MODEL Completat Caiet de Practica AMG

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI
COLEGIUL UNIVERSITAR SPIRU HARET
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
CAIET
DE PRACTICĂ
(ÎNVĂŢĂMÂNT CLINIC)
ANUL I
NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI/ELEVEI …….........................

………………………………………………………………………………….
CLASA …………
COORDONATOR (SEMESTRUL I): …………………….………………
COORDONATOR (SEMESTRUL II): …………………….………………
MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ÎN INSTITUȚIILE CURATIVO-

PROFILACTICE
Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ÎN SECŢIILE DE SPITAL
1. Personalul care lucrează în secţiile de spital cu profll de medicină internă, chirurgie,
ortopedie, oftalmologie, otorinolaringologie, psihiatrie etc. va respecta următoarele măsuri de
protecţia muncii:
a) dezinfecţia în timpul şi după terminarea lucrului;
b) dezinfecţia sălilor din serviciile respective;
c) respectarea riguroasă a regulilor de igienă;
d) purtarea echipamentului de protecţie, inclusiv a calotei, pentru toate cadrele medico-
sanitare din secţia de spital;
e) însuşirea şi respectarea normelor de tehnica securităţii muncii pentru aparatura
medicală cu care lucrează;
f) însuşirea şi respectarea tehnicilor corecte de examinare şi investigare a bolnavilor,
precum şi de aplicare a terapeuticii;
g) schimbarea hainelor şi baie de curăţenie la ieşirea din serviciu pentru personalul
sanitar care lucrează în secţiile de boli infecto-contagioase, izotopi radioactivi etc. Personalul care
lucrează în secţiile şi serviciile de diagnostic şi tratament din spital, precum şi cel din serviciile
policlinicii va fi supus vaccinărilor la indicaţia Inspectoratului sanitar de stat.
Se vor lua măsuri ca în toate secţiile şi serviciile din spital şi din policlinică, lumina
artificială şi temperatura încăperilor să fie suficiente, uniforme şi constante.
2. Personalul medico-sanitar de toate specialităţile este obligat a se spăla pe mâini cu
apă şi săpun înainte şi după examinarea unui bolnav sau după aplicarea unei proceduri terapeutice. O
grijă deosebită pentru dezinfecţia mâinilor o va avea personalul din secţiile de oftalmologie şi
otorinolaringologie.
3. Bolnavii nu vor fi aduşi în saloane pentru internare decât după ce vor fi luate măsurile
de igienă necesare (îmbăiere, depunerea efectelor la garderobă, primirea lenjeriei de corp de la spital
etc). La externare nu vor fi îmbrăcaţi cu efecte aduse de acasă în saloane, ci la baie.
4. Pe fiecare coridor şi la intrarea în salon se va afişa un regulament cuprinzând măsurile
de protecţia muncii. Personalul medical, mediu şi de îngrijire va purta obligatoriu întregul
echipament de protecţie, iar halatele le vor purta complet închise la gât.
5. Când bolnavul tuşeşte sau strănută se va evita să se stea în faţa acestuia şi i se va
indica să folosească în acest caz batista. Când se vorbeşte cu bolnavul se va păstra distanţa de 80-100

cm. În saloanele cu bolnavi pulmonari gravi, tușitori, cu baciloscopie pozitivă se va purta mască de
tifon.
6. Pentru prevenirea contaminărilor, în timpul serviciului este interzis a se mânca, a se
duce mâna la față sau la gură. De asemenea, este interzisă primirea alimentelor şi obiectelor de la
bolnavi.
7. Se vor revizui periodic instrumentarul și aparatele, pentru a se evita accidentele. Se
vor înzestra secțiile cu pile de taiat fiole, pentru a feri personalul de accidente.
8. La recipientele de oxigen și aparatele de oxigen nu se va umbla cu mâinile unse cu
grăsime.
9. Se interzice personalului medico-sanitar din alte secții ale spitalului să circule în
secția de boli contagioase, tuberculoză, pediatrică și dermato-venerice, precum și în
laboratoarele clinice ale spitalului. Legătura cu secțiile și serviciile de diagnostic și tratament se
va ține prin anumite persoane desemnate de direcție și instruite corespunzător.
10. Personalul medico-sanitar va fi instruit pentru utilizarea corectă a seringilor, pipetarea
corectă a serurilor sanguine și recoltarea corectă a probelor de laborator (urină, fecale).

RESPONSABILITĂȚILE
ELEVULUI AFLAT ÎN STAGIUL CLINIC
1. Să se prezinte cu regularitate la stagiu, conform programului;

2. Să cunoască regulile ce garantează securitatea pacientului și a sa, pe timpul stagiului, și să
aplice măsurile protective;
3. Să-și identifice rolul și responsabilitățile în echipa de îngrijire;
4. Să cunoască obiectivele de stagiu și să solicite ajutor pentru realizarea lor
5. Să stabilească relații profesionale cu pacienții în vederea realizării obiectivelor de stagiu practic;
6. Să se integreze în echipa de îngrijire și să-și îndeplinească rolul conform statutului său;
7. Să aplice mijloace adaptate de îngrijire, conform nivelului său de pregătire;
8. Să cunoască și să completeze documentele specifice;
9. Să respecte criteriile de evaluare ale unei intervenții: confort, securitate, eficacitate,
economicitate;
10. Să efectueze intervențiile de nursing conform algoritmului: planificare, pregătire, execuție,
reorganizare, notare în documente ;
11. Să îngrijească numărul stabilit de pacienți, la fiecare modul parcurs;
12. Să aplice demersul științific al îngrijirilor (procesul de nursing);
13. Să înțeleagă fenomenele patologice corespunzatoare tipului de afecțuni ce se tratează în unitatea
de stagiu și să aplice protocoale de îngrijiri adaptate;
14. Să-și evalueze corect nivelul achizițiilor din perioada învățământului clinic efectuat
15. Să cunoască și să respecte Codul de Etică.
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
ANUL I
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
(prezentul plan conţine doar modulele la care se efectuează stagiu clinic)
Modulul 2 Total ore/an 60

Comunicare profesională din care: învăţământ clinic 30
Mediu şi sănătate din care: învăţământ clinic 30

Educaţie pentru sănătate din care: învăţământ clinic 90
Bazele ştiinţei nursingului din care: învăţământ clinic 60
Fiinţa umană şi nursing-ul din care: învăţământ clinic 60
Semiologie medicală din care: învăţământ clinic 30
Tehnici de nursing şi investigaţii din care: învăţământ clinic 90
Protecţia si securitatea în muncă din care: învăţământ clinic 30
Administrarea medicamentelor din care: învăţământ clinic 30
Anul I: 42 săptămâni. Sem I şi Sem II au următoarea structură: 15 săptămani alocate

învăţământului teoteretic şi tehnic şi 6 săptămâni alocate învăţământului clinic.
PROGRAMUL PRACTICII ÎN UNITĂŢI DE SERVICII MEDICALE

PROGRAMUL PRACTICII COMASATE
SEMESTRUL I
Săptămâna 1
Asistent Prezent/ Semnătură as.
Ziua Interval orar Secţia
responsabil Absent resp.

Săptămâna 2
Săptămâna 3
Săptămâna 4
Săptămâna 5

Săptămâna 6
Locul desfăşurării practicii: Asistent responsabil
Data: Semnătura asistentului

responsabil
Parafa unităţii medicale
PROGRAMUL PRACTICII ÎN UNITĂŢI DE SERVICII MEDICALE

PROGRAMUL PRACTICII COMASATE
SEMESTRUL II
Săptămâna 1
Săptămâna 2
Săptămâna 3

Săptămâna 4
Săptămâna 5
Săptămâna 6
Locul desfăşurării practicii: Asistent responsabil
Data: Semnătura asistentului

responsabil

Parafa unităţii medicale

2. Modulul: COMUNICARE PROFESIONALĂ
Număr ore învățământ clinic - 30 ore
I. Competențele specifice modulului:

1. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă
2. Aplica tehnici de comunicare orală
3. Realizează și prezintă un raport formal
II. Obiectivele învățământului clinic:

1. Să identifice sursele de informații specifice profesiei
2. Să selecteze metodele de comunicare adecvate, cu pacientul și cu echipa de îngrijire
3. Să realizeze o comunicare eficientă
4. Să verifice eficiența comunicării
5. Să realizeze un raport formal, adecvat scopului propus
III. Evaluarea elevului se va face prin probe orale, scrise şi practice.

Pe parcursul stagiului practic se realizează evaluarea formativă (ex. autoevaluarea comunicării
verbale și nonverbale, autoevaluarea unei discuții cu pacientul) și evaluarea sumativă prin elaborarea
unui raport de tură.
Criteriile de apreciere a raportului :
- numărul de pacienți cuprinși în raport (3 -7)
- selectarea informațiilor
- organizarea conținutului
- prezentarea raportului
10. Modulul: MEDIU ȘI SĂNĂTATE


1. Analizează noțiunile de ecologie şi igienă în interrelație cu sănătatea
2. Interpretează elementele de profilaxie și protecție
II. Obiectivele învăţământului clinic :

1. Să enumere măsurile de igienă aplicate în spital
2. Să stabilească elementele interrelației factori de mediu - organism
3. Să aplice măsurile de protecție și profilaxie
III. Evaluarea elevului se va face prin probe scrise și orale. Acesta va completa o fișă de lucru și
va prezenta măsurile de igienă aplicate în spital/secție și măsurile de profilaxie.
Criteriile de apreciere sunt reprezentate de respectarea cerințelor fișei de lucru și prezentarea orală a
acesteia:
1. Măsuri de igienă aplicate în spital
2. Factorii de mediu fizici, chimici, biologici, sociali ce acționează asupra omului și a mediului: aer,
apă, sol, radiații, alimente, habitat
3. Măsuri de profilaxie:
 Măsuri privitoare la sursa de infecție
 Măsuri privitoare la căile de transmitere
 Măsuri privitoare la organismul receptiv
4. Concluziile elevului/elevei
In timpul stagiului practic efectuat in sectia de Chirurgie I, am observat ca masuri de igiena si
profilaxie, urmatoarele aspecte:
Toti pacientii sunt considerati potential infectati!
- igiena mainilor inainte si dupa fiecare manevra efectuata: punctie venoasa, pansament,
alimentarea pasiva a pacientului etc.; (regulile de igiena mainii expuse langa chiuvete).
- utilizarea solutiilor antiseptice pentru inainte si dupa examinarea clinica a fiecarui pacient;
- folosirea prosoapelor de hartie pentru stergerea mainilor;

