Sunteți pe pagina 1din 36

Caiet de practica an II

Asistent medical generalist

REGISTRUL ACTIVITATILOR
Fiecare cursant trebuie sa-si inregistreze zilnic activitatile practice repartizate de
conducatorul de practica sau de cadrul medical responsabil in functie de modulele studiate
la care se adauga stagiul clinic, in asa fel ca in semestrul I sa aiba cel putin cate 3 activitati
la fiecare modul studiat in semestrul I, iar la sfarsitul semestrului II cate 3 activitati la
modulele studiate in semestrul II. Se consemneaza cu mana data si activitatile concrete.
Modulul 23 Pneumologie si nursing specific.
EVALUAREA PACIENTULUI:
principalele disfuncii i manifestri clinice
dispnee;
durere;
expectoraie;
hemoptizie;
oboseal;
astenie.
motivele prezenei la medic:
cnd au nceput problemele de sntate;
de ct timp se manifest;
dac s-au agravat progresiv.
Factori poteniali ai unei suferine pulmonare:
fumatul;
antecedente personale;
expunerea la alergeni;
factori poluani;
factori psiho-sociali;
condiii de via i munc.
PRINCIPALELE MANIFESTRI DE DEPENDEN N AFECIUNILE APARATULUI
RESPIRATOR
DUREREA TORACIC
difer ca localizare, intensitate i mod de apariie;
n funcie de regiunea afectat i ntinderea leziunilor, creeaz disconfort, perturb somnul i
limiteaz micrile.
TUSEA
uscat sau umed, dominant n afectiuni respiratorii, difer ca frecven i mod de apariie;

poate duce la epuizarea pacientului, la perturbarea somnului;


uneori este necesar provocareatusei pentru a facilita evacuarea secreiilor.
EXPECTORAIA
prezint caractere diferite i reprezint un produs patologic periculos pentru propagarea
infeciei;
examenul macroscopic i de laborator ofer informaii referitoare la diagnostic i etiologie.
DISPNEEA
este consecina scderii aportului de oxigen i creterea CO 2;
a obstruciei cailor respiratorii, a comprimrii traheei i bronhiilor;
difer n funcie de tipul respirator afectat, de ritmul respirator i circumstanele de apariie.
VOMICA
secreie galben din canalul respirator, care poate fii unic sau fracionat.
HEMOPTIZIA
eliminarea de snge din caile respiratorii, dominant n unele afeciuni respiratorii.
SUGHI
apare la iritatarea nervului frenic n pleurezii i tumori pulmonare.
EVALUAREA FUNCIEI RESPIRATORII
EX. RTG
poate evidenia aspecte caracteristice pentru anumite boli pulmonare;
apar opaciti n cazul absenei aerului din alveole, lichid n alveole, tumori, corpi strini.
RADIOGRAFIA TORACIC
se explic pacientului condiiile n care se face examinarea;
se conduce pacientul la serviciul RTG, explicndui-se cum trebuie s se comporte n timpul
examinrii;
se dezbrac regiunea toracic, parul se leag, lnioarele se iau n gur se aeaz pac. n
poziie ortostatic cu minile pe olduri, coatele nainte, umerii lsai, pieptul lipit de ecran se mai poate
face i n DD sau eznd se ajut pacientul s ia poziia corespunztoare n timpul ex. RTG sugarii i
copii mici se fixeaz prin nfare sau n hamuri speciale dup examinare este ajutat s se mbrace i
este condus la pat se noteaz n foaia de obs. ex. RTG efectuat i data efectuarii
BRONHOGRAFIA introducerea unei subst. de contrast fluide n arborele bronic, printr-un cateter sau
bronhoscop, dup care se efectueaz radiografia toracica
Materiale necesare: sedative, anestezice, expectorante, tusocalmante, sond Metras, subst. de contrast,
lipidol sau ioduran B, scuiptoare.
Pregtirea pacientului: se explic necesitatea efectuarii tehnicii s nu bea i s nu mnnce n
dimineaa examinrii cu 1-3 zile nainte i se administreaz expectoarante n ajunul ex. se admin. o
tablet de fenobarbital cu o jumtate de or naintea ex. i se admin. atropin precum i calmante pentru
tuse va fi ajutat s se dezbrace i aezat n DD, puin nclinat spre partea care trebuie injectat medicul
ef. anestezia cilor respiratorii, introduce sonda Metras n arborele bronic i prin ea subst. de contrast

uor nclzit, ncet cu pres. moderat n timpul injectrii subst. de contrast, pac. va fi ajutat s-i
schimbe poziia n timpul ex. RTG este aezat n poz. Trendelenburg i toracele uor ridicat dup
examinareimbrcarecondus la pat nu are voie s se alimenteze 2h pn nceteaz efectul anestezicului
va fi atenionat s colecteze n scuiptoare subst. de contrast care se elimin prin tuse i s nu o nghit
(prod. intoxicaie cu iod) BRONHSCOPIA explorarea arborelui treheo-bronic cu aj. bronhoscopului
Materiale necesare: mti de unic folosin, mnui sterile, casolete cu comprese i tampoane de tifon,
pense, t. renal, bronhoscop, sparay anestezic cu Xilin, adrenalin, iar suprafaa mesei pe care se afl
instrumentarul va fi nclzit la 40 0C. Pregtirea pacientului: tb. convins de necesitatea examinrii n
ziua premergtoare i se face o testare la Xilin(test. alergenic) la indicaia medicului acesta va fi sedat
att n seara premergtoare ct i n dimineaa examinrii este anunat s nu mnnce n dimineaa
examinarii pentru anestezie este aezat pe un scaun, cu tvia renal n mna dreapt iar dup ce-i
deschide larg gura, scoate limba, imobiliznd-o cu dou degete deasupra i policele m.stngi dedesupt
medicul i anesteziaz limba i faringele cu aj. spray-ului de Xilin, apoi anesteziaz arborele traheobronic instilnd pic. cu pic. anestezicul uor nclzit pacientul este condus n camera de bronhoscopie
n timpul bronhoscopiei este necesar prezena a 2 asistente as.1 aeaz pacientul pe masa de ex. n DD,
cu extremitatea cefalic n extensie, plasnd sub umerii acestuia o pern tare ce aj. la extensia corpului
as.2 servete medicul cu instrumentar i materiale dup examinare pacientul nu va mnca 1h as. va
urmri n acest timp parametrii vitali, anunnd imediat medicul daca survin modificri Incidente i
accidente: hemoragii, suprainfecii, disfagie, dureri retro-sternale, cefalee, insomnie, tuse, expectoraie i
stare subfebril.
PLEUROSCOPIA: endoscopia cavitii pleurale i a suprafeei unui plmn dup insuflarea prealabil
de aer n aceast cavitate.
Scop: stabilirea etiologiei proceselor inflamatorii pleurale i diagnosticarea unor tumori
Pregtirea pacientului: va fi ncurajat, explicndu-i-se pe neles manevrele la care va fi supus cu 1h
nainte de instituirea pneumotoraxului se admin. un tranchilizant uor la indicaia medicului pac. este
culcat n DL pe parte sntoas braul de pe parte instituirii p-toraxului este adus n abducie iar
antebraul flectat astfel nct palma s ating urechea dup sp. minilor se dezinf. regiunea indicat prin
badijonare cu iod as. ofer medicului seringa ncrcat cu sol. de novocain pt. anestezie medicul intr.
intercostal acul Kuus, pe care-l conecteaz la aparat se introduc 300-400ml aer n cav. pleural sub
controlul continuu al presiunii dup crearea p-toraxului asistenta va ajuta pac. s se aeze n DD, iar
dup 15min. n poziie eznd pacientul va acuza o mic apsare pe partea cu p-torax, medicul fiind
anunat dac apar complicaii (dispnee, cianoz, stare de ru general) dac nu apar probleme acesta va
fii condus la serv. RTG pt. pleuroscopie pacientul va fi sedat att n preziua ex. ct i nainte de ef.
tehnicii n timpul examinrii o asistent va susine braul pacientului aflat n abducie, o alt asistent
servind medicul cu instrumentar i materiale necesare dup pleuroscopie se urmresc parametrii vitali
pt. a prentmpina deschideraea plgii se nchide cu agrafe sau este fixat de ctre medic plaga
operatorie va fii pansat destul de strns cu fee de tifon care vor nconjura cutia toracic n primele 2
zile de la intervenie se admin. un regim dietetic uor de digerat, bogat n carbohidrai.
TESTUL TUBERCULINIC: modalitatea de depistare rapid a tuberculozei, utiliznd tehnica IID pe faa
anterioar a antebraului stng a 0,1ml echivalentul a 2UI de tuberculin purificat (PPD) citirea rez. se

face la 48-72h identificndu-se existena unei arii eritemo-violacee circumscrise intepturii se apreciaz
reacia la PPD masurndu-se maxim al erupiei cutanate testul este pozitiv 10cm
EXAMENUL SPUTEI: este util n evaluarea pac. cu cu af. pulmonare i include ex. macroscopic,
microscopic i bacteriologic sputa este un lichid sau o secreie glbuie care se elimin cu saliva din c.
respiratorii prin tuse recoltarea se face dimineaa cnd bolnavul elimin toat sputa acumulat n timpul
nopii recoltarea se face n cutii Petri sau scuptoare speciale, dup toaleta orofaringian

Modulul 24 Cardiologie si nursing in cardiologie

Circulatia miscarea prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul vaselor de sange.
Pulsul (de revizuit): numai in artere, la copilul mic (pana la 3 ani) se masoara in apex (varful
inimii); 130-140 batai/min.
Este influentat de statura, emotii, efort, alimentatie. Sa fie bine batut, regulat, se caracterizeaza
prin celeritate (viteza de ridicare si coborare a unde pulsatile), amplitudine.
Tensiunea arteriala (TA):
Presiunea arteriala
Factori care influenteaza debutul cardiac, factori biologici varsta
Manifestari de dependenta:
1-3 ani: 90/60
Peste 3 ani 110/65
12-15 ani 100/120-60/65
Adulti 140/90
Varstnici 150/90
Hipertensiunea arteriala (HTA): Cresterea TA peste 140/90
Valori normale 140/90
Cauze:
SNC: stress, HT cranio-cerebrala, meningite, encefaltie, tumori cerebrale
Stimulare receptori alfa adrenergici (cand apare vasoconstrictia TA creste)
Peretii vaselor de sange se deterioreaza
Factori genetici
Varsta factor favorizant
Sexul femeile dupa menopauza
Retentie de sodiu
Fumatul face vasoconstrictie
Sedentarismul favorizeaza obezitatea, Dz, ateroscleroza
Stresul creste pulsul, debitul cardiac, LDL si colesterol
Obezitatea cresterea rezistentei la insulina, influenteaza rezistenta vasculara periferica
Manifestari de dependenta:
TA creste peste 140/90 mmHg
Cefalee
Tahicardie

