Particularitati de ingrijire a blonavilor cu probleme pulmonare Ingrijirile in sectia pneumologie desi viseaza bolile aceluiasi aparat sunt diversificate

vizans bolile cronice dar si urgentele din bolile acute. Imbolnavirile aparatului respirator au intotdeauna repercursiuni negative asupra suprafetei respiratorii aparand intotdeauna dispneea. O parte din bolile pulmonare au caracter infectios( pneuminia, abcesele pulmonare, tuberculoza pulmonara, cangrena pulmonara) ceea ce presupune ingrijiri in plus. Bolile aparatului respirator genereaza multiple tulburari psihice dintre care unele se aseamana cu acelea din bolile cardio-vasculare fiind cauzate de deficitul de oxigen al creierului si de sentimentele fricii violente de moarte( anxietate, idei obsesive, depresii). Bolile cronice ale plamanului a enfizemul pulmonar, bronsiectazia, astmul bronsic pot tulbura de asemenea echilibrul psihic al bolnavului de care asistentul medical trebuie sa tina cont de ingrijirea acestor bolnavi. Asigurarea condiitiilor de mediu Saloanele bolnavilor pulmonar trebuie sa fie spre nord pentru a asigura o luminozitate continua pe toata ziua.ele vor i prevazute cu terase pentru ca bolnavii sa poata sta la aer in timpul zilea in vederea aeroterapiei. Sunt incalzite moderat cu temperatura 18-19C cu exceptia cazurilor de bronsite inflamatorii care necesita o astmosfera mai calda si umeda. Sa aiba o bauna ventilatie chiar crescuta in saloanele in care exista bolnavi ce expectoreaza si exhaleaza fitid. Amplansarea bolnavilor are in vedere caracterul infectios al unor boli pulmonare asadar acestia vor fi izolati in saloane speciale sau daca nu e posibil cat mai departe de copii, varstnici si tarati(persoane cu boli cronice). Mobilierul trebuie sa fie cat mai simplu, platul sa aiba rotile. Pentru bolnavii ce necesita timp indelulgat de spitalizare se impune pentru intretinerea nevoilor intelectuale aparate de radio, TV cu castia individuale. La curatenia zilnica trebuie evitata ridicarea prafului astfel ca se vor folosi aspiratoare si carpe umede se va intocmi planul de dezinfectare, curenta si terminala care trebuie respectata. Ingrijiri generale In majoritatea bolilor pulmonare pozitia favorabila este semisezand acest lucru insa nu trebuie fortat si bolnavul trebuie lasat sa isi aleaga singur pozitia recomandandu-i sa oschimbe cat mai des pentru a evita complicatiile hipostatice. In caz de hemoptizie, emboli pulmonara bolnavul trebuie mentinut in repaos absolut cu capul si trunchiul ridicat. In pleureziile uscate bolnavul este asezat pe partea sanatoasa insa dupa ce apare exudatul care indeparteaza foitele pleurale dureroase bolnavul se culca pe partea bolnava. In cursul bronsiectaziei si al supuratiilor pulmonare bolnavul ocupa singur pozitia in care evacueaza mai usor sputa, pozitii care sunt uneori bizare dar care nu trebuiesc impiedicate. Pozitia ocupata de bolnav in cursul crizelor de dispnee acuta trebuie facuta cat mai repede si mai comod(ortopnee) Toaleta bolnavului se va face in functie de starea lui ferindu-l de curentii reci dar avand in vedere prezenta transpiratiilor. De asemenea schimbarea lenjeriei de corp se va face imediat la pacientii transpirati ori de cate ori este nevoie este bine ca pielea transpirata sa fie frictionata cu alcool pentru stimularea circulatiei. Bolnavii care expectoreaza vor primi scuipatori si instructiuni de folosire a acestora. Alimentatia bolnavilor pulmonari este adaptata in functie de perioadele bolii astfel ca in perioadele febrile alimentatie bolnavului consta in regim hidro-zaharat cu suficiente vitamine( vitamina c) in etapele urmatoare alimentatia va fi mixta cu alimente usor digerabile deoarece prezinta inapetentei se vor oferi alimente hipercalorice si se urmareste tranzitul intestinal. Se supravegheaza bilantul hidric in special la varstnici, iar bolnavii care prezinta expectoratii

