Îngrijirea pacientului cu

astm bronşic
 Astmul bronşic este un sindrom clinic, caracterizat prin reducerea
generalizată, variabilă şi reversibilă a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice
de dispnee expiratorie şi raluri sibilante.

Este o boală caracterizată prin accese de dispnee predominant expiratorie cu

durată, severitate şi moment de apariţie variabile, care apare la persoanele
cu hipersenbilitate traheobronşică la stimuli variaţi.

Etiologie

Astmul bronşic are la bază factori etiologici heterogeni care declanşează sau
provoacă criza de astm.
- Factori psihici: şocul psihic sau stările psihoafective
- Factori endocrini: hipofiza, tiroida, corticosuprarenalele, gonadele,
pancreas exocrin
- Factori biometeorologici: temperatura, presiunea atmosferică, umiditatea,
vântul, altitudinea, razele solare.
 Clasificare

Din punct de vedere etiologic astmul bronşic se clasifică astfel:

a. Astm extrinsec=astm alergic=astm neinfecţios
- alergeni: polenul, praful de cameră, parul şi scuamele de animale, fungii
atmosferici, unii alergeni alimentari(lapte, ouă, carne) sau
medicamentoşi (Aspirina, Penicilina,Aminofenazona).
b. Astm intrinsec=astm nealergic=astm infecţios
- De obicei se iveşte în timpul iernii, se asociază cu tuse şi expectoraţie
muco-purulentă şi factori infecţioşi
c. Astm mixt
d. Astm cu etiologie neprecizată
e. Astm cu alte etiologii
f. Astm de efort
 Patologia astmului bronşic
Roluri importante în producerea bolii astmatice o au:
- Terenul
- Leziuni ale căilor respiratorii
- Cauzele declanşate (factorii alergici şi nealergici).
Fundamentul în astmul bronşic este obstrucţia generalizată a cailor respiratorii ce determină
dificultatea respiraţiei cu perturbări ventilatorii şi ale schimbărilor de gaze. Această obstrucţie
este consecinţa următorilor factori:
a. Spasmul musculaturii netede prin pereţii tractului bronşic
b. Edem inflamator al mucoasei bronşice
c. Hipersecreţie de mucus
d. Creşterea presiunii intrapulmonare care devine factorul agravant al obstrucţiei bronşice
Forme clinice :
a. Astm cu accese intermitente: astmul franc, întâlnit la copii, adolescenţi, tineri, este predominant
alergic (alergii medicamentoase, alimentare)
b. Astm cronic: întâlnit la vărstnici peste 40-50 ani; bolnavii se plâng de dispnee de efort şi uneori
de repaos, tuse neproductivă sau cu spută muco-purulentă
c. Starea de rău astmatic sau astm acut sever: criza durează 24h, este însoţită de tulburări
cardiocirculatorii, neurologice, şi gazometrice; respiraţia este şuierătoare (weezing), dispnee
continua ce se exacerbează la cel mai mic efort, tahipnee, astenie, anxietate, insomnie, şi în
final comă.
 Simptomatologie

Principalele tulburări funcţionale provocate de o afecţiune pulmonară sunt:

- dispneea : - expiratorie (astm bronşic, emfizem pulmonar)
- inspiratorie (edem al glotei, corp străin în laringe)
- mixtă (dificultatea interesează atât respiraţia cât şi inspiraţia)
- durerea toracică
- tusea
- expectoraţia
- hemoptizia
- sughiţul
- tulburarea vocii
- respiraţie de tip Cheyne-Stokes: caracterizată prin alternanţa de polipnee şi apnee (10-20-60
sec.), în perioada de hiperpnee bolnavul este agitat, anxios, iar în apnee somnolent, indiferent,
uneori cu abolirea reflexelor tendinoase, iar când apneea este prelungită pot apărea convulsii.
- respiraţie de tip Kusmaul: respiraţie în 4 timpi: inspiraţie-pauză-respiraţie-pauză; este o
respiraţie agonică, cea mai gravă
- respiraţie de tip Biot: caracterizată prin cicluri de respiraţii întrerupe de perioade de repiraţii
profunde
- junghiul toracic: durere vie, localizată, acută şi superficială, exagerată de tuse şi respiraţie
profundă.
 Diagnostic

