Str.

Mihail Kogălniceanu nr 16
Tel. 0335 711 027/ mobil 0735 551 841
Email: sc.radumiron2019 @yahoo.com

Caiet de practică

SE PERSONALIZEAZĂ CU O IMAGINE!!!!!
SE PERSONALIZEAZĂ CU O IMAGINE!!!!!
SE PERSONALIZEAZĂ CU O IMAGINE!!!!!

AN ŞCOLAR:2022-2023
AN DE STUDIU: III…….

Domeniul pregătirii de bază: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ

PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT
MEDICAL GENERALIST

Nume și prenume cursant………………………………………..

1
 CUPRINS
Nr.crt. Număr
CAPITOLUL
pagină
Fişa de identificare a elevului
Declaraţie de confidenţialitate
Infecţii nosocomiale (I.N)
Modelul conceptual al Virginiei Henderson
Graficul stagiului
Studii de caz
Modulul 29. Anestezie, terapie intensive și nursing specific-
40+12 h
Modulul 30. Obstetrică, ginecologie și nursing specific-80+12 h
Modulul 31. Puericultură, pediatrie și nursing specific-80 h

Modulul 32. Neurologie și nursing specific -80 h

Modulul 34. Gerontologie, geriatrie și nursing specific -80 h

Modulul 38. Conduita în urgențe medico-chirurgicale, situații

de criză și dezastre-80+12 h
Fişă de evaluarea stagiului de pregătire practică

Bibliografie

2
 Fisa de identificare a elevului
9

Numele şi prenumele elevului:

Telefon:

e-mail:

Unitatea de învăţământ-
9
LICEUL ,,RADU MIRON”
organizator de practică:

Clasa:

Calificarea profesională: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Perioada derulării stagiului: 21.11.2022-17.02.2023

Programul zilnic:

Instituţia-partener de practică: SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ VASLUI

Cadru didactic.
Tutore:

3
 DECLARAŢIE DE CONFIDENŢIALITATE

Subsemnatul(a ).................................................................................... născut în

....................., judeţul ......................................................, la data de ....................................................,
CNP..................., posesor al B.I./C.I. seria ............................................................................................,
eliberat de................................., la data de .................................................................., cu domiciliul
stabil în localitatea...................., judeţul....................................., str.....................................................,

nr.........bl..........sc.......et..........ap........., în calitate de elev al(a) Şcolii Postliceale Sanitare

Am fost informat de specificul activităţii pe care urmează să o desfăşor la locul de

practică şi am luat cunoştinţă de prevederile Regulamentului de Ordine
Interioară,Regulamentul Intern şi a prevederilor legale cu privire la păstrarea secretului de
serviciu şi confidenţialitate tuturor datelor medicale ale pacienţilor şi a informaţiilor legate de
activitatea din spital.
Mă angajez să păstrez cu stricteţe confidenţialitatea, asupra tuturor datelor şi
informaţiilor ce mi-au fost încredinţate, să respect întocmai normelor legale cu privire la
evidenţe,manipularea,păstrarea şi furnizarea informaţiilor,datelor şi documentelor.
Sunt conştient ca în cazul când voi încălca dispoziţiile legate privind
confidenţialitatea asupra activităţii desfăşurate,divulgarea oricăror date şi informaţii, voi
răspunde potrivit legii,civil sau penal,în raport cu gravitatea faptei.
Prezentul angajament se va completa personal de către elev.

DATA:

SEMNĂTURA:

4
 SCOPUL STAGIILOR DE PRACTICĂ

Stagiul de practică constituie una din formele de pregătire a elevilor şcolilor postliceale sanitare. astfel
încât după absolvire să le permită integrarea într-un timp relativ scurt şi cu rezultate foarte bune în funcţiile
în care vor fi repartizaţi. Stagiul de practică este o parte integrantă a procesului de învăţământ şi pune în
comun concepte teoretice cu situaţii reale de muncă. Practica are ca scop principal dezvoltarea şi
perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor practice formate în şcoală. Elevii au oportunitatea de a câştiga
experienţă practică, încredere şi de a avea o viziune din interior a viitoarei cariere. In vederea organizării şi
desfăşurării stagiului de practică, şefii unităţilor sanitare desemnează tutori profesionali cu experienţă în
munca practică şi cu o conduită exemplară, pentru monitorizarea activităţilor elevilor. Stagiul de practică
asigură formarea şi consolidarea competenţelor specializate ale viitorului asistent medical generalist/asistent
medical de farmacie
Caietul de practică intră în categoria documentelor de proiectare, organizare, desfăşurare,evidenţă şi
evaluare a procesului de învăţământ. Intrucât acesta conţine fişele de evaluare Pentru fiecare modul de stagiu,
la finalizarea perioadei de şcolarizare, se introduce în dosarul personal al absolventului. In caiet pot face
însemnări lucrători din şcoală cu drept de monitorizare şi control, tutorele profesional, coordonatorul
stagiului de practică şi elevul numai în spaţiile anume rezervate. In şcoală, cu ocazia instructajului efectuat de
către diriginte, elevul completează pagina cu datele personale, ia la cunoştinţă de obligaţiile pe care le are în
stagiul de practică şi semnează în procesul verbal întocmit cu această ocazie.