ambundente si fetide isi vor efectua toaleta cavitatii bucale inaintea meselor si de asemeni se va tine cont de preferintele alimentare. Supravegherea bolnavilor cu afectiuni pulmonare Daca nu exista contraindicatii(hemoptizie) bolnavul este educat si incurajat sa tuseasca iar in tusea dureroasa din pneumonie asistentul medical ajuta bolnavul executand o usoara presiune pe spatele si pe sternul bolnavului, sputa eliminata este observata, masurata, aratata medicului si daca exista indicatii va fi dusa la laborator. Daca se recolteaza spuna pentru examen citologic( celule atipice) se recolteaza sputa de dimineata si se repeta cateva zile la rand(3zile) daca se recolteaza pentru examenul bacteriologic sputa se insaminteaza pe mediile de cultura direct la patul bolnavului si se transporta de urgenta la laborator in termostat. Alaturi de expectoratie se va urmari respiratia, culoarea tegumentelor si mucoaselor, precum si starea psihica a bolnavului. Este important sa se cunoasca si recunoasca semnele complicatiilor: hemoptizie, tromboembolie pulmonara, embolia gazoasa si insuficienta respiratorie acuta din acest motiv asistentul medical va pregati medicamente cardiotonice, excitanti ai respiratiei bronhodilatatoare, seringi, ace , perfuzoare, aparat pentru oxigenoterapie, pentru bronhoaspiratie, traheostomie si punctii pleurale. Pregatirea examinarilor paraclinice Examinarea radiologica Presupune asigurarea conditiilor de mediu corespunzatoare deoarece bolnavul este dezbracat. Pregatirea psihica a bolnavului se face in vederea cunoasterii de catre acesta a conditiilor de efectuare a tehnicii. Se va completa un bilet de trimitere cu datele personale a bolnavului, cu diagnosticul prezumtiv si cu eventualele observatii Instiintarea serviciului de radiologie se face din timp in vederea planificarii investigatiilor in ordinea urgentelor care au prioritate. Transportul bolnavului se va face in functie de starea lui. Ajutorul acordat in timpul examinatilor se4 refera la dezbracarea bolnavului, indepartarea obiectelor medicale, educarea bolnavului de a sta culcat sau asezarea intr-o pozitie necesara. Asistentul emdical va evita expunerea Bronhografia Examenul radiologic al arborelui bronsic. Cu 2-3 zile inainte bolnavul va primi expectorante in ajunul examinarii va fi sedat cu fenobarbital, iar cu o jumatate de ora inaintea examinarii se injecteaza atropina(reduce secretia salivara si de la nivelul mucoasei respiratorii) si antitusive. Examenul se practica pe nemancate dupa anesteziera arborelui bronsic se introduc 2 sonde prin care se administreaza in cantitate mica substanta de contrast(pe baza de iod lipiodol) timp in care se schimba pozitia bolnavului. Inainte de administrarea substantei de contrast se va testa sensibilitatea organismului la iod. Dupa eefectuarea examinarii bolnavul nu mananca si nu bea nimic timp de 2h adica pana la eliminarea anestezicului din organism. Pleuroscopia(toracoscopia) Consta in vizualizarea cavitatii pleurale cu ajutorul unui aparat numit pleuroscop. Pregatirea bolnavului este asemanatoare cu cea de mai sus iar dupa tehnica bolnavul va ramane in pat in repaos, supravegheat atent(risc hemoragii) alimentatie dietetica usor digerabila. Incidentele si accidentele sunt reprezentate de tuse, lipotimie si colaps. Administrarea medicamentelor Prezinta note specifice doar in urgentele pulmonare asistentul medical poate intervine autoimun cu oxigenoterapie inca inainte de sosirea medicului in cazuri grave de dispnee(4-6l)