Ameteala
Durerea apare frontal, deasupra ochilor, durere la ceafa diastolica mare, iar frontal HTA
Edeme: retentie de apa in corp; le recunoastem cu semnul godeu, apasam pe plan osos si raman urme
Acufene: tiuie urechiele; zgomote pulsatile in urechi.
Diagnostic de nursing:
Circulatia neadecvata (culegere de date) manifestata prin HTA
Cefaleea alterarea comfortului manifestatat prin durere de cap
Alterarea tegumentelor manifestata prin edeme, .(culegere de date)
Acufene comunicare inadecvata la nivel sensorial, auditiv
Alterarea
Obiective:
Scaderea TA si mentinerea ei in limite normale
Interventii autonome:
Regim hiposodat sau fara sare
Se scufunda mainile pacientului in apa calda face vasoconstrictie si scade TA
Ii asiguram repaus la pat
Interventii delegate:
Administram medicatia prescrisa de medic
Educarea pacientului:
Sa nu fumeze
Sa evite trecerile de la frig la cald
Sa nu faca efort fizic
Il indrumam la un control oftalmologic risc de glaucoma
ENDOCARDITA INFECTIOASA
Apare in cursul unei infectii generale (septicemie) ca urmare a multiplicarii agentilor microbieni la
nivelul valvelor sau pe leziuni existente.
Locul: cavitate bucala sau oricare
Manifestari de dependenta:
Dispnee
Paloare
Febra, frison
Transpiratii
Slabiciune
Oboseala
Anorexie
Cefalee
Pete pe mucoasa bucala sic ea ocular
Splenomegalie
Nodozitati Osler (pe pulpa degetului ciocuri)
Afazie

1.
2.
3.
4.
-

Obiectiv:
Combaterea infectiei
Diagnostic de nursing:
Nutritie deficitara manifestata prin anorexie, cauzata de.
Alterare mucoase, cauzate de procesul infectios, manifestat prin paloare
Alterare ineficienta la nivel cognitiv, din cauza procesului infectios, manifestata prin afazie
Alterarea tegumentelor, cauzate de procesul infectios, manifestat prin nodozitati Osler
Interventii:
Combaterea infectiei
Asigurarea confortului fizic/psihic in pat, repaus
Se supravegheaza functiile vitale
Ajutam pacientul sa satisfaca toate nevoile pe care nu le poate face
Profilaxia infectiilor
Evitarea complicatiilor

Modulul 30 Oftalmologie si nursing in oftalmologie


Particularitati de ingrijire a bolnavilor cu afectiuni oftalmologice

Ochiul este receptorul vizual, analizatorul care pune in legatura organismul cu lumea
inconjuratoare.
Bolnavii sunt mai sensibili, iritabili si sunt obsedati de posibilitatea scaderii sau pierderii
capacitatii lor vizuale.
Masuri speciale in sectiile de oftalmologie
Nu vor fi praguri
Usile saloanelor vor sta ori inchise toate ori deschise toate
Este interzisa miscarea/mutarea mobilierului
AM trebuie sa cunoasca administrarea medicamentelor pe cale oculara si tehnica aplicarii
pansamentelor
Nu se aplica pansamente, comprese pe secretiile ocular
In cazul interventiilor chirurgicale, rolul AM este atat in pregatirea pacientului cat si in post operator.
Nu se neglijeaza latura psihica.
Trebuie sa fie feriti de excitatiile din mediul inconjurator, zgomote
Geamurile trebuie sa fie prevazute cu storuri pentru semiobscuritate
Pentru pacienti dupa interventia chirurgicala se evita orice effort, aprox. 5-6 zile. Se face clisma in
primele zile, iar alimentatie la inceput va fi compusa din lichide, apoi pastoase.
Adminstrarea medicamentelor pe cale ocular
Scop: instilarea medicamentelor (colir, unguente) pe suprafata ochiului.
Principii:
Toate manevrele se vor face cu blandete, se va folosi tehnica aseptica pentru fiecare ochi in parte.
Nu se aplica picaturi direct pe cornee niciodata.

Daca se adminstreaz medicaie ocular cu absorbie sistemic (de exemplu atropin), se va presa
blnd cu degetul pe colul intern al ochiului respectiv timp de 1-2 minute dup instilare n timp ce
pacientul ine ochii nchii. Aceast manevr va impiedica medicamentul s se reverse n ductul lacrimal.
Instilatii oculare: pacientul sta asezate pe scaun, cu capul drept. Mana cu flacunul se sprijina pe fruntea
pacientului.
Aplicarea discurilor oculare:
Discurile oculare sunt mici i flexibile, i sunt formate din trei straturi: doua exterioare i unul de
mijloc, care conine medicamentul.
Dup ce discul este plasat, lichidele oculare il umezesc eliberndu-se astfel medicamentul pe care il
conine.
Contraindicaiile folosirii discurilor oculare sunt conjunctivitele, keratitele, dezlipirile de retin i alte
afeciuni n care consticia pupilar trebuie evitat.
se extrage un disc din pachet
se trage cu blndee pleoapa inferioar i se plaseaz discul n sacul conjunctival. Discul trebuie aezat
orizontal , nu vertical
se reaeaz pleoapa peste i deasupra discului. Dac discul nc se vede se va trage din nou pleoapa
inferioar i se va reaeza peste disc. Se poate sugera pacientului s-i ajusteze poziia discului presnd
foarte uor pe pleapa inferioar nchis. Va fii avertizat s nu se frece la ochi pentru a nu se rni
dac pacientul necesit aplicarea discurilor la ambii ochi, acestea se vor administra i ndeprta n
acelai timp pentru a primi medicaie concomitent la ambii ochi
INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI INFLAMATORII SI INFECTIOASE ALE
OCHIULUI
Belfarita inflamatia marginii libere a pleoapei, asociata cu iritarea si inrosirea, precum si
formarea unor scuame in jururl genelor
Orjeletul (ulciorul) inflamare supurativa a foliculului pilos si a glandei sebacee / ale cililorr de
pe marginea pleoapei.
Dacriocistita inflamatie acuta/cronica a sacului lacrimar automat acesta va fi obstructionat
Conjunctivita inflamarea mucoasei conjunctivale
Cheratita inflamatia acuta/cronica a corneei
Iridociclita inflamatia irisului si a corpului ciliar

BLEFARITA
Manifestari de dependenta:
Iritarea globului ocular
Lacrimare
Senzatie de arsura
Senzatie de corp starin
Hipermia marginii libere a pleoapei
Depozite la nivelul genelor
Diagnostic de nursing:
1.
Disconfort din cauza arsurii, iritarii globului ocular manifestata prin iritare, arsuri.
2.
Anxietate din cauza lipsei de cunostinte, a evolutiei bolii manifestata prin agitatie, nervozitate

3.
4.
-

Eliminarea inadecvata din cauza infectiei manifestata prin secretii


Scaderea acuitatii vizuale din cauza inflamatiei
Obiective:
Pacientul sa prezinta stare de bine fizic si psihic
Sa evitam complicatiile
Interventiile AM:
Autonome: comprese calde pe pleoape; toaleta atenta pentru indepartarea crustelor/depozitelor; se
aplica crme prescrise de medic, picaturi (daca este insotita de uscarea corneei)

ORJELETUL
Manifestari de dependenta:
Prurit
Durere
Secretie purulenta
Diagnostic de nursing:
1.
Alterarea nevoilor de a evita pericolele si de comunicare cauzata de scaderea acuitatii vizuale
2.
Complicatia orjeletului care nu se vindeca salazion
Interventii:
Nu se folosesc farduri, lentil de contact
Aplicam comprese locale calde si umede
Nu se va utiliza apa fierbinte pe comprese
Compresa se tine pe pleoapa 5-10 min
Nu-l presam, nu-l deschidem, nu se sparge
Comprese cu ser fiziologic incalzit

CONJUNCTIVITA
Acuitatea vizuala scade
Lacrimatia abundenta
Secretii nazale care pot fi prezente
Interventii
Se administreaza colire cu antihistaminice, antibiotic, antiinfectioase
Igiena: educarea pacientului
CHERATITA
Idem
Ochiul este foarte dureros
Sensibilitate la lumina
Acuitate vizuala scazuta (se vede prin ceata)
Produse de virusul herpetit
Risc mare pana la orbire
IRIDOCICLITA
Intervine dupa o infectie bacteriana, virala, parazitara
Dureri scurte si moderate
Idem

Se administreaza colire, antiifectioase


Cataracta opacefiere progresiva a cristalinului. Putem intalni cataracta la varstnici, in urma unor , in
urma unor traumatisme, la pacientii cu Dz.

Manifestari de dependenta:
Scaderea acuitatii vizuale care poate fi cu instalare insidioasa (catarcta senile) sau cu instalare rapida
(cataracta traumatica)
Localizarea catarctei unilaterala si apoi la celalalt ochi(cataracta senila), si bilaterala (in cataracta
congenitala)
Diagnostic de nursing:
1.
Anxietate
2.
Apatie
3.
Risc de accidente
Obiective: pacientul sa-si recapete vederea, sa evite riscul de a se accidenta
Interventii:
Pregatire preoperatorie: pacientul va fi tinut in semiobscuritate si va fi familiarizat cu
topografia.Se recolteaza sange (INR, timp coagulare, hemoleucograma, secretie ocular, glicemie). Se
efectueaza EKG.
Post-operator:
Se supravegheaza permanent pacientul pentru a-si mentine pansamentele
Se vor pansa ambii ochi, in primele 24 ore
Sa nu faca effort pentru a evita sangerarea (primele 24h nu mesteca, nu vorbeste tare, nu face eforturi)
Pansamentul se schimba cand este imbibat cu sange pe 24h
Servim pacientul cu ce are nevoie, la pat
Sustinem psihic, educam pacientul

Modulul 28 Chirurgie generala si nursing in chirurgie generala


Pansamentul
Definitie = act chirurgical de aseptizare, tratare si protejare a plagilor.
Obiective:
favorizarea vindecrii rnilor;
prevenirea infeciei;
aprecierea procesului de vindecare;
protecia plgii impotriva factorilor mecanici.
Conditiile unui bun pansament:
a) S fie fcut in condiii aseptice:
- se folosesc materiale de protecie i instrumente sterile;
- se spla i dezinfecteaza mainile, se imbrca mnui sterile;
- se servesc materialele folosind pense;
- nu se introduc in casolet sau in trusa de instrumente pensa cu care se lucreaza in plag;
- nu se folosesc aceleai instrumente la alti pacieni.
b) S fie absorbant:

- sa asigure absorbia secreiilor pentru a favoriza cicatrizarea;


- se folosesc comprese de tifon i vat hidrofil.
c) S fie protector:
- se acopera plaga cu comprese sterile i vat;
- se asigura c dimensiunile compreselor depesc marginile plgi cu cel puin 1-2 cm;
- dac zona este expus microbilor, se protejeaza plaga cu un strat mai grosde tifon i vat;
d) S nu fie dureros:
- se acioneaza cu blandee i rbdare;
- se administreaza un calmant la recomandarea medicului dac situaia o cere;
- se spla plaga prin turnare i se absorbe surplusul de lichid i secreiile prin tamponare;
- nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaia i a nu produce durere;
- se asigura limitarea micrilor in acea zon dac exist indicaii in acest sens;
e) S fie schimbat la timp:
- se verifica indicaia medical cu privire la schimbarea pansamentului;
- se schimba cat mai rar pansamentul la plgile chirurgicale atunci cand se menine curat i uscat
- in cazul plgilor secretante schimbai pansamentul ori de cate ori este nevoie;
- se anunai medicul i controlai plaga dac pacientul acuz durere sau prezint febr fr alt cauz,
schimbai pansamentul cu aceast ocazie.
Tipuri de pansamente
Pansament protector
- acoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tub de dren (plagoperatorie, locul unei injecii sau
puncii, locul unde este montat uncateter venos) pentru a realiza protecie fa de mediul inconjurator.
Pansament absorbant
- acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un strat de vat;
- dac medicul monteaz tub de dren notai cantitatea de lichid eliminat.
Pansament ocluziv
- acoperirea cu comprese i vat a plgilor insoite de leziuni osoase peste care se aplica aparatul gipsat
pentru imobilizare;
- pentru ingrijirea plgii se poate face fereastr.
Panasment compresiv
- acoperirea unei plgi sangerande in scop hemostatic, pentru imobilizareaunei articulaii in caz de entors
sau pentru reducerea unei caviti superficiale dup puncionare;
- peste comprese se aplica un strat mai gros de vat astfel incat s se acopere reliefurile osoase i
compresiunea s fie repartizat uniform pe toat suprafaa regiunii, s nu impiedice circulaia de
intoarcere.
Pansament umed
- se folosesc cu scop antiinflamator;
- este contraindicat in plagile care secreta abundant, deoarece favorizeaza secretia si provoaca dermite,
piodermite, foliculite.
Materiale necesare pansamentelor
- tava medical/crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente;
- trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate,
sonde canelate, bisturiu;
- casoleta cu comprese sterile, tampoane, mese;