- curatarea si dezinfectarea suprafetelor, aparatelor, dupa fiecare investigatie si folosirea prosoapelor
cearceaf pentru fiecare pacient;
- folosirea seringilor si a materialelor sanitare sterile, de unica folosinta;
- am observat folosirea mastilor de protectie si a echipamentului de protectie (halate unica folosinta,
botosi, manusi unica folosinta) pentru evitarea transmiterii microbilor din/catre exteriorul sectiei.
- evitarea de catre personalul medical a respiratiei pacientului in timpul investigatiilor, tratamentului etc.;
- evitarea contactului cu fluidele biologice ale pacientului (sange, tesuturi, lichid pleural, secretii, LCR etc);
- izolarea pacientilor potential infectiosi pentru prevenirea transmiterii infectiilor;
- sesizarea si raportarea imediata a problemelor aparute, pentru diagnosticare precoce si instituirea
procedurilor de prevenire si control a infectiilor nosocomiale;
- obligativitatea schimbarii in pijamale inainte ca pacientul sa ajunga in cadrul sectiei;
- obligativitatea halatului de protectie pentru insotitor;
- nepermiterea alimentelor din afara;
- interzicerea bagajelor in saloane;
- curatenia in saloane se face zilnic, dimineata si seara si ori de cate ori este necesar;
- colectarea selectiva a deseurilor infectioase, menajere, sticla, plastic etc., in saci de diverse culori
(galben-infectios, negru-menajer etc.), recipiente din plastic dur, de culoare galbena, pentru
intepatoare(ace), recipiente pentru colectarea selectiva a hartiei si cartonului (galben), plasticului
(albastru), sticlei (verde).

ll. Modulul: EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE
I. Competențe specifice modulului:

1. Identifică factorii care pot altera stilul de viață sănătos.
2. Planifică acțiuni de educare pentru sănătate.
3. Implementează programe de educare pentru sănătate.
4. Evaluează rezultatele acțiunilor de educare pentru sănătate.
1. Să identifice la pacient/client caracteristicile stilului de viață propriu
2. Să identifice și să ierarhizeze problemele de sănătate ale pacientului/clientului.
3. Să elaboreze un program de educare pentru sănătate la un pacient internat.
4. Să formuleze scopul și obiectivele educației pentru sănătate
5. Să elaboreze strategiile de intervenție în domeniul educației pentru sănătate
6. Să întocmească documentația programului de educație pentru sănătate.
7. Să monitorizeze derularea programului de educație pentru sănătate.
8. Să evalueze rezultatele implementării programului de educaţie pentru sănătate (asigurarea feed-back-ului).
III. Evaluarea elevului se realizează prin probe orale, scrise și practice (studiu de caz). Criteriile de apreciere
sunt :
1. Identificarea caracteristicilor stilului de viață al pacientului
2. Identificarea și ierarhizarea problemelor de sănătate
3. Formularea scopului și obiectivelor educației pentru sănătate
4. Elaborarea strategiilor de intervenție
5. Analizarea rezultatelor și a impactului aplicării programului
6. Respectarea etapelor Programului de educație pentru sănătate:
- scopul programului
- obiectivele programului
- strategiile utilizate pentru informarea bolnavului
- documentația necesară informării pacientului
- planificarea acțiunilor de informare
- evaluarea rezultatelor acțiunii de educație pentru sănătate
13. Modulul: BAZELE ȘTIINȚEI NURSING-ULUI

1. Analizează funcțiile și rolul asistentului medical și statutul său în cadrul echipei medicale
2. Sintetizează competențele profesionale, calitățile și abilitățile personale specifice asistentului medical.
II. Obiectivele învățământului clinic :
l. Să explice statutul asistentului medical în cadrul echipei medicale
2. Să redea competențele profesionale ale asistentului medical
3. Să descrie calitățile și abilitățile personale necesare asistentului medical
4. Să relateze o situație din care să reiasă calitățile și abilitățile necesare asistentului medical.
IV. Evaluarea elevului se va face prin probe orale, scrise și practice conform cu criteriile de performanță și
în concordanță cu condițiile de aplicabilitate descrise în SPP- uri.
Criteriile de apreciere pot fi:
1. Descrierea unei situații obișnuite din mediul clinic în care se cere folosirea calităților și abilităților personale,
după tabelul de mai jos:
Situația Atitudinea necesară Ocazia folosirii abilităților
2. Întocmirea unui jurnal, timp de o săptămână, în care elevul/eleva să noteze cum a utilizat abilitățile și
calitățile proprii în activitatea practică.

LISTA ÎNTERVENȚIILOR DE NURSING
REALIZATE ÎN STAGIUL CLINIC
NR. INTERVENȚIE VĂZUT REALIZAT CU REALIZAT DE
CRT. NURSING AJUTOR SINGUR REVAZUT
1. Internarea pacientului
2. Igiena pacientului
3. Schimbarea lenjeriei de pat
a.p.
4. Îmbrăcarea și dezbrăcarea
pacientului
5. Schimbarea poziției
pacientului
6. Alimentația pacientului
7. Măsurarea funcțiilor vitale:
T.
R.
P.
T.A.
8. Captările scaunului
Urinei
Expectorației
Vărsături
9. Recoltarea sângelui pentru
examenul de laborator
10. Efectuarea pansamentelor
11. Efectuarea bandajelor
12. Efectuarea de spălături,
clisme.
13. Recoltarea exudatului
faringian.
14. MODULUL: FIINȚA UMANĂ ȘI NURSING - UL

1. Analizează nevoile fundamentale specifice ființei umane.
2. Identifică problemele de dependență.
3. Rezumă supravegherea și intervențiile specifice problemelor de dependență.
4. Identifică etapele procesului de nursing.
5. Aplică procesul de îngrijire (nursing).
6. Stabilește gradul de autonomie/dependență a pacientului.
II. Obiectivele învăţământului clinic:

1. Să identifice nevoile fundamentale umane și sursele de dificultate;
2. Să culeagă datele relevante;
3. Să identifice problemele de dependență și manifestările de dependență;
4. Să selecteze elementele de supraveghere și intervențiile;
5. Să ierarhizeze intervențiile în funcție de priorități;
6. Să descrie etapele procesului de îngrijire;
7. Să selecteze elementele cheie pentru fiecare etapă;
8. Să formuleze diagnosticele de nursing după modelul PES;
9. Să elaboreze planul de îngrijire în funcție de priorități;
10. Să efectueze bilanțul îngrijirilor pe baza evidențelor;
11. Să aprecieze starea pacientului în raport cu nevoile de bază;
12. Să revizuiască etapele procesului de îngrijire în caz de bilanț negativ.
III. Evaluarea se va derula utilizand probe orale, scrise și practice (studiu de caz) prin care elevul
demonstrează că este capabil să aplice procesul de îngrijire (nursing). Elevul va prezenta 2 studii de caz.
Criteriile de apreciere se regăsesc în etapele procesului de îngrijire.
FIȘA DE LUCRU
Procesul de îngrijire
1. Prezentarea generală a pacientului (clientului).

1. Identitatea socio-profesională culturală
Numele și prenumele (inițialele): T. P.
Vârsta: 12 ani
Domiciliul:

rural Urban X Bloc X casă la curte
Naționalitatea: ROMÂNĂ
Religia ORTODOXĂ
Ocupația:
fără ocupație salariat lucrator pe cont propriu patron
agricultor elev/student șomer pensionar
Mediul de lucru:
Situația familială:
singur(ă) căsătorit(ă) numărul membrilor familiei 4
alte persoane cu care locuiește parinti, 1 frate

alte situații (cămin/azil) nu este cazul
Motivele internării: Dureri abdominale. Varsaturi
Diagnosticul medical Apendicita acuta gangrenoasa
Alte probleme legate de sănătate Sinuzita
Data internării: 20.01.2017
Data externării: 26.01.2017
Date antropometrice:
Înălţime 1.58
Greutate 52 kg
Grupa sanguine A II
RH pozitiv
ANAMNEZA ASISTENŢEI MEDICALE

EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTARE
1. Nevoia de a comunica.
Manifestări de independență: Debit verbal usor, limbaj clar, ritm moderat.
Manifestări de dependenţă: Diminuarea interactiunii cu ceilalti, aparenta trista, lipsa de interes, izolare
anturaj si de mediu.
Surse de dificultate: Neadaptarea la durere, lipsa controlului anxietatii, dificultatea de adaptare la criza.
Probleme de dependență/îngrijire: Dificultate in a-si exprima emotiile si gandurile, confuzie, singuratate.

2. Nevoia de a respira.
Manifestări de independență: R = 13 r/min
Manifestări de dependenţă: Modificarea amplitudinii respiratiei, tuse, dificultate in respiratie.
Surse de dificultate: prezenta secretiilor nazale, obstruarea cailor respiratorii, anxietate.
Probleme de dependenţă/îngrijire: dificultate in eliminarea secretiilor, dificultate in respiratie.
3. Nevoia de a mânca și a bea.

Manifestări de independenţă: dentitie integra, reflex de deglutitie prezent, mucoasa bucala umeda, masticat
usoara.
Manifestări de dependență: greturi, varsaturi biliare.
Surse de dificultate: slabiciune, oboseala, anxietate, diminuarea mobilitatii, pierderea apetitului.
Probleme de dependenţă/îngrijire: greturi, varsaturi, dificultati in a se alimenta, inapetenta.
4. Nevoia de a elimina.
Manifestări de independență: mictiuni fiziologice
Manifestări de dependență: crampe abdominale, dificultate in a defeca, balonare, tranzit absent
Surse de dificultate: hidratare si alimentatie deficitare, anxietate, diminuarea mobilitatii
Probleme de dependență/îngrijire: constipatie, urina tulbure, concentrata
5. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură.

Manifestări de independenţă: miscari active si pasive
Manifestări de dependență: dificultatea de a ramane in pozitie fiziologica, pozitie neadecvata (chircita
restrictia mobilitatii, limitarea amplitudinii miscarilor, dificultate de a se mobiliza, de a se aseza, de a merge.
Surse de dificultate: durere, diminuarea tonusului muscular, epuizare, slabiciune.
Probleme de dependență/îngrijire: postura inadecvata, refuzul de a se mobiliza.
6. Nevoia de a dormi și de a se odihni.
Manifestări de independență: in absenta bolii, somn calitativ si cantitativ, odihnitor.
Manifestări de dependență: apatie, paloare, ochi incercanati, oboseala, iritabilitate, somn agitat.
Surse de dificultate: durere, dificultate in respiratie, stare depresiva
Probleme de dependență/îngrijire: epuizare, insomnie, dificultate in a se odihni
7. Nevoia de a se îmbrăca/dezbrăca.
Manifestări de independență: vestimentatie adecvata, ingrijita, curata

Manifestări de dependență: dificultate in a se imbraca si dezbraca, dezinteres fata de vestimentatie
Surse de dificultate: oboseala, slabiciune, diminuarea mobilitatii
Probleme de dependență/îngrijire: dificultate in a se imbraca si dezbraca, dezinteres fata de tinut a.
8. Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale.

Manifestări de independență: transpiratie usoara
o o
Manifestări de dependență: subfebrilitate (T=37,2 C- 37, 8 C),
Surse de dificultate: proces infectios.
Probleme de dependență/îngrijire: usoara hipertermie.
9. Nevoia de a fi curat, îngrijit şi de a-și proteja tegumentele.

Manifestări de independență: deprinderi igienice; unghii curate, taiate, par curat, ingrijit, piele curata, neted
Manifestări de dependență: neglijarea infatisarii, nu se spala.
Surse de dificultate: slabiciune, oboseala, stare depresiva, confuzie, lipsa interes
Probleme de dependență/îngrijire: dezinteres fata de masurile de igiena.
10. Nevoia de a evita pericolele.