Diagnosticul pozitiv:
pozitiv
Pentru afirmarea diagnosticului de astm bronşic sunt necesare cel puţin 3 din
urmatoarele 5 criterii:
- antecedente alergice personale sau familiale
- debutul crizei înainte de 25 ani sau după 30 ani
- dispnee paroxistică expiratorie frecvent nocturnă
- reversibilitatea crizelor sub influenţa corticoizilor sau
simpaticomimeticelor
- tulburări de absorbţie, perturbări ale volumelor plasmatice şi ale
debitului expirator (scăderea VEMS-ului).
Diagnosticul diferenţial:
Trebuie să aibe în vedere astmul cardiac (dispnee inspiratorie şi polipneică, anamneză
şi semne cardiace de insuficienţă cardiacă stângă), dispenee faringiană (tiraj),
bronşită astmatiformă, dispnee nevrotică. În practica medicală este foarte
importantă deosebirea dintre astmul bronşic în criză şi astmul cardiac ca expresie
a insuficienţei ventriculare stângi.
 Evoluţie şi complicaţii
Asmul bronşic este o afecţiune cu tendinţă spre cronicizare şi cu o evoluţie imprevizibilă
îndelungată. Vindecarea este rară (posibilă în astmul infantil, alegic sau profesional, după o
infecţie virală). Boala poate să rămână ca un astm cu accese intermintente, să devină un astm
cronic sau stare de rău astmatic.
Complicaţiile cele mai frecvente sunt:
- Starea de rău astmatic sau astmul acut grav
- Aspergiloză bronhopulmonară alergică
- Pneumotorax spontan
- Astm combinat cu bronşită cronică sau astm infectat cu disfuncţie ventilatorie severă care poate
evolua spre insuficienţă respiratorie sau tahiaritmii ventriculare agravate de factorii iatrogeni
- Bronşite acute şi cronice
- Pneumonii
- Bronşectazii
- Emfizem pulmonar