Asistentul medical supravegheaza efectul medicamentului iar la depistarea unor reactii secundare ca ameteli, acufene, inapetente, returi, eruptii cutanate si icter mecanic se aduce la cunostinta medicului. Educatia pentru sanatate Are drept prim obiectiv mijloacele de protectie fata de infectiile incrucisate. Bolnavii vor fi instruiti sa foloseasca corect scuipatorile, sa respecte normele de igiene si sa renunte la obiceiurile daunatoare. Protectia muncii Sectia de pneumologie prevede purtarea unui echipament corect masca care acopera orificiul bucal si nazal si halat de protectie schimbat cat mai des inainte de a parasi serviciul se va face baie si se va schimba cumplet imbracamintea. De asemenea asistentul medical sisi va petrece o mare parte a timppului disponibil in aer liber si va efectua periodic controale medicale. Probe functionale ale aparatului respirator Efectuarea probelor functionale urmareste determinarea modului in care aparatul respirator isi desfasoara activitatea. 1)Spirometria exploreaza ventilatia pulmonara determina volumul aerului circulant, aerului complementar, de rezerva, precum si capacitatea vitala a plamanilor 2)Spirografia ajuta sa intelegem determinarea capacitatii de adaptare a functiei respiratorii la nevoile energetice, ale organismului in repaos si la efort. 3)Determinarea volumului respiratoriu se refera la capacitatea vitala a plamanilor respectiv cantitatea de aer expulzat din plamani intr-o expiratie fortata dupa o inspiratie profunda. Capacitatea vitala a plamanilor este data de 3 valori: a)volumul curent(VC) cantitatea de aer mobilizat in inspiratie si expiratie in conditii de repaos b)volumul inspirator de rezerva(VIR) cantitatea de aer care patrunde in plamani peste VD intro inspiratie fortata c)volum expirator de rezerva(VER) cantitatea de aer care se poate expulza din plamani. Volumul ventilatiei de repaos(VVR) sau debitul ventilator pe minut, consum de oxigen pe minut, ventilatia maxima(VM) volum aer care poate fiventilat pe minut; capacitatea reziduala functionala aerul ramas in plamani dupa respiratia aerului curent 4)analiza gazelor din sange cantitatea de oxigen si dioxid de carbon din sangele atterial care furnizeaza date importante privind functia respiratorie. Aceasta analiza se poate efectua: chimic(recoltarea de sange evitand aerul); fizic( printr-o metoda numita Oximetrie) 5)spiroergografia test de efort ce furnizeaza informatii privind reactiile fiziologice ale organismului in conditiile de suprasolicitare fizica. Ingrijiti in unele urgente ale aparatului respirator In unele imbolnaviri ale aparatului respirator pun in pericol viata bolnavului care necesita o interventie de urgenta numai din partea medicului ci si din partea asistentului medical. In cursul lor pot aparea unele complicatii acute cu tablouri clinice dramatice unde operati vitale cu care asistentul medical deserveste medicul are un rol hotarator in salvarea bolnavului. Criza de astm bronsic Starea caracterizata printro depresie , expiratie zgomotoasa aparuta in abcese determinata de spasmul bronhiilor mici la care se adauga congstia si exudatia mucoasa, vascoasa la nivelul mucoasei. Efortul de expiratie creste presiunea intra toracica, iar dispneea se insoteste de cianoza si tuse. Crezile de astm bronsic apar in special in orele de dupa-amiaza spre seara in cursul noptii si dureaza intre 1-3h se pot repeta la intervale scurte care sa dureze cateva zile numindu-se rau astmatic. Bolnavul va fi asezat ortopnee, daca e cazul asistentul medical schimba lenjeria de corp si sterge tegumentele bolnavului cu prosop. Pregateste medicamentele pana la venirea medicului in functie de indicatia medicului si conform FO se administreaza miofilin IV sau PEV si hemiscuccinat de hidrocortizon IV