Manifestări de independență: Apt pentru a evita pericolele.
Manifestări de dependență: durere acuta, bulversare, facies crispat, tremuraturi, vaicareli, apatie, inapetent
temeri, risc de complicatii, insomnie, neliniste, nervozitate, respingere, negativism.
Surse de dificultate: proces infectios, informatii precare despre boala, lipsa de cunoastere a mijloacel
ajutatoare, dificultate in adaptarea la durere, amenintarea integritatii fizice (operatia), sewntiment
dependenta, frica fata de mijlocele de investigare si tratament, confuzie si stare depresiva.
Probleme de dependență/îngrijire: anxietate, durere acuta, perturbarea stimei de sine, frica, reticenta in a
conforma tratamentului si investigatiilor, risc de atingere a integritatii fizice.
11. Nevoia de a se ocupa de propria realizare.

Manifestări de independență: ambitie, stima de sine
Manifestări de dependenţă: incapacitatea de a lua decizii, refuzul oricarui ajutor,sentiment de inutilitat
incapacitatea de a participa la jocuri.
Surse de dificultate: neacceptarea bolii, perturbarea stimei de sine, insatisfactie fata de sistemul de ingrijir
stare depresiva

Probleme de dependenţă/îngrijire: sentiment de neputinta, lipsa increderii in sine si in personalul medic
dificultate in a-si asuma rolul de pacient.
12. Nevoia de a acționa conform credințelor și valorilor sale.

Manifestări de independență: integritate fizica si psihica
Manifestări de dependență: autoacuzare, perceperea bolii ca o pedeapsa, teama de moarte, amaraciun
supunere la regim nedorit.
Surse de dificultate: pierderea libertatii de actiune, neadaptarea la rolul de bolnav.
Probleme de dependență/îngrijire: culpabilitate, dificultate de a actiona dupa credintele si valorile sale.
13. Nevoia de a se recrea.

Manifestări de independență: detinerea unor jocuri, rebusuri.
Manifestări de dependență: neparticiparea la activitati de relaxare, refuz, dificultate in a se concentra la joc
Surse de dificultate: durere, slabiciune, oboseala, anxietate,lisa de interes, intoleranta la efort.
Probleme de dependență/îngrijire: dezinteres pentru joc,incapacitate de a participa la activiati recreative, ref
de a participa la acestea.
14. Nevoia de a învăța.

Manifestări de independență: dorinta de a fi independent, capacitate de intelegere, de a invata
Manifestări de dependență: lipsa de interes, dificultate de a procesa informatiile primite, cunostinte
insuficiente despre boala si tratarea acesteia.
Surse de dificultate: anxietate, lipsa de motivatie, lipsa pregatirii psihice.
Probleme de dependență/îngrijire: cunostinte insuficiente, dificultatea de a intelege informatiile privitoare
boala, lipsa pregatirii psihologice.

PLAN DE NURSING
Rol propriu
D Manifestari de Sursa de Diagnosticul Obiective Interventii Evaluare

dificultat
a Nevoia dependenta e de nursing
fundam
t entala
a
Neadapt Comunicare
Diminuarea a Confuzie, a Familiarizarea 20.01.2017
interactiunii cu rea la singuratate, cu alte pacientului cu Pacient
dificultate mediul necooperant
ceilalti, aparenta durere, in persoane in spitalicesc. ,
mod
trista, lipsa de lipsa a-si exprima eficient. Asigurarea unui plange, este
interes, izolare
de controlul gandurile si Sa exprime confort fizic si irascibil, nu
clar
anturaj si de ui temerile. mesajele psihic pentru doreste sa
anxietatii
mediu , verbale. pacient, printr-o comunice cu
agresivit
a Controlul atitudine calma si persoanele
te, anxietatii calda fata de din jur.
dificultat acesta. I se
e prin explica 21.01.2017
a de exprimarea scopul si natura Pacientul isi
adaptare increderii interventiilor la exprima
la criza. fata de care va fi supus. temerile,
Este incurajat sa-
personalul si comunica cu
exprime
medical. gandurile ceilalti
Nevoia pacienti si
de a Diminuarea si emotiile. cu
comuni
ca agresivitatii. Administrarea personalul
Exprimarea tratamentului medical.
emotiilor. indicat de catre Coopereaza
medicul curant in pentru
foaia de
observatie. efectuarea
investigatiilo
r,
pune
intrebari
legate de
investigatii
si
tratament.
22.01.2017
Pacientul
este
echilibrat
psihic (rade,
glumeste).
dificultate
Modificarea prezenta in Pacientul sa Asigurarea
secretiilo
amplitudinii r eliminarea aiba o umiditatii aerului
respiratiei, nazale, secretiilor, respiratie din incapere si
dificultate libera. Se
tuse,dificultate in obstruare in are hidratarea
respiratie a cailor respiratie in vedere ca pacientului
respirator pacientul sa printr-un aport
suficient de
ii, aiba cai lichide.
anxietate respiaratorii Indepartarea
permeabile, secretiilor nazale.
mucoase Educarea
respiratorii pacientului sa
foloseasca
umede si batista
integre. individuala si
Nevoia educarea
de a Pacientul sa acestuia
respira nu devina pentru evitarea
sursa de imprastierii
infectie. secretiilor nazale.
Administrarea
tratamentului
expectorant si
decongestionant.
Explicarea
tehnicilor de
relaxare si
respiratie
corecta.

Greturi, Slabiciun
varsaturi e Inapetenta, Hidratarea Asezarea
dificultate
biliare , in eficienta si pacientului in
oboseala a se pozitie
, alimenta suficienta a semisezand
anxietat sau culcat, cu
e, si hidrata. pacientului. capul
diminuar
e Diminuarea intr-o parte.
Protejarea
a greturilor si patului
mobilitat
ii varsaturilor. cu musama si
, Echilibrarea aleza.
pierdere hidroelectr
a ol Recomandarea
apetitulu
i itica. respiratiei
Echilibrarea profunde si
exersarea
psihica acesteia
cu pacientul.
Incurajarea
pacientului.
Nevoia de Alimentarea pe
cale
a se
parenterala,
hidrata si a instituind
se alimenta perfuzii
cu glucoza,
vitamine si
electroliti (la
indicatia
medicului).
Dupa
incetarea
varsaturilor se
efectueaza
rehidratarea
treptat, cu
cantitati
mici de lichid la
temperatura
camerei,
oferite cu

Varsaturi,
crampe Hidratare Varsaturi, Menajarea Pacientul va fi
abdominale, si constipatie, fizica si pozitionat in
alimenta decubit lateral
dificultate in a ti urina psihica a sau
defeca, e tulbure, pacientului semisezand, cu
deficitare concentrat capul intr-o
meteorism, , a in timpul parte.
anxietat
tranzit absent, e, varsaturii. I se ofera apa
diminuar Pacientul pentru clatirea
transpiratii reci e sa gurii
fie dupa varsatura.
a echilibrat Se
mobilitat hidro-
ii electro asigura echilibrul
litic si psihic al
acido-bazic, pacientului.
sa aiba Hidratarea
pacientului pe
tranzit cale
intestinal in parenterala,
Nevoia de a limite urmarindu-se
elimina fiziologice inlocuirea
pierderilor de
apa
si electroliti.
Se urmareste
cantitatea de
lichid
perfuzat si cea
eliminata. Se
monitorizeaza
functiile vitale.
Se
administreaza
medicatie
simptomatica la
indicatia
medicului.
Dificultatea de Pacientul
a Durere, Postura sa Asezarea
ramane in diminuar
pozitie e inadecvata, revina la pacientului in
fiziologica,
pozitie a refuzul de a postura si pozitie cat mai
neadecvata tonusului se mobiliza mobilitate confortabila.
muscular
(chircita), , adecvate. Asigurarea
restrictia epuizare, Pacientul pacientului ca
mobilitatii,limit slabiciun sa-si
Nevoia de a
ar e mentina situatia sa este
se ea amplitudinii satisfacute trecatoare.
misca si a Asigurarea
avea miscarilor, celelalte igienei
dificultate de a
o buna se nevoi tegumentelor, a
mobiliza, de a fundament lenjeriei de corp
postura se al si
de pat.
aseza, de a e. Acordarea
merge. Mentinerea de ajutor pentru
echilibrului satisfacerea
psihic nevoilor
organismului.
Apatie, Pacientul Suprimarea

paloare, Durere, Epuizare, sa durerii,
ochi dificultat eliberarea
incercanati, e insomnie, beneficieze cailor
dificultate respiratorii,
oboseala, in in de somn crearea
iritabilitate,so respirati corespunza starii de bine
mn e, a se odihni t prin
or calitativ discutii relaxante
agitat. stare si si
depresiv cantitativ,
a de antrenarea in
confort
fizic activitati
si psihic recreative.
Educarea
pacientului
privind
Nevoia de a tehnici de
relaxare
dormi si de a
si urmarirea
aplicarii corecte
se odihni
a
acestora.
Administrarea
medicatiei
indicate
de medic si
observarea
actiunii
acesteia.
Dificultate in a Oboseal Dificultate Pacientul
se a, in sa Discutia cu
slabiciun a se pacientul
imbraca si e imbraca se poata privind
si importanta
dezbraca, , dezbraca, imbrca si tinutei.
dezinteres fata diminuar
de e dezinteres dezbraca Incurajarea
pacientului sa
vestimentatie a fata de singur. aiba
mobilitat
ii tinuta. Sa prezinte grija de tinuta
interes vestimentara.
pentru
tinuta Sugerarea unei
vestimenta
ra tinute lejere,
pentru
. asigurarea
Nevoia de a se confortului si
imbraca si pentru usurinta

indeplinirii
dezbraca nevoii.
Alocarea de
timp
suficient pentru
imbracare si
dezbracare.
Abordarea
situatiei
cu multa rabdare
si
calm.
Aerisirea
Subfebrilitate Proces Usoara Pacientul incaperii.
(T=37,2oC- inflamat hipertermi sa-si
37, o e mentina Asigurarea unei
8oC) r si in limite tinute lejere
infectios normale (pijama).

temperatur
a Administrarea
corpului. tratamentului
Pacientul prescris de
sa medic
fie
echilibrat (antitermice si
hidro-
electro antibiotice).
litic. Asigurarea
Pacientul hidratarii
Nevoia de a sa corecte a
se simta
mentine bine pacientului.
fizic si sa Schimbarea cat
temperatura fie mai
des a lenjeriei
corpului in echilibrat de
limite normale psihic. corp si de pat.

