab definită,
distrucŃie osoasă de tip permeativ, reacŃir
periostală agresivă, extensie în părŃile moi.

Modulul TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ
(IRM) poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va
trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:
de pregătire.
Curriculum 222
privind TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM).
Curriculum 223
MODULUL 12: TEHNICI DE RADIOTERAPIE
Nota introductivă
Modulul TEHNICI DE RADIOTERAPIE face parte din pregătirea specifică din
anul III, pentru calificarea: asistent medical de radiologie.
În modulul TEHNICI DE RADIOTERAPIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de
competenŃă tehnică specializată TEHNICI DE RADIOTERAPIE.
Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore instruire practică la sfârşitul
semestrului II.

7. Organizează cabinetul de radioterapie
8. Identifică scopul, căile, mijloacele şi factorii care condiŃionează efectul
radioterapic.
9. Asigură pregătirea mediului şi a pacientului pentru radioterapie.
10. Recunoaşte metode radioterapice specifice.
11. Aplică tehnici de radioterapie specifică.
12. Identifică principiile de îngrijire ale pacientului supus radioterapiei.

Unitatea de competenta: TEHNICI DE RADIOTERAPIE
Nr. Unitate de ConŃinuturi / ca şi titlu de lecŃie

CompetenŃe
crt. competenŃă (tematici)
1. TEHNICI DE CompetenŃa 1.: ∼ Serviciul de cobaltoterapie: sală de
RADIOTERAPIE Organizează aşteptare, centru de coordonare al
cabinetul de activităŃii, spaŃii de depozitare, spaŃiu de
radioterapie sterilizare, oxigen şi aparatură pentru
resuscitare şi supraveghere, vestiare, căi
de acces, laborator pentru iradiere,
laborator pentru măsurători, cameră
pentru păstrarea materialelor infectate
temporar cu substanŃă radioactivă,
cameră de comandă etc.
∼ Serviciul de radiumterapie: spaŃiu de
examinare, sală de aşteptare, spaŃiu de
depozitare, vestiar, sală de iradiere,
cameră de comandă etc.
∼ Echipamente şi materiale specifice:
masă de comandă, scaune speciale
adaptate, masă multifuncŃională,
materiale pentru anestezie locală sau
generală, tub radiogen, izotopi
radioactivi, tuburi sau bombe de cobalt,
Curriculum 224
mijloace de fixarea a preparatelor de

radium etc.
∼ Surse radiogene: surse emiŃătoare de
raze alfa, beta, gama (izotopi radioactivi
naturali şi artificiali), surse emiŃătoare
raze x, de fotoni, electroni.
∼ Norme de sănătate şi protecŃie a
muncii: seringi şi ace de unică
folosinŃă, garou, soluŃii dezinfectante,
comprese sterile, catetere sterile,
medicaŃie specifică, respectarea
circuitelor funcŃionale, respectarea
normelor de radioprotecŃie etc.
instrucŃiuni de utilizare a
echipamentelor; verificarea termenului
de valabilitate pentru soluŃii şi materiale
sterile.
CompetenŃa 2.: ~ Scopul radioterapiei: clinic, funcŃional,
Identifică scopul, antiinflamator, antitumoral.
căile, mijloacele Căile şi mijloacele de iradiere
şi factorii care terapeutică:
condiŃionează ~ Iradiere internă: izotopul ales în funcŃie
efectul de afinitatea tumorală.
radioterapic. ~ Iradiere externă: brahiterapia (iradierea
cu izotopi de contact), implant
(curieterapia), teleradioterapia.
~ Iradiere transcutană: cu raze x, beta,
gama, fascicule de electroni, neutroni sau
alte particule.
Factori condiŃionali: localizarea şi
volumul procesului patologic, calitatea
radiaŃiei, distanŃa focar-piele, filtru, timp de
expunere, doza de iradiere etc.
CompetenŃa 3.: ∼ Pregătirea psihică: informare,
Asigură explicare, obŃinerea consimŃământului,
pregătirea acordul implicit.
mediului şi a ∼ Pregătire fizică: alimentaŃia,
pacientului poziŃionarea adecvată în funcŃie de
pentru tehnica aplicată şi de procesul
radioterapie. patologic, respectarea pudorii,
administrarea unor medicamente înainte
sau în timpul tehnicii, pregătirea locului
de expunere, igienă etc.
∼ Resursele pacientului: nivel de
cunoştinŃe, posibilităŃi de cooperare,
mobilitate, grad de percepŃie şi de
înŃelegere.
∼ Pregătirea intervenŃiei: izolarea
Curriculum 225
camerei de comandă, utilizarea