sauPEV, se administreaza oxigen se linisteste bolnavul se pregatesc diuretice si tonicardice injectabile. Pentru evitarea suprainfectiilor se pot administra antibiotice iar in urma pierderilor de lichide(transpiratie, perspiratie si sputa) se are in vedere hidratarea corespunzatoare pe ros sau parenteral. Bolnavul trebuie incurajat sa isi elibereze caile respiratorii prin mecanisme naturale( tuse si expectoratie) si daca nu se reuseste se practica dezobstruarea cailor respiratorii si asigurarea ventilatiei pulmonare prin intubatie, pe cale naturala traheostoma( incizie pentru a crea o cale de acces si se patrunde cu sonda de aspiratie) cu aspiratie mecanica si respiratie protezata artificial. Edemul pulmonar acut(EPA) Reprezinta inundarea brunsca a alveolelor pulmonare, a arborelui bronsic si a tesutului interstitial pulmonare cu un lichid bogat in albumina, necoagulabil, dar care amestecat cu aer apare sub forma unei expectoratii sero-mucoase roz, supuroasa, in cantitate 1.5-2l, bolnavul prezinta o dispnee grava cu senzatie de sufocare, anxietate si tuse chinuitoare. EPA are cauze variabile: cardiace,hipertensive, alergice, toxice, medicamentoase, infectioase, dupa interventia chirurgicale, posttransfuzii, accidente vasculare cerebrale si embolii pulmonare EPA rebuie diferentiata de criza de astm bronsic, bolnavul este asezat semisezand/sezand intro camera bine incalzita iar aportul de lichide se reduce la minimum. Tratemtnt: a)scaderea valorilor circulare de intoarcere(emisie de sange 300-500ml), cu exceptia starii de soc b)administrarea de diuretice pe cale IV si hipotensoare c)se aplica garouri la radacina membrelor pentru diminuarea circulatiei d)sustine functiile cardiace, reducerea IRA prin permeabilitatea cailor respiratorii, prin administrarea de substanta ce reduc spuma insotit de oxigenoterapia e)ameliorarea circulatiei prin reducerea debitului cardiac folosim morfina, diuretice si HHC(IV) f)ingrijirea acordata bolnavului se completeaza cu masurile adresate cauzei. Embolia pulmonara Obstructia brusca a arterei pulmonare sau a unei ramuri a acesteia print-un corp circulant in sange(trombus, gaze, ateroame de colesterol). Embolia pulmonara poate produce moartea. Se manifesta prin junghi toracic accentuat de miscare, respiratie, tahipnee, amplitudine superficiala, tuse acuta si febra Daca gravitatea este mare se instaleaza starea de soc si infarctul pulmonar, semnalat de sputa hemoptoica. La cea mai mica suspiciune de embolie pulmonara se anunta medicul, bolnavul este asezat semisezand in repaos total se combate durerea cu mialgin sau morfina Se mai administreaza medicatie anticoagulanta , regim dietetic este hidrozaharat in functie de evolutia bolii riscurile de complicatii sunt reprezentate de EPA si infarctul pulmonar. Hemoptizia Apare in cancerul bronhopulmonar, bronsiectazii, infarctul pulmonat, TBC pulmonar si in stenoza pulmonara. Bolnavul se aseaza semisezand in repaos absolut pe torace se aplica o punga cu gheata camera este bine aerisita cu 1-3C mai scazta decat temperatura optima Bolnavul este deserit la pat, lenjeria se schimba numai daca este nevoie, se interzice bolnavului sa vorbeasca iar tusea se calmeaza cu antitusive.