Prognosticul :
- Cel de viaţă este bun, dar cel de vindecare este rezervat, el variază în funcţie de vărstă, formă
clinică, factori de agravare, boli asociate, reactivitatea bolnavului, răspunsul la tratament.
Prognosticul este bun la copii la care începutul astmului a fost în primii 5 ani de viaţă.
 Tratamentul
Tratament profilactic:
- Vizează combaterea fumatului şi propaganda antitabagică
- Evitarea virozelor respiratorii; aglomeraţiile
- Aerisirea zilnică a camerei, spălarea regulată a lenjeriei de pat
- Evitarea expunerii la diverşi factori care pot influenţa negativ: fum, ceaţă, schimbări bruşte de temperatură,
alcool, tutun.
Tratament igieno-dietetic:
- Regimul alimentar al astmaticului va evita alimentele alergizante,proteinele vor fi în cantităţi mici, normoglucidic,
hiposodat, aport crescut de lichide
- Se permit legume fierte în vapori şi preparate cu cantităţi mici de grăsime neprăjită, fructe crude (compot), cartofi,
supe de legume, pâine neagră
- Sunt interzise: carnea, peştele, lapte fermentat, pâine albă, făinoase, ouă, ciocolată, căpşuni
- Repaos la pat este recomandat asociat cu repaos psihic
Tratament medicamentos:
- bolnavul trebuie menţinut în poziţie sezândă
- până la venirea medicului se administrează antispastice: Papaverină, Lizadon
- medicul va institui tratamentul si anume: bronhodilatatoare (Miofilin 1,2 f iv lent, HHC 80-200 mg iv în cazul în
care criza nu cedează la Miofilin);
- Oxigenoterapie prin sondă, umidificat 6-8L/min, în caz de ineficienţă administrăm MgSO4 iv lent diluat în 10-20
ml ser fiziologic sau glucoză
- Simpaticomimetice: inhalaţii cu Asmopent, Alupent, Berotec, Salbutamol, Bronhodilatin sublingual, Efedrină 1ml
sc, Adrenalină a 1ml sc , Teofilină iv
- Antibioterapie cu Oxacilină, Tetraciclină 2g pe zi, Ampicilină 2-4g pe zi
 Prezentarea cazului de boală
Culegerea datelor:
Nume: M
Prenume: A
Sex: F
Vârstă: 58 ani
Domiciliu: Str. Libertăţii, nr.2, Mun. Paşcani, Jud. Iaşi
Data internării: 15.04.2014, ora 11:30
Data externării:
Diagnostic de internare: Astm bronşic infecto-alergic, criză de BPOC acutizat, Hemipareză stg. cu elemente
pseudobulbare
Anamneza:
1.Motivele internării: wheezing, dispnee de efort, disfagie, inapetenţă, transpiraţii, anxietate
2.AHC: mamă cu astm bronşic
3.AP: HTA sec. din anul 2000, ulcer duodenal, BPOC de aprox. 15 ani
4. CVM: bune, pensionară, nefumătoare în prezent, însă a fumat de 15 ani şi a renunţat acum 5 ani
5. Comportamente: cooperantă, orientată temporo-spaţial
Istoricul bolii:
Pacienta relatează că este cunoscută cu astm bronşic de mai mulţi ani, cu 6 zile înainte de internare prezintă o viroză
respiratorie ce declanşează o criză astmatică manifestată prin accese de dispnee expiratorie de tip wheezing şi
tuse. Dispneea nu se ameliorează la administrarea repetată de Salbutamol spray, Miofilin motiv pentru care se
internează pentru conduită terapeutică.
Examenul clinic general:
Stare generală: relativ bună, afebrilă
Tegumente: palide, uscate, ridate
Tesut celular sc: slab reprezentat
Sist.limfo-ganglionar: nepalpabil
Sist. osteoarticular: aparent integru, mobil în articulaţii
Sist. muscular: normoton, normokinetic
EXAMENUL PE APARATE:
Ap. Respirator: tuse productivă, dispnee expiratorie, wheezing, raluri bronşice sibilante prezente pe ambele arii
pulmonare, murmur vezicular diminuat
Ap.cardiovascular: şocul apexian prezent în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio-claviculară, zgomotele cordului
clare, ritmice, artere periferice pulsatile, extremităţi calde
Ap. digestiv: inapetenţă, tulburări de deglutiţie, abdomen suplu, depresibil; ficat, splină îm limite normale
Ap. uro-genital: loje renale libere, nedureroase la palpare, micţiuni fiziologice
SNC: ROT: prezente, normale, orientată temporo-spaţial; prezintă cefalee, insomnii, facies de iritaţie meningiană

Examene paraclinice:
-HCL completă, glicemie, PH, VEMS, TGO, TGP, creatinina, colesterol, TGL, VSH
Examene radiologice:
-radiografie toracică: spaţii intercostale dilatate şi hipertransparenţă pulmonară.
Examenul sputei:
-Evidenţiază eozinofile crescute, cristale Charcot, spirale Curschman, corpi Creola

EPICRIZA:
Bolnava cu antecedente patologice neurologice, cunoscută şi cu un astm bronşic infecto-alergic (praf de casă, mucegai),
se prezintă în triajul Spitalului Mun. De Urgenţe Paşcani, cu dispnee de tip expirator, raluri sibilante numeroase,
diseminate pe ambele arii pulmonare în condiţiile unei acutizări bronşice, tuse cu expectoraţie muco-purulentă şi
episoade de wheezing. Prinzintă şi BPOC cu acutizări repetate. În urma examenului clinic s-a stabilit diagnosticul de
astm bronşic infecto-alergic. S-a instituit tratament cu bronhodilatatoare Miofilin, simpaticomimetice, oxigenoterapie şi
aerosoli. Starea pacientei este ameliorată.
Se recomandă evitarea mediului alergizant, a substanţelor iritante bronşice, alcoolul, fumatul. Nu se administrează
Morfină deoarece irită centrii respiratori. Tratament conform Rp.
 Surse de dificultate