- tuburi de dren sterile;


- mnui sterile;
- muama, alez;
- soluii antiseptice: pentru tegument (tinctura de iod, alcool iodat, betadine, alcool medicinal); pentru
plaga (apa oxigenata3%, rivanol 1%o, cloramina, acid boric 2-4%);
- medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente;
- materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv, soluieadeziv, ace de siguran;
- tvia renal;
Pregatirea pacientului
a) psihica:
- se informeaza pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului;
- se explica modul de desfurarea al procedurii;
- se obinei consimmantul;
b) fizica:
- poziionarea pacientului in funcie de segmentul ce trebuie pansat;
- se alege poziia de decubit pentru a evita lipotimia;
- se asigura intimitatea pacientului dac este cazul.
Executia pansamentului:
- spalare pe maini, dezinfectie, imbracarea manusilor;
- se iau din trus 2 pense sterile:
Primul timp:
- indeprtarea pansamentului vechi fr a produce durere;
- dac este lipit se inmoaie cu ap oxigenat sau ser fiziologic; se observa plaga;
- se dezinfecteaza tegumentul din jurul plgii folosind tampoane imbibate cu alcool sau alcool iodat.
tergerea se va face de la plag spre periferie schimband des tampoanele pentru a evita
contaminarea.
Al doilea timp-tratarea plagii:
- se spla plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluiile dezinfectante
recomandate;
- se absorb secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere;
- se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon pentru o singur manevr i se
terge apoi cu un tampon uscat;
- se efectueaza in continuare tratamentul plgii in funcie de natura i evoluia acesteia, aplicand
medicamente dac sunt recomandate;
Al treilea timp:
- se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaeasca marginea plgii cu 1-2 cm i aplicai desupra
un strat subire de vat dac este necesar;
- se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii
(circular, in spiral, in evantai, cu fa rsfrant, in spic).
Ingrijirea pacientul
- se aeza pacientul in poziie comod i se pune regiunea lezat in repaus;
- se observa faciesul i comportamentul la durere;
- se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze circulaia.

Reorganizarea locului de munca


- deseurile infectioase - comprese, mnui, tuburi de dren, fei se colecteaza la locul de producere in
recipiente pentru infectioase - recipiente de culoare galbena prevazut in interior cu saci galbeni;
- deseurile taietoare - se colecteaza in recipiente pentru taietoare - intepatoare - cutii galbene din plastic,
specific de unica folosinta;
- deseurile nepericuloase - (ambalajele materialelor sterile, ghips, ambalaje din material plastic - se
colecteaza la locul de producere in saci de polietilena de culoare neagra);
- instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare.
Efectuarea tipurilor de bandaje
Bandajarea = metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi de tifon de lungimi si latimi
diferite in functie de marimea si caracterul plagii, regiunea in care este situata.
Materiale necesare
- Fese de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm, lungimi intre2 i 5 m);
- Fee elastice;
- Foarfece;
- Ace de siguran, plas, leucoplast;
Reguli pentru o infasare corecta
- Fasa se tine in mana dreapta, capatul liber in mana stanga;
- Se deruleaza de la stanga la dreapta;
- Turele de fasa nu trebuie sa faca cute;
- Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui - sa nu fie prea strana dar nici prea larga;
- Bandajarea membrelor se incepe de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoase;
- Se evita miscarile inutile;
- Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori suferinta bolnavului;
- Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze;
- Se incepe si se termina cu ture de fixare;
Caracterele unui bun bandaj:
- sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea;
- sa fie elastic, suficient de strans;
- sa fie esthetic.
Realizarea turelor de fixare:
- se aplica oblic sub pansament;
- se intersecteaza cu o tura circulara;
- se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circulara;
- primele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune, la 10-15 cm (in afara cazurilor cand nu
este posibil acest lucru);
- terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm de pansament.
Tipuri de bandajare:
- circulara;
- in spirala;
- in forma cifrei 8;
- in spic de grau;
- in evantai.
Infasarea circulara

- se suprapun turele de fasa una peste alta;


- este indicate in regiunile cilindrice: gat, torace, articulatia pumnului;
- acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei.
Infasare in spirala
- se conduce fasa, serpuind si acoperind turele o treime, rasfrangand fasa pe alocuri prin tehnica numita
semnul policelui;
- se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea tureiprecedente la 2/3;
- este indicata pentru membre (gamba, antebrat) regiuni tronconice si suprafete intinse.
Infasare in forma cifrei8
- se incepe cu ture circulare sub articultie;
- se trece oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare;
- se revine oblic sub articulatie, intersectand prima diagonala;
- se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu ture circulare;
- este indicate pentru infasarea regiunilor articulare: articulatia cotului, piciorului, pumnului.
Infasarea in spic de grau sau spica
- se foloseste pentru regiuni articulare: scapulo-hueral, inghino-abdominal, cot, picior, pumn;
- se incepe cu ture circulare deasupra articulatiei;
- fasa se conduce in forma cifri 8, fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu 1/3 sau 2/3;
- se termina cu ture circulare.
Infasarea in evantai
- se foloseste pentru articulaii (cot, genunchi, clcai);
- se incepe cu dou ture circulare deasupra articulaiei;
- se continua cu ture oblice descendente in aa fel incat faa s se suprapun.
La distane mai mici in plic i mai mari in partea expus ajungand circular la nivelul liniei
articulare i apoi oblice sub articulaie;
Se incheie cu dou ture circulare i se fixeaza cu ac de siguran, leucoplast.
Bandajarea pe regiuni
Infasarea capului - capelina
- se conduce fasa circular, deasupra arcadelor sprancenoase, fixand cu mana stanga coltul fesii, iar cu
dreapta se ruleaza fasa in jurul capului, lasand libere pavilioanele auriculare;
- se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circularpentru a-l fixa;
- se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu ture oblice, fixate cu ture circulare, pana la
infasarea complete a capului;
- se incheie cu doua ture circulare;
- se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa regiunii pansate.
Bandajarea plagilor gtului.
a. Plasati o compresa peste plaga.
b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opus.
Infasarea nasului-prastia
- se despica in lung fasa, la ambele capete, lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm nedespicata, ce
va servi la acoperirea nasului;
- se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata;
- se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in regiunea occipital;

- se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor, incrucisand pe cele superioare si se fixeaza in
partea posterioara a capului, realizand astfel oprastie.
Infasarea barbiei-capastrul
- se despica in lung fasa, la ambele capete, lasand in mijloc o portiune deaproximativ 5cm nedespicata;
- se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze;
- se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea fruntii;
- se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului, lasand libere urechile.
Infasarea ochilor (monoocular, binocular) - prin ture successive oblice si circulare.
Bandajarea gatului - circular;
Ceafa - circular;
Bandajarea toracelui si abdomenului - circular;
Sanii bandaj in spica;
Membrul superior - umarul si axial bandaj in 8; bratul si antebratul in spirala; cotul in evantai,
palma in 8, degetele in spic.
Membrul inferior - coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla, genunchiul in evantai sau in 8,
glezna in 8.
La nivelul acestor regiuni, bandajul este in form de spic. Fixarea iniial se face prin 2-3 ture
trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese;
- trece oblic peste regiunea inghinal, pe faa intern, posterioar i extern a radacinii coapsei de unde
urc iar oblic, peste regiunea inghinal realiznd prima spic ce se continu printr-un nou circular pe
abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinala pn se acoper.
Infasarea perineului - bandajare in T
- se efectuaza cu ajutorul a dou fee;
- prima se trece n jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace nnodndu-se;
- ea va servi ca sprijin pentru a doua faa care se trece dublu ntre coapse.
Bandajul bontului de amputaie
Pentru bandajul bontului de amputaie se folosete tehnica nfrii recurente cu 2 fei sau
nfaarea cu o fa.
- se incepe prin ture circulare de fixare la 10 cm de plag, dup care se rasfrnge faa antero-posterior, ca
i n cazul calotei craniene, pna se acoper tot pansamentul fixnd turele rasfrnte cu ture circulare.
Alte mijloace de fixare a pansamentului
- basmaua-dreptunghiulara, triunghiulara, in patru colturi;
- esarfa;
- tesaturi tubular elastice;
- material adezive.
Bandajarea si fixarea unui obiect penetrant
- nu incercati sa mobilizati obiectul penetrant;
- stabilizati obiectul cu comprese. Plasati bandajul peste comprese.

Modulul 32- Ortopedie,traumatologie si nursing specific


Ortopedia - Traumatologia este specialitatea care se ocupa cu depistarea, diagnosticarea, tratarea
si recuperarea afectiunilor congenitale si dobandite , traumatice si etraumatice, ale aparatului locomotor.
Aparatul locomotor este format din sistem osos i sistem muscular.