Infectiile nosocomiale sunt infecţiile contractate în spital sau alte unităţi sanitare, şi se
referă la orice boală datorată microorganismelor, boală ce poate fi recunoscută clinic sau
microbiologic, care afectează fie bolnavul, datorită internării lui în spital sau îngrijirilor
primite, fie ca pacient spitalizat sau în tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorită
activităţilor sale.
> reflectă schimbările din ecosistemul uman:
> abuz de antibiotice, neglijarea igienei,
> perturbarea raporturilor dintre agenţii patogeni,
> grupuri mari de imunosupresaţi.
Incidenta este în creştere peste tot în lume, cauzele sunt comune dar şi diferite, în raport
cu gradul de dezvoltare a unei ţări sau regiuni. Teoretic, orice agent patogen din lumea
virusurilor, bacteriilor, paraziţilor sau micetelor, pot produce infecţie nozocomială, în funcţie
de:
> conditiile generale dintr-o unitate medico-sanitara,
> natura gazdelor umane,
> particularitatile agentilor patogeni circulanti,
> specificul prestatiilor efectuate,
> situatia din populatia generala, etc.
In mod frecvent cele mai grave IN sunt cauzate de agenti patogeni cu rezistenta mare in
mediu, iar pentru unele bacterii, aceasta se caracterizeaza prin plurirezistenta la antibiotice
(stafilococi, E.coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas aeruginosa, Yersinia, Campylobacter). La
acestea se adauga virusurile hepatitice, HIV, virusurile cu poarta de intrare la nivelul cailor
respiratorii, micete, paraziti etc.
Procesul epidemiologic in i.n.
Surse de agenti patogeni

5
-bolnavi cu boli netransmisibile, care pot prezenta forme atipice de boala transmisibila sau
sunt purtatori de agenti patogeni
-bolnavi cu boala transmisibila, dar purtatori ai altor agenti patogeni.
In IN, purtatorii de agenti patogeni, in afara celor 3 categorii clasice (preinfectiosi, sanatosi
si fosti bolnavi), se mai clasifica si in raport de zona anatomica pe care o colonizeaza (nazali,
faringieni, nazofaringieni, tegumentari, fecali, urinari, vaginali).
Sursele de agenti patogeni pot proveni din urmatoarele categorii populationale:
-personalul medico-sanitar de baza,
-stagiari (medici, studenti, elevi),
- personalul auxiliar (intretinere, bucatarie, spalatorie, magazii)
- vizitatori.
Moduri si cai de transmitere
Modul direct presupune transmiterea agentilor patogeni prin relatii intre bolnavi, intre acestia
si personalul medico-sanitar, cu ocazia efectuarii diferitelor prestatii si in cadrul „modului de
viata” specific serviciilor de asistenta spitaliceasca sau de ambulator, cu aglomeraţii si condiţii
igienico-sanitare cu risc.
Modul indirect este predominant deoarece, frecvent, intervin agenti patogeni cu rezistenta
mare, avand astfel posibilitatea de a fi vehiculati prin aer, apa, pulberi de sol, obiecte (inclusiv
instrumenatr medico-chirurgical, mobilier, elementele bailor si WC-urilor, termometre,
spatule), medicamente si produse biologice cu administrare fractionata si expuse contaminarii;
deasemeni, mainile bolnavilor si diferitelor categorii de personal care vin in raport cu acestia.
Receptivitatea
Prin natura prestatiilor solicitate, bolnavii sunt receptivi in grade diferite, fata de agresiunea
agentilor implicati in IN. Imunosupresatii, bolnavii cu arsuri, marii traumatizati etc. Constituie
grupuri cu risc crescut fata de IN.
Sectoarele din spital cu risc crescut de IN sunt:
-sectiile de ATI
-sectiile de chirurgie - arsuri
-sectiile de hematologie-oncologie
Formele clinice cele mai frecvente de IN sunt:
-infectiile urinare
-infectii de cateter
-pneumonii
-infectiile plagilor operatorii.
Preventia
Masurile preventionale generale includ:
> preocupari pentru ca proiectarea si realizarea constructiilor pentru asistenta medico-
sanitara sa dispuna de circuite multiple si alte facilitati care sa evite diseminarea
agentilor patogeni
> aisgurarea unei igienizari zilnice corecte, decontaminare, dezinsectie si deratizare
periodica
> folosirea corecta a circuitelor pentru persoane si materiale
> reglementarea accesului vizitatorilor
> asigurarea unor operatiuni corecte de pregatire si efectuarea sterilizarii
instrumentarului si a altor materiale
> pastrarea in rezerva a unor antibiotice cu spectru larg pentru interventia de urgenta in
caz de infectia nosocomiala produsa de agenti rezistenti la antibioticele utilizate.
Masurile specifice si speciale bazate pe aplicarea antibioticelor, imunoglobulinelor si
vaccinurilor au o utilizare limitata si numai la indicatiile specialistilor si dependent de
situatia din populatia generala.
Combaterea
In cazul aparitiei unei imbolnaviri de tip nosocomial se va efectua, cu caracter de urgenta:
ancheta epidemiologica, interventii epidemiologice, clinice si cu laboratorul pentru

6
depistarea si izolarea bolnavilor;
> se vor institui masuri de protectie a celorlalti bolnavi, mai ales cei cu risc;
> se suspenda internarile;
> se desfasoara investigatii complexe pentru depistarea si corijarea cauzelor care au
determinat imbolnavirile;
> se suspenda total sau partial, pe termene variate, activitatea serviciului, timp in care
se vor efectua renovari si reprofilari;
> in cazul repetarii unor episoade epidemice, unitatea poate fi desfiintata;
> educatia si instruirea personalului medico-sanitar va completa procesul de combatere.

7
 MODELUL CONCEPTUAL AL VIRGINIEI HENDERSON VIRGINIA
HENDERSON (1897-1996)este descrisa ca fiind prima doamna a nursingului.

În cartea sa, „Principii fundamentale ale îngrijirii-nursing”, defineşte funcţia nursei astfel: „Rolul esential al
nursei este de a ajuta individul bolnav sau sănătos prin activităţi ce contribuie la menţinerea sau
redobândirea sănătăţii (sau sa-l asiste în ultimele clipe), pe care ar putea să le îndeplinească singur dacă ar
avea puterea, voinţa sau cunoştinţele necesare, să-l ajute să facă aceasta pentru a-şi recâştiga independenţa
cât mai repede posibil.”
Modelul conceptual al Virginiei Henderson apreciază individul ca fiind un tot unitar caracterizat prin nevoi
fiziologice şi aspiraţii denumite generic nevoi fundamentale. Acestea sunt:

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie:

> respiraţia este procesul fiziologic prin care oxigenul din aerul atmosferic ajunge până la nivelul celulelor,
unde este folosit in reacţiile de oxido-reducere, dioxidul de carbon rezultat fiind eliminat din organism prin
expiraţie;
> o respiraţie eficientă presupune şi o bună circulaţie deoarece sângele joacă rolul de transportor pentru
gazele respiratorii;
> disfuncţia respiratorie atrage după sine o perturbare a intregului organism atât la nivel fiziologic şi
fiziopatologic (hipoxie tisulară, hipercapnie) cât şi psihologic (senzaţie de sufocare, anxietate, teamă).

