Str. Anton Pann, nr.

20
Tel. 0335 711 027 mobi, 0735 551 841
Email: r_vicol@yahoo.com

Caiet de practică
ANUL I……………

Semestrul II, 2021-2022

Domeniul pregătirii de bază: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ

PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT
MEDICAL GENERALIST

Nume si prenume cursant………………………………………..

Nume si prenume coordonator ………………………………………..

SE PERSONALIZEAZĂ CU O
IMAGINE!!!!!
SE PERSONALIZEAZĂ CU O IMAGINE!!!!!
SE PERSONALIZEAZĂ CU O IMAGINE!!!!!

1
 CUPRINS

Nr.crt. CAPITOLUL Număr

pagină
Fişa de identificare a elevului
Declaraţie de confidenţialitate
Angajament
Infecţii nosocomiale (I.N)
Modelul conceptual al Virginiei Henderson
Graficul stagiului
Studii de caz

Modulul 10: Leadership și comunicare profesională-16 h

Modulul 12: Educație pentru sănătate-24h.

Modulul 15: Nursing general 240h.

Fişa de practică

Fişă de evaluarea stagiului de pregătire practică

Bibliografie

2
 Fisa de identificare a elevului
9

Numele şi prenumele elevului:

Telefon:

e-mail:

Unitatea de învăţământ-
9

organizator de practică:

Clasa:

Calificarea profesională:

Perioada derulării stagiului:

Programul zilnic:

Instituţia-partener de practică:

Cadru didactic îndrumător:

Tutore:

3
 DECLARAŢIE DE CONFIDENŢIALITATE

Subsemnatul(a ).................................................................................... născut în

....................., judeţul ......................................................, la data de ....................................................,
CNP..................., posesor al B.I./C.I. seria ............................................................................................,
eliberat de................................., la data de .................................................................., cu domiciliul
stabil în localitatea...................., judeţul....................................., str.....................................................,

nr.........bl..........sc.......et..........ap........., în calitate de elev al(a) Şcolii Postliceale Sanitare

Am fost informat de specificul activităţii pe care urmează să o desfăşor la locul de

practică şi am luat cunoştinţă de prevederile Regulamentului de Ordine Interioară,
Regulamentul Intern şi a prevederilor legale cu privire la păstrarea secretului de serviciu şi
confidenţialitate tuturor datelor medicale ale pacienţilor şi a informaţiilor legate de activitatea
din spital.
Mă angajez să păstrez cu stricteţe confidenţialitatea, asupra tuturor datelor şi
informaţiilor ce mi-au fost încredinţate, să respect întocmai normelor legale cu privire la
evidenţe,manipularea,păstrarea şi furnizarea informaţiilor,datelor şi documentelor.
Sunt conştient ca în cazul când voi încălca dispoziţiile legate privind
confidenţialitatea asupra activităţii desfăşurate,divulgarea oricăror date şi informaţii, voi
răspunde potrivit legii,civil sau penal,în raport cu gravitatea faptei.
Prezentul angajament se va completa personal de către elev.

DATA,

SEMNĂTURA

4
 ANGAJAMENT INSTRUCTAJ

Subsemnatul…………………………………………………………… am luat la cunostinta

instructiunile privind respectarea Regulamentului de Ordine Interioara al SPITALULUI JUDETEAN DE
URGENTA VASLUI /CABINETULUI MEDICAL şi mă oblig să respect prevederile acestui regulament, să
răspund pentru eventualele pagube pe care le-ar putea crea spitalului in timpul desfasurarii programului de
instruire in cadrul unitatii sanitare mentionate.
De asemenea, am luat la cunoştintă instructajul privind profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti, norme
de protecţia muncii, prevenirea incendiilor, conform cadrului legal ataşat si mă angajez ferm la respectarea
precauţiunilor din unitatea medicală şi asumarea riscului la expuneri accidentale.
Din Tematica instructajului:
 Regulamentul de instruire practică
 ORDIN Nr. 1101/2016 din 30 septembrie 2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere,
prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare EMITENT:
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 791 din 7 octombrie 2016
 Ordinul nr. 961/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia si
sterilizarea în unitătie sanitare publice şi private, tehnicii de lucru şi interpretare pentru testele de evaluare
a eficienţ
 ei procedurii de curățenie si dezinfectie, procedurilor recomandate pentru dezinfecția mâinilor,
în funcție de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcție de suportul care
urmează să fie tratat și a metodelor de evaluare a derulării și eficienței procesului de sterilizare
 Prevenirea si controlul infectiilor suspecte cu noul Coronavirus in unitatile sanitare 23 01
2020 Prevederi ale INSP
 Profilaxia infectiilor intraspitalicesti
 Norme de protectia si securitatea muncii
 Norme de securitate si prevenirea incendiilor

Data Nume si prenume/Semnatura

…………………………………………………………………………………………………………………………….