Mentinerea
igienei
tegumentelor.
Se
noteaza
temperatura in
FO.
Sa
Neglijarea Durere, Carente de participe
anxietat la
infatisarii, e, igiena. ingrijirea
dezinteres slabiciun Dezechlibr
pentru e u sa: sa se
igiena,
Nevoia de
alterarea , hidric spele pe
af mucoasei deshidra
curat,
bucale, t dinti, sa
ingrijit si slabiciune, are efectueze
de a-si
proteja oboseala, stare toaleta
tegumentel corporala,
e si depresiva, sa
mucoasele aiba grija
confuzie de
infatisare
a
sa.
Nevoia de a
evita
pericolele
Pacientul
Durere acuta, Proces Anxietate, sa Asigurarea unui
bulversare, durere
facies infectios, acuta, se simta in mediu ambiant
informati siguranta,
crispat, i perturbarea sa placut si sigur.
tremuraturi, precare stimei de fie protejat Eliminarea (pe cat
de infectii
vaicareli, apatie, despre sine, frica, si posibil) a factorilor
reticenta in
inapetenta, boala, a accidente. perturbatori
necunoa se Pacientul
temeri, risc de s conforma sa olfactivi, acustici,
tratamentul fie
complicatii, terea u echilibrat vizuali). Explicarea
insomnie, mijloacel i si psihic cu calm a fiecarei
investigatiil
neliniste, or o (inlaturarea tehnici sau
nervozitate, ajutatoar r, risc de anxietatii, a investigatii la care
respingere, e, atingere a nelinistii). pacientul va fi
dificultat
negativism. e integritatii Eliminarea supus. Atitudine
in fizice durerii. calda, plina de
adaptare
a solicitudine din
la
durere, partea personalului
amenint
a medico-sanitar.
rea Asigurarea odihnei
integritat
i pacientului.
i fizice
(operatia
)
,
sentimen
t
de
depende
n
ta, frica
fata de
mijlocele
de
investiga
r
e si
tratamen
t
,
confuzie
Incapacitatea Neaccep Sentiment

de t de Pacientul Informarea
area
a lua decizii, bolii, neputinta, sa-si pacientului cu
perturba
refuzul oricarui r lipsa recapete privire la boala.
ajutor,sentime increderii increderea
nt ea stimei in in Castigarea
increderii
de inutilitate, de sine, sine si in sine, sa acestuia
incapacitatea insatisfa
de ct personalul capete prin atitudine
ie fata incredere corecta.
a participa la de medical, in Acordarea
Nevoia de dificultate de ajutor
a se jocuri, sistemul in personalul pentru
medical, recuperarea
ocupa de diminuarea de a-si asuma sa-si fizica
propria motivatiei, ingrijire, rolul de recapete si psihica a
interesul pacientului.
realizare concentrarii. stare pacient. fata Indrum
depresiv de sine si
a de area pacientului
catre alte
, durerea ceilalti. activitati
care i-ar putea
crea
o stare de bine.
Pierdere Culpabilitat
Autoacuzare, a e, Pacientul Incurajarea
perceperea
bolii libertatii frustrare, sa-si pacientul sa-si
dificultate
ca pedeapsa, de de pastreze exprime
teama de imaginea
moarte, actiune, a actiona de sentimentele,
Nevoia de neadapt
a amaraciune, a dupa sine nevoile.
supunere la credintele Confidentialitat
actiona regim rea la si crescuta. e.
conform nedorit. rolul de valorile Sa-si Solicitudine,
sale calm si
propriilor bolnav, recapete resect fata de
credinte increderea pacient.
si durerea in Asigurarea
unui climat
valori sine. cald,
Echilibrul familiar.
psihic.
Indepartare
a
durerii.
Neparticiparea
la Durere, Dezinteres Pacientul Planificarea de
slabiciun activitati
activitati de e pentru joc, sa-si recreative
incapacitat
relaxare, refuz, , e recapete impreuna cu
dificultate in a oboseala increderea
se , de a in pacientul si
concentra la anxietat antrenarea lui
joc e, participa la fortele in
aceste
lipsa de activiati proprii, activitati,
dorinta de
interes, recreative, a fara
intoleran suprasolicitare
t refuz de a socializa. a
a la fizica sau
efort. participa la Sa psihica.
acestea. beneficieze Castigarea
Nevoia de a se de somn increderii
recrea odihnitor. pacientului si
ajutarea
Sa prezinte acestuia
stare de sa depaseasca
bine. momentele de
criza. Pacientul
este invatat
tehnici
de relaxare.
Lipsa de Anxietat Pacientul Stimularea

interes, e, Cunostinte sa dorintei
insuficiente de cunoastere
dificultate de a lipsa de , acumuleze a
procesa motivati dificultatea noi pacientului.
e,
de a informatii.
informatiile lipsa intelege Sa Motivarea
dobandeas
primite, pregatirii informatiile ca importantei
privitoare deprinderi acumularii de
cunostinte psihice la si noi
atitudini
insuficiente boala,lipsa noi. informatii.
Resonsabilizare
despre boala si pregatirii a
tratarea psihologice pacientului
acesteia. . asupra
sanatatii sale.
Nevoia de a Corectarea
invata deprinderilor
daunatoare
sanatatii.
Formarea
de noi
deprinderi
igienice,
alimentare
echilibrate.
15. Modulul: SEMIOLOGIE MEDICALĂ

1. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecvați.
2. Identifică și numește modificările observate la inspecția generală
3. Analizează manifestările cauzate de diferite afecțiuni
1. Să definească semnele prin care se manifestă boala

2. Să descrie componențele anamnezei
3. Să utilizeze termenii medicali în efectuarea anamnezei
4. Să descrie metodele fizice de examen clinic
5. Să identifice modificările observate la inspecția generală
6. Să enumere simptomele cheie
7. Să clasifice principalele simptome pe aparate și sisteme
8. Să descrie modificările observate în diferite sindroame
III. Evaluarea elevului la sfârșitul perioadei de practică aferentă modulului se va face prin probe
orale și scrise.
Criteriile de apreciere sunt reprezentate de conținutul fișei de lucru și de prezentarea orală a
acesteia (utilizarea corectă a termenilor de specialitate):
FIȘA DE LUCRU
1. Semne prin care se manifestă boala:
• Simptom obiectiv: Abdomen rigid, durere la palpare si spontana in fosa iliaca dreapta, cu
iradiere in membrul inferior drept, cu aparare musculara. Varsaturi
• Simptom subiectiv: Durere periombilicala si in fosa iliaca dreapta
2. Termeni medicali folosiți în efectuarea anamnezei (vocabular medical utilizat):
Antecedente heredo-colaterale: Fara semnificatie patologica. Neaga HIV,TBC, Lues in

familie.
Antecedente personale:
- fiziologice: Nascut la termen, al II-lea copil Apgar 9
- patologice: Varicela
Conditii de viata si munca:
Mediu salubru, nu se fumeaza, nu se consuma alcool.
Comportamente:
Alimentatie echilibrata, face sport de 2 ori/saptamana (inot).
Medicatie de fond administrata inaintea internarii:
Neaga
3. Enumerarea metodelor fizice de examen clinic:
Inspectia, palparea, percutia, masurarea temperaturii.
4. Modificări observabile la inspecția generală:
Ganglioni usor mariti, absenta mobilitatii peretelui abdominal cu miscarile
O
respiratorii. Subfebrilitate (T = 37,8 C)
5. Identificarea și notarea principalelor simptome pe aparate și sisteme:
 Aparatul respirator: Obturarea cailor respiratorii, respiratie dificila. R=13 resp./min
 Aparatul cardiovascular: Echilibrat cardio-circulator. TA=120/70 mm Hg;
AV=100b/min
 Aparatul digestiv:
Cavitate bucala normal colorata, umeda, dentitie integra.

Abdomen rigid, imobil cu respiratia, dureros spontan si la palpare la nivelul fosei iliace drepte,
cu aparare musculara la acest nivel. Tranzit absent.
 Aparatul uro-genital: Normal.
 Sistemul ganglionar:
Ganglioni cu dimensiuni usor crescute, nedurerosi la palpare.
 Sistemul nervos: OTS , ROT prezente bilateral. Mobilitate voluntara, sensibilitate
normala.
Informatii legate de boala:

1. Motivele internarii:
Pacientul se prezinta la serviciul UPU al SCUC Grigore Alexandrescu prezentand dureri
abdominale in fosa iliaca dreapta, cu iradiere in membrul inferior drept si insotite de
varsaturi.
2. Istoricul bolii:
Pacientul in varsta de 12 ani afirma ca in urma cu aproximativ 10 ore a prezentat dureri
periombilicale, insotite de varsaturi. Durerile au persistat, localizandu-se in fosa iliaca
dreapta, cu limitarea miscarilor din cauza iradierea durerii in membrul inferior drept,
motiv pentru care se prezinta la spital, unde se decide internarea in vederea investigarii si
instituirii tratamentului de specialitate.
16. Modulul: TEHNICI DE NURSING ȘI INVESTIGAȚII

1. Caracterizează tehnicile de nursing și investigațiile.
2. Pregătește echipamentele și materialele necesare.
3. Pregătește pacientul pentru tehnici și investigații.
4. Aplică tehnicile de nursing și investigațiile.
5. Evaluează starea pacientului după efectuarea tehnicii și investigației.

1. Să identifice tehnicile de nursing și investigațiile.
2. Să descrie etapele de execuție în conformitate cu fișele tehnice și protocoalele standard.
3. Să aleagă echipamentele și materialele în funcție de tehnică și de investigație.
4. Să respecte normele de protecție și de securitate a muncii în vigoare,.
5. Să pregătească psihic și fizic pacientul în funcție de tehnică și investigație.
6. Să evalueze resursele pacientului în vederea cooperării.
7. Să stabilească prioritățile de desfășurare a tehnicilor de nursing și investigații.
8. Să execute tehnica sau investigația respectând etapele și timpii de execuție.
9. Să aplice și să respecte normele de asepsie și antisepsie.
10. Să măsoare eficacitatea investigației sau tehnicii în raport cu rezultatul dorit.
11. Să aprecieze gradul de confort și de satisfacție a pacientului.
III. Evaluarea elevului se va realiza prin probe orale, scrise și practice.

Criteriile de apreciere sunt prezentate în modelul de completare, prezentare și efectuare a unei tehnici
sau investigații de nursing:
FIȘA DE LUCRU NR …..

ÎN SERVICIUL ____________________________________________
NUMELE ȘI PRENUMELE ELEVULUI ________________________
TITLUL PROCEDURII: Punctie venoasa pentru recoltarea de analize
OBIECTIVELE PROCEDURII:
1.Pregătirea materialelor:
Foaia de observatie
Formulare de laborator
Musama, aleza Manusi
Alcool,
vata
Garou
Eprubete/vacuumtainere
Branula
2. Pregătirea psihică a pacientului:
Pacientului i se explica tehnica ce urmeaza a i se efectua.
I se induce o stare de bine prin descrierea calma a procedurii.
3. Pregătirea fizică a pacientului:
Pacientul va fi asezat in pozitie sezand sau in decubit dorsal, cat mai confortabil.
Se stabileste locul punctionarii in urma examinarii calitatii si starii venelor, avand grija ca
hainele sa nu obstrueze.
Se face staza cu garou deasupra locului ales pentru punctionare.
Pacientul este rugat sa stranga pumnul (venele devin mai usor accesibile).
4. Efectuarea procedurii:
Se dezinfecteaza cu alcool zona punctionarii.
Se fixeaza vena cu policele stg.(pentru dreptaci) la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitandu-se
usoara compresie si tractiune in jos.
o
Se introduce branula/acul in unghi de 30 in axul venei, pana acul inainteaza in gol. Se
controleaza daca acul se afla in vena prin retragerea usoara a acului.
Dupa executarea punctiei, se ataseaza vacuumtainerele necesare pentru recoltare.
5. Îngrijirea pacientului:
Dupa recoltarea analizelor, se aplica tampon cu alcool si se retrage brusc
acul/branula.
Se comprima locul punctiei 1-3 minute, bratul in pozitie verticala.
Daca apar ameteli, pacientul este mentinut/asezat in decubit dorsal.
6. Reorganizarea locului de muncă:
Se reorganizeaza locul de munca prin eliminarea deseurilor infectioase si
intepatoare in locurile destinate. Curatarea si dezinfectarea suprafetelor.
Spalarea si dezinfectarea mainilor.
7. Notarea procedurii:
Pe buletinele de laborator vor fi trecute: - numele si prenumele pacientului;
- nr. Foii de observatie;
- CNP-ul pacientului;
- data si ora recoltarii;
- analizele solicitate;
- numele persoanei care a recoltat.
8. Evaluarea șeficacității procedurii
a) rezultate a teptate/dorite:
Recoltarea cu succes, fara incidente, a analizelor solicitate de catre medicul curant.