Particulariti de ngrijire a pacientului cu afeciuni ale aparatului locomotor


Circumstane de apariie a afeciunilor aparatului locomotor
- procese inflamatorii (bursit (Bursa este un sac cu lichid care protejeaza capetele articulare ale oaselor
si se suprapune muschilor sau intre oase si tendoane, piele.),tendinit
- focare de infecie amigdaliene, dentare, bron ice determin afec iuni reumatismale, care, dup vindecare
pot lsa leziuni sinoviale, cartilaginoase, poliarticulare
- infecii amigdaliene, panariii, furunculi, infecii tegumentare superficial pot constitui locuri de plecare a
infeciei spre sistemul ososo.
- infecii bacilare (bacilul Koch) produc tuberculoza ososas i osteoarticular
- tulburri hormonale- in menopauz apare osteoporoza
- excesul sau lipsa hormonului de cretere duce la leziuni ale osului i cartilajului
- afeciuni metabolice- diabetul perturb metabolismul esutului conjunctiv i articular
- accidente rutiere ,casnice, la locul de munc- fracturi, entorse, luxa ii, rupturi de tendoane, ligament,
muchi
Factori de risc declanatori sau agravani:
-vrsta:- la natere copiii pot prezenta malforma ii congenital la nivelul aparatului locomotor( picior
strmb, luxaie de old, polidactilie(mai multe degete)
-la copii sunt frecvente fracturile si deformrile dup rahitism
- in perioada pubertii pot aprea tulburri de cre tere, tumori osoase, deformri ale coloanei
vertebrale(cifoz-acentuarea curbturii normale a coloanei vertebrale, scolioz-coloana are aspectul literei
S, lordoza-sau spate in a)
- la aduli sunt frecvente fracturile, luxaiile,afec iunile osteo-articulare de natur infec ioas
- la vrstnici apar frcvent fracture i afeciuni osteo- articulare cu evolu ie sever
- sexul: - luxaia coxo femural congenital se ntlneste mai des la feti e
- la femei n perioada de menopauz apare osteoporoza, spondiloza
- la brbai este mai frecvent osteopatia deformant
-condiii de habitat- frigul accentueaz durerile articulare si muscular
-ocupaia- la fotbaliti ruptura de menisc
- la pianisti- tenosinovite
- la juctorii de tenis- epicondilita
- alimentaia exagerat- obezitatea afecteaz articula iile, coloana vertebral, ngreuneaz recuperarea
- imobilizarea unui segment:- atrage dup sine atrofii muscular, rigiditate articular
- malformaii congenitale
Manifestri de dependen(semene i simptome)
bursit( inflamaia bursei seroase)
-sindrom inflamtor(durere local, tumefac ie, cldur local, ro ea )
-febr
- limitarea micrii
epicondilit i tendinit( inflamaia tendoanelor)
-durere localizat de obicei la cot accentuat la apsarea sau mi carea de supina ie i prona ia minii
-edem al cotului
osteomielit( infecie osteo-articular produs cu ocazia unor traumatisme deschise, interven ii
chirurgicale, plgi prin arme de foc)

-dureri la nivelul articulaiei, exacerbat la apsare sau mi care;oblig pacientul s adopte pozi ia
antalgic
-febr ridicat
-frison
-puls accelerat
-impoten funcional
-slbiciune,oboseal
-n osteomielita coloanei vertebrale starea general a pacientului este grav altert
-V.S.H crescut
-leucocite crescute
osteoporoza(scderea masei osoase)
-fragilitate osoas,
-fracturi frecvente
-deformri osoase(cifoz, scolioz) prin tasarea sau deformarea vetebrelor
-calcemie sczut
-hipercalciurie
osteopatia deformant(boala Paget)-deformarea progresiv a oaselor, de etiologie neclarificat
-dureri osoase(frecvent la oasele gambei, coloana vertebral, bazin) de intensitate redus
-deformri osoase prin ngustarea spaiilor medulare i deformarea osului n exterior sau sub ac iunea
greutii datorit scderii rezistenei oaselor
-cldur local
tuberculoz osoas i osteoarticular (infecia cu bacilul Koch la nivelul unui os sau a unei articula ii)
-simptomele apar insidious
-fenomene generale: scdere ponderal, debilitate, oboseal,inapeten , subfebrilit i, transpira ii
nocturne
a) osteoartrita tuberculoas a coloanei vertebrale
-durere local n regiunea dorso-lombar;intensificat i permanent dup apari ia deformrilor
osoase, mai frecvent noaptea
-contractur muscular pe prile laterale ale vertebrelor afectate care duce la imobilizarea zonei
n timpul micrilor
-deformri osoase la nivelul coloanei vertebrale
-modificri ale conformaiei toracelui
-impoten funcional
-paralizia membrelor inferioare
b)osteoartrita tuberculoas coxo-femural
- durere intens localizat n regiunea oldului,care iradiaz uneori spre genunchi
-mers cu dificultate(schioptat)prin evitarea antrenrii depline a circula iei
-atrofii musculare la nivelul feselor
-abces rece n zona fesier
ruptur muscular
-durere intens aprut brusc
-hematom ntre capetele muchiului ca uramre a lezrii vaselor sangvine
-deformare la nivelul rupturii cu o depresiune n dreptul hematomului
-echimoz

Problemele pacientului
-durere
-disconfort
-diminuarea mobilitii fizice
-deficit de autongrijire
-potenial de accidentare
-perturbarea imaginii de sine
-perturbarea imagii corporale
-potenial de complicaie
- anxietate
Obiective ele vor viza:
-mbuntirea poziionrii corpului n timpul activitii
-minimalizarea efectelor imobilizrii
-meninerea tonusului muscular
-creterea toleranei la efort
-obinerea independenei n satisfacerea nevoilor i ndeplinirea rolului social
-prevenirea diminuarii conceptului de sine (imagine de sine, imagine corporal)
Intervenii
Pacieni cu tendinit:
-repausul regiunii
-infiltraii locale
-tratament simptomatic pentru amelioararea durerii i a inflama iei
-observarea apariiei unor semen legate de limitarea mi crii
-educaia pacientului s evite activitile care cauzeaz exacerbarea procesului inflamator timp de
4-6 spt.
Pacieni cu osteopatie deformant:
-tratament simptomatic n vederea alinrii suferinelor i a tulburrilor organice ce apar n cursul
evoluiei bolii(tulburri respiratorii,renale,cardiace)
-ncurajarea pacientului s efectueze exerci ii pentru prevenirea atrofiilor musculare i a
rigiditii articulare
-educarea pacientului:- s fie precaut n timpul mi crii pentru evitarea fracturilor
- privind importana meninerii independenei i a rolului social
Pacieni cu osteoporoz:
-administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic
-educarea pacientului:-s efectueze zilnic mi care
-s doarm pe un plan dur cu o pern subire sub cap
-s aib o alimentaie echilibrat bogat n calciu i vitamine
Pacieni cu TBC osteo-articular:
-ngrijiri pre i postoperatorii la pacienii cu artroplastie
-ngrijiri specifice la pacientul imobilizat n aparat gipsat
-administrarea tratamentului medicamentos specific (tuberculostatice, analgezice etc)
-respectarea msurilor de asepsie n efectuarea tehnicilor
-alimentaie echilibrat, vitamine

-ngrijirea riguroas a tegumentelor


-efectuarea micrilor pasive pentru prevenirea atrofiilor musculare
-poziionarea corect n pat
-aplicarea msurilor de prevenire a efectelor imobilizrii
Pacieni cu ruptur muscular
-imobilizarea regiunii n poziie relaxant,pentru rupturile incomplete
-ngrijiri pre- i postoperatorii la pacienii cu ruptur complet, care necesit tratament
chirurgical
-administrarea tratamentului prescris de medic
Interventiile asistentei medicale in ortopedie
Interventii delegate:
- participarea si pregatirea psihica si fizica a bolnavului pentru examenul clinic sj pentru efectuarea
investigatiilor paraclinice;
- aplicarea tratamentului medicamentos prescris de medic;
- pregatirea preoperatorie
- ingrijirea postoperatorie
- ingrijirea bolnavilor imobilizati in aparat gipsat;
- ingrijirea bolnavilor operati cu proteze articulare, cu amputatie;
- prevenirea complicatiilor postoperatorii;
recuperarea motorie a bolnavilor.
Interventii autonome:
- asigurarea conditiilor de igiena; toaleta partiala a tegumentelor si mucoaselor;
- prevenirea escarelor;
- alimentatia si hidratarea pasiva a bolnavilor dependenti;
- imbracarea i dezbracarea bolnavilor cu deficiente motorii;
- mobilizarea pasiva a bolnavilor;
- transportul pacientilor dependei;
- incurajarea i ridicarea moralului pacientilor cu aparat gipsat;
- asigurarea conditiilor de a se recrea i de a a-si practica religia;
- comunicarea cu bolnavii;
- educatia sanitara.

Modulul 33- Reumatologie si nursing in reumatologie


Bolile reumatice sunt vechi ca si omul, ele afectand oasele si articulatiile. Aceste boli constituie
una din cauzele de suferinte fizice si pierderi econimice pe motiv de boala prin incapacitatea temporara de
munca pe care o creeaza. Ele implica probleme ale individului, familiei si comunitatii.
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu aceste suferinte prezinta particularitati in
raport cu cauza si evolutia acestor imbolnaviri.
Principalele afectiuni reumatismale sunt:
Bolile reumatismale inflamatorii:
Reumatismul articular acut (RAA), cu evolutie acuta;
Poliartrita reumatoida (PR) si Spondilita anchilozanta (SA), cu evolutie cronica.

Bolile reumatismale degenerative:


Artrozele: gonartroza, coxartroza, spondiloza.
Boli reumatismale abarticulare:
Periartrita scapulohumerala (PSH), nevralgie sciatica, nevralgie cervico- brahiala.
Boli reumatismale metabolice:
Guta.
MASURI DE DEPENDENTA (SEMNE SI SIMPTOME POSIBILE)
Durerea articulara
- localizare:
- osoasa sau articulara;
- la articulatiile mici sau mari, persistand la o singura articulatie sau migrand de la o articulatie la
alta;
- conditiii de aparitie:
- la inceputul miscarii, dimineata la sculare;
- permanent;
- poate fi precedata de un episod inflamator amigdalin;
- poate aparea dupa o masa abundanta, consum excesiv de alcool in accesul de guta, diferentiind-o de
durerea din puseul reumatismal;
- conditii de accentuare: miscarea, frigul;
- conditii de ameliorare: repausul, caldura.
Redoarea articulara
- reprezinta intepenirea reducerea mobilitatii articulare:
- instalare: dimineata;
- localizarea:
- in poliartrita reumatoida, la nivelul articulatiilor mici de la maini si picioare;
- in spondilita anchilozanta, in regiunea lombara si apoi, dorsala;
Impotenta functinala articulara sau musculara
- conditii de aparitie inflamatie articulare sau musculara, anchiloza articulara;
- localizare:
- centurile membrelor, coloana vertebrala (spondilita anchilozanta);
- segmenrele distale (poliartrita reumatoida);
- afecteaza activitatea profesionala si autoservirea;
Tumeficatia articulara
- este un semn obiectiv;
- caracteristici:
- articulatie rosie, calda, marita de volum (RAA);
- tumeficatie fluctuenta (hidrartroza);
Deformare articulara
- cauzata de prezenta osteofitelor, exostozelor osoare;
- apare in poliartrita reumatoida la maini si picioare;
Atrofia musculara
- se intalneste in poliartrita reumatoida, este dureroasa, incepe la muschii interososi ai mainilor;
Modificarea mobilitatii articulare
- limitarea mobilitatii;

- mobilitate excesiva.

Modulul 29- ORL si nursing ORL


Ingrijirea pacientilor cu otita
Otita este o infectie a urechii medii care netratata in faza congestiva determina supuratia.
Otomastoidita este complicatia otitei medii supurate netratate la timp.Apare la 2-3 saptamani de la
debutul otitei.
Circumstantele aparitiei:
-In timpul unei rinofaringite la orice varsta mai frecvent la copii si sugari
Semne si simptome:
-In otita acuta supurata:durere la inceput moderata,treptat devine vie si insuportabila,iradiaza spre
maxilar,senzatie
de
tensiune
in
ureche,febra
39-40
grade,frisoane,hipoacuzie.
-In otomastoidita acuta supurata:durere vie in regiunea mastoidiana,febra,dispnee,tahicardie
Probleme:
-durere,hipertermie,anxietate,insomnie,comunicare
ineficienta
la
nivel
senzorial
auditiv.
-risc de complicatii:alterarea respiratiei si circulatiei,deshidratare,paralizia membrului facial.
Obiective:
-Pacientul sa afirme stare de bine,temperatura corporala sa se mentina in limite fiziologice;
-masoara functiile vitale si le noteaza in F.O;
-Administreaza tratamentul prescris :antibiotice pe cale generala,cu simptomatice pt combaterea febrei si
durerilor,instilatii auriculare cu solutii caldute deco0ngestive si analgetice,instilatii nazale cu solutii
dezinfectante,comprese caldute pe regiunea mastoidiana pe care le schimba la 2-3 ore.
-Asigura alimentatia hidrozaharata in perioada febrila,bogata
-Pregateste pacientul si participa la punctia otica(paracenteza);
Scopul punctiei:

in

vitamine

si

lichide;

-Explorator:pt. recoltarea secretiei otice


-Terapeutic:pt. evacuarea secretiei urmata de spalatura auriculara
Ingrijiri ulterioare:
-Educa pacientul sa se prezinte la control(prezinta mesa pt drenaj,este informat ca orificiul creat se
vindeca fara a afecta auzul);
-Pregateste pacientul cand este cazul pt interventie chirurgicala si-l ingrijeste postoperator.