5
 SCOPUL STAGIILOR DE PRACTICĂ

Stagiul de practică constituie una din formele de pregătire a elevilor şcolilor postliceale sanitare. astfel încât după absolvire să le permită
integrarea într-un timp relativ scurt şi cu rezultate foarte bune în funcţiile în care vor fi repartizaţi. Stagiul de practică este o parte integrantă a
procesului de învăţământ şi pune în comun concepte teoretice cu situaţii reale de muncă. Practica are ca scop principal dezvoltarea şi
perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor practice formate în şcoală. Elevii au oportunitatea de a câştiga experienţă practică, încredere şi de a
avea o viziune din interior a viitoarei cariere. In vederea organizării şi desfăşurării stagiului de practică, şefii unităţilor sanitare desemnează tutori
profesionali cu experienţă în munca practică şi cu o conduită exemplară, pentru monitorizarea activităţilor elevilor. Stagiul de practică asigură
formarea şi consolidarea competenţelor specializate ale viitorului asistent medical generalist/asistent medical de farmacie
Caietul de practică intră în categoria documentelor de proiectare, organizare, desfăşurare,evidenţă şi evaluare a procesului de învăţământ.
Intrucât acesta conţine fişele de evaluare Pentru fiecare modul de stagiu, la finalizarea perioadei de şcolarizare, se introduce în dosarul personal al
absolventului. In caiet pot face însemnări lucrători din şcoală cu drept de monitorizare şi control, tutorele profesional, coordonatorul stagiului de
practică şi elevul numai în spaţiile anume rezervate. In şcoală, cu ocazia instructajului efectuat de către diriginte, elevul completează pagina cu
datele personale, ia la cunoştinţă de obligaţiile pe care le are în stagiul de practică şi semnează în procesul verbal întocmit cu această ocazie.