b) rezultate nedorite/ce faceti?
Ineficienta investigatiei prin punctionarea venei si in peretele posterior.
Se retrage usor acul si se repozitioneaza.
Auto-evaluare
Nu am văzut Am văzut Am realizat cu ajutor Am realizat singur De revăzut
- Da Da Nu Da
Semnătură elev Semnătură asistent medical/tutore
Lista tehnicilor de nursing obligatorii:

0 1. Primirea și internarea pacientului/clientului - documente necesare
1 2. Organizarea transferului pacientului/clientului
2 3. Externarea pacientului - documente necesare
3 4. Schimbarea lenjeriei de pat
4 5. Schimbarea lenjeriei de corp
5 6. Efectuarea toaletei pe regiuni la bolnavul imobilizat
6 7. Schimbarea poziției bolnavului în pat
7 8. Mobilizarea pacientului
8 9. Alimentaţia activă
10. Alimentația pasivă a bolnavului
11. Alimentarea pe gastrostomă
0 12. Alimentarea pacientului prin sonda nazo-gastrică
1 13. Măsurarea și reprezentarea grafică a respirației
2 14. Măsurarea și reprezentarea grafică a pulsului
3 15. Măsurarea și reprezentarea grafică a T.A.
4 16. Măsurarea și reprezentarea grafică a temperaturii corporale
5 17. Măsurarea greutății și înălțimii corporale
6 18. Măsurarea și reprezentarea grafică a diurezei
7 19. Captarea dejecțiilor bolnavului imobilizat, observarea faciesului, stării generale și a
reactivității
8 20. Calcularea rației alimentare
9 21. Măsurarea și notarea funcțiilor vitale și vegetative
10 22. Efectuarea clismei
11 23. Efectuarea sondajului gastric
12 24. Efectuarea sondajului duodenal
13 25. Efectuarea sondajului vezical la femeie
14 26. Efectuarea sondajului vezical la barbat
15 27. Spălături (gastrică, oculară, auriculară, vezicală, vaginală)
16 28. Efectuarea pansamentului
17 29. Fixarea pansamentului prin bandajare
18 30. Efectuarea puncției venoase
19 31. Efectuarea puncției capilare
20 32. Recoltarea sângelui pentru examene biochimice
21 33. Recoltarea sângelui pentru examene hematologice

22 34. Recoltarea sângelui pentru hemocultură
23 35. Recoltarea urinei pentru examen sumar de urină
24 36. Recoltarea urinei pentru urocultură
25 37. Recoltarea materiilor fecale pentru examene de laborator
26 38. Recoltarea exudatului faringian
27 39. Recoltarea sputei pentru examene de laborator
28 40. Recoltarea secrețiilor purulente din plagi
17. Modulul: PROTECȚIA ȘI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

Număr ore învăâțământ clinic - 30 ore
0 I. Competenţele specifice modulului:

0 Asigură securitatea în muncă
1 Evaluează propria sănătate
2 Aplică politica unității de prevenire a infecțiilor intraspitalicești
1 II. Obiectivele învățământului clinic:

0 Să respecte normele de protecție și securitate a muncii
1 Să analizeze riscul la locul de muncă
2 Să-și monitorizeze propria sănătate și disfuncționalitățile în adaptare
3 Să aplice măsurile de protecție personală și a celorlalți
4 Să respecte condițiile de bază ale prevenirii infecțiilor intraspitalicești
5 Să aplice metodele de prevenire a infecțiilor intraspitalicești
2 III. Evaluarea elevului se va realiza prin probe orale, scrise și practice conform criteriilor de
performanţă și a precizărilor din condițiile de aplicabilitate conținute în Standardele de Pregătire
Profesională.
Criterii de evaluare sunt concretizat prin cerințele fișei de lucru:
FIȘA DE LUCRU

0 1. Norme de protecție și securitate a muncii, generale și specifice secției sau serviciului -
enumerare:
Prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, organizarea și funcționarea
aparaturii
1 2. Risc de accidente sau incidente la locul de muncă:
• boli profesionale
DA
• manipularea incorectă a instrumentarului sau aparaturii medicale
DA
• probleme specifice sănătății personalului medical
Da poate fi o infectare cu un virus hepatic sau HIV
• noxe profesionale
Sunt datorită substanțelor de dezinfecție
• mediu necorespunzator
NU
3. Sănătate și disfuncționalitate:
• odihnă
NU, nu există timp de odihnă
• satisfacții profesionale
Satisfacția asistentului medical este atunci când pacientul este îngrijit și mulțumit de îngrijirile
oferite
• stress
Da, volumul de muncă este foarte mare
• dosar medical
Există dosarele medicale în care se notează fiecare procedură de protecția muncii
0 4. Măsuri de protecție personală:
• mijloace individuale de protecție
Folosirea mijloacelor de protecție a muncii pentru securitatea asistentului medical cât și a
pacientului
• criterii de mobilizare a pacientului
Asigurarea pacientului să se îmbrace corespunzător, ridicarea inițială în poziție de șezând și
apoi pe scaunul rulant
1 5. Respectarea circuitelor funcționale în cadrul unității sanitare:

Se respectă circuitul în incinta secției pentur a nu apărea complicații
6. Metode de prevenire a infecțiilor intraspitalicești:
• autoprotecție
Folisirea antibioterapiei și rspectarea normelor de antisepsie
• igienizare
Igienizarea se face ori de câte ori este nevoie
• izolarea pacientului cu risc
Se face izolarea pacientului infectat în salon cu toaletă unică
• evacuarea reziduurilor
Evacuarea materialelor infectate se face în cutii de deșeuri infecțioase inscripționate care au un
regim strict pe tot parcursul traseului lor la crematoriu

18. Modulul: ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

1. Identifică medicamentele prescrise
2. Pregatește materialele și medicamentele în vederea administrării
3. Pregatește bolnavul înaintea administrării
4. Administrează medicamentele
5. Monitorizează evoluția bolnavului după administrare

1. Să verifice medicamentul ce urmează a fi administrat sub aspect calitativ
2. Să confrunte medicamentele cu prescripția medicală
3. Să aleagă materialele în funcție de calea de administrare
4. Să respecte condițiile de asepsie și antisepsie
5. Să informeze pacientul cu privire la necesitatea administrării medicamentului
6. Să descrie reacțiile imediate induse de medicament
7. Să stimuleze cooperarea pacientului în vederea administrării
8. Să testeze sensibilitatea pacientului
9. Să respecte orarul și dozele indicate de medic
10. Să respecte căile de administrare prescrise
11. Să respecte normele de asepsie și antisepsie în timpul administrării
12. Să evite incompatibilitatea medicamentelor
13. Să observe instalarea efectului terapeutic al medicamentului
14. Să identifice reacțiile adverse
15. Să informeze pacientul despre restricțiile impuse de unele medicamente
III. Evaluarea elevului se face prin probe orale și practice demonstrând dobândirea competențelor
stipulate în Standardele de Pregătire Profesională.

Criteriile de apreciere se referă la consemnarea, prezentarea și efectuarea tratamentului pe
diferite căi de administrare.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
FIȘA DE LUCRU NR. 1
1. Aspectul calitativ al medicamentului: integritatea medicamentelor (flacoanelor ori

fiolelor), culoare, sedimentare, opalescența soluțiilor, lichefierea
2. Prescripția medicală: Se administreză în funcție de indicația medicului și de
prescripție
3. Căi de administrare: căile de administrare sunt multe dar efectuăm administrarea
medicamentelor pe cale intravenoasă
4. Condiții de asepsie și antisepsie: integritatea ambalajului, se verifică termenul de
garanție, modul în care se dizolvă medicamentul
5. Informarea pacientului despre pacientul este informat că o să i se administreze un
medicament pentru stomac “CONTROLOC”
6. Reacții induse de medicament: sunt foarte rare reacțiile adverse. Cel mai des este
întâlnită reacția cutanată
7. Testarea sensibilității: se face testarea id. la indicașia medicului, dacă pacientul se știe
alergic la sunstanța ce urmează a i se administra
8. Orarul și doza indicate de medic prin: Doza, administrată la indicația medicului este de
2 fl / 24 h – 1 fl / 12 h (intra - venos)
9. Căile de administrare: Calea de administrare este strict intra - venoasă
10. Normele de asepsie și antisepsie: Sunt respectate cu rigoare normele de asepsie și
antisepsie
11. Incompatibilitatea dintre medicamentele indicate: Da, medicamentul este incompatibil
cu Gluconatul de Ca în PEV
12. Efectele terapeutice ale medicamentului (observabile): Efectul apare la 15 min. de la
administrare
13. Reacții adverse:
Nu sunt, Controlocul este bine tolerat de pacientă

14. Restricții impuse de administrarea unor medicamente: Nu are restricții la acest
medicament
FIȘA DE LUCRU NR. 2

Administrarea medicamentelor
Obiectivele procedurii: Obținerea efectului rapid al soluției medicamentoase

Pregătirea materialelor: tăviță renală, cateter venos, garou, leucoplast, seringă sterilă, ac
pentru dizolvat, tampoane, vată cu alcool medicinal, soluția de injectat
Pregatirea psihică și fizică a pacientului/clientului: ……………………………………….

………………………………………………………………………………………………..........
……………………………………………………………………………………………………..
Efectuarea procedurii: Abordul venos periferic este realizat de o singură persoană. De
preferat abordul venos se face în poziție de decubit dorsal
Îngrijirea pacientului: Pacientul este anunțat și informat, este supravegheat de asistenta
medicală
Reorganizarea locului de muncă: Se strânge și se aruncă materialele infectate și se curăță
măsuța de tratament
Notarea procedurii: Notarea procedurii se face în raportul asistentelor cu oră.
Evaluarea eficacităţii procedurii: rezultate aşteptate/dorite: Rezultatul să fie imediat, iar
pacientului să îi cedeze durerea.
Rezultate nedorite/Ce faceți? Reacția adversă (cutanată) prin prurit, se administrează la
indicația medicului o doză de HHC 11 mg intravenos

Lista tehnicilor obligatorii:
1. Administrarea medicamentelor pe cale orală.

2. Administrarea medicamentelor pe tegumente.
3. Administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivală (colire, unguente)
4. Administrarea medicamentelor pe cale nazală (instilația).
5. Administrarea medicamentelor în conductul auditiv extern (instilația).
6. Administrarea medicamentelor pe cale vaginală (globule, ovule, comprimate).
7. Administrarea medicamentelor pe cale rectală (supozitoare)
8. Injecția intradermică.
9. Injecția subcutanată.
10. Injecția intramusculară.
11. Injecția intravenoasă.
12. Administrarea anticoagulantelor.
13. Administrarea antibioticelor.
14. Administrarea cortizonului.
15. Administrarea insulinei.