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata

Apa reprezintă aproximativ 60% din greutatea organismului adult, ea având un rol deosebit de important in
buna desfăşurare a proceselor fiziologice ale organismului.
Un individ poate supravieţui cu:
• 15% din funcţia normală a ficatului
• 25% din funcţia normală a rinichilor
• 35% din numărul total de hematii
• 45% din suprafaţa de hematoză pulmonară
• 70%din volumul plasmatic.
Reducerea volemiei cu mai mult de 30% este critică pentru supravieţuire.
• aprecierea statusului volemic al pacientului se poate face pe baza examenului clinic şi a investigaţiilor
paraclinice dar cel mai simplu prin stabilirea bilanţului hidric aport - pierderi (intrări - ieşiri);
• deficitul de apă al organismului va fi corectat prin hidratare per os sau la nevoie prin administrare de soluţii
perfuzabile coloidale sau cristaloide;
• excesul de apă al organismului impune restricţionarea aportului şi administrarea de diuretice;
• principalul mecanism fiziologic de reglare a cantităţii de apă din organism este reflexul de sete. La vârstnici
acest reflex diminuă astfel că în mod obişnuit aceştia prezintă un anumit grad de deshidratare;
• o alimentaţie sănătoasă vizează mai multe aspecte: cantitatea alimentelor, calitatea acestora, ritmul de
administrare;
• o dietă adecvată trebuie să asigure un aport suficient de nutrienţi, vitamine, apă şi săruri minerale, aport
adaptat necesităţilor organismului.
• organismul este un sistem deschis în permanentă interacţiune cu mediul înconjurător, schimbând cu acesta
materie şi energie;
• eliminarea satisface nevoia organismului de a îndepărta anumite substanţe nefolositoare rezultate din
metabolism sau digestie;
• fiziologic eliminarea are loc la nivelul tegumentelor (transpiraţie), respiraţiei (expiraţie), aparatului renal
(diureză), aparatului digestiv (scaun), aparatului genital feminin (menstruaţie );
• în anumite condiţii patologice se produc modificări ale modalităţilor de eliminare ale organismului:
◦ transpiraţii abundente (coma hipoglicemică) ş hemoptizie (neoplasm pulmonar)
◦ vărsături bilioase (colecistită)
◦ vărsături explozive în jet, neprecedate de greaţă (tumori cerebrale)
◦ hematemeză {vărsături cu aspect de zaţ de cafea ce apar în hemoragia digestivă superioară)

8
◦ hematurie (urină cu sânge)
◦ tulburări ale tranzitului intestinal cu alternanţa constipaţie / diaree (tumori de colon)
◦ melenă (tumoră de colon)
◦ amenoree (lipsa menstruaţiei - ovar polichistic).

3. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură:

• nevoia de a te mişca şi a avea o bună postură reprezintă un aspect esenţial al mecanismului de integrare a
individului în mediul înconjurător şi orice disfuncţionalitate legată de această nevoie fundamentală are
repercursiuni în plan fizic, psihic şi social;
• menţinerea independenţei de mişcare şi a unei bune posturi presupun integritatea structurală şi funcţională a
sistemului osos, sistemului muscular, sistemului nervos, aparatului vestibular;
Putem întâlni:
◦ paralizie - absenţa completă a forţei musculare, urmare a pierderii contractilităţii musculaturii striate datorită
întreruperii uneia sau mai multor căi motorii cortico- musculare;
◦ pareza - uşoară slăbire a forţei musculare;
◦ hemiplegia - paralizia unei jumătăţi de corp;
◦ monoplegie - paralizia unui singur membru;
◦ paraplegia - paralizia jumătăţii inferioare a corpului;
◦ tetraplegia - paralizia celor patru membre.
• apariţia deficitelor motorii atrage după sine o serie de alte modificări:
◦ tendinţa de limitare a folosirii părţii afectate;
◦ nesiguranţa echilibrului;
◦ mersul cu paşi mici;
◦ diminuarea încrederii în sine;
◦ teama de a nu cădea;
◦ nervozitate, nelinişte.

4. Nevoia de a dormi şi a se odihni

• somnul reprezintă o extindere a procesului de inhibiţie la nivelul scoarţei cerebrale, expresia somatică a unei
decuplări temporale a individului faţă de mediul exterior.
• Necesarul fiziologic de somn diferă după vârstă:
• la copii 12-14 ore
• la adulţă 7-9 ore
• la vârstnici 5-7 ore;
• odihna şi somnul în bune condiţii şi timp suficient sunt indispensabile unei bune funcţionări a organismului
la randament maxim;
• oboseala se defineşte ca fiind acea stare temporară a organismului care apare în urma unui efort excesiv sau
de prea lungă durată şi care se anulează ca urmare a unei perioade de odihnă;
• numeroase observaţii şi experimente au demonstrat că oboseala nu este un element periferic, legat de
organele efectoare (sistemul muscular) ci un fenomen central, nervos, legat fie de consumarea substanţei
excitative a neuronilor, fie de cauze fiziopsihice mai complexe (tipul de sistem nervos, experienţa de
adaptare la mediu a individului);
• asistentul medical va trebui să diferenţieze:
◦ oboseala patologică - care este parte a tabloului clinic al anumitor boli (hepatită,
tuberculoză, diabet)
◦ oboseala fiziologică - normală;
• remediul cel mai bun al oboselii nu este întotdeauna odihna înţeleasă ca şi stare de inactivitate absolută,
simpla întrerupere a activităţii şi aşteptarea pasivă a refacerii energiei cheltuite;
• nu orice fel de repaus, indiferent de moment şi condiţii este reconfortant
• odihna cea mai eficace constă în alternarea raţională a unei activităţi cu alta.