Infectiile nosocomiale sunt infecţiile contractate în spital sau alte unităţi sanitare, şi se referă la orice boală datorată
microorganismelor, boală ce poate fi recunoscută clinic sau microbiologic, care afectează fie bolnavul, datorită internării lui în
spital sau îngrijirilor primite, fie ca pacient spitalizat sau în tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorită activităţilor sale.
> reflectă schimbările din ecosistemul uman:
> abuz de antibiotice, neglijarea igienei,
> perturbarea raporturilor dintre agenţii patogeni,
> grupuri mari de imunosupresaţi.
Incidenta este în creştere peste tot în lume, cauzele sunt comune dar şi diferite, în raport cu gradul de dezvoltare a unei ţări
sau regiuni. Teoretic, orice agent patogen din lumea virusurilor, bacteriilor, paraziţilor sau micetelor, pot produce infecţie
nozocomială, în funcţie de:
> conditiile generale dintr-o unitate medico-sanitara,
> natura gazdelor umane,
> particularitatile agentilor patogeni circulanti,
> specificul prestatiilor efectuate,
> situatia din populatia generala, etc.
 In mod frecvent cele mai grave IN sunt cauzate de agenti patogeni cu rezistenta mare in mediu, iar pentru unele bacterii,
aceasta se caracterizeaza prin plurirezistenta la antibiotice (stafilococi, E.coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas aeruginosa,
Yersinia, Campylobacter). La acestea se adauga virusurile hepatitice, HIV, virusurile cu poarta de intrare la nivelul cailor
respiratorii, micete, paraziti etc.
Procesul epidemiologic in i.n.
Surse de agenti patogeni
-bolnavi cu boli netransmisibile, care pot prezenta forme atipice de boala transmisibila sau sunt purtatori de agenti patogeni
-bolnavi cu boala transmisibila, dar purtatori ai altor agenti patogeni.
In IN, purtatorii de agenti patogeni, in afara celor 3 categorii clasice (preinfectiosi, sanatosi si fosti bolnavi), se mai clasifica si in
raport de zona anatomica pe care o colonizeaza (nazali, faringieni, nazofaringieni, tegumentari, fecali, urinari, vaginali).
Sursele de agenti patogeni pot proveni din urmatoarele categorii populationale:
-personalul medico-sanitar de baza,
-stagiari (medici, studenti, elevi),
- personalul auxiliar (intretinere, bucatarie, spalatorie, magazii)
- vizitatori.
Moduri si cai de transmitere
Modul direct presupune transmiterea agentilor patogeni prin relatii intre bolnavi, intre acestia si personalul medico-sanitar, cu
ocazia efectuarii diferitelor prestatii si in cadrul „modului de viata” specific serviciilor de asistenta spitaliceasca sau de ambulator,
cu aglomeraţii si condiţii igienico-sanitare cu risc.
Modul indirect este predominant deoarece, frecvent, intervin agenti patogeni cu rezistenta mare, avand astfel posibilitatea de a fi
vehiculati prin aer, apa, pulberi de sol, obiecte (inclusiv instrumenatr medico-chirurgical, mobilier, elementele bailor si WC-urilor,
termometre, spatule), medicamente si produse biologice cu administrare fractionata si expuse contaminarii; deasemeni, mainile
bolnavilor si diferitelor categorii de personal care vin in raport cu acestia.
Receptivitatea
Prin natura prestatiilor solicitate, bolnavii sunt receptivi in grade diferite, fata de agresiunea agentilor implicati in IN.
Imunosupresatii, bolnavii cu arsuri, marii traumatizati etc. Constituie grupuri cu risc crescut fata de IN.
Sectoarele din spital cu risc crescut de IN sunt:
-sectiile de ATI
-sectiile de chirurgie - arsuri
-sectiile de hematologie-oncologie
Formele clinice cele mai frecvente de IN sunt:
-infectiile urinare -infectii de cateter -pneumonii
-infectiile plagilor operatorii.
Preventia
Masurile preventionale generale includ:
> preocupari pentru ca proiectarea si realizarea constructiilor pentru asistenta medico- sanitara sa dispuna de circuite
multiple si alte facilitati care sa evite diseminarea agentilor patogeni
 > aisgurarea unei igienizari zilnice corecte, decontaminare, dezinsectie si deratizare periodica
> folosirea corecta a circuitelor pentru persoane si materiale
> reglementarea accesului vizitatorilor
> asigurarea unor operatiuni corecte de pregatire si efectuarea sterilizarii instrumentarului si a altor materiale
> pastrarea in rezerva a unor antibiotice cu spectru larg pentru interventia de urgenta in caz de infectia nosocomiala produsa
de agenti rezistenti la antibioticele utilizate.
Masurile specifice si speciale bazate pe aplicarea antibioticelor, imunoglobulinelor si vaccinurilor au o utilizare limitata si numai
la indicatiile specialistilor si dependent de situatia din populatia generala.
Combaterea
In cazul aparitiei unei imbolnaviri de tip nosocomial se va efectua, cu caracter de urgenta: ancheta epidemiologica, interventii
epidemiologice, clinice si cu laboratorul pentru depistarea si izolarea bolnavilor;
> se vor institui masuri de protectie a celorlalti bolnavi, mai ales cei cu risc;
> se suspenda internarile;
> se desfasoara investigatii complexe pentru depistarea si corijarea cauzelor care au determinat imbolnavirile;
> se suspenda total sau partial, pe termene variate, activitatea serviciului, timp in care se vor efectua renovari si reprofilari;
> in cazul repetarii unor episoade epidemice, unitatea poate fi desfiintata;
> educatia si instruirea personalului medico-sanitar va completa procesul de combatere.
 MODELUL CONCEPTUAL AL VIRGINIEI HENDERSON VIRGINIA HENDERSON (1897-
1996)este descrisa ca fiind prima doamna a nursingului.

În cartea sa, „Principii fundamentale ale îngrijirii-nursing”, defineşte funcţia nursei astfel: „Rolul esential al nursei este de
a ajuta individul bolnav sau sănătos prin activităţi ce contribuie la menţinerea sau redobândirea sănătăţii (sau sa-l asiste în
ultimele clipe), pe care ar putea să le îndeplinească singur dacă ar avea puterea, voinţa sau cunoştinţele necesare, să-l ajute să facă
aceasta pentru a-şi recâştiga independenţa cât mai repede posibil.”
Modelul conceptual al Virginiei Henderson apreciază individul ca fiind un tot unitar caracterizat prin nevoi fiziologice şi
aspiraţii denumite generic nevoi fundamentale. Acestea sunt:

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie;

> respiraţia este procesul fiziologic prin care oxigenul din aerul atmosferic ajunge până la nivelul celulelor, unde este folosit
in reacţiile de oxido-reducere, dioxidul de carbon rezultat fiind eliminat din organism prin expiraţie;
> o respiraţie eficientă presupune şi o bună circulaţie deoarece sângele joacă rolul de transportor pentru gazele respiratorii;
> disfuncţia respiratorie atrage după sine o perturbare a intregului organism atât la nivel fiziologic şi fiziopatologic (hipoxie tisulară,
hipercapnie) cât şi psihologic (senzaţie de sufocare, anxietate, teamă).