Modulul 37- Boli metabolice, de nutritie si nursing specific

Se datoreaza tulburarilor de metabolism.


Exista cauze endogene, exogene si mixte.
Disfunctiile endocrine influenteaza metabolismul organismului si ca factori de risc: fumat, stres,
sedentarism.
Metabolismul incepe cu ingestia si se termina cu excretia produsilor metabolizati.
Metabolismul glucidelor
Glucidele au rol in organism energetic, ajung in intestinal subtire si se transforma in
monozaharide si se absorb.
Concentratia glucozei in sange (glicemia) se mentine constanta prin mecanismul de glicozare
(echilibrul functional intre actiunea factorilor hiper si hipoglicemianti).
Factorii hiperglicemianti
Glucagonul : hormon secretat de pancreas
Adrenalina
Hormonii glucorticoizi secretati de suprarenale
Hormoni somatotropi ai hipofizei
Tiroxina (TSH)
Factorii hipoglicemianti
Insulina
Metabolismul lipidelor
Au rol energetic, plastic, functional
Se absorb la nivel de intestine subtire sub forma de acizi grasi, colesterol, fosfolipide
Se pot depune ca rezerva, lipogeneza, prin catabolism duc la eliberare de energie, prin cetogenza se
produc corpi cetonici, gluconeogeneza (sintezarea glucozei din proteine, realizat de catre ficat)
Este reglat de SNC, hipofiza
Metabolismul proteinelor
Plastic, energetic, functional
Se absorb sub forma de aminoacizi la nivelul ficatului, pe cale portal si de aici intra in circuitul
sanguin.
Au rol in intinerirea continua a celulelor. Reglarea este facuta de hormoni testeosteron, glicocorticoizi
si tiroidieni, ficat, rinichi, SNC.
Educatia pentru sanatate pentru prevenirea bolilor de nutritive si metabolism:
Evitarea supraalimentatiei, sedentarism
Educare pentru reducerea alimentarii excesive
Aport de calitate, cantitate in cazul rahitismului
Obezitate caracterizata prin cresterea greutatii corporale ideala cu 15%-20% si sporirea tesutului
adipos.
In mediul urban incidenta crescuta

1.
2.
3.
4.
5.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
1.
2.
3.

Persoanele cu rude de gradul I obeze risc constitutional


Cauze: __________ de viata; sedentarism
Manifestari de dependenta:
Crestere in greutate peste greutate ideala: oboseala, astenie, dispnee, HTA, varice pe membrele
inferioare, constipatie, amenoree.
Diagnostic de nursing:
Alterarea respiratiei cauzata de greutate excesiva, manifestata prin dispnee
Alterarea circulatiei cauzata de greutate excesiva, manifestata prin varice
Intoleranta la efort, cauzata de greutate excesiva, manifestata prin dispnee
Transit intestinal lent cauzat de peristaltism intestinal manifestat prin constipatie
Eliminare inadecvata cazata de modficcarile hormonale, manifestata prin amenoree
Exercitii fizice introduce treptat, moderate, mers pe jos, practicarea sporturilor. Daca pacientul are
problem psihice se vor incuraja, stam de vorba. Tot ce nu poate pacientul cu obezitate, va face AM pentru
a suplini.
Interventii delegate:
Tratament medicamentos
Pregatit pentru interventii chirurgicale
Sindrom de slabire
Forma cea mai severa este casexia.
Cauza: reducerea aportului alimentar/arderi puternice
Tipul: Stenic si Astenic
Circumstantele de aparitie:
Statutul social (sarac)
Effort fizic intens
Problem cu dantura
Boli endocrine (basedow),
Stari febrile
Manifestari de dependenta:
Scadere in greutate
Apatie
Tegumente uscate, edem (semne de deshidratare). Cand apar edeme avem dezechilibre hidroelectrolitice
Bradicardie
Hipotensiune
Plagi nevindecabile
Diagnostic de nursing:
Alimentare inadecvata cantitativ si calitativ, din cauza culegere de date, manifestata prin scaderea in
greutate
Circulatie sangvina inadecvata, cauzata de deshidratare, manifestata prin bradicardie si hipotensiune
Hidratare inadecvata, cauzata de deshidratare, manifestatat prin tegumente uscate
Deshidratare:
Izotona intereseaza atat apa cat si electroliti (se pierd in egala masura). Caracteristica pentru
persoanele care au varsaturi, diaree.
Hipertona apa in proportie mai mare decat electroliti (ex: transpiratii, polipnee)

1.
2.
3.
4.

Hipotona saruri in proportie mai mare


Manifestari de dependenta in deshidratare:
Tegumente uscate
____ cutanat persistent
Senzatie de sete
Astenie fizica si intelectuala
Cefalee, ameteli
Modificari de puls
Pot apare edeme
Diagnostic de nursing:
Stare generala alterata, cauzata de aport nutritive, manifestata prin apatie
Obiective: pacientul sa isi recapete pofta de mancare; sa hidrateze; sa prevenim complicatiile
Interventii:
Alimentare pacient
Alimente bogate in protein, sarace in lipide
Consistenta lichida, semilichida, solide
Duireza 1000ml/zi, sol. proteice si Vit B
La indicatia medicului insulin inainte
Igiena pacientului
GUTA
Este o boala metabolica caracterizata prin hiperuricemie, depuneri urice in articulatii si leziuni
renale.
Cauzele bolii:
Scaderea eliminarii renale de acid uric
Hiperproductie de acid uric
Alimentatie bogata in protein
Aparitie: la persoanele cu alimentatie bogata in protein
Manifestari de dependenta:
Durere aparuta brusc, noaptea, violent, insuportabil. Apare la haluce sau la nivelul oricarei articulatii.
Zona afectata devine violacee cu senzatie de caldura locala: febra, frison, tahicardie, uneori varsaturi.
In perioada de liniste, aspectele dureroase se amelioreaza. Problemele dispar ziua, durerile revin
noaptea prinzand si alte articulatii.
In accesul gutos, apar tofii gutosi (depuneri de acid uric in articulatii), in special pe lobul urechii,
coate, degete. Din cauza tofilor, articulatiile pot anchiloza cu timpul.
Investigatii:
Analizele de laborator pun in evidenta cresterea acidului uric, uree, creatinina etc.
Diagnostic de nursing:
Disconfort cauzat de metabolismul alterat pentru acidul uric, manifestat prin dureri articulare
Deficit de autoingrijire, manifestat prin durere articulara
Alterarea tegumentelor, cauzata de depunerea acidului uric in articulatii manifestat prin tofii gutosi
Mobilitatea redusa sau imobilitate cauzata de depunerile de acid uric in articulatie, manifestata prin tofi
gutosi
Complicatii:

Litiaza renala cu cristale de acid uric


Deshidtratarea
Obiective:
Pacientul sa prezinte un metabolism bun al proteinelor
Pacientul sa cunoasca si recunoasca/respecte alimentatia prescrisa/specifica
Interventii:
Asiguram repaus la pat. Pe locul dureros se aplica comprese la temperature camerei usor spre rece
Regim alimentar fara protein
Aport mare de lichide
Administram Milurit in perioada de calm, in criza se opreste si se ia Colchicina cat timp il doare. De
cand inceteaza durerea se fac 2 saptamani pauza , dupa care se ia din nou Milurit.
Antiinflamatoare in perioada de criza
Modulul 38- Nutritie si dietetica
NOIUNI ELEMENTARE DE GASTROTEHNIE
Dintre diferitele vieuitoare, numai omul prepar alimentele n diferite
moduri, pentru a "le mri sapiditatea i digestibilitatea. Pregtirea alimentelor a
devenit de-a lungul istoriei sale, pentru om, o adevrat art;
Gastronomia, reprezint tocmai aceast art a pregtirii alimentelor ntr-un
mod ct mai plcut, mai atrgtor.
Gastrotehnia, este tiina care studiaz toate trasformrile suferite de
alimente n cursul preparrii lor prin diverse tehnici culinare i totodat influena
acestor transformri asupra
strii de sntate a omului. Enumerm cteva obiective ale gastrotehniei:
- metodele culinare nu trebuie s distrug sau s micoreze n alimente factorii de
nutriie pe care acestea le conin.
- prin pregtire culinar, alimentele nu trebuie s devin iritante sau nocive.
- alimentul dup preparare, trebuie s devin mai uor de digerat i s aib un
aspect i un gust plcut.
- prin tehnicile culinare se urmrete profilaxia sau vindecarea diferitelor afeciuni,
mai ales, bolilor care se datoresc n bun parte, unei pregtiri culinare neraionale
(sosuri cu rntauri prjite n grsime etc). Nu se va renuna la rntauri, dar se va
modifica tehnica duntoare de
preparare, utilizndu-se rntauri dietetice.
nainte de prepararea alimentelor, este necesar cercetarea strii lor de
salubritate. Consumul de alimente alterate, poate avea consecine incalculabile.
Dup acest control urmeaz, etapa de preparare a alimentelor - etapa preliminar care const n tranarea crnii, splarea legumelor i fructelor, ndeprtarea prilor
necomestibile etc. Se cunosc neajunsurile splrii

ndelungate i tierii alimentelor n buci mici, care duc la pierderi importante de


vitamine (legume i fructe). Pentru prevenirea s-au micorarea acestor neajunsuri,
se recomand:
- pregtirea s se fac cu puin timp naintea tratamentului termic sau pregtirii
culinare;
- evitarea fragmentrii legumelor i altor alimente n buci prea mici;
- evitarea splrii ndelugate sau meninerea alimentelor mult timp n apa de
splare;
- reducerea la minimum a ndeprtrii prilor externe ale legumelor i
fructelor; Tratamentul termic reprezint etapa decisiv n arta culinar. Dac
fructele, salatele, untul, uleiul, brnzeturile i uneori oule, pot fi consumate n stare
crud, majoritatea alimentelor, reclam o prelucrare termic. Prin tratament termic,
se pot pierde factori nutritivi hidrosolubili (glucide cu molecul mic, vitamine i
sruri minerale). Pentru micorarea acestor pierderi se recomand fierberea
legumelor n vapori de ap sub presiune, n vase speciale. Un alt efect nedorit, este
distrugerea unor factori nutritivi sensibili la temperaturi
ridicate, precum i a oxigenului (vitaminele C, A, E, Bl), uni aminoacizi. Pentru
reducerea parial a acestui inconvenient se recomand fierberea n vase acoperite
ermetic, la temperatur maxim, timp ct mai scurt, precum i evitarea
renclzirilor repetate. Cele mai cunoscute tehnici de gastrotehnie n ceea ce
privete tratamentul termic, constau n:
- fierberea n ap, fie prin creterea treptat a temperaturii apei, fie prin
introducerea n ap clocotit de la nceput. Aceasta din urm este superioar.
- fierberea n vapori supranclzii sau nbuirea, care scurteaz timpul de
prelucrare i micoreaz pierderile de substane nutritive (vitamine hidrosolubile).
- prjirea (introducerea n grsime ncins) este total contraindicat att la omul
bolnav ct i la cel sntos, deoarece n acest mod apar compui duntori, toxici i
se degradeaz vitaminele.
- frigerea i coacerea manopere care nu sunt contraindicate.
Pregtirea prin prjire n grsime, trebuie evitat n general i n special n
diferite suferine digestive, ca ulcerul, colecistitele, obezitatea, ateroscleroza i
complicaiile sale dar i la persoanele vrstnice. Rntaul este ns foarte rspndit
n bugtria romneasc prin tradiie i obinuin, de aceea dac nu se poate
renuna la el se poate modifica tehnic.
Dup cteva sptmni de practic se va putea respecta raia caloric, fr a
se mai apela la calcule, nsuindu-se posibilitatea de a stabili "din ochi" alimentele i
cantitile respecive.
In ceea ce privete numrul de mese pe zi se recomand 5-6. n general raia
caloric se repartizeaz astfel: 15-20% la micul dejun, 5-10% la gustarea de la ora
11, 35-45% la masa de prnz i restul dup amiaz i seara. Masa de sear se va