9
5. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca :

• omul este o fiinţă socială. Integrarea în grup se face pe baza unor comportamente învăţate, a unor valori
asumate. îmbrăcămintea are valoare practică (protejează corpul de variaţiile climei) dar şi valoare de
simbol (exprimă personalitatea şi unicitatea individului);
• dificultatea sau imposibilitatea de a se îmbrăca, dezbrăca, de a purta îmbrăcăminte adecvată este percepută
de către individ ca o lezare a libertăţii sale cu implicaţii în percepţia sentimentului de demnitate şi
autorespect.

6. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale :

• menţinerea constantă a temperaturi corpului, în ciuda variaţiilor termice exogene si a diverselor activităţi ale
organismului, implică intervenţia adecvată a unor modificări funcţionale complexe (metabolice,
circulatorii, musculare, hidroelectrolitice, endocrine, etc.) coordonată prin mecanismul de termoreglare,
controlat de centrii hipotalamici, ce menţin permanent şi dinamic echilibrul între producerea şi pierderea de
căldură din organism;
• temperatura corpului este menţinută constantă, în condiţiile unor mari modificări ale temperaturii mediului.
Fiind influenţată de o serie de factori fiziologici (starea de somn sau de veghe, digestie, activitatea fizică,
etc.) temperatura corpului prezintă variaţii ciclice, având valori minime între orele 4-6 dimineaţa şi
atingând valori maxime, care în general nu diferă cu mult de 0,50 C faţă de cele matinale, între orele 16-17
după-amiaza;
• perturbările mecanismului de termoreglare conduc la apariţia a două situaţii cu particularităţi distincte:
hipotermia, hipertermia.

7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-ţi proteja tegumentele şi mucoasele:

• definiţia completă a stării de sănătate este aceea ce o apreciază ca fiind starea de bine bio- psiho-social;
• starea de bine biologic presupune integritatea funcţională a structurilor organismului şi la aceasta contribuie
şi protejarea tegumentelor şi mucoaselor, prin menţinerea curăţeniei şi igienei personale;

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-ţi proteja tegumentele şi mucoasele :

• definiţia completă a stării de sănătate este aceea ce o apreciază ca fiind starea de bine bio-psiho-social;
• starea de bine biologic presupune integritatea funcţională a structurilor organismului şi la aceasta contribuie
şi protejarea tegumentelor şi mucoaselor, prin menţinerea curăţeniei şi igienei personale;
• nevoia de a fi curat şi îngrijit, presupune un comportament învăţat, reflectă o anumită trăsătură de
personalitate şi indică un anumit nivel de înţelegere şi respect al individului;
• deficitul în satisfacerea acestei nevoi fundamentale, necesită implicarea activă a asistentului medical atât în
suplinirea măsurilor elementare de igienă cât mai ales în însuşirea de către pacient a anumitor deprinderi

9. Nevoia de a comunica

• personalitate şi indică un anumit nivel de înţelegere şi respect al individului; nevoi fundamentale, necesită
implicarea activă a asistentului medical atât în suplinirea măsurilor elementare de igienă cât mai ales în
însuşirea de către pacient a anumitor deprinderi.
• comunicarea reprezintă una dintre trebuinţele fundamentale, de ordin spiritual a oamenilor, fiind o modalitate
esenţială de interacţiune psihosocială, un schimb de mesaje între interlocutori, menit să realizeze o relaţie
interumană durabilă determinând menţinerea ori modificarea comportamentului individual sau de grup;
• comunicarea interumană se realizează cu ajutorul limbajului verbal sau nonverbal prin care se schimbă
mesaje (informaţii, simboluri, semnificaţii, idei, sentimente, intenţii, etc.) pentru a influenţa, mai ales
calitativ, comportamentul celuilalt;
• a comunica eficient şi expresiv cu ceilalţi înseamnă:
◦ să convingi,

10
◦ să poţi dezvolta gândirea, afectivitatea, personalitatea,
◦ să informezi inteligibil şi să înţelegi corect semnificaţia mesajului,
◦ să sesizezi şi să conştientizezi reacţiile, atitudinile şi modificările comportamentale ale interlocutorului;
• în cadrul procesului de nursing comunicarea are un rol esenţial, ea fiind o unealtă de influenţare şi modificare
a comportamentului pacientului, în sensul înlăturării sentimentului de teamă şi nesiguranţă, urmărind
creşterea încrederii în sine, urmare a înţelegerii corecte a situaţiei sale;
• este important ca în procesul de comunicare asistenta să folosească un limbaj adecvat şi accesibil pacientului.

10.Nevoia de a evita pericolele

 individul sănătos este capabil să reacţioneze adecvat la variaţiile continue ale parametrilor mediului
exterior prin mecanisme de adaptare dezvoltate ontogenetic şi filogenetic, ceea ce îi asigură menţinerea
homeostaziei mediului intern şi a echilibrului psihic, conferindu-i sentimentul de siguranţă;prezenţa bolii
este de fapt o ameninţare a "stării de bine bio-psiho-social", ce vizează integritatea funcţională a
structurilor organismului şi sentimentul încrederii în propriile forţe; pacientul se simte vulnerabil, nesigur,
expus pericolelor, chiar dacă uneori nu-şi exteriorizează sentimentele;
• deficitul în satisfacerea acestei în aceste condiţii este importantă asigurarea unui climat de încredere,
înţelegere şi suport din partea echipei de îngrijire, în concordanţă cu caracteristicile pacientului: vârsta,
inteligenţa, stilul de viaţă, credinţe le şi valorile sale, experienţele anterioare.