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata

Apa reprezintă aproximativ 60% din greutatea organismului adult, ea având un rol deosebit de important in buna desfăşurare a proceselor
fiziologice ale organismului.
Un individ poate supravieţui cu:
• 15% din funcţia normală a ficatului
• 25% din funcţia normală a rinichilor
• 35% din numărul total de hematii
• 45% din suprafaţa de hematoză pulmonară
• 70%din volumul plasmatic.
Reducerea volemiei cu mai mult de 30% este critică pentru supravieţuire.
• aprecierea statusului volemic al pacientului se poate face pe baza examenului clinic şi a investigaţiilor paraclinice dar cel mai
simplu prin stabilirea bilanţului hidric aport - pierderi (intrări - ieşiri);
• deficitul de apă al organismului va fi corectat prin hidratare per os sau la nevoie prin administrare de soluţii perfuzabile
coloidale sau cristaloide;
• excesul de apă al organismului impune restricţionarea aportului şi administrarea de diuretice;
• principalul mecanism fiziologic de reglare a cantităţii de apă din organism este reflexul de sete. La vârstnici acest reflex diminuă
astfel că în mod obişnuit aceştia prezintă un anumit grad de deshidratare;
• o alimentaţie sănătoasă vizează mai multe aspecte: cantitatea alimentelor, calitatea acestora, ritmul de administrare;
• o dietă adecvată trebuie să asigure un aport suficient de nutrienţi, vitamine, apă şi săruri minerale, aport adaptat necesităţilor
organismului.
• organismul este un sistem deschis în permanentă interacţiune cu mediul înconjurător, schimbând cu acesta materie şi energie;
• eliminarea satisface nevoia organismului de a îndepărta anumite substanţe nefolositoare rezultate din metabolism sau digestie;
• fiziologic eliminarea are loc la nivelul tegumentelor (transpiraţie), respiraţiei (expiraţie), aparatului renal (diureză), aparatului
digestiv (scaun), aparatului genital feminin (menstruaţie );
• în anumite condiţii patologice se produc modificări ale modalităţilor de eliminare ale organismului:
◦ transpiraţii abundente (coma hipoglicemică) ş hemoptizie (neoplasm pulmonar)
◦ vărsături bilioase (colecistită)
◦ vărsături explozive în jet, neprecedate de greaţă (tumori cerebrale)
◦ hematemeză {vărsături cu aspect de zaţ de cafea ce apar în hemoragia digestivă superioară)
◦ hematurie (urină cu sânge)
◦ tulburări ale tranzitului intestinal cu alternanţa constipaţie / diaree (tumori de colon)
◦ melenă (tumoră de colon)
◦ amenoree (lipsa menstruaţiei - ovar polichistic).

3.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură ;

• nevoia de a te mişca şi a avea o bună postură reprezintă un aspect esenţial al mecanismului de integrare a individului în mediul
înconjurător şi orice disfuncţionalitate legată de această nevoie fundamentală are repercursiuni în plan fizic, psihic şi social;
• menţinerea independenţei de mişcare şi a unei bune posturi presupun integritatea structurală şi funcţională a sistemului osos,
sistemului muscular, sistemului nervos, aparatului vestibular;
Putem întâlni:
◦ paralizie - absenţa completă a forţei musculare, urmare a pierderii contractilităţii musculaturii striate datorită întreruperii uneia
sau mai multor căi motorii cortico- musculare;
◦ pareza - uşoară slăbire a forţei musculare;
◦ hemiplegia - paralizia unei jumătăţi de corp;
◦ monoplegie - paralizia unui singur membru;
◦ paraplegia - paralizia jumătăţii inferioare a corpului;
◦ tetraplegia - paralizia celor patru membre.
• apariţia deficitelor motorii atrage după sine o serie de alte modificări:
◦ tendinţa de limitare a folosirii părţii afectate;
◦ nesiguranţa echilibrului;
◦ mersul cu paşi mici;
◦ diminuarea încrederii în sine;
◦ teama de a nu cădea;
◦ nervozitate, nelinişte.