1.Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie

2.Nevoia de a bea şi de a mânca
5.Nevoia de a dormi şi odihni
6.Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limitele normale
 Plan de îngrijire 15.04.2014- 23.04.2014

Nevoia deficitară Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare

îngrijire autonome şi
delegate

Nevoia de a respira Alterarea respiraţiei Pacienta să respire Aşezarea pacientei Pacienta răspunde
şi de a avea o bună datorită obstrucţiei normal, să aibă în poziţie bine la tratamentul
respiraţie bronşice caile respiratorii semişezândă la medicamentos şi
manifestată prin permeabile marginea patului cu dispneea s-a
dispnee cu capul uşor în ameliorat
ortopnee, wheezing hiperextensie;
şi tuse îndepărtarea
factorilor alergeni,
aerisirea salonului
pentru favorizarea
respiraţiei,
practicarea de
gimnastică
respiratorie cu
pacienta;
administrare:
bronhodilatatoare
Miofilin 1f iv lent,
MgSO4 1f iv lent,
HHC 80-200 mg iv,
Oxigenoterapie 6-
8Lmin, aerosoli;
simpaticomimetice:
Asmopent,
Alupent ,Salbutamo
Nevoia de a bea şi Inapetenţă datorită Combaterea tusei şi Hidratarea pacientei Pacienta a fost
de a mânca acceselor de tuse şi expectoraţiei; per os şi în perfuzii echilibrată
expectoraţie Pacienta să fie cu glucoză 5%, hidroelecrtrolitic şi
echilibrată 10% 500 ml, NaCl nutriţional
hidroelectrolitic şi 500 ml,
nutriţional Permeabilizarea
căilor
respiratorii;Aspirare
a secreţiilor
bronşice
administrare de
antitusive :
Codeină,
Expectorante:
Mucosolvan ,
Fluimucil sirop
Nevoia de a dormi Alterarea somnului Pacienta să prezinte Asigurarea unui Pacienta a avut un
şi de a se odihni datorită dispneei, un somn calitativ şi climat liniştitor, somn liniştit
tusei,anxietăţii cantitativ,să fie îndepărtarea
echilibrată psihic factorilor iritanţi,
Combaterea administrarea unui
anxietăţii sedativ la indicaţia
medicului:
Diazepam 1f iv,
Anxiar 1 cp,
administare
bronhodilatatoare:
Miofilin 1f iv lent,
Teofilină 1f iv,
oxigenoterapie,
Nevoia de a-şi Hipotermie Pacienta să aibă o t* Asigurarea unui Starea pacientei s-a
menţine transpiraţii reci în limite normale, microclimat optim, ameliorat, prezintă
temperatura profuze să fie echilibrată aerisirea salonului, termperatura
corpului în limitele hidroelectrolitic, să- hidratare pacient corporală în limite
normale şi păstreze per os; asigurarea normale
integritatea igienei corporale ,
tegumentelor supravegherea
eliminărilor,bilanţ
hidric ,se recoltează
analize de laborator:
HLC, hematocrit,
glicemie,
administrare de
antitermice
Nevoia de a se Exoftalmie în Pacienta să prezinte Prevenirea escarelor Starea pacientei s-a
mişca şi de a avea o timpul crizei de o postură adecvată cu saltele speciale ameliorat, este
bună postură astm manifestată antiescare; capabilă să se
prin astenie practicarea de îngrijească şi să se
marcată, slăbiciune exerciţii ale deplaseze singură.
Mobilitate redusă membrelor
inferioare,aşezarea
bolnavului câz mai
comod, practicare
de masaj relaxant,
mobilizarea cat mai
precoce cu
realuarea
activităţilor de zi cu
zi; la nevoie
administrarea unui
antialgic daca acuză
dureri