11.Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori

• nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori exprimă necesitatea individului de a-şi afirma
apartenenţa la un anumit grup social ceea ce în esenţă îi conferă sentimentul de siguranţă;
• valorile sunt calităţile pe care le capătă pentru om elementele realităţii (obiecte, procese, acţiuni) privite prin
prisma unei atitudini (politice, juridice, morale, estetice, religioase) a unei colectivităţi umane (categorie
socială, naţiune);
• numeroase cercetări au evidenţiat că practicarea religiei contribuie la menţinerea echilibrului psihic al
individului, acţionând prin mai multe mecanisme:
◦ credinţa (care încurajează serenitatea),
◦ sentimentul de apartenenţă la un grup care te susţine,
◦ valorizarea obişnuinţelor unei vieţi regulate (care încurajează mulţumirea);
• este evident faptul că asistentul medical trebuie să dea dovadă de disponibilitate, compasiune şi toleranţă faţă
de pacienţii care au stiluri de viaţă, atitudini şi sisteme de valori diferite de ale sale. Asistentul medical va
trebui să-şi supravegheze şi să-şi controleze comportamentul propriu astfel încât binele pacientului să
rămână principala motivaţie a acţiunii sale, tot timpul.

12.Nevoia de autorealizare

• a fi preocupat în vederea realizării personale reprezintă o nevoie fundamentală de ordin superior a individului
ce implică atingerea potenţialului său maxim prin valorizarea configuraţiei unice a personalităţii,
creativităţii, proceselor cognitive, structurilor afective şi volitive;
• când această nevoie nu este satisfăcută apare sentimentul de frustrare (imposibilitatea de a-ţi îndeplini o
dorinţă sau a-ţi exercita un drept) cu reperrcursiuni asupra sentimentului de stimă şi încredere în sine;
• se poate spune că nevoia de realizare şi autorealizare corespunde unei trebuinţe intrinseci de interacţiune cu
realitatea înconjurătoare şi se exprimă în mod diferit în funcţie de vârstă, sex şi condiţiile socio - culturale
în care se dezvoltă individul.

13.Nevoia de a se recreea :

• activităţile recreative şi ludice sunt parte importantă a vieţii individului, esenţiale în menţinerea echilibrului
sau interior asigurând relaxarea fizică şi psihică;
• jocul şi activităţile agreabile în general au implicaţii benefice certe în desfăşurarea proceselor afectiv

11
 emoţionale (sentimentul de mulţumire, bucurie, plăcere) asigurând condiţii proprice de afirmare a
personalităţii, facilitând interrelaţionarea cu indivizi cu preocupări asemănătoare.

14.Nevoia de a învăta cum să-ţi păstrezi sănătatea :

• fiinţa umană, se află în permanentă interacţiune cu ambianţa socială şi materială, cu semenii, cu natura, cu
situaţiile pe care le stăpâneşte, provoacă, anticipează, rezolvă, precum şi cu sine însuşi;
• învăţarea este modalitatea de asimilare a cunoştinţelor şi de formare intelectuală, emoţională şi voliţională,
de elaborare a deprinderilor, a conştiinţei şi a comportamentului social cult;
• prin învăţare personalitatea umană se construieşte, se menţine şi se regenerează permanent.
Implicată în educaţia pentru sănătate a individului şi a comunităţii, asistentul medical contribuie activ la
acumularea de cunoştinţe, atitudini şi deprinderi în scopul menţinerii sau redobândirii sănătăţii.
Modelul conceptual al Virginiei Henderson permite o apreciere globală a individului ca un tot unitar ce
reprezintă mai mult decât suma părţilor sale componente, având particularităţi ce îi conferă unicitate.

12
 INSTRUCTAJ

Fiecarea stagiar își asumă înstruirea folosind cadrul legal:

 ORDIN Nr. 1101/2016 din 30 septembrie 2016 privind aprobarea Normelor de

supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare
EMITENT: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 791 din 7
octombrie 2016
 Ordinul nr. 961/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția
și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, tehnicii de lucru și interpretare pentru testele
de evaluare a eficienței procedurii de curățenie și dezinfecție, procedurilor recomandate pentru
dezinfecția mâinilor, în funcție de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice
în funcție de suportul care urmează să fie tratat și a metodelor de evaluare a derulării și eficienței
procesului de sterilizare
 Ordin nr 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor
rezultate din activităţi medicale
 Prevenirea și controlul infecțiilor suspecte cu noul Coronavirus in unitatile sanitare 23
01 2020 Prevederi ale INSP
 Profilaxia infecțiilor intraspitalicesti
 Norme de protectia si securitatea muncii
 Norme de securitate si prevenirea incendiilor

13
 STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2022- 2023
GRAFIC ANUAL AL STAGIILOR

ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL III

MODULUL 1,2,3 (semestrul 1)

Învăţământ teoretic şi tehnic - 10 săptămâni
5 septembrie 2022 – 18 noiembrie 2022
Învăţământ clinic – 11 săptămâni
21 noiembrie 2022 – 17 februarie 2023

MODULUL 4,5 (semestrul 2)

Învăţământ teoretic şi tehnic – 10 săptămâni
20 februarie 2023 – 12 mai 2023
Învăţământ clinic – 11 săptămâni
15 mai 2023 – 28 iulie 2023

***conform programelor școlare și SPP-urilor Ordinul MEN nr.3499 din 29.03.2018 pentru calificarea
profesională ,,Asistent medical generalist”

Repartizarea pe secţii:

Specializarea SECȚII AN DE STUDIU

Asistent medical generalist
PEDIATRIE,INTERNE,CHIRURGIE
, III
GINECOLOGIE,ORTOPEDIE,
RECUPERARE, NEUROLOGIE,
PSIHIATRIE, COMUNITATE,
GERIATRIE

14
 GRAFICUL ANUAL AL STAGIILOR DE PRACTICA – An III
SCOALA POSTLICEALA SANITARA - ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Modulul 1,2,3, An şcolar 2022-2023
Saptamana I Saptamana II Saptamana III Saptamana IV Saptamana V Saptamana VI
TEMATICA nr. ore
21.11-25.11.2022 28.11-02.12.2022 05.12-09.12.2022 12.12-16.12.2022 19.12-22.12.2022 09.01- 13.01.2023
Zile L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V
M.29 Anestezie, terapie intensiva şi nursing
8 8 8 8 8
specific- 40 ore
M30 Obstetrica, ginecologie şi nursing specific
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
- 80 ore
M31 Puericultura, pediatrie şi nursing specific
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
- 80 ore
M32 Neurologie şi nursing specific - 80 ore 8 8 8 8 8