materialelor de radioprotecŃie etc.
CompetenŃa 4.: Tehnici de iradiere:
Recunoaşte → Iradiere internă – dozimetria, sursa de
metode iradiere, metode de iradiere internă
radioterapice → Iradiere externă – brahiterapia,
specifice. teleradioterapia
Metode de radioterapie: radiumterapia,
cobaltoterapia, iradierea cu fotoni (raze x)
etc.
∼ Radioterapia funcŃională: afecŃiuni
vasculare, boala Basedow, boala
Cushing, iradierea ovarului pentru
castrare temporară.
∼ Radioterapia antiinflamatorie:
furuncule, hidrosadenita, Zona Zoster,
eczeme, epilare temporară, nevralgia de
trigemen, discopatia cervicală,
sindromul umărului dureros, periartrite,
artroze, boala Dupuytren etc.
∼ Radioterapia antitumorală:
∼ Radioterapia afecŃiunilor de sistem:
limfoamele maligne, boala Hodgkin,
limfosarcom, reticulosarcom,
plasmocitom, leucoza acută etc.
∼ Cancerele situate la nivelul capului şi
gâtului: cancere de sinusuri, cancerul
limbii, cancerul glotic etc.
∼ Cancerul pulmonar.
∼ Cancerul mamar.
∼ Cancere genitale: uterin, vaginal,
vulvar, ovarian, tubar.
∼ Cancer renal.
∼ Cancer vezical.
∼ Cancer de penis, cancer de testicul
∼ Tumori cutanate
Competenta 5: ~ Principiile tratamentului radioterapic:
Aplică tehnici de fracŃiuni de doză, intervalul dintre
radioterapie administrări, regiunea de iradiat, doza
specifică totală, filtre utilizate.
~ Constante de iradiere în afecŃiuni
acute: 160-250 kV, 10 mA, 0,5-1 mm
Cu, adâncimea focarului DFP 40 cm,
câmpurile să nu depăşească mărimea
focarului, DT 500-600 r în 2-4 zile, în
fracŃii de 50-100 r/şedinŃă la interval de
1-2 zile.
~ Câmpuri de iradiere: superior, inferior,
anterior, posterior, la dreapta, la stânga,
Curriculum 226
câmpuri directe, înclinate, paralele,

tangenŃiale, suplimentare, laterale,
mediane.
Tratament radioterapic:
~ Boala Hodgkin – iradiere în manta,
iradiere în y răsturnat, iradierea
combinată, iradiere totală, iradiere
profundă, iradiere regională, iradiere pe
câmpuri mari.
~ Limfoame nehodgkiniene - limfosarcom,
reticulosarcom, plasmocitom –
radioterapie transcutanată cu ortovoltaj,
iradiere paleativă concentrată pe câmpuri
mici, iradiere extinsă etc.
~ Cancerele situate la nivelul capului şi
gâtului: brahiterapia cu ace de radium,
cobaltoterapie, radioterapie cu
acceleratori de particule, radioterapia de
contact.
~ Cancerul pulmonar – brahiterapia
intraoperatorie, radioterapia
preoperatorie, radioterapia exclusivă,
tratament paliativ.
~ Cancerul mamar – radioterapie cu
energii înalte, radioterapie cu fascicule de
cobalt, radioterapie cu raze x,
radioterapie paleativă etc.
~ Cancere genitale: aplicarea de radium
intracavitar, roentgenterapie
intravaginală, radioterapia chirurgicală,
radioterapia externă, radioterapie
paleativă etc.
~ Cancer renal, cancer vezical, cancer de
penis, cancer de testicul – radioterapie
preoperatorie, radioterapie chirurgicală,
radioterapie paleativă etc.
~ Tumori cutanate – radioterapia cu raze x,
radiumterapia, terapia cu ortovoltaj,
radioterapia de contact etc.
Competenta 6.: ∼ Factori de influenŃă: fluxul de
Identifică radiaŃie, calitatea radiaŃiei, timpul de
principiile de expunere, amperaj, dozaj, număr de
îngrijire ale şedinŃe, volum iradiat etc.
pacientului ∼ Efecte biologice: efect termic, efect
supus radiogen, efect citologic, efecte
radioterapiei complexe, efecte distructive etc.
∼ Efectele radiobiologice în iradierea
repetată - definirea conceptului de
iradiere repetată, efectele radiobiologice
tardive în iradierea repetată (enumerare
Curriculum 227
şi descriere).
∼ Efectele iradierii asupra embrionului şi
a fătului.
∼ Cauzele efectelor biologice:
intensitatea fasciculului, durata
expunerii, amperaj inadecvat, alegerea
focarului, numărul de expuneri,
toleranŃa individuală etc.
∼ Obiective de îngrijire: supraveghere
permanentă, control periodic clinic şi
biologic, examinarea pielii, igiena şi
îngrijirea tegumentelor, educarea
pacientului etc.