lua cu cel puin dou ore nainte de culcare, pentru ca digestia s desfoare n
condiii bune i s nu mpiedice odihna de noapte.
Clorura de sodiu trebuie adugat zilnic sub form de sare de buctrie, care
trebuie administrat n anumite proporii. Nevoile zilnice de elemente minerale ale
adultului sntos sunt: clor 6 g, sodiu 4 g, potasiu 3,2 g, sulf 1,2, g, fosfor 1,2 g,
calciu 0,84 g, magneziu 0,32 g, fier 18 mg, fluor 1 mg, etc. Nevoia de vitamine este
asigurat prin alimentele de origine animal, ct i prin cele de origine vegetal.
Astfel Vitamina A 5000 U.I, 1,5 mg (pete, unt, lactate, soteuri de morcovi,
ptrunjel, ardei), Vitamina D 400 U.I, (ulei din unele specii de pete, lactate,
glbenu de ou), Vitamina E, 2-3 mg/pe zi (germene de cereale, ou, ficat, lapte, ulei
de floarea-soarelui i pine intermediar), Vitamina K 0,5 mg/zi (legume verzi),
Vitamina B 1,5 mg/zi, Vitamina B2 2-2,5 mg/zi, Vitamina B6 2 mg/zi, Vitamina C, 50150 mg/zi, Vitamina PP 15-26 mg/zi. Vitaminele din complexul B se gsesc att n
alimentele de origine vegetal ct i n unele de origine animal. Vitamina C se
obine prin consumul de fructe i legume verzi. Fructele i legumele verzi, carnea,
oule i laptele sunt importante surse de vitamine i sruri minerale, deci sunt
indispensabile n alimentaia zilnic. Cteva exemple mai semnificative, produse de
lipsa acestor substane: lipsa de fier provoac anemia feripriv, cea de iod mrete
glanda tiroidei (gu), lipsa de sodiu provoac oboseal muscular i depresiune
neuropsihic, de vitamina A boli de ochi, de vitamina C scorbutul, iar. lipsa de
vitamina D rahitismul. Nevoile zilnice ale organismului sunt de 2500-3000 ml/zi. O
mare parte este adus cu alimentele, cealalt este ingerat ca atare sau sub form
de buturi i numai o mic parte (cea. 300 ml) rezult din arderile metabolice ce au
loc n organism, ntre aportul i eliminarea apei trebuie s existe un echilibru. n
sfrit alimentaia zilnic trebuie s conin i o anumit cantitate de fibre
(celuloz), necomestibile.
Prezint mai jos cteva alimente cu deosebit aciune vitalizant, cu rol
protector, indicate att n alimentaia omului sntos ct i a celui bolnav. Aceste
sunt foarte utile n diabet i pot fi consumate de la vrste fragede pn la adnci
btrneei.
Drojdia de bere. Conine 50% proteine foarte digestibile, o cantitate
excepional de mare de glutation (o protein sulfurat cu importan n
oxidoreducere i n rezisten la infecii) 14 minerale eseniale, 17 vitamine
(grupa B n totalitate) i mult ergosterol (provitamina D). Se administreaz n doze
de o linguri pe zi la copii i 1-2 la aduli i btrni la fiecare mas, amestecat n
sup, iaurt, soteuri de legume etc. Compenseaz carenele n factori nutritivi i
contribuie la mai buna utilizare a glucidelor. Este indicat la denutrii diabetici
(previne instalarea polinevritelor) i la sportivi (favorizeaz rezistena i asigur
eliminarea toxinelor din organism). Are i un rol

protector pentru ficat. Drojdia de bere obinuit, prin tratamentul cu sod caustic,
carbonat de sodiu sau acid clorhidric, cum se ntmpl n industrie, pierde 70% din
vitamine. De aceea se indic consumarea drojdiei de bere cultivat pe cereale.
Germenele de gru, conine produse fosfatice, multe sruri minerale (fier,
magneziu, etc) proteine complete care conin toi aminoacizii eseniali etc. Este o
surs natural important de fier, magneziu, proteine, vitamina B i E. Vitamina C
este redus. Este indicat, n stri depresive, la convalesceni, anemii, sarcin,
lactaie. Favorizeaz digestia i regleaz funciile intestinale. Nu are ns suficient
calciu. Este contraindicat n hipertensiunea arterial.
La copii se administreaz 1 -4 lingurie pe zi dup vrst, iar la aduli 2-3 lingurie la
mese. Se prepar punnd grune de gru ntr-o farfurie i se acoper cu ap. Dup
24 de ore vara i 36 iarna, bobul se umfl. Se spal i se umezesc boabele n
urmtoarele cteva zile. Se mnnc la nceputul mesei i se mestec bine. Este
mai puin eficace dect drojdia de bere.
Polenul, este un aliment cu totul deosebit. Conin proteine, zaharuri, grsimi,
minerale, oligoelemente, toate vitaminele, o serie de hormoni, enzime, factori de
cretere i pigmeni.
Red n cteva zile vigoarea persoanelor deprimate, favorizeaz dezvoltarea copiilor
bolnvicioi, mpiedic mbtrnirea precoce, i reface denutriia. Nu se fierbe
pentru c astfel se distrug vitaminele. Se administreaz diluat n ap, lapte, cafea
sau ceai cald, zilnic o jumtate pn la o linguri de cafea. Se indic mai ales
persoanelor dup 60 de ani. Este uorlaxativ. Se mrete doza n caz de oboseal,
slbiciuni, anemie, tulburri de cretere.
Ptrunjelul, este un condiment foarte bogat n principii nutritive. 100 g
ptrunjel conine 200 mg vitamina C, 60 mg provitamina A, 240 mg calciu, 19 mg
fier, etc. Este un excelent antiseptic i se administreaz n rahitism, tuberculaz,
deoarece conine mult calciu, anemie, boli oculare .a. Prelungete viaa i ntrzie
senecena. Se consum ca atare sau sub form de suc.
Iaurtul, conine vitamina B, sruri de calciu i proteine. Datorit acidului
lactic i bacteriilor pe care le conine, protejeaz flora intestinal att de util
organismului. Astfel mpiedic putrefacia intestinal. Excesul este demineralizant,
prin acidul lactic coninut. Se recomand 10 zile 5-6 linguri de iaurt zilnic i apoi
pauz 5-6 zile.
NOIUNI ELEMENTARE DE DIET N UNELE BOLI
Prin dietetic se nelege tratamentul bolilor prin alimente (diet). Ilustrm
rolul dietei n tratamentul diferitelor boli, prezentnd cele mai importante diete. La
nceput vom enumera dietele cu caracter mai general i n partea a doua, dietele
din cele mai importante boli.
DIETA HIDRIC const n introducerea n organism a unei cantiti mai mari
de ap sau lichide (ap mineral, ceaiuri, decocturi, sucuri de fructe, bulion, etc).

Cantitatea nu va depi 2 1 pe zi, se va administra n doze mici, fractionate i va


dura numai cteva zile, timp n care bolnavul va sta obligatoriu la pat. n locul apei
se prefer infuziile uoare (ment, tei, mueel, fructe de mce), ap cu zeam de
lmie sau portocale, bulion de legume, ap de orez.
- bulionul de legume este mai uor tolerat, dar valoarea nutritiv este nul. Nu se
pstreaz mai mult de 24 de ore. Este o variant a dietei hidrice.
- apa de orez, alt variant, este indicat n cazuri de diaree mai ales la copii i
se prepar astfel: 2 linguri de sup de orez boabe, se pun n 500 ml. ap rece i
cnd boabele s-a umflat se adaug 500 ml ap fiart i se fierbe n continuare 20 de
minute. Se filtreaz printr-o pnz deas i se adaug dup caz, trei 3 g sare sau
30g zahr. Valoarea nutritiv este a zahrului (120 calorii). Se poate menine la
adult aceast diet cel mult 5 zile.
- dieta cu suc de fructe aduce multe vitamine
- dieta hidrozaharat este alt variant. Se adaug 50 g zahr la 1 1 ap (20
calorii la litru).
Toate aceste diete sunt indicate n cazuri speciale: unele boli infecioase sau
toxice
acute, boli cu febr mare, boli de nutriie ca guta i obezitatea, litiaza renal, unele
afectiuni severe cardiovasculare i renale.
REGIMUL HIPOCALORIC, se folosete n unele boli digestive,
cardiovasculare i n special n obezitate. Forma cea mai cunoscut, const n zile
de fructe sau de legume care se administreaz fie ca atare, fie sub form de sucuri
naturale. Dieta se poate menine numai cteva zile. n practic se recomand 1 kg
mere (400 calorii/zi), sau 1200 g fragi (310 calorii) sau 1,5 1 suc proaspt de roii
sau de citrice. Se mai folosete dieta prin zile de lapte, (1 lapte egal 6-800 calorii
cu proteine de valoare biologic mare). n caz de toleran redus se amestec
laptele cu ceai sau carbonat de calciu (1 linguri la 250 g lapte). n regimul de
1000-1200 calorii pe zi se pot consuma la discreie legume cu puine glucide. Sunt
interzise ns zahrul, dulciurile, prjiturile, pastele finoase, sosurile, carnea gras,
fructele oleaginoase, strugurii, prunele, etc.
REGIMUL HIPERCALORIC. Nu este acelai lucru cu excesul alimentar, n
care se consum cantiti mari de alimente fr indicaie, putnd duce la
complicaii severe. Regimul hipercaloric este o diet cu indicaii precise: toate
formele de denutriie (diaree cronice, supuraii, albuminurii, stri febrile prelungite,
glicozurii, hipertiroidism, neoplasme, tuberculoze), n munci grele, perioada de
cretere sarcin sau lactaie. Acest regim regenereaz esuturile, restabilete
metabolismul normal i completeaz peirderile. Se individualizeaz suplimentul
caloric, se menine echilibrul ntre compoentele raiei, (proteine, lipide, glucide).
Regimurile vor fi variate, se va ine cont de preferinele bolnavului se vor