Saptamana VII Saptamana VIII Saptamana IX Saptamana X Saptamana XI

TEMATICA nr. ore
16.01-20.01.2023 23.01-27.01.2023 30.01-03.02.2023 06.02-10.02.2023 13.02-17.02.2023
Zile L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V
M32 Neurologie şi nursing specific 8 8 8 8 8
M34 Gerontologie şi nursing specific- 80 h 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
M38 Conduita în urgențe medico-chirurgicale,
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
situatii de criza si dezastre -80h

GRAFIC GĂRZI - ÎNVĂŢĂMÂNT CLINIC – An III, 2022-2023

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ - ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Elevii vor face gărzi în zilele de sâmbătă sau duminică câte 12 ore / zi Modulul 1,2,3,4,5
 Tematica Modulul 1,2,3 Modulul 4,5
Zile 10.12.2022 14.01.2023 28.01.2023 11.02.2023 3.06.2023
M.29 Anestezie, terapie intensiva şi nursing
12
specific- 12 ore
M30 Obstetrica, ginecologie şi nursing specific
12 12
12 ore+12 ore
M 33 Sănătate mintala, psihiatrie12 ore 12
M38 Conduita în urgențe medico-chirurgicale,
12 12
situatii de criza si dezastre12 ore+12 ore

Perioada de desfăsurare a stagiului clinic: 21.11.2022-17.02.2023

Zilnic, stagiarul realizeaza cate un PLAN DE INGRIJIRE, pentru urmatoarele module:
1. Modulul 29 Anestezie, terapie intensiva şi nursing specific ( 40 ORE:8H/ZI=5 PLANURI DE
INGRIJIRE)
2. Modulul 30 Obstetrica, ginecologie și nursing specific (80ORE: 8 ORE/ZI=10 PLANURI DE
INGRIJIRE)
3. Modulul 31 Puericultura, pediatrie si nursing specific (80ORE: 8 ORE/ZI=10 PLANURI DE
INGRIJIRE)
4. Modulul 32 Neurologie si nursing specific (80ORE: 8 ORE/ZI=10 PLANURI DE INGRIJIRE)
5. Modulul 34 Gerontologie,geriatrie si nursing specific (80ORE: 8 ORE/ZI=10 PLANURI DE
INGRIJIRE)
6. M 38 Conduita în urgențe medico-chirurgicale, situatii de criza si dezastre (80ORE: 8ORE/ZI=10
PLANURI DE INGRIJIRE)

1. A. ATENTIE!!!!
MODEL PLAN DE ÎNGRIJIRE
Ziua: 21.11.2022
Modulul :.............................
Nr. Ore :8 ore
Sectia…………………………………….
Pacient………. …..PN…….. …………………………MOTIVUL INTERNĂRI………………………….
ZIUA NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE
FUNDAMENTALA DE INGRIJIRE
AFECTATA
ZIUA 1 1.Nevoia de a respira si Acelerarea ritmului
21.11.2 de a avea o buna respirator si scaderea
022 circulatie; aportului de oxigen
2.Nevoia de a menţine manifestata prin dispnee
temperatura corpului în Alterarea capacitatii
limite normale organismului de a pastra
3.Nevoia de a dormi şi a temperatura in limitele
se odihni normale datorita febrei
ridicate si frisoanelor;
Diminuarea necesarului
fiziologic de odihna
datorita durerilor toracice
aparute;
INTERVENȚIILE ASISTENTEI EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
Pacientul sa prezinte o -Asigur repaus la pat; -Asez -Recoltez produse biologice -Pacientul prezinta
buna respiratie si pacientul in pozitie la in continuare tuse
asigurarea semisezand pentru ai favoriza recomandarea medicului: productiva,
permeabilitatii cailor respiratia; -Aerisesc salonul; - Ht,Hb,VSH,TGP,TGO, dispneea inca
respiratorii prin Umidific aerul din salon si uree,creatinina,acid persista,iar
diminuarea cantitatii de asigur o temperatura optima uric ;sumar de junghiul toracic s-
mucus. de 20-22 C; -Masor ;functiile urina ,glicemie,HLG.
0
a mai diminuat;
Redarea capacitatii vitale:TA;Puls;Respirati Pregateste pacientul pentru
organismului de efectuare e ;Temp. Rx pulmonara; Am
a termoreglarii prin -TA=150/95; administrat la indicatia
reducerea episoadelor -AV=98puls/min; medicului ; Oxigenoterapie ;
febrile si a frisoanelor. -R=resp/min; Gentamicina 80 mg la 8ore
Asigurarea conditiilor de -T= 39,5 C;
0
im; Cefort 1g la 12 ore iv;
odihna şi somn prin reduc -SPO2=90%. -Acetilcisteina 200 mgltb de 3
erea durerilor. -Supravegez pacientul ori/zi; Ketonal 1 f im de 2
observa caracteristicile ori/zi; Algocalmin 1f la
tusei,le notez pentru a nevoie im; etc.
instiinta medicul cu privire la
orar,frecventa etc.

((PAGINA SE VA MULTIPLICA PENTRU FIECARE ZI!!!!!!)

Model:
Ziua: 21.11.2022
Modulul 29 Anestezie, terapie intensiva şi nursing specific ( 40 ORE:8H/ZI=5 PLANURI DE INGRIJIRE)
Nr. ore: 8 ore
Sectia…………………………………….
Pacient …..PN,,…….. …………………………MOTIVUL INTERNĂRII…………………………………………………………..

ZIUA NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI EVALUARE

 FUNDAMENTALA DE INGRIJIRE AUTONOME DELEGATE
AFECTATA
ZIUA 1 1.Nevoia de ……….. ;
21.11.2
022

2.Nevoia de …….

3.Nevoia de …….