4. Nevoia de a dormi şi a se odihni ;

• somnul reprezintă o extindere a procesului de inhibiţie la nivelul scoarţei cerebrale, expresia somatică a unei decuplări temporale a
individului faţă de mediul exterior.
• Necesarul fiziologic de somn diferă după vârstă:
• la copii 12-14 ore
• la adulţă 7-9 ore
• la vârstnici 5-7 ore;
• odihna şi somnul în bune condiţii şi timp suficient sunt indispensabile unei bune funcţionări a organismului la randament maxim;
• oboseala se defineşte ca fiind acea stare temporară a organismului care apare în urma unui efort excesiv sau de prea lungă durată
şi care se anulează ca urmare a unei perioade de odihnă;
• numeroase observaţii şi experimente au demonstrat că oboseala nu este un element periferic, legat de organele efectoare
(sistemul muscular) ci un fenomen central, nervos, legat fie de consumarea substanţei excitative a neuronilor, fie de cauze
fiziopsihice mai complexe (tipul de sistem nervos, experienţa de adaptare la mediu a individului);
• asistentul medical va trebui să diferenţieze:
◦ oboseala patologică - care este parte a tabloului clinic al anumitor boli (hepatită,
tuberculoză, diabet)
◦ oboseala fiziologică - normală;
• remediul cel mai bun al oboselii nu este întotdeauna odihna înţeleasă ca şi stare de inactivitate absolută, simpla întrerupere a
activităţii şi aşteptarea pasivă a refacerii energiei cheltuite;
• nu orice fel de repaus, indiferent de moment şi condiţii este reconfortant
• odihna cea mai eficace constă în alternarea raţională a unei activităţi cu alta.

5. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca ;

• omul este o fiinţă socială. Integrarea în grup se ţace pe baza unor comportamente învăţate, a unor valori asumate. îmbrăcămintea
are valoare practică (protejează corpul de variaţiile climei) dar şi valoare de simbol (exprimă personalitatea şi unicitatea
individului);
• dificultatea sau imposibilitatea de a se îmbrăca, dezbrăca, de a purta îmbrăcăminte adecvată este percepută de către individ ca o
lezare a libertăţii sale cu implicaţii în percepţia sentimentului de demnitate şi autorespect.

6. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale ;

• menţinerea constantă a temperaturi corpului, în ciuda variaţiilor termice exogene si a diverselor activităţi ale organismului,
implică intervenţia adecvată a unor modificări funcţionale complexe (metabolice, circulatorii, musculare, hidroelectrolitice,
endocrine, etc.) coordonată prin mecanismul de termoreglare, controlat de centrii hipotalamici, ce menţin permanent şi dinamic
echilibrul între producerea şi pierderea de căldură din organism;
• temperatura corpului este menţinută constantă, în condiţiile unor mari modificări ale temperaturii mediului. Fiind influenţată de
o serie de factori fiziologici (starea de somn sau de veghe, digestie, activitatea fizică, etc.) temperatura corpului prezintă variaţii
ciclice, având valori minime între orele 4-6 dimineaţa şi atingând valori maxime, care în general nu diferă cu mult de 0,50 C faţă
de cele matinale, între orele 16-17 după-amiaza;
• perturbările mecanismului de termoreglare conduc la apariţia a două situaţii cu particularităţi distincte: hipotermia,
hipertermia.
 7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-ţi proteja tegumentele şi mucoasele ;
• definiţia completă a stării de sănătate este aceea ce o apreciază ca fiind starea de bine bio- psiho-social;
• starea de bine biologic presupune integritatea funcţională a structurilor organismului şi la aceasta contribuie şi protejarea
tegumentelor şi mucoaselor, prin menţinerea curăţeniei şi igienei personale;

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-ţi proteja tegumentele şi mucoasele ;

• • definiţia completă a stării de sănătate este aceea ce o apreciază ca fiind starea de bine bio-psiho-social;
• • starea de bine biologic presupune integritatea funcţională a structurilor organismului şi la aceasta contribuie şi protejarea tegumentelor şi
mucoaselor, prin menţinerea curăţeniei şi igienei personale;
• • nevoia de a fi curat şi îngrijit, presupune un comportament învăţat, reflectă o anumită trăsătură de personalitate şi indică un anumit nivel de
înţelegere şi respect al individului; 20
• • deficitul în satisfacerea acestei nevoi fundamentale, necesită implicarea activă a asistentului medical atât în suplinirea măsurilor
elementare de igienă cât mai ales în însuşirea de către pacient a anumitor deprinderi.