folosi condimente neiritante, iar mesele vor fi vii i frecvente. Nu sunt permise
exagerrile.
Raia hipercaloric se va realiza n special pe seama glucidelor i grsimilor
(finoase,combinate cu dulciuri, dulcea, miere, undelemn, unt, etc).
REGIMUL HIPERPROTIDIC, este un regim cu peste 1,5 g proteine/kg corp/zi.
(Cu peste 15% proteine raia zilnic) se folosesc alimente bogate n proteine cum
sunt carnea, petele, laptele, brnza, oule. Dac se urmrete i scderea sodiului
se exclud brnza, laptele i laptele praf. Este indicat la btrni cu azotenie normal,
n denutriie cu anumite recomandri (alimentaie variat, mese mici i repetate,
etc), n nefroza lipoidic, tratamentul cortizolic, sarcina, anemii, tuberculoz .a.
REGIMUL HIPOPROTIDIC, comport limitarea proteinelor. Se disting n
funcie de severitatea reducerii proteinelor:
-Regimul moderat hipoproteic (60 g proteine zilnic)
- Regimul sever hipoproteic cu 40-50 g proteine zilnic
- Regimul extrem cu sub 40 g proteine (n jur de 20 g)
Regimul hipoproteic este indicat n bolile renale cu retenie azotat, guta,
insuficiena cardiac i unele forme severe de hipertensiune arterial. Regimul va fi
bogat n glucide i lipide, dac nu sunt contraindicaii, iar mesele vor fi mici i
fractionate. Se contraindic restricia salin sever, sub 2-6 g cloruri de sodiu n 24
de ore.
REGIMUL HIPOLIPIDIC (hipocolesterolemiant), are o deosebit importan
i o
larg utilizare. Cnd este cazul va fi i hipocaloric. Se recomand n: ateroscleroz i
complicaiile ei, dislipidemii, obiezitate, litiaza biliar, nefroza lipoidic, acidoza
diabetic, mixedem, etc).
Alimente permise:
- lactate: lapte smntnit, iaurt degresat, brnz de vaci slab, zer.
- carne i derivate: carne slab de vac, viel, gin, cprioar, iepure slab, pete
slab (lin, alu, biban, tiuc), preparate numai fierte n ap, fripte la grtar, rasol
sau perio-are dietetice.
- ou, numai albuul fr restricii (sufleuri, spume, bezele, biscuii) i mai rar 1-2
glbenuuir pe sptmn.
- pinea alb, integral, neagr sau de secar i covrigi cu sare.
- finoase: gris, orez, fulgi de ovz i mici cantiti de fin pentru sosuri, etc.
- legume i fructe verzi, cu coninut redus n glucide i fr lipide: spanac, lobod,
castravei,ardei, roii, vinete, fasole verde, conopid, varz, cartofi, morcov,
preparate fie ca salate, pireuri sau fierte a-la-grec. De asemenea mere, portocale,
cpuni, smeur, pepene verde, coacze, ciree timpurii.
- Dulciuri sub form de budmci (fr unt sau smntn), spume de albu, bezele,
gelatine, tarte cu fructe, sosuri dietetice, orez cu lapte.

- grsimi numai n unele cazuri (1-2 lingurie de ulei de floarea-soarelui sau de


porumb adugate la salate).
- ca buturi: ape minerale, ceaiuri, sucuri de fructe i legume.
- supe sub form de bulion degresat, sau preparate de carne slab sau pete, supe
de legume, bor cu perioare dietetice.
- condimente aromate
Alimente interzise:
- lactate: lapte integral, brnzeturi grase, smntn, frica.
- carne i pete gras (vit, porc, oaie, ra, gsc), mezeluri, afumturi, conserve i
totate viscerele.
- ou sub form de glbenu sau n preparate.
- pinea preparat cu lapte, ou, unt.
- finoase: porumb, miei, paste finoase preparate cu ou.
- legume: fasolea i mazrea uscat, lintea, ridichiile, elina.
- fructe: alune, migdale, nuci, arahide, smochine, curmale.
- dulciuri cu grsime i ou, preparate de patiserie, prjituri cu fructe oleaginoase,
ciocolate, creme, ncheate.
- grsimi: unt, margarina, untur, seu.
- se interzic toate buturile alcoolice, ceaiul de ment, supele cu rnta, sau cele
groase de carne, de pasre, de pete gras, supe conservate, sosuri nedietetice,
maionez.
REGIMUL LACTAT. Laptele este un aliment complet, alcalinizant uor
digerabil i uor laxativ (lactoza), diuretic. 11 lapte furnizeaz 600 calorii. Laptele
este cel mai important aliment al nou nscutului, dar ocup un rol important i n
alimentaia adultului. La omul normal se recomand 1/3 1 lapte/zi, la cei cu
activitate medie 1/2-3/4 l/zi, la copil sau adolescent i 1/2-3/4 1 lapte/zi la femei
care alpteaz sau gravide. Se indic de asemenea cantiti mrite la btrni. n
general laptele se repartizeaz 250 g la micul dejun i cantiti mai reduse la prnz
i cin. Este contraindicat n cazul de intoleran, obezitate,hipercolesterolemie,
regim hiposodat sever. Curativ se prescrie n ulcerul gastro duodenal, constipaii
cronice sub form de iaurt, guta acut, nefrite acute, ciroze indiferent de form sau
stadiu, dup unele antibiotice (iaurt) la obezi pentru scurte perioade etc.
REGIMUL VEGETARIAN exclude orice aliment de origine animal, este deci
un
regim dezechilibrat, carenat sever n proteine. De aceea nu poate fi meninut timp
ndelungat.
Singura surs de proteine o constituie leguminoasele, dar valoarea lor biologic este
sczut. Se adaug grsimi vegetale (undelemn, nuci, alune, msline,
migdale). Este foarte puin toxic i conine multe vitamine i sruri minerale.
REGIMUL LACTO-OVOVEGETARIAN. Se exclud numai carnea i petele. Se

adaug lapte, ou, unt i ulei. Este mai echilibrat i poate fi meninut timp mai
ndelungat.
Este bogat n glucide i vitamine, dar srac n proteine i lipide. Finoasele
ocup un loc important n aceast diet. Raia proteic este asigurat de lapte, ou
i brnz, alimente cu proteine de vaoarea biologic mare, iar grsimile adugate
permite o variaie bogat a meniurilor. Este lipsit de vitamine i sruri minerale, de
ap, unii fermeni, precum i celulozice (este anticonstipant). Este indicat n gut
fiind srac n purine, n boli cardiovasculare, hipertensiunea arterial, ateroscleroz,
obezitate, hipertiroidie etc.
REGIMUL DE CRUDITI, este o variant a regimului vegetarian. Este de
fapt tot un regim lacto-ovovegetarian, dar nu conine alimente fierte sau coapte, cu
excepia pinii i biscuiilor. Este bogat n vitamine, sruri minerale i fermeni
(oxidaze), este alcalinizant, excit peristaltismul intestinal prin celulozice,
combtnd constipaia. n schimb-este hipocaloric, monoton, prodce saturaie
rapid i nu este tolerat sau recomandabil timp mai ndelungat. Se dau bolnavului
1000-1500 g legume i fructe n 5 mese. Sunt permise sucurile de legume i de
fructe. Este indicat n afeciuni cardiovasculare cu edeme, boli renale cu edeme,
guta, obezitatea, diabetul grav, constipaia cronic.
CURA DE FRUCTE, este o alt variant a regimului vegetarian cu proprieti
alcalinizante, cu efect diuretic i laxativ. Se recomand n diferite boli:
- cura de prune sau smochine, n constipaie
- cura de lmi (10-20 pe zi) n reumatism .,-,...
- cura de struguri n gut, boli renale i hepatice
- cura de mere rase n enteritele sugarului sau diareile adultului
REGIMUL HIPOSODAT. Sodiul este principalul ion extracelular, iar potasiul
intracelular (raportul Na/K 15/1). Nevoile zilnice de cloruri de sodiu sunt de 8-10 g
zilnic. De fapt nu exist un regim strict desodat ci numai hiposodat. Acest regim se
prescrie limitat ca timp i numai n cazuri cu indicaie absolut. Exist trei forme:
- regimul hiposodat larg, n care se suprim orice adaos de sare la prepararea
alimentelor sau n timpul mesei. Se interzic alimentele srate (brnzeturi, conserve,
mezeluri). Se permite ns pine i puin lapte. Acest regim aduce 1,5-2 g Na/zi.
- regimul standard, n care i pinea este fr sare i laptele este desodat. Se indic
numai alimente srace n sare. Conine 0,5 g/zi Na.
- regimul hiposodat strict (tip Kempner) pe baz de orez, fructe i zahr. Aportul de
Na/zi este de 150 mg.
Acest regim este indicat n glomerulonefrita acut cu edeme, insuficiena
cardiac i sindroamele nefrotice cu edeme, nefropatii grave cu hipertensiuni
arteriale, hipertensiunea arterial grav, ciroze cu acite i enzeme, unele obeziti
i unele procese inflamatorii.

REGIMUL CU CRETEREA CLORURII DE SODIU (hipersodat), se


administreaz n cloropenie (boli cu scderea sodiului n snge). Aceasta apare n
bolile cu vrsturi incoercibile (intoxicaii, gastrite acute, stenoza piloric, ocluzia
intestinal), cu diarei profuze (dizenterie, enterocolita acut, febra tifoid etc), boli
renale cu pierdere de sare, arsuri ntinse, transpiraii abundente etc. Se introduce n
organism treptat NaCl, se ncepe cu 4-5 g per oral, se completeaz subcutanat,
intravenos sau prin clism. se va acorda atenie mare cazurilor cu proteinemie
sczut i bolilor cardiovasculare.
DIETA
POTASIC.
Se
administreaz
n
boli
nsoite
de
hipopotasemie,insuficiene renale cu oligoanurie, coma diabetic netratat,
sindromul postraumatic sau hemolitic i n boala Addison. Se urmrete periodic K n
snge (potasemia) i se caut meninerea la valori constante i normale ale
aportului Na, K, de 15/1. Alimentele bogate n K sunt: drojdia uscat, caisele uscate,
fasolea alb uscat, lintea, mazrea, prunele, curmalele, smochinele, ciupercile,
laptele praf, etc. Unii autori recomand zile de potasiu cu 500 g caise uscate, puin
nmuiate, administrate n 5 prize a 100 g.
REGIMUL ALCALINIZANT, este un regim lactovegetarian din care s-au
exclus carnea, petele, finoasele, pinea alb, nucile i migdalele. Grsimile, untul
i brnzeturile sunt mult reduse. Este indicat n stri de acidoz, litiaza renal uric
i oxalic.
REGIMUL ACIDIFIANT, conine carne, pete, ou, mezeluri, cereale,
finoase, unt, smntn. Deci alimente animale fr lapte. Se administreaz n stri
de alcaloz (ph alcalin), litiaza renal fosfaturic, infecii urinare colibacilare,
epilepsie.
Regimurile care vor fi prezentate n continuare sunt regimurile prescrise n
cele mai importante boli.
REGIMUL DIN DIABETUL ZAHARAT
Alturi de tratamentul medicamentos (insulina i substanele orale
hipoglicemiante) regimul, reprezint condiia esenial meninerii vieii diabeticului
ct mai aproape de normal. Cteva principii:
- bolnavul s cunoasc bine regimul, coninutul n glucide pentru fiecare aliment n
parte i s-l respecte scrupulos.
- bolnavul trebuie instruit pentru a nelege c alimentele se mpart din punct de
vedere alconinutul glucidic n:
- alimente care nu conin glucide (hidrat de carbon) sau care conin cantiti
reduse, putnd fi consumate fr restricie
- alimente bogate n glucide i care sunt interzise
- alimente cu glucide (hidrai de carbon) n cantitate moderat, care trebuie
consumate n dozele stabilite de medic i numai cu cntarul.
- cantitatea de glucide va fi ct mai apropiat de cea a individului normal, innduse seama de vrst, sex, i munc depus.