FORMULAR DE EVALUARE A COMPETENŢELOR
Se completează de către asistentul responsabil de elevul aflat în practică cu note între 1 şi 10
Modulul 2. COMUNICARE PROFESIONALĂ

Evaluarea
Nr. Competenţa
competenţei
1 Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă FB
2 Aplică tehnici de comunicare orală FB
3 Realizează şi prezintă un raport formal BUN
Nota finală: 10
Modulul 10. MEDIU ŞI SĂNĂTATE

Evaluarea
Nr. Competenţa
competenţei
1 Analizează noţiunile de ecologie şi igienă în interrelaţie cu sănătatea FB
2 Specifică noţiunile igienă a copilului şi adolescentului FB
3 Interpretează elementele de profilaxie şi protecţie BINE
Nota finală: 10
Modulul 11. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Evaluarea
Nr. Competenţa
competenţei
1 Defineşte educaţia pentru sănătate FB
2 Identifică factorii care pot altera stilul de viaţă sănătos FB
3 Planifică acţiuni de educaţie pentru sănătate FB
4 Implementează programe de educaţie pentru sănătate FB
5 Evaluează rezultatele acţiunilor de educaţie pentru sănătate FB
Nota finală: 10
Modulul 13. BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI

Nr. Competenţa Evaluarea

competenţei
1 Descrie evoluţia nursing-ului (îngrijirilor) de-a lungul istoriei FB
2 Explică dezvoltarea nursing-ului în ţara noastră FB
3 Analizează principalele teorii ştiinţifice ale nursing-ului FB
4 Analizează, funcţiile şi rolurile asistentului medical şi statutul său în FB
cadrul echipei medicale
5 Sintetizează competenţele profesionale, calităţile şi abilităţile FB
personale specifice asistentului medical
Nota finală: 10
Modulul 14. FIINŢA UMANĂ ŞI NURSING-UL

Evaluarea
Nr. Competenţa
competenţei
1 Analizează nevoile fundamentale specifice fiinţei umane FB
2 Identifică problemele de dependenţă FB
Rezumă supravegherea şi intervenţiile specifice problemelor de FB
3
dependenţă
4 Identifica etapele procesului de îngrijire (nursing) FB
5 Aplică procesul de îngrijire (nursing) FB
6 Stabileşte gradul de autonomie / dependenţă a pacientului FB
Nota finală: 10
Modulul 15. SEMIOLOGIE MEDICALĂ

Evaluarea
Nr. Competenţa
competenţei
1 Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecvaţi FB
2 Identifică şi numeşte modificările observate la inspecţia generală FB
3 Analizează manifestările cauzate de diferite afecţiuni FB
Nota finală: 10
Modulul 16. TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII

Evaluarea
Nr. Competenţa
competenţei
1 Caracterizează tehnicile de nursing şi investigaţiile FB
2 Asigură echipamentele şi materialele necesare FB
3 Pregăteşte pacientul pentru tehnici şi investigaţii FB
4 Aplică tehnicile de nursing şi investigaţiile FB
5 Evaluează starea pacientului după efectuarea tehnicii şi investigaţiei FB
Nota finală: 10

Modulul 17. PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
Evaluarea
Nr. Competenţa
competenţei
1 Asigură securitatea în muncă FB
2 Evaluează propria sănătate FB
3 Aplică politica unităţii de prevenire a infecţiilor intraspitaliceşti FB
Nota finală:
10
Modul 18. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Evaluarea
Nr. Competenţa
competenţei
1 Identifică medicamentele prescrise FB
2 Pregăteşte materialele şi medicamentele în vederea administrării FB
3 Pregăteşte bolnavul FB
4 Administrează medicamentele FB
5 Monitorizează evoluţia bolnavului după administrare FB
Nota finală: 10
Semnătură conducător practică: Semnătură cursant,

REGISTRUL ACTIVITĂŢILOR
Fiecare cursant trebuie să-şi înregistreze zilnic activităţile practice, sarcinile repartizate
de către conducătorul de practică sau cadrul medical responsabil în funcţie de modulele
studiate la care se efectuează stagiu clinic, în aşa fel, ca în semestrul I să aibă cel puţin câte 3
activităţi la fiecare modul studiat în semestrul I., iar la sfârşitul semestrului II cel puţin câte 3
activităţi la modulele studiate în semestrul II. Se consemnează cu mâna data şi
activitatea/activităţile concrete. Registrele completate fictiv se consideră nule.
Modulul 2. COMUNICARE PROFESIONALĂ
Comunicarea eficientă cu pacientul

Elaborarea strategiilor de comunicare eficientă:
1. Scopul comunicării;
2. Sursele de informații;
3. Metodele de comunicare: scrise, verbale, CD - ul;
4. Metode de verificare a eficienței comunicării: obținerea feedback - ului și
documentațiile întocmite corect.
Aplicarea tehnicilor de comunicare orală:
1. Strategia de ascultare în funcție de ocazie, situație, boala în cauză, vorbitor,
metode de ascultare;
2. Susținerea în situații formale prin alegerea tonului și a vocabularului, prin
articularea cuvintelor prin comunicarea nonverbală;
3. Argumentarea prin idei clare, relevante, concise, adaptate bolii și
interlocutorului;
4. Facilitatea comunicării prin acceptarea de opinii, încurajarea discuției,
asigurarea posibilității de exprimare, stimularea creativității, încadrarea în timp, viteza
vorbirii, folosirea unui suport specific.
Realizarea unui raport formal
1. Informații selectate în funcție de comlexitatea temei (diagnosticului);
2. Tipul informației, succesiunea logică;
3. Raportul elaborat compus din: documente coerente și concrete, bine
structurate, emoțiile pacientului, care afectează capacitatea de comunicare.
Sunt paciente care își exprimă cu ușurință emoțiile, ceea ce le eliberează de tensiune

și le menține echilibrul psihic.
Anturajul (aparținătorii), familia sunt foarte importanți pentru liniștea pacientului
și pentru o exprimare mai ușoară.
Cultura și statutul social sunt importante deoarece modalitățile de comunicare sunt
învățate și influențate de obișnuințele din familie.
Manifestările de independență în comunicare pot fi observate la nivel biologic,
psihologic și sociologic.

Modulul 10. MEDIU ŞI S ĂN ĂTATE
Igiena. Obiect de studiu, scop, obiectiv.

Igiena studiază influența factorilor mediului ambient asupra sănătații omului și
elaborează măsuri de asanare și legi sanitare, menite să fundamenteze un mediu igienic,
optim de viață și de muncă.
Scopul final al igienei este păstrarea și promovarea sănătații.
Normativele și legile sanitare elaborate în domeniul sănătății au ca scop:
1) Prevenirea și depistarea îmbolnăvirilor în stsdii incipiente, reducrea
mortalității, mărirea longevității și a duratei vieții biologice active.
2) Menținerea și fortificarea sănătății;
3) Sporirea și aportul capacității de muncă în colective;
În plan teoretic igiena studiază:
a) Sursele de poluare a mediului;
b) Influențele diverșilor factori cu caracter natural și social asupra circulației
substanțelor nocive;
c) Studierea efectelor acestei influențe;
d) Studiază legile tranziției substanțelor toxice dintr-un lanț al biosferei în altul;
e) Legitațiile generale ale tranziției substanțelor și a acțiunii lor nocive asupra
organismului.
Factorii de mediu care duc la îmbolnăviri:
1) Factori extrni - care acționează asupra organismului:
a) Fizici;
b) Chimici;
c) Biologici;
d) Sociali;
2) Factori interni.
Factori genetici care determină afecțiuni generale (genetice)
a) Sanogeni;
b) Patogeni.
Factori cu risc asupra organismului sunt clasificați astfel:
a) Modul de viață nesănătos;
b) Factorii biologici (ereditari și predispunerea personală);

c) Mediul ambiant nefavorabil - condiții climatice, poluare intensă, expunerea
excesivă la razele soarelui;
d) Factori de risc legați de asistența medicală, incompetență profesională,
asistență medicală târzie.
Profilaxia este ansamblul măsurilor orientate spre promovarea sănătății, ocrotirea
sănătății, prevenirea și reducerea conseințelor în caz de boală.
Prevenția primară
Prevenția secundară
Prevenția terțiară

Modulul 11. EDUCA ŢIE PENTRU S ĂN ĂTATE
Educația pentru sănătate urmărește optimizarea sănătății și prevenirea sau reducerea

îmbolnăvirilor la nivel individual și comunitar, prin influențarea cunoștințelor, opiniilor,
atitudinilor și comoprtamentului celor aflați în poziție “cheie” dar și al comunității în
anamblul ei.
Informarea și cunoștințele - gradul de informare, cunoștințele despre sănătate prin
simpla lor asimilare nu induc obișnuințele și nici comportamentele promovatoare de
sănătate.
Atitudinea este o predispoziție dobândită de a gândi, simți și acționa într-un anumit
fel.
Comportamnetul reprezintă un sistem de fapte care capătă o anumită apreciere
morală, constituind maniera de a fi și de a acționa a omului.
Mijloacele verbale de comunicare sunt cele mai accesibile și mai răspândite de
educație pentru sănătate.
Canalele interpersonale au o eficacitate dovedită și depind de intercațiuna dintre două
sau mai multe persoane în procesul de transmitre a mesajelor.
Mijloacele viziale dacă sunt bine realizate pot transmite mesajul mai ușor și mai
eficient decât alte mijloace, mai ales spre categoria de populație cu un grad scăzut de
școlarizare.
Mijloacele audio - vizuale pe cât de utile, pe atât de intresante în difuzarea
informațiilor și mesajelor cu caracter educativ - sanitar către toate categoriile de
populație.
Comunicarea în educație pentur sănătate este un transfer de informații între două sau
mai multe părți participante la actul comunicării: un emițător și un receptor.
Promovarea sănătății este procesul care conferă oamenilor mijloace de a-și asigura un
control asupra propriei sănătăți și de a îmbunătăți prin luarea unor decizii în deplină
cunoștință de cauză.
Sănătatea ar trebui să ocupe un loc de frunte și ar trebui realizat un mediu favorabil
vieții de zi cu zi.
Promovarea sănătății implică populația ca un întreg ce îmbină metode diverse de
educație.
Promovarea sănătății este orientată spre principalele cauze care condiționează starea
de sănătate.