9. Nevoia de a comunica

• personalitate şi indică un anumit nivel de înţelegere şi respect al individului; nevoi fundamentale, necesită implicarea activă a
asistentului medical atât în suplinirea măsurilor elementare de igienă cât mai ales în însuşirea de către pacient a anumitor deprinderi.
• comunicarea reprezintă una dintre trebuinţele fundamentale, de ordin spiritual a oamenilor, fiind o modalitate esenţială de
interacţiune psihosocială, un schimb de mesaje între interlocutori, menit să realizeze o relaţie interumană durabilă determinând
menţinerea ori modificarea comportamentului individual sau de grup;
• comunicarea interumană se realizează cu ajutorul limbajului verbal sau nonverbal prin care se schimbă mesaje (informaţii,
simboluri, semnificaţii, idei, sentimente, intenţii, etc.) pentru a influenţa, mai ales calitativ, comportamentul celuilalt;
• a comunica eficient şi expresiv cu ceilalţi înseamnă:
◦ să convingi,
◦ să poţi dezvolta gândirea, afectivitatea, personalitatea,
◦ să informezi inteligibil şi să înţelegi corect semnificaţia mesajului,
◦ să sesizezi şi să conştientizezi reacţiile, atitudinile şi modificările comportamentale ale interlocutorului;
• în cadrul procesului de nursing comunicarea are un rol esenţial, ea fiind o unealtă de influenţare şi modificare a
comportamentului pacientului, în sensul înlăturării sentimentului de teamă şi nesiguranţă, urmărind creşterea încrederii în sine,
urmare a înţelegerii corecte a situaţiei sale;
• este important ca în procesul de comunicare asistenta să folosească un limbaj adecvat şi accesibil pacientului.
10. Nevoia de a evita pericolele
individul sănătos este capabil să reacţioneze adecvat la variaţiile continue ale parametrilor mediului exterior prin mecanisme de
adaptare dezvoltate ontogenetic şi filogenetic, ceea ce îi asigură menţinerea homeostaziei mediului intern şi a echilibrului
psihic, conferindu-i sentimentul de siguranţă;prezenţa bolii este de fapt o ameninţare a "stării de bine bio-psiho-social", ce
vizează integritatea funcţională a structurilor organismului şi sentimentul încrederii în propriile forţe; pacientul se simte
vulnerabil, nesigur, expus pericolelor, chiar dacă uneori nu-şi exteriorizează sentimentele; • deficitul în satisfacerea acestei în
 aceste condiţii este importantă asigurarea unui climat de încredere, înţelegere şi suport din partea echipei de îngrijire, în
concordanţă cu caracteristicile pacientului: vârsta, inteligenţa, stilul de viaţă, credinţe le şi valorile sale, experienţele anterioare.

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori

• nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori exprimă necesitatea individului de a-şi afirma apartenenţa la un
anumit grup social ceea ce în esenţă îi conferă sentimentul de siguranţă;
• valorile sunt calităţile pe care le capătă pentru om elementele realităţii (obiecte, procese, acţiuni) privite prin prisma unei
atitudini (politice, juridice, morale, estetice, religioase) a unei colectivităţi umane (categorie socială, naţiune);
• numeroase cercetări au evidenţiat că practicarea religiei contribuie la menţinerea echilibrului psihic al individului,
acţionând prin mai multe mecanisme:
◦ credinţa (care încurajează serenitatea),
◦ sentimentul de apartenenţă la un grup care te susţine,
◦ valorizarea obişnuinţelor unei vieţi regulate (care încurajează mulţumirea);
• este evident faptul că asistentul medical trebuie să dea dovadă de disponibilitate, compasiune şi toleranţă faţă de pacienţii care
au stiluri de viaţă, atitudini şi sisteme de valori diferite de ale sale. Asistentul medical va trebui să-şi supravegheze şi să-şi
controleze comportamentul propriu astfel încât binele pacientului să rămână principala motivaţie a acţiunii sale, tot timpul.