Pentru reducerea tensiunii intratoracice se administreaza solutie hipertone IV, se administreaza medicamente care reduc circulatia pulmonara, se pot administra medicamente hemostatie( vit k) si se pot efectua microtransfuzii. Daca hemoptizia nu poate fi oprita cu aceste mijloace se practica oxinoterapia care va produce vasoconstructia pulmonara, alimentarea presupune in acest caz lichide reci. Pneumotorax Patrunderea accidentala a aerului in cavitatea pleurala printr-o perforatie a acesteia care va comprima plamanii. Aceasta apare in cursul abceselor pulmonare in pleurezii purulente, cangrena pulmonara, TBC pulmonar sau traumatisme la acest nivel. Simptomele se instaleaza brusc cu junghi toracic violent , dispnee accentuata dureroasa, anxietate, cianoza mergand pana la soc. Ingrijirea bolnavului cu pneumotorax este asemanatoare cu cea din hemoptizie, repaos absolut la pat, repaos vocal, calmarea tusei si a durerilor. Daca se instaleaza fenomenul asfixierii se pregateste aparatul pentru exsuflatie decompresie. Particularitati de ingrijire a bolnavului cu infectii TBC Caracteristic infectios si contagios al TBC pulmonar necesita izolarea de restul bolnavilor cu afectiuni pulmonare.trebuie avut in vedere localizarea extrapulmonara astfel ca exista: meningite tuberculoase,TBC ganglionara, TBC intestinal si TBC hepatica. Spitalizarea bolnavului cu TBC este uneori de lunga durata si avand in vedere predominarea in grupuri sociale defavorizate acesti bolnavi sunt uneori alcoolici, asociabili, irascibili, pesimisti la care se adauga suferintele caracteristice: febra, tuse, expectoratii, dispnee, inapetenta necesita deci ingrijiri suplimentare. Aceasta categorie de bolnavi prezinta o atenta situatie la 2 extreme: unii au o teama exagerata fata de boala ajungand pana la tulburari neuropsihice si o alta categorie care minimalizeaza gravitatea bolii. Asigurarea conditiilor de mediu Circuitele functionale se vor respecta ca in sectia de boli infecto-contagioase. Deinfectarea curenta si terminala se respecta cu rigurozitate conform unnui grafic in functie infectiozitate. Spitalul este prevazut cu tanc septic Saloanele TBC-ului sa fie spatioase, moderat incalzite, bine luminate, si bine aerisite si bine ventilate si prevazute cu terase pentru aeroterapie Amplasarea se face dupa gradul bolnavilor de contagiozitate si avand in vedere durata indelungata a spitalizarii in saloane se va crea un climat placut o ambianta familiala in care bolnavul sa se intergreze usor si sa fie scosi din pasivitatea lor afectiva si sa suporte inactivitate intelectuala. Atitudinea asistentului medical este apropiata, calduroasa dar lipsita de exagerari. Curatenia se face numai cu mijloace umede(aspiratoare) iar pentru dezinfectie se folosesc substante cu actiune asupra bacteriilor koch alternand intre ele. O astentie deosebita se va acorda scuipatorilor care vor fi schimbate si dezinfectate de mai multe ori pe zi. Ingrijiri generale Pozitia preferata a bolnavului este decubit dorsal cu o perna substantiala sub cap, nu este favorabila pozitia semisezand pentru ca ingreuneaza circulatia pulmonara si tine eventualele caverne deschise, in acest caz este de preferat pozitia trendelenburg cu care bolnavul este obisnuit progresiv ajung pana la inaltime de 20cm. Durata repaosului la pat va fi stabilita de la caz la caz si concomintent cu acesta se face si aeroterapie prograsiv.

Pe masura ameliorarii procesului TBC-lor repaosul la pat se scurteaza si se incepe readaptarea la viata obisnuita pana se vor evita eforturile si miscarile bruste deoarece pot proveni diseminari tuberculoase. Igiena este asigurata in functie de starea bolnavului prin bai partiale/totale la pat, iar frictionarea tegumentelor va stimula circulatia si va mobiliza anticorpii nespecifici de la nivelul tegumentelor.