• Panul de îngrijire se va realiza pe minim 3 zile pentru a putea observa evoluţia sau involuţia starii de sanatate a pacientului sau pana la __________externare;
1.
2.
 ((PAGINA SE VA MULTIPLICA PENTRU FIECARE ZI!!!!!!)
Model:
Ziua: ........
Modulul 30 Obstetrica, ginecologie și nursing specific (80ORE: 8 ORE/ZI=10 PLANURI DE INGRIJIRE)
Nr. Ore: 8 ore

Sectia…………………………………….

Pacient …..PN,,…….. …………………………MOTIVUL INTERNĂRII…………………………………………………………..

ZIUA NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI EVALUARE

FUNDAMENTALA DE INGRIJIRE AUTONOME DELEGATE
AFECTATA
ZIUA 1 1.Nevoia de ……….. ;
22.11.2
022

2.Nevoia de …….

3.Nevoia de …….

3. • Panul de îngrijire se va realiza pe minim 3 zile pentru a putea observa evoluţia sau involuţia starii de sanatate a pacientului sau pana la
4.
5.
___________________________________________________externare;
 ((PAGINA SE VA MULTIPLICA PENTRU FIECARE ZI!!!!!!)
Model:
Ziua: ........
Modulul 31 Puericultura, pediatrie si nursing specific (80ORE: 8 ORE/ZI=10 PLANURI DE INGRIJIRE)
Nr. Ore: 8 ore

Sectia…………………………………….

Pacient …..PN,,…….. …………………………MOTIVUL INTERNĂRII…………………………………………………………..

ZIUA NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI EVALUARE

FUNDAMENTALA DE INGRIJIRE AUTONOME DELEGATE
AFECTATA
ZIUA 1 1.Nevoia de ……….. ;
23.11.2
022

2.Nevoia de …….

3.Nevoia de …….

1. • Panul de îngrijire se va realiza pe minim 3 zile pentru a putea observa evoluţia sau involuţia starii de sanatate a pacientului sau pana la
2.
3.
___________________________________________________externare;
 ((PAGINA SE VA MULTIPLICA PENTRU FIECARE ZI!!!!!!)
Model:
Ziua: ........
Modulul 32 Neurologie si nursing specific (80ORE: 8 ORE/ZI=10 PLANURI DE INGRIJIRE)

Nr. Ore: 8 ore

Sectia…………………………………….

Pacient …..PN,,…….. …………………………MOTIVUL INTERNĂRII…………………………………………………………..

ZIUA NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI EVALUARE

FUNDAMENTALA DE INGRIJIRE AUTONOME DELEGATE
AFECTATA
ZIUA 1 1.Nevoia de ……….. ;
24.11.2
022

2.Nevoia de …….

3.Nevoia de …….

1. • Panul de îngrijire se va realiza pe minim 3 zile pentru a putea observa evoluţia sau involuţia starii de sanatate a pacientului sau pana la
2.
3.
___________________________________________________externare;
 ((PAGINA SE VA MULTIPLICA PENTRU FIECARE ZI!!!!!!)
Model:
Ziua: ........
Modulul 34 Gerontologie,geriatrie si nursing specific (80ORE: 8 ORE/ZI=10 PLANURI DE INGRIJIRE)
Nr. Ore: 8 ore

Sectia…………………………………….

Pacient …..PN,,…….. …………………………MOTIVUL INTERNĂRII…………………………………………………………..

ZIUA NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI EVALUARE

FUNDAMENTALA DE INGRIJIRE AUTONOME DELEGATE
AFECTATA
ZIUA 1 1.Nevoia de ……….. ;
25.11.2
022

2.Nevoia de …….

3.Nevoia de …….

1. • Panul de îngrijire se va realiza pe minim 3 zile pentru a putea observa evoluţia sau involuţia starii de sanatate a pacientului sau pana la
2.
3.
___________________________________________________externare;
 ((PAGINA SE VA MULTIPLICA PENTRU FIECARE ZI!!!!!!)
Model:
Ziua: ........
M 38 Conduita în urgențe medico-chirurgicale, situatii de criza si dezastre (80ORE: 8ORE/ZI=10 PLANURI DE INGRIJIRE)
Nr. Ore: 8 ore

Sectia…………………………………….

Pacient …..PN,,…….. …………………………MOTIVUL INTERNĂRII…………………………………………………………..

ZIUA NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI EVALUARE

FUNDAMENTALA DE INGRIJIRE AUTONOME DELEGATE
AFECTATA
ZIUA 1 1.Nevoia de ……….. ;
28.11.2
022

2.Nevoia de …….

3.Nevoia de …….

1. • Panul de îngrijire se va realiza pe minim 3 zile pentru a putea observa evoluţia sau involuţia starii de sanatate a pacientului sau pana la
2.
3.
___________________________________________________externare;
 2.Atenție!!!
Se va realiza câte un studiu de caz/referat pentru module M29,M30, M31,
M32,M34,M38 (6 STUDII DE CAZ) . Puteti fi creativi. Folositi imagini, grafica….!!!

ETAPELE PROCESULUI DE INGRIJIRE

Procesul de ingrijire comporta 5 etape:

• Analiza si interpretarea lor (diagnostic de ingrijire);
• Planificarea ingrijirilor (obiective);
• Realizarea interventiilor (aplicarea lor autonome/delegate);
• Evaluarea.

MODEL: Studiu de caz:

B.A. in varsta de 33 de ani ,sex masculin ,cu domiciliul in comuna Balteni ,jud. Olt , angajat
ca muncitor necalificat la o societate cu profil mecanic de 4 ani,anterior muncitor in
constructii pe diverse santiere, sa internat in sectia de ,,Boli interne,, in data de 05.09.2015
prin prezentare in unitatea de primiri urgente a spitalului judetean de urgent pentru:

Motivele internarii ( M I ) :
-dispnee;
-febra ridicata;
-tuse productiva cu sputa purulenta;
-junghi toracic;
-stare generala alterata;

Antecedente personale patologice(A.P.P):

-boli infectioase ale copilariei;
-apendicectomie la 15 ani;
-traumatism thoracic inchis prin accident de munca in urma cu 5 ani;

Antecedente heredo-colaterale(A.H.C):
Mama:-H.T.A;
-Astm bronsic;
Tata:-Ciroza hepatica;
-Etilism cronic;
Are 1 frate sanatos si 1 sora cu ,,Bronsita astmatiforma,,

Conditii de viata si munca(C.V.M): pacientul nu are familie,locuieste intr-o casa cu 3

camere impreuna cu parintii ,fumeaza de la varsta de 19 ani aproximativ 20 de tigari pe
zi,consuma alcool atat tarie cat si vin si bere aproximativ 2-3 l pe zi,consuma 2 cafele pe zi
si mananca dezechilibrat cu regim alimentar bogat in mezeluri si grasimi.