- raia caloric va corespunde necesarului caloric al organismului (n raport cu


vrsta, sexul, strile fiziologice i munca prestat).
- se vor exclude din diet glucidele concentrate ( zahr, produse zaharoase,
finoase, etc).
- nu trebuie s lipseasc din diet proteinele animale cu mare valoare biologic
(lapte, carne, brnzeturi, ou, pete) i lipidele, n special cele vegetale nesaturate
(uleiuri vegetale).
- pinea va fi mprit pe felii i mese, ct mai exact; mesele se vor repartiza la ore
ct mai precise; (diminea, ora 11, prnz, ora 17 i seara). Ultima mas sub forma
unei mici gustri va fi luat la orele 22.
- din alimentaie nu trebuie s lipseasc fibrele, deoarece s-a observat c
celulozicele din legume, fructe i cereale i chiar din leguminoasele uscate,
contribuie la scderea glicemiei i previn cacerul de colon.
Prezint n continuare un regim orientativ pentru diabetici, elaborat i utilizat
de centrul antiabetic i boli de nutriie din Bucureti. El va fi adaptat la tipuri i
severitatea diabeticului.
Regimul Diabeticului
Felul Alimentar Cantiti precise
Fr cntar - Carne: vac, viel, pasre, porc, miel slab (proaspat sau congelat)
unc.300 g sau
- Pete: proaspt sau congelat (srat, afumat) 400 g sau
- Brnzeturi: telemea, cacaval, brnza,topit 200-300 g
- Grsimi: unt, untdelemn, margarina
- Smntn: (crem)
- Legume: varz, varz roie, bruxelles,conopid, spanac, dovleac, fasole verde,
bame, sparanghel, salat, vinete, roii,lptuci, ppdie, urzici, mcee,
ridichi,ciuperci, ardei grai, castravei, praz, untior,tevie. 800-1000 g
- Ou proaspete: foarte moi
Obligatoriu pe cntar zilnic
- Fructe proaspete: mere, fragi, cpuni, smeur, caise, viine, ciree timpurii, pere,
portocale, gutui, piersici, sfecl, mocov, elin sau pepene verde (600 g)
300-400 g
- Lapte: iaurt, ca, urd, brnz de vaci proaspt 500 ml
- Cartofi, orez, gris, paste finoase, cntrite fierte 150 g
- Pine: sau mmlig pripit g. (400 g pentru100 g pine) sau mmlig tare.
-Nu se fierb cartofi, morcovi, sfecl, elin sau paste finoase n ciorbe
- Nuci, alune
- Buturi alcoolice: vin alb, uic, coniac ocazional i cu moderaie
- Ceai, cafea neagr cu zaharin

-Interzis Se vor evita: finurile, biscuiii, legumele uscate: (fasolea, mazrea, lintea,
bobul,castanele, zaharul), ciocolata, prjiturile,bomboanele, dulceurile, halvaua,
rahatul,ngheata, berea, vinul dulce, mustul,siropurile, strugurii, prunele, mierea de
albine, cozonacul, bananele, curmalele, etc.
Instruciuni speciale:
Echivalene: 100 g pine = 250 g cartofi = 500 g fructe
100 g fructe = 50 g cartofi = 20 g pine = 250 g.
Foaie de echivalen
Coninutul n zahr a 20 g pine, este egal cu zahrul coninut n cantitile indicate,
din alimentele de mai jos. Deci n loc de 20 g de pine, se poate lua cantitatea
indicat dinalimentul corespunztor aa cum se vede pe lista urmtoare:
20 g pine = 15 g fin de gru
20 g pine =15 g fin de porumb
20 g pine = 86 g mmlig
20 g pine = 18 g macaroane
20 g pine = 65 g macaroane fierte
20 g pine = 250 g lapte
20 g pine = 350 g lapte acru sau iaurt
20 g pine = 60 g cartofi
20 g pine = 20 g mazre, fasole, linte uscat boabe
20 g pine = 70 g mazre, fasole linte fierte
20 g pine = 120 g mazre verde
30 g pine = 220 g fasole verde
20 g pine = 140 g mere, pere
10 g pine = 170 g portocale
20 g pine = 190 g pepene
20 g pine = 195 g fragi (de pmnt)
20 g pine = 225 g afine
20 g pine = 135 g cirei, viine
20 g pine = 130 g prune
20 g pine = 80 g nuci
Alimentele care se pot consuma fr restricie, de ctre diabeticul care nu
sufer i de alte boli sunt: carnea, petele de toate sorturile, brnzeturile
fermentate, oule, grsimile vegetale i animale, legumele cu coninut mic n
glucide (castravei, ridichi, varz acr, spanac, ciuperci,conopid, varz roie etct).
Important de cunoscut, sunt alimentele care trebui consumate
numai cu cntarul: pinea, finoasele, toate derivatele de cereale, fructele i
legumele cu coninut mare de glucide, brnza de vaci, laptele, iaurtul, urda.
Alimentele bogate n glucide sunt numai cele de origine vegetal, de nautur
animal sunt numai laptele i produsele lactate. Dup coninutul lor n glucide,
fructele i legumele se mpart n patru categorii:

- cu coninut sub 5% glucide: legume (castravei, ardei grai, ciuperci, conopid,


dovlecei, fasole verde, lobod, roii, vinete, ridichi, salat verde, spanac, varz,
bame) i fructe (pepene galben i verde, nuci, grepuri i lmi). Acestea pot fi
consumate fr restricii, deci fr cntar.
- un coninut de 10% glucide au: legume (ceap, morcovi, rdcin de ptrunjel,
praz i elin)
i fructe (ciree, cpuni, coacze, mere creeti sau domneti, portocale, fragi). Ele
trebuie cntrite.
- cu coninut de 15% glucide sunt: legume (mazre verde boabe, pstrnac) i unele
fructe (ciree de iunie, dude, gutui, mere ionatane, mure, piersici, zmeur, viine).
- cu coninut de 20% glucide dintre legume sunt: usturoiul, hreanul, cartofii,
leguminoasele uscate, cntrite fierte, fasolea, mazrea, lintea, iar dintre fructe:
strugurii, prunele uscate i perele pergamute.
Sintetic, se consum numai cu cntarul: merele de orice fel, portocalele, cireele,
morcovul fiert i cartofii. Sunt strict interzise strugurii, prunele, perele pergamute,
stafidele, curmalele i bananele. Leguminoasele uscate se consum fierte, dup ce
se arunc apa de fierbere. Dintrecelelalte alimente cu coninut glucidic menionm:
- pinea care conin 50% glucide,
- pastele finoase i derivatele de cereale, care conin cntrite fierte cam, 205
glucide
(nefierte conin 70%), deoarece prin fierbere i mbibate cu ap i mresc volumul
de 4 ori.
- mmligua pripit conie n jur de 12% glucide: Aproximativ lOOg pine
echivaleaz cu 400g mmligua.
- laptele dulce sau btut, iaurtul, brnza de vaci, conin n medie 4%
glucide. Zahrul i produsele zaharoase se vor interzice. Acestea cresc glicemia
rapid. Pot fi folosite numai n strile hipoglicemice. Repartizarea glucidelor pe cele 5
mese, zilnic, depinde modul de echilibrare al diabetului. Cu alte cuvinte dac poate
fi echilibrat numai prin diet sau este nevoie i de tratament cu sulfamide
antidiabetice sau cu insulina. n primul caz se repartizeaz glucidele ca i la omul
noraml, preponderent la cele trei mese principale. In eventualitatea tratamentului
cu insulina, exist mai multe posibiliti:
- dac se administreaz insulina romneasc, (n trei prize) mesele bogate n
glucide vor fi cele cnd se face insulina. Deci dimineaa, prnz i seara.
- cnd se folosete insulina semilent sau lent, de obicei n dou prize (dimineaa
i seara) sau ntr-o singur priz (naintea mesei de diminea sau de prnz),
glucidele se repartizeaz relativ egal n 5-6 mese pe zi (trei principale i trei
gustri), cu oarecare preponderen dimineaa i la prnz. Ultima mas va fi luat
ct mai trziu seara i prima ct mai devreme dimineaa.
Repartiia glucidelor pe mese este similar adultului normal (15% dimineaa, 10% la
orele 11,35-40% la prnz, 10% la orele 17, 20-25% seara i 10% la orele 22. n ceea

ce privete cantitatea de glucide, este indicat pentru copilul pn la 15-16 ani, 50%
glucide, 20% proteine i 25-30% lipide n raia caloric. Adultul diabetic trebuie s
primeasc 45-50% glucide, 15-20% proteine i 30-35% lipide. Astzi se prefer
diete mai bogate n glucide. n ce privete raia caloric, dac diabeticul nu este i
obez, acesta va primi aceeai raie ca i individul
normal, pentru vrst, sex, munc i starea fiziologic n care se gsete. Pentru
evitarea monotoniei regimului, se poate recurge la unele nlocuiri, echivalente din
punct de vedere glucidic. La sfritul capitolului "Noiuni de alimentaie i dietetic",
prezentm tabele cu coninutul n glucide, proteine i lipide, al unei largi game de
alimente. Cntarul este necesar pn cnd bolnavul reuete s evalueze singur ct
mai corect, din ochi, coninutul glucidic al alimentaiei. Este greu de cunoscut exact,
rapiditatea resorbiei glucidelor, deoarece aceasta
depinde i de cantitatea de proteine i de lipide ingerate. De aceea raia caloric
trebuie s fie echilibrat, s nu lipseasc niciodat alimentele bogate n fibre, iar
mprirea pinii pe felii, trebuie fcut ct mai exact. Dac diabeticul este obez, se
micoreaz pinea i finoasele ct mai mult posibil. La fel i grsimile chiar
vegetale. Pentru aceast categorie sunt necesare treiobiective: controlul aportului
caloric periodic, aport mare de fibre i mese regulate. Slbirea n
greutate, nu este permis s fie fcut de bolnav, fr indicaia medicului.
n ceea ce privete modul de preparare al alimentelor, menionm urmtoarele
obiective:
- nu se vor folosi niciodat zahrul i produsele zaharoase la pregtirea alimentelor,
ndulcirea se va face numai cu zaharin sau cu ciclamat de sodiu.
- prepararea sosurilor se va face pe ct posibil fr fin.
- pinea prjit va fi cntrit nainte de prjire, deoarece prin deshidratare cresc
glucidele.
- pastele finoase n stare crud conin mai multe glucide (75-80%). Prin fierbere se
mbib cu ap, i mresc volumul de patru ori, deci scade coninutul glucidic.
- se prefer consumul alimentelor sub form de sufleuri, soteuri i budinci.
- legumele cu 5% glucide vor fi ct mai mult folosite.
- proteinele animale vor fi obligatoriu prezente n diet
- prjirea este contraindicat. Se utilizeaz fierberea i coacerea.