Modulul TEHNICI DE RADIOTERAPIE poate fi parcurs în mod independent. În
elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii
moderne ale educaŃiei:
de pregătire.
Curriculum 228
privind TEHNICI DE RADIOTERAPIE.
diverse etc.
Curriculum 229
BIBLIOGRAFIE
România - 2005;
141. *** Legea nr. 307/2004 - privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a profesiei
de moaşă, înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea Ordinului AsistenŃilor Medicali şi
Moaşelor din România.
143. Albu, Maria Roxana - “Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Corint, Bucureşti,
1997.
Bucureşti, 1998.
156. Bocârnea, Constantin - “Boli infecŃioase şi epidemiologie”, Editura Info-Team,
Bucureşti, 1996.
158. Bradu, I. Iamandescu - “Manual de psihologie medicală”, Editura ALL, Bucureşti,
1994.
Iaşi, 2005
162. Ciocâlteu, Teodorescu - “Ghid terapie în medicina internă”, Editura Info-Team,
Bucureşti, 1996.
Bucureşti, 1996.
168. DeVita V.T., Hellman S., Rosenberg S.A. - Cancer Principles&Practice of Oncology,
Ed. Lippincott Williams&Wilkins, Philadelphia, ed.6, 2001
ICN,1994
Curriculum 230

Bucuresti, 1990.
176. Grigoriu, Vasile - “Chirurgie şi specialităŃi înrudite”, Editura Info-Team, Bucureşti,
1994.
1996
183. MATEESCU V., CORNELIA NENCESCU - Radiodiagnostic, Radioterapie si
anatomie functionala - Editura Stiinta &Tehnica, Bucuresti 1996
184. Mateescu Viorel, Cornelia, Nencescu. Radioterapie si Anatomie functionala. Societatea
de Stiinta si Tehnica, Bucuresti, 1996.
1996.
1998.
193. Năstoiu, Ioan - “Mic dicŃionar medical. Primul ajutor”, Editura Gramar, Bucureşti,
1994.
198. Percek, Arcadie. Accidente prin substante de contrast. Editura Medicala, Bucuresti,
1977.
Bucureşti, 1996.
204. Titircă, LucreŃia - “Manual de îngrijiri speciale acordate pacientului de asistenŃi
medicali (III)”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.
Curriculum 231

1994.
Curriculum 232
Nr. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3
Modulul 1 2 3 4 5 6 7 8 9
crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6
1. Managementul * * * * * * * * * * * * * * *
calităŃii
2. Imagistică prin * * * * * * * * * * * * * * *
computer tomograf
3. Imagistică prin * * * * * * * * * * * * * * *
rezonanŃă
magnetică
4. Oncologie * * * * * * * * * * * * * * *

5. Pediatrie şi
* * * * * * * * * * * * * * *
investigaŃie

radiologică
6. Psihologie generală * * * * * * * * * * * * * * *
şi medicală
7. Radioterapie * * * * * * * * * * * * * * *
8. Managementul * * * * * * * * * * * * * * *

proiectelor
9. Etica şi
deontologia * * * * * * * * * * * * * * *
medicală
10. Tehnici de * * * * * * * * * * * * * * *
investigaŃie prin
computer tomograf
11. Tehnici de
* * * * * * * * * * * * * * *
investigaŃie prin

rezonanŃă

magnetică
12. Tehnici de * * * * * * * * * * * * * * *
radioterapie

Legendă:
* Săptămâna in care se parcurge modulul – teorie
Curriculum 233
Curriculum 234

Anexa 5 OMECT Curriculum Asistent Medical de Radiologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa 5 OMECT Curriculum Asistent Medical de Radiologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.

MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

ASISTENT MEDICAL DE RADIOLOGIE

Alexandru Mihaela, profesor Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni

Paula POSEA – expert CNDIPT

Modulul I: Total ore/an 60

Modulul II: Total ore/an 120

Modulul III: Total ore/an 60

Modulul IV: Total ore/an 60

Modulul V: Total ore/an 120

Modulul VII: Total ore/an 60

Modulul VIII: Total ore/an 120

Modulul IX: Total ore/an 120

Modulul XII Total ore/an 120

Modulul XIII Total ore/an 60

Total ore/an: 30 ore/săptămână x 36 săptămâni = 1080 ore

NOTA. Aceasta repartizare a modulelor pe semestru si a orelor de pregatire practica este o

MODULUL 1. TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI COMUNICĂRII

1.2 Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor

Unitatea de competenŃă: TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI COMUNICĂRII

CompetenŃe ConŃinuturi tematice

C.1. Utilizează sistemul de (a) NoŃiuni elementare de operare: pornirea şi închiderea

(d) Elemente avansate de operare: modificarea configuraŃiei

1.3. Sugestii metodologice

Modulul Tehnologia informaŃiei şi comunicării aplicată poate fi parcurs în mod

EXEMPLU DE INSTRUMENT DE EVALUARE

UNITATEA DE COMPETENłĂ 2: TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI

Evaluarea 1 - CompetenŃa 1: Utilizează sistemul de operare Windows

Oră de instruire practică prin laborator tehnologic

Evaluare 1: UNITATEA DE COMPETENłĂ:2. TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI

NoŃiuni elementare de operare: pornirea şi închiderea calculatorului, repornirea

InterfaŃa sistemului Windows: obiecte grafice de interfaŃă- pictograma, butonul, lista de

Organizarea informaŃiilor: creare directoare, fişiere; operaŃii asupra directoarelor

Elemente avansate de operare: modificarea configuraŃiei pentru desktop, configurarea

INSTRUCłIUNI PENTRU CANDIDAłI

Evaluare 1 Utilizează sistemul de operare Windows

1(a) Controlarea sesiunii de lucru pe calculator

EfectuaŃi operaŃiile elementare de operare într-o sesiune de lucru cu calculatorul

Nr. Sesiune de lucru Evaluator Data

1(b) Utilizarea interfeŃei sistemului Windows

UtilizaŃi interfaŃa sistemului Windows şi completaŃi tabelul cu elementele folosite.

Nr. crt. InterfaŃa sistemului Windows Evaluator Data

1(c) Organizarea informaŃiilor în sistemul de operare Windows

CreaŃi un director numit Examen, două subdirectoare numite Subexamen1 şi Subexamen2 şi

Nr. FuncŃii specifice Evaluator Data

Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului:

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul.

muscular, nervos, sângele), caracterizare, localizare,

vascularizatia si inervatia plamanului.

∼ Glandele endocrine – descriere, tipuri de glande,

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare.

practică – 1 zi pe săptămână în timpul semestrului I şi 30 ore instruire practică (5 zile, 6

Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului

1. Caracterizează principalele funcŃii ale organismului

2. Descrie elementele de fiziologie (pe aparate şi sisteme) ale corpului uman

3. Specifică modalităŃile de adaptare a organismului la variaŃiile de mediu

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul.

- sistem nervos – fiziologia SN (arcul reflex,

feed-back pozitiv şi/sau negativ prin care se

menŃinerea homeostaziei, reglarea

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare.

Instruirea se va realiza în săli de demonstraŃie, unităŃi sanitare cu o bună dotare

MODULUL 4 : ORGANIZAREA LABORATORULUI