Promovarea sănătății se concentrează pentru a realiza accesul tuturor la sănătate,
înlăturând inegalitățile în ceea ce privește sănătatea.
Modulul 13. BAZELE ŞTIIN ŢEI NURSING-ULUI
Evoluția nursingului de a lungul istoriei
În Mesopotamia - la începutul istoriei au observat bolile prin prisma medicinei
magico - religioase, iar când acestea dădeau greș se recurgea la serviciile medicului
empiric. Medicina macică era practicată de preoți iar cauza bolilor era pusă pe seama
greșelilor săvârșite față de zei.
În Egipt preocupările medicale erau în concordanță cu civilizația egipteană și aveau
un caracter mistico- religios, dezvoltat în paralel cu medicina empirică, laică bazată pe
unele proceduri terapeutice ce își dovediseră eficacitatea de - a lungul timpului.
Papirusurile egiptene medicale cuprindeau 900 de medicamente și 48 de operații
chirurgicale.
În India antică - experimentele medicinei indiene pot fi clasificate pe 3 mari perioade.
Bolile erau diagnosticate prin observație și examinare clinică - culoarea conjunctivei,
aspectul limbii și caracteristicile urinei.
Grecia antică - pentru elevi bolile erau rezultatul pedepselor pe care zeul Apolo și
sora sa Artemis le aplicau pământenilor aflați în conflict cu ei.
În Roma antică cele mai remarcabile personalități medicale au introdus în semiologia
medicală celebrele caracteristici ale informației.
Secolul XIX este un secol în care oameni de știință continuă să aducă no contribuții în
domeniul sanitar.
PERSONALITĂȚILE DIN ISTORIA PROFESIEI NOASTRE
FLORENCE NIGHTINGALE - s-a născut la 12 mai 1820 și a decedat pe 13.08.1910,
este cea care a reușit să impună nursingul modern ca pe o profesie autonomă.
Ea dobândește cunoștințe bogate care îi aduc notorietate și autoritate în ceea ce
privește reformarea nursingului, tot ea apreciază că nursele trebuie să îngrijească
pcienții și trebuie să fie practicată această meserie de persoane inteligente ce își
îmbogățesc tot timpul cunoștințele.
Inspirată de jurământului lui Hipocrate, Florence Nightingale își sintetizează profesia
de credință prin propriul jurământ, pe care îl propune tuturor asistentelo / nurselor
pentru a-l depune la începutul carierei: “Mă angajez în fața lui Dumnezeu și în prezența
acestei adunări să duc o viață integră și să-mi îndeplinesc cu credință îndatoririle
profesiei mele. Nu voi lua și nu voi administra nici un remediu priculos. Voi face totul

pentru creștrea nivelului profesiunii mele și voi păstra cu o totală discreție lucrurile
primite care îmi vor fi încredințate. Mă voi angaja să ajut din toate puterile mele și în
mod cinstit medicul în munca sa și mă voi dedica bunăstării celor care sunt lăsați în
grija mea”. “Arta de a îngriji” are spirit de solidaritate umană între persoane și grupuri,
comincaree și cercetare profesională.

Modulul 14. FIIN ŢA UMAN Ă ŞI NURSING-UL
Nursingul este o activitate profesională bazată pe un sistem de cunoștințe regăsite în

aria curriculară desemnată de organe competente. În afară de aceste cunoștințe însușite
în școli speciale, nursingul se bazează pe acțiuni competente obținute în practica de
specialitate, dar și pe un sistem de atitudini față de om, față de profesie și față de lume.
Nursingul are și un scop particular individual adresat fiecărui individ, care vizează
păstrarea sănătății sau ajutorarea individului individului bolnav pentru a-și depăși
problemele cu care se confruntă.
Principiile nursingului:
1. ființa umană este o unitate evidențiată tridimensional, o ființă biologică, psihologică
și socială;
2. Ființa umană reprezintă o unitate;
3. Omul trăiește activ și dorește autonomie și performanță;
4. Sănătatea este privită global, prin prisma conceptului de autonomie, iar bolile sunt
înțelese ca tulburări ale sănătății;
5. Intervenția nursing are în vedere contextul socio - cultural în care trăiește
pacientul.
6. Nursingul este o activitate de echipă, care se desfășoară în interesul pacientului.
7. Familia pacientului are rol consultativ și participă la procesul de îngrijire;
8. Nursingul promovează educația, prevenția, calitatea și performanța îngrijirilor.
Centrul profesiunii fiind însuși ființa umană. Calitatea de asistent medical presupune
deținerea unor aptitudini speciale și a unui sistem solid de valori, conform normelor
morale.
Activitatea de nursing are patru obiective majore, care devin responsabilități majore
ale profesiei:
 Promovarea sănătății;
 Prevenirea îmbolnăvirilor;
 Restabilirea sănătății;
 Înlăturarea suferinței.
Nursingul, ca activitate prestată în direcția bunăstării individului, dar și a grupului.
Codul deontologic este codul de etică profesională și cuprinde:
a) restricții și constrângeri de conduită morală;
b) Prescripții referitoare la păstrarea secretului profesional;

c) Indicații cu privire la respectul pentru semeni;
d) Recomandări vizând ridicarea calificării profesionale;
e) Norme privind autonomia tehnică și independența profesională;
f) Reguli de etică internațională referitoare la drepturile omului în general și la
drepturile pacientului, în special.
Nursingul ca profesie se referă la aele acțiuni ssistematizate prestate de persoane
abilitate, cu competențe obținute în urma obținerii avizului de liberă practică.
Se spune despre fiecare om că este o personalitate, acest concept fiind o
interpretare a tot ce se întrepătrunde biologic, psihologic și social și formeză unitatea
indivizibilă și irepetabilă a fiecărei ființe umane.

Modulul 15. SEMIOLOGIE MEDICALĂ
Semiologia este piatra fundamentală a diagnosticului. Informațiile anamnestice

orientează datele clinice, fundamentează datele de laborator și confirmă diagnosticul.
Semiologia prezintă o analiză care se coroborează cu erudiția medicală, dublată de o
cultură generală, respect față de pacient, omenie, afective, decență etică, deontologie
profesională și de respect față de cel ce o practică.
Semiologia își propune să înarmeze atât medicul, cât și asistenta medicală cu metode
și tehnici de examinare a pacientului și, în același timp, cu mijloace și căi de a descoperi
semnele și simptomele, de a le interpreta în mod corespunzător cu scopul de a aprecia
corect și rapid diagnosticul clinic pentru a interveni eficient în sprijinul redobândirii
sănătății pacientului, ori ameliorării.
Conform definiției dată de OMS, sănătatea este, aceea stare de bine fizic, mintal și
social complet și nu constă numai în absența bolii sau a infirmității.
Boala poate fi acută sau cronică.
Simptomele au caracter de fenomen patologic generat de boală, pe care bolnavul le
sesizează și le relatează sub formă de acuze. De exemplu durerea cu diferite localizări,
grețuri, inapetență, oboseală, dispnee. Expresia de semn este rezervată modoficărilor
obiective care sunt constatate de către medic la examenul fizic.
Sindromul cuprinde un grup de simptome și semne care obișnuiesc să apară împreună
cu alte boli. Recunoașterea unui sindrom constituie o etapă importantă pe drumul care
ne duce l diagnostic.
Teoria de observație clinică.
Reprezintă documentul care consemnează toate datele furnizate de interogatoriu,
examenul clinic și diferitele metode de investigație a bolnavului.
Obiectivele finale ale fiecărui act medical este tratamentul și vindecarea bolii.
Foaia de observație se compune din:
1. datele generale ale bolnavului;
2. Anamneza;
3. Starea prezentă a bolnavului;
4. Foaia de T0 și tratament;
5. Evoluția bolii;
6. Rezultatele investigațiilor paraclinice și de loaborator;
7. Diagnosticul;

8. Epicriza (interpertarea cazului);
Semiologia neurologică cu modificări statice și dinamice.
Simptomele majore.
Durerea reprezintă cel mai frecvent simptom întâlnit în prqactica medicală.
Analiza sistematică a atributelor durerii este indispensabilă pentru un diagnostic corect.

Modulul 16. TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGA ŢII
A acorda îngrijiri de calitate respectând standardele profesionale implică o
responsabilitate deosebită și o pregătire asiduă.
1) Internarea și primirea pacientului.
Se face în cel mai scurt timp de la sosirea în UPU.
 Se stabilește o relație pozitivă cu pacientul și aparținătorii;
 Obținerea informațiilor despre starea de sănătate;
 Pregătirea materialelor;
 Pregătirea psihică și fizică a pacientului pentru internare;
 Efectuarea și evaluarea procedurii.
2) Igiena și confortul pacientului
Se asigură condiții de igienă și confort.
Schimabrea lenjeriei de pat și a lenjeriei de corp în cazul bolnavilor imobilizați la pat.
Toaleta pacientului imobilizat și baia parțială la pat.
Îngrijirea mucoasei nazale, a urechilor, cavității bucale și a protezelor dentare.
Îngrijirea părului.
Schimbarea poziției pacientului imobilizat cu mobilizarea pacientului.
Captrarea eliminărilor fiziologice și patologice.
Captarea urinei, a materiei fecale și a sputei.
Captarea vărsăturilor.
Alimentarea pacientului (activă sau pasivă).
Alimentația pacientului prin sonda de aspirție nazo - gastrică.
Spălatul mâinilor. Îmbrăcarea și dezbrăcarea mănușilor. Controlul parazitologic și
deparazitarea.
Măsurarea temperaturii corpului și tipurile de temperatură.
Măsurarea respirației pacientului și notarea în foaia de temperatură.
Măsurarea pulsului și notarea.
Măsurarea presiunii sângelui ori tensiunea arterială și notarea.
Măsurarea înălțimii și greutății.
Pansamentele și tipurile de pansamente.
Bandajele - fixarea pansamentului prin înfășare.
Introducerea și îndepărtarea unei sonde nazo - gstrice.
Tubajul (sondajul) duodenal.
Sondajul vezical de femeie și bărbat.

Spălătura vezicală.
Spălătura vaginală ori irigația vaginală.
Clisma evacuatorie.
Administrarea medicamentelor: oral, intradermic, intravenos, intramuscular.
Adminitrarea oxigenului prin sondă
Puncțiile: capliare, venoase.
Recoltarea urinei pentru urocultură și sumar urină.
Recoltarea materiilor feclae pentru laborator.
Recoltarea sputei prin expectorație.
Recoltarea secrețiilor purulente din leziuni deschise.
Administrarea medicamentelor într-o soluție perfuzabilă.
Administrarea medicamentelor în bolus într-o linie venoasă existentă (perfuzie).

Modulul 17. PROTEC ŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNC Ă
Norme sanitare antiepidrmice în sistemul de sănătate.
Infecția intraspitaliceasă (nosocomială) este infecția contctată în spital sau în alte
unități sanitare și se referă la orice boală datorată micro - organismelor, boală ce poate fi
recunoscută clinic sau microbiologic, care afectează bolnavul, datorită internării lui în
spital sau îngrijirilor primite, fie ca pacient spitalizat sau în tratament ambulatoriu, fie
personalul sanitar datorită activității sale, indiferent dacă simptomele apar sau nu, în
timp ce persoana respectivă se află în spital.
Nu se consideră infecție nosocomială, infecția asociată cu o complicație sau o extindere
a unei infecții prezente la internare dacă nu s-a achimbat agentul patogen sau dacă
semnele nu arată o nouă infecție.
Prevenirea infecțiilor nososcomiale este un obiectiv permanent a întregii activități a
spitalului și se realizează prin:
1. Măsuri de igienă spitalicescă;
2. Alegerea procedurilor de tratament cu risc minim de infecție;
3. Aplicarea tehnicilor aseptice, a măsurilor deantiseptice și utilizarea judicioasă a
antibioticelor;
4. Aplicarea exactă și promptă a potențialului infecțios și receptivității bolnavilor prin
aplicarea măsurilor de izolare a nurselor și de protecție a receptivilor;
5. Supravegherea clinică a bolnavilor pentru depistarea infecțiilor nosocomiale și a
celorlalte boli infecțioase. Supravegherea stării de sănătate a personalului aplicarea
măsurilor de control;
6. Asigurarea pregătirii profesionale corespunzătoare a întregului personal al
spitalului.
Scopul principal al activității de prevenire și control a infecțiilor nosocomiale este
diminuarea transmiterii parenterale, pe cale sanguină a HIV, HBV și HCV.
Măsuri de întrerupere a lanțului infecțios;
1) Respectarea regulamentului privind circuitele funcționale ale spitalului.
Reprezintă sensul de circulație în interiorul unităților sanitare a persoanelor,
materialelor, alimentelor, lemjeriei și instrumentarului.
2) Circuitul septic- este sensul de circulație care indică introducerea germenilor
patogeni, generatori de infecții în interiorul spitalelor.
3) Circuitul aseptic - este sensul de circulație care asigură condiții de protecție
împotriva infecțiilor din interiorul unitățile sanitare.