Istoricul bolii: episodul actual a debutat brusc in urma cu 24 ore cu febra ridicata frison,
tuse productiva,junghi toracic puternic ,simptome neameliorate de automedicatie
(Nurofen ,Paracetamol,bromhexim),motiv pentru care ajunge in unitatea de primiri urgente
si se interneaza pe sectie cu diagnosticul de „Pneumonie bazala dreapta,,
PLAN DE INGRIJIRE!
27
 MODULUL 29. ANESTEZIE, TERAPIE INTENSIVE ȘI NURSING SPECIFIC

Competenţe :

1. Integrarea experienței clinice adecvate în activități de îngrijire a pacienților în stare gravă.

2. Experiența colaborării cu alți profesioniști din sectorul medical.
3. Capacitatea de a stabili în mod independent diagnosticele de nursing pentru pacienții aflați în stare gravă.
Selectând colectând și prelucrând informațiile din documente medicale și alte surse de informații..

28
Studiu de caz:

29
MODULUL 30. OBSTETRICĂ, GINECOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Competenţe:

1. Experiență clinică adecvată.

2. Stabilirea, în mod independent, a diagnosticelor de nursing pentru pacientele cu afecțiuni
obstetricale și ginecologice, selectând, colectând și prelucrând datele / informațiile.
3. Oferirea în mod independent de consiliere, indicații și sprijin femeii și familiei.
4. Colaborarea în mod eficient cu alți actori din domeniul sanitar.

30
Studiu de caz

31
MODULUL 31. PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ȘI NURSING SPECIFIC
5

Competenţe:
.
1. Experiență clinică adecvată.
2. Culegerea de date, analizarea și diagnosticarea independentă a îngrijirii necesară
sugarului, copilului, adolescentului.
3. Manifestarea responsabilității pentru orientarea copiilor / familiilor pentru un stil de
viață sănătos.
4. Exprimarea capacității de lucru în echipă.

32
Studiu de caz

33
MODULUL 32. NEUROLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Competenţe:

1. Descrierea modificărilor la nivelul principalelor funcții ale sistemului nervos.

2. Identificarea manifestărilor din bolile neurologice și a cauzelor acestora.
3. Utilizarea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru formarea experienței clinice
adecvate sub supravegherea personalului medical.
4. Planificarea, organizarea și implementarea îngrijirii individualizate și personalizate în
diferite situații clinice.

34
Studiu de caz

35
MODULUL 34. GERONTOLOGIE, GERIATRIE ȘI NURSING SPECIFIC

Competenţe :

1. Prezentarea bolilor specifice persoanelor vârstnice utilizând vocabularul de

specialitate.
2. Manifestarea unei conduire etice și umaniste în derularea acțiunilor de îngrijire
a persoanelor vârstnice.
3. Utilizarea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru formarea experienței clinice
adecvate sub supravegherea personalului medical.
4. Planificarea, organizarea și implementarea îngrijirii individualizate și personalizate a
persoanelor vârstnice.
5. Consilierea, în mod independent, a persoanelor vârstnice să aleagă un stil de viață
sănătos, să se autoîngrijească și să participe activ la viața socială.
6. Asigurarea și evaluarea calității îngrijirilor aplicate.

36
Studiu de caz

37
 MODULUL 38. CONDUITA ÎN URGENȚE MEDICO-CHIRURGICALE, SITUAȚII DE
CRIZĂ ȘI DEZASTRE
Competenţe :

1. Manifestarea capacității de analiză a situațiilor de urgență și a simptomatologiei în

urgențe medico-chirurgicale.
2. Colaborarea cu membrii echipei de îngrijire în aplicarea conduitei în situații de
urgență medico-chirurgicală.
3. Inițierea în mod independent de măsuri imediate pentru menținerea în viață și
aplicarea de măsuri în situații de criză sau de catastrofă / dezastre.
4.Analizarea calității asistenței acordate pentru a-și îmbunătăți practica profesională de
asistent medical generalist.

38
Studiu de caz
 FISĂ DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE SEMESTRIALE

Numele şi prenumele candidatului________________________________________

Unitatea de învăţământ: Liceul ,,Radu Miron”-ŞCOALĂ POSTLICEALĂ SANITARĂ
9 9

Criterii de apreciere a performanţei candidatului:

1. Amenajarea ergonomică a punctului de lucru cu respectarea normelor de asepsie
şi antisepsie;
□
2. Alegerea corectă a materialelor, aparatelor şi instrumentelor necesare □
Executării
3. Respectarea procedurilor medicale specifice;
□
4. Apreciază starea pacientului în raport cu nevoile de bază.; □
5. Elaborarea planului de îngrijire în funcţie de priorităţi; □
6. Pregăteşte pacientul pentru tehnici şi investigaţii.
□
Criterii de apreciere a motivării teoretice şi susţinerii orale a lucrării:

1) Candidatul a realizat o comunicare orală clară, coerentă şi fluentă...........................

□
2) Motivează teoretic procedurile aplicate.....................................................................
□
3) Folosirea corectă a echipamentului de protecţie........................................................
□
4) Atitudinea faţă de pacient.......................................................................................... □
Nr. Profesori evaluatori

crt Numele şi prenumele Nota acordată Semnătura

1.
2.
3

Nota finală_______
Rezultatulprobei

40
BIBLIOGRAFI
E

41