12. Nevoia de autorealizare

• a fi preocupat în vederea realizării personale reprezintă o nevoie fundamentală de ordin superior a individului ce implică
atingerea potenţialului său maxim prin valorizarea configuraţiei unice a personalităţii, creativităţii, proceselor cognitive,
structurilor afective şi volitive;
• când această nevoie nu este satisfăcută apare sentimentul de frustrare (imposibilitatea de a-ţi îndeplini o dorinţă sau a-ţi exercita
un drept) cu reperrcursiuni asupra sentimentului de stimă şi încredere în sine;
• se poate spune că nevoia de realizare şi autorealizare corespunde unei trebuinţe intrinseci de interacţiune cu realitatea
înconjurătoare şi se exprimă în mod diferit în funcţie de vârstă, sex şi condiţiile socio - culturale în care se dezvoltă individul.
13. Nevoia de a se recreea ;
• activităţile recreative şi ludice sunt parte importantă a vieţii individului, esenţiale în menţinerea echilibrului sau interior
asigurând relaxarea fizică şi psihică;
• jocul şi activităţile agreabile în general au implicaţii benefice certe în desfăşurarea proceselor afectiv emoţionale (sentimentul
de mulţumire, bucurie, plăcere) asigurând condiţii proprice de afirmare a personalităţii, facilitând interrelaţionarea cu indivizi cu
preocupări asemănătoare.
14. Nevoia de a învăta cum să-ţi păstrezi sănătatea ;
• fiinţa umană, se află în permanentă interacţiune cu ambianţa socială şi materială, cu semenii, cu natura, cu situaţiile pe care le
stăpâneşte, provoacă, anticipează, rezolvă, precum şi cu sine însuşi;
• învăţarea este modalitatea de asimilare a cunoştinţelor şi de formare intelectuală, emoţională şi voliţională, de elaborare a
deprinderilor, a conştiinţei şi a comportamentului social cult;
• prin învăţare personalitatea umană se construieşte, se menţine şi se regenerează permanent.
Implicată în educaţia pentru sănătate a individului şi a comunităţii, asistentul medical contribuie activ la acumularea de
cunoştinţe, atitudini şi deprinderi în scopul menţinerii sau redobândirii sănătăţii.
Modelul conceptual al Virginiei Henderson permite o apreciere globală a individului ca un tot unitar ce reprezintă mai mult decât
suma părţilor sale componente, având particularităţi ce îi conferă unicitate.
 STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2021- 2022
GRAFIC ANUAL AL STAGIILOR

ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL I

SEMESTRUL I
Învăţământ teoretic şi tehnic - 14 săptămâni
13 septembrie 2021 – 22 decembrie 2021
Învăţământ clinic – 7 săptămâni
10 ianuarie 2022 – 25 februarie 2022

SEMESTRUL II
Învăţământ teoretic şi tehnic - 14 săptămâni
28 februarie 2022 -17 iunie 2022
Învăţământ clinic – 7 săptămâni
20 iunie 2022 – 05 august 2022

***conform programelor școlare și SPP-urilor Ordinul MEN nr.3499 din 29.03.2018 pentru specializarea ”Asistent medical generalist”

Repartizarea pe sectii:

Specializarea SECȚII AN DE STUDIU

Asistent medical generalist PEDIATRIE,INTERNE,CHIRURGIE
, I
GINECOLOGIE,ORTOPEDIE,
RECUPERARE, COMUNITATE
 GRAFICUL ANUAL AL STAGIILOR DE PRACTICA – AN I
SCOALA POSTLICEALA SANITARA - ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Semestrul II, 2021-2022

Tematica Saptamana I Saptamana II Saptamana III Saptamana IV Saptamana V Saptamana VI Saptamana VII
nr. ore 20.06-24.06.2022 27.06-01.07.2022 04.07-08.07.2022 11.07-15.07.2022 18.07-22.07.2022 25.07-29.07.2022 01.08-05.08.2022
Zile L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V
Nursing
general 2- 6 6 6 8 8 6 6 6 8 8 6 6 6 8 8 6 6 6 8 8 6 6 6 8 8 5 6 6 8 8 5 8 8 8 8
240h
Educație
pentru - 2 2 - - - 2 2 - - - 2 2 - - - 2 2 - - - 2 2 - - - 2 2 - - - - - - -
sănătate-24 h
Leadership și
comunicare 2 - - - - 2 - - - - 2 - - - - 2 - - - - 2 - - - - 3 - - - - 3 - - - -
profesională-
16 h
 Atentie!!!

1. Se va realiza ZILNIC Fișă de practică(Jurnal de activitate zilnic) conform orarului (vezi recomandarea fisei zilnice. Aceasta se va multiplica
pentru fiecare zi si se va completa )
2. La sfârsit de stagiu se va realiza câte un studiu de caz/referat pentru fiecare modul ..Puteti fi creativi.Folositi imagini, grafica….!!!
 Fisă de practica/
Jurnal de activitate

Data…11….Modul……2559.
Secția………………………………………
1. Tema …… ……….. (descriere)

……

2. Termeni specifici temei …………………………………

……………………………………………………………………………………

…………………………………………..

3. Detalii ale demersului practic (Cum procedezi/etape de lucru….)

………………………….