Modulul 18. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Medicamentele sunt substanșe extrase sau sintetizate din produse de origine minerală,
vegetală, animală, utilizate cu scopul de:
- profilaxia îmbolnăvirilor;
- ameliorarea bolilor;
- vindecarea bolilor.
Asistenta medicală trebuie să cunoască și să controleze medicamentul prescris de
medic, doza de administrare, timpii de execuție, acțiunea farmacologică a
medicamentelor, frecvența de administrare și intervalul de dozare, efectul ce trebuie
obținut, contraindicațiile și efectele secundare, interacțiune dintre medicamente.
Asistenta medicală verifică și identifică: calitatea medicamentelor, integritatea
medicamentelor, culoarea, decolorarea sau supracolorarea, sedimentarea, lichefierea,
opalescența soluțiilor.
Asistenta medicală respectă calea de administrație prescrisă de medic, dozajul
prescris, incompatibilitatea de medicamente, administrarea rapidă a medicamentelor
deschise, ordinea de administrere a medicamentelor, servirea pacientului cu doza unica
de medicamente pe cale orală.
Asistenta medicală informează și anunță: pacientul pentur medicamentele prescrise în
ceea ce privește modul de administrare, cantitatea, efectul scontat și eventualele reacții
secundare.
Anunță medicul asupra efectelor secundare și eventualelor greșeli de administrare a
medicamentelor.
Asistenta medicală efectuează administrarea medicamentelor în condiții de igienică ,
aspesie, deiinfecție, sterilizare și menținere a măsurilor de supraveghere și contol a
infecțiilor nosocomiale.
Mod de administrare:
 Orală;
 Cale respiratorie ;
 Cale percutanată;
 Cale urinară;
 Cale parenterală.
Infecțiile
Injecția reprezintă introducerea traumatică a substanțelor medicamentoase în stare
lichidă în organism prin intermedul unui ac adaptat la seringă.

Administrarea medicamentelor prin injecții constituie valea parenterală fiind
exclus astfel tubul digestiv.
Injecțiile sunt de mai multe feluri:
 Injecția intramusculară;
 Injecția intradermică;
 Injecția subcutanată;
 Injecția intravenoasă;
 Injecția intraarterială = atribuția medicului;
 Injecția intracardiacă = executată strict de medic;
 Injecția intramedulară = executată de medic;
 Injecția subarahnoidiană = executată de medic.
Administrarea substanțelor medicamentoase prin perfuzie.
Constă în introducerea soluțiilor de perfuzat direct în circulația sanguină, picătură
cu picătură, pentru reglarea echilibrului apei și electroliților, alimentație parenterală
parțială sau totală, este adiminstrarea rapidă cu efect imediat a medicamentelor.

APRECIERE ÎNVĂŢĂMÂNT CLINIC
Anul I – Anul Şcolar ……………….
SEMESTRUL I
Numele și adresa școlii.................................................Serviciul (secția)…………………
......................................................................................Data: de la......................pănă la ..........
Numele elevului(ei)......................................................Durata (în ore).................................……..
Prenumele.....................................................................Numarul absențelor ……………....
Clasa ………….
Aptitudini generale :
Această apreciere se completează la sfârșitul perioadei de stagiu, de către asistenta șefă a
secției împreună cu echipa care asigură încadrarea elevului. Această apreciere va fi comunicată
elevului de către coordonatorul /responsabilul de stagiu, în cursul colocviului ce are loc la sfârșitul
perioadei de stagiu.
Capacități personale Insuf. Suf. Bine F. Bine Excepţional
(1-4) (5-6) (7-8) (9-9,50) (10)
Punctualitatea X
Dovedește tact și discreție: - în ținută X
- în exprimare X
- în raporturile cu ceilalți X
Este capabil de inițiativă X
Dovedește curiozitate intelectuală X
Capacități tehnice Insuf. Suf. Bine F. Bine Excepţional
(1-4) (5-6) (7-8) (9-9,50) (10)
Caută să adune informații utilizabile X
Analiza clară a situației X
Identifică problema sau problemele pacientului X
Determină obiective pentru acțiunile sale X
Prevede acțiunile sale în funcție de resursele X
- pacientului
- secției X
Execută acțiunile sale - metodic X
- respectând regulile de igienă X
- cu dexteritate X
Este capabil să-și evalueze munca X
Caută să-și însușească/dezvolte cunoștințele teoretice și X
practice despre îngrijirile acordate bolnavilor din secție.

La sfârșitul stagiului, stăpânește: X
- cunoștințe teoretice (medicale, farmaceutice,
administrative, psiho-sociale)
- cunoștințe practice X
Capacități relaționale Insuf. Suf. Bine F. Bine Excepţional
(1-4) (5-6) (7-8) (9-9,50) (10)
În funcție de scopul urmărit, stabilește o comunicare X
adaptată
- cu persoanele ingrijite
- situațiilor X
- cu restul echipei X
Prezintă aptitudinile necesare pentru a stabili/menține X
relația cu persoana îngrijită :
- observația
- ascultarea X
- cunoașterea de sine X
- comunicarea X
Capacități organizatorice Insuf. Suf. Bine F. Bine Excepţional
(1-4) (5-6) (7-8) (9-9,50) (10)
Evaluează acțiunile intreprinse X
Asigură transmiterea informațiilor semnificative X
Este capabil să organizeze o îngrijire X
Pentru pacient, îngrijirile acordate de elev sunt, de Ineficiente de rutină gândite și adaptate adaptate
obicei: eficace personalizate personalizate
X
În ce direcție trebuie să facă elevul un efort deosebit?

Tact si exprimare
Data:...................................................
Semnături:
Asistenta medicală:.......................................................................
Loc pentru ștampila secției
Profesor responsabil de stagiu:...................................................
Elev:.............................................................................................
APRECIERE ÎNVĂŢĂMÂNT CLINIC
Anul I – Anul Şcolar ……………….
SEMESTRUL II
Numele și adresa școlii.................................................Serviciul (secția)……………………………
......................................................................................Data: de la......................pănă la ................

Numele elevului(ei)......................................................Durata (în ore).................................……..
Prenumele.....................................................................Numarul absențelor ……………................
Clasa ………….
Aptitudini generale :
Această apreciere se completează la sfârșitul perioadei de stagiu, de către asistenta șefă a
secției împreună cu echipa care asigură încadrarea elevului. Această apreciere va fi comunicată
elevului de către coordonatorul /responsabilul de stagiu, în cursul colocviului ce are loc la sfârșitul
perioadei de stagiu.
Capacități personale Insuficient Suficient Bine Foarte Bine Excepţional
Punctualitatea X
Dovedește tact și discreție: - în ținută X
- în exprimare X
- în raporturile cu ceilalți X
Este capabil de inițiativă X
Dovedește curiozitate intelectuală X
Capacități tehnice Insuficient Suficient Bine Foarte Bine Excepţional
Caută să adune informații utilizabile X
Analiza clară a situației X
Identifică problema sau problemele pacientului X
Determină obiective pentru acțiunile sale X
Prevede acțiunile sale în funcție de resursele X
- pacientului
- secției X
Execută acțiunile sale - metodic X
- respectând regulile de igienă X
- cu dexteritate X
Este capabil să-și evalueze munca X
Caută să-și însușească/dezvolte cunoștințele teoretice X
și practice despre îngrijirile acordate bolnavilor din
secție.
La sfârșitul stagiului, stăpânește: X
- cunoștințe teoretice (medicale,
farmaceutice, administrative, psiho-sociale)
- cunoștințe practice X
Capacități relaționale Insuficient Suficient Bine Foarte Bine Excepţional
În funcție de scopul urmărit, stabilește o comunicare X
adaptată - cu persoanele ingrijite
- situațiilor X

- cu restul echipei X
Prezintă aptitudinile necesare pentru a X
stabili/menține relația cu persoana îngrijită: -
observația
- ascultarea X
- cunoașterea de sine X
- comunicarea X
Capacități organizatorice Insuficient Suficient Bine Foarte Bine Excepţional
Evaluează acțiunile intreprinse X
Asigură transmiterea informațiilor semnificative X
Este capabil să organizeze o îngrijire X
Pentru pacient, îngrijirile acordate de elev Ineficiente de rutină gândite și adaptate

sunt, de obicei: eficace personalizate
X
În ce direcție trebuie să facă elevul un efort deosebit?

Evaluarea actiunilor inteprinse
Data:...................................................
Semnaturi:
Asistenta medicală:.......................................................................
Loc pentru ștampila secției
Profesor responsabil de stagiu:....................................................
Elev:.............................................................................................

MODEL Completat Caiet de Practica AMG

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODEL Completat Caiet de Practica AMG

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI

COLEGIUL UNIVERSITAR SPIRU HARET

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI/ELEVEI …….........................

COORDONATOR (SEMESTRUL I): …………………….………………

COORDONATOR (SEMESTRUL II): …………………….………………

MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ÎN INSTITUȚIILE CURATIVO-

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

1. Să se prezinte cu regularitate la stagiu, conform programului;

Modulul 2 Total ore/an 60

Modulul 11 Total ore/an 120

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

Anul I: 42 săptămâni. Sem I şi Sem II au următoarea structură: 15 săptămani alocate

PROGRAMUL PRACTICII ÎN UNITĂŢI DE SERVICII MEDICALE

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

Locul desfăşurării practicii: Asistent responsabil

Data: Semnătura asistentului

Parafa unităţii medicale

PROGRAMUL PRACTICII ÎN UNITĂŢI DE SERVICII MEDICALE

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

Locul desfăşurării practicii: Asistent responsabil

Data: Semnătura asistentului

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

I. Competențele specifice modulului:

II. Obiectivele învățământului clinic:

III. Evaluarea elevului se va face prin probe orale, scrise şi practice.

10. Modulul: MEDIU ȘI SĂNĂTATE

I. Competențele specifice modulului:

II. Obiectivele învăţământului clinic :

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

I. Competențe specifice modulului:

I. Competențele specifice modulului:

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

I. Competențele specifice modulului:

II. Obiectivele învăţământului clinic:

1. Prezentarea generală a pacientului (clientului).

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

alte persoane cu care locuiește parinti, 1 frate

ANAMNEZA ASISTENŢEI MEDICALE

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

3. Nevoia de a mânca și a bea.

5. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură.

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

8. Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale.

9. Nevoia de a fi curat, îngrijit şi de a-și proteja tegumentele.

10. Nevoia de a evita pericolele.

11. Nevoia de a se ocupa de propria realizare.

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

12. Nevoia de a acționa conform credințelor și valorilor sale.

13. Nevoia de a se recrea.

14. Nevoia de a învăța.

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

D Manifestari de Sursa de Diagnosticul Obiective Interventii Evaluare

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

Caiet de practicaă – Asistent medical generalist Anul I

Apatie, Pacientul Suprimarea

imbraca si pentru usurinta

8oC) r si in limite tinute lejere

infectios normale (pijama).