4. Participare la igiena personala/generala a pacientului / a mediului de lucru…

…………

5. Sarcini delegate/independente (ex. Identificarea nevoilor afectate, masurarea

functiilor vitale…valorile acestora…)

18
 Fisă de practica/
Jurnal de activitate

Data…………….Modul……………………………………………….
Secția………………………………………
1. Tema ……………………………………………………….. (descriere)

……

2. Termeni specifici temei …………………………………

……………………………………………………………………………………

…………………………………………..

3. Detalii ale demersului practic (Cum procedezi/etape de lucru….)

………………………….

4. Participare la igiena personala/generala a pacientului / a mediului de lucru…

…………

5. Sarcini delegate/independente (ex. Identificarea nevoilor afectate, masurarea

functiilor vitale…valorile acestora…)

19
 Fisă de practica/
Jurnal de activitate

Data…………….Modul……………………………………………….
Secția………………………………………
1. Tema ……………………………………………………….. (descriere)

……

2. Termeni specifici temei …………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………..

3. Detalii ale demersului practic (Cum procedezi/etape de lucru….)

………………………….

4. Participare la igiena personala/generala a pacientului / a mediului de lucru…

…………

5. Sarcini delegate/independente (ex. Identificarea nevoilor afectate, masurarea func-

tiilor vitale…valorile acestora…)

20
Titlul unităţii: Modulul 10: Leadership și comunicare profesională.
5

Competenţe :.
1. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă
2. Aplică tehnici de comunicare orală
3. Realizează un raport formal

21
Data…………….Modul……………………………………………….

Secția………………………………………

6. Tema ……………………………………………………….. (descriere)

……

7. Termeni specifici temei …………………………………

……………………………………………………………………………………

…………………………………………..

8. Detalii ale demersului practic (Cum procedezi/etape de lucru….)

………………………….

9. Participare la igiena personala/generala a pacientului / a mediului de lucru…

…………

10. Sarcini delegate/independente (ex. Identificarea nevoilor afectate, masurarea

functiilor vitale…valorile acestora…)

22
Titlul unităţii: Modulul 12: Educație pentru sănătate.

Lista competennelor specifice unităţii de competentă corespunzătoare modului: 1. Defineşte educaţia pentru
sănătate.
2. Identifică factorii care pot altera stilul de viaţă sănătos.
3. Planifică acţiuni de educaţie pentru sănătate.
4. Implementează programe de educaţie pentru sănătate.
5. Evaluează rezultatele acţiunilor de educaţie pentru sănătate.

23
Studiu de caz:

24
Titlul unităţii: Modulul 15: Nursing general 2.
9 9 9

Competenţe :
 Caracterizează tehnicile de nursing şi investigațiile.
 Asigură echipamentele şi materialele necesare
 Pregăteşte pacientul pentru tehnici si investigații
 Aplică tehnicile de nursing şi investigaŃiile.
 Evaluează starea pacientului după efectuarea tehnicii şi investigației
 Identifica medicamentele prescrise.
 Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii. 3. Pregateste bolnavul.
 Administreaza medicamentele.
 Urmareste evolutia bolnavului dupa administrare.

25
Studiu de caz:

26
27
 FISĂ DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE SEMESTRIALE
9

Numele şi prenumele candidatului________________________________________

Unitatea de învăţământ absolvită: ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
9 9

Tema:...............................................................................................................................
Criterii de apreciere a performanţei candidatului pentru executarea lucrării:
1) Amenajarea ergonomică a punctului de lucru cu respectarea normelor de asepsie şi
antisepsie;......................................................................................................................... □
2) Alegerea corectă a materialelor, aparatelor şi instrumentelor necesare
executării temei................................................................................................................
□
3) Respectarea procedurilor medicale specifice;........................................................... □
□
4) Apreciază starea pacientului în raport cu nevoile de bază.;......................................
5) Elaborarea planului de îngrijire în funcţie de priorităţi.............................................
6) Pregăteşte pacientul pentru tehnici şi investigaţii......................................................
□
□
Criterii de apreciere a motivării teoretice şi susţinerii orale a lucrării:

1) Candidatul a realizat o comunicare orală clară, coerentă şi fluentă...........................

2) Motivează teoretic procedurile aplicate..................................................................... □

3) Folosirea corectă a echipamentului de protecţie........................................................ □
4) Atitudinea faţă de pacient.......................................................................................... □
□
Profesori evaluatori
Nr.
Numele şi prenumele Nota acordată semnătura
crt

1.
2.

Nota finală_______
Rezultatul probei

28
BIBLIOGRAFI
E

29