SCOALA POSTLICEALA SANITARA ALBA IULIA

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR PROFESIONALE

ABSOLVENT:

BOIAN I.ANISIA

2012
 SCOALA POSTLICEALA SANITARA ALBA IULIA

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL

IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU
INTOXICATIE ETANOLICA

COORDONATOR STIINTIFIC : COORDINATOOR IN ARIA CLINICA:

DR . MICLEA GABRIELA AS.MED.NITESCU CRISTIAN

 CUPRINS
MOTIVATIA ALEGERII TEMEI

CAP .I NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A INTOXICATIILOR

CAP.II PREZENTAREA TEORETICA A INTOXICATIEI ETANOLICE

II.1 DEFINITIE

II.2 ETIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE

II.3 ANATOMIE PATOLOGICA

II.4 CLASIFICARE

II.5 SIMPTOMATOLOGIE

II.6 DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENTIAL

II.7 COMPLICATII SI SECHELE

II.8 EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

II.9 TRATAMENT

II.10 PROFILAXIE

CAP.III ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA SI TRATAREA

BOLNAVULUI CU INTOXICATIE ETANOLICA

III.1 INTERNAREA BOLNAVULUI SI ASIGURAREA CONDITIILOR DE

SPITALIZARE

III.2 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXAMENUL OBIECTIV

III.3 ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE SI GENERALE A PACIENTULUI

III.4 PREGATIREA, ASISTAREA SI EFECTUAREA RECOLTARII DE PRODUSE

BIOLOGICE

III.5 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXPLORARILE PARACLINICE

III.6 POZITIA BOLNAVULUI IN PAT , URMARIAREA FACIESULUI

III.7 URMARIREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE

III.8 ALIMENTATIA PACIENTULUI

III.9 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EFECTUAREA
TRATAMENTULUI

III.10 EDUCATIE PENTRU SANATATE SI PROFILAXIA BOLII

III.11 EXTRENAREA PACIENTULUI

CAP.IV PLANURI DE INGRIJIRE

CAZ I Intoxicatie cu barbiturice

CAZ II Intoxicatie cu ciuperci

CAZ III Intoxicatie cu alcool etilic

TEHNICA I - SONDAJUL GASTRIC

TEHNICA II – PUNCTIA VENOASA

TEHNICA III – ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE PARENTERALA

ANEXA 1 -RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE

ANEXA 2 – EXECUTIA INJECTIA INTRAMUSCULARA (i.m.)

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
 Motto:

“Actul medical nu este altceva decat o intalnire dintre o incredere si o

constiinta”

(Gh.Scripcaru)
MOTIVATIA ALEGERII TEMEI

Intoxicatiile ,ca si stare patologica a organismului uman,vor fi descrise si analizate in

detaliu in acest proiect ,la fel ca si partea dedicata tehnicilor specifice corespunzatoare
asistentei medicale pentru bolnavii intoxicati.

Subiectul tratat este structurat in capitole si subcapitole ,cu intentia de a reliza o

expunere clara si in acelasi timp riguroasa, atat a manifestarilor patologice aparute in urma
intoxicatiei, cat si a manevrelor standardizate de interventie sanitara in astfel de cazuri.

Din motive de sinteza , respectand rolul introducerii ,acela de scurta prezentare a unei
lucrari ,as vrea sa subliniez in cateva cuvinte de ce intoxicatiile sunt tema acestui proiect si de ce
cred ca o cunoastere in profunzime a acestui fenomen poate fi interesanta si mai mult , chiar
necesara.

Ceea ce m-a impresionat foarte mult este faptul ca in toate statisticile actuale, referitoare
la acest subiect ,procentul de intoxicare voluntara depaseste cu mult pe cel de intoxicatie
involuntara si este in continua crestere , in special in randurile persoanelor cu varsta cuprinsa
intre 15 – 40 ani.

Oricare ar fi cauzele unei intoxicatii voluntare ,intr-un pat de spital avem de fapt un
bolnav debilitat fizic dar mai ales cu o suferinta psihologica ,care depaseste competenta unui
asistent medical, dar care nu poate fi ignorata ca si cum nu ar exista ,din contra un comportament
de intelegere ,rabdare si participare la suferinta bolnavului ,poate demonstra nu numai umanitate
si caritate dar mai ales o buna pregatire profesionala.
CAP.I NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A INTOXICAŢIILOR

Intoxicatia este o stare patologica aparuta ca urmare a patrunderii in organismul uman a unei
substante toxice .Prin substanta toxica se intelege orice fel de substanta care,introdusa in
organism,provoaca tulburari functionale sau leziuni organice.

I.1 Clasificare

a)Clasificare dupa natura toxicului

-Substanta toxica poate patrunde in organism prin diferite cai :

aeriene,digestive,transcutanate,prin mucoasa conjunctiva,nazala sau vaginala

.Intoxicatiile produse in acest mod se numesc exogene.

-Intoxicatiile endogene apar datorita unor boli care determina acumularea de produsi toxici in
corp cum ar fi: uree in insuficenta renala,bilirubina in bolile hepatice,corpii cetonici in diabet.

b)Clasificare dupa modul de producere

-Accidentale –(70-80% din totalul intoxicatiilor acute)

-Profesionale-(5-10% din totalul intoxicatiilor acute)

-Intentionate,cu scop suicidar - (10-15% din totalul intoxicatiilor acute)

c)Clasificare dupa evolutia clinica

-Acute

-Subacute

-Cronice

I.2 Tratament general

a)Profilactic
Educarea populatiei prin furnizarea de informatii asupra substantelor toxice de uz casnic cu care
pot veni in contact si modul corect de manipulare a lor. Pregatirea alimentelor in conditii igienice
pentru a preveni toxiinfectiile alimentare.Combaterea abuzului de medicamente si automedicatia.
Respectarea stricta a normelor protective a muncii in cazul noxelor profesionale.

b)Curativ

Este cel care salveaza viata bolnavului.Intoxicatiile reprezinta o urgenta medicala

majora.Respectarea regulilor de tratament conform schemelor standard este cea mai sigura cale
de salvare a vietii intoxicatilor.

●Asigurarea functiilor vitale in urmatoarea ordine de lucru:

› › Controlul cailor aeriene si eliberarea lor de corpii straini sau secretii.Pacientul se aseaza pe
spate,pe plan dur.Se face extensia gatului si se trage mandibula inainte si in sus.

› › Respiratia artificial ,poate fi facuta in sistemul: gura la gura,gura la nas,prin masca cu balon
Ambu sau intubatie.Uneori,in edemul glotic, este necesara efectuarea traheotomiei de urgenta.
Ritmul este de 20 respiratii artificiale pe minut.

› › Reanimarea cardiocirculatorie.Se aplica atunci cand se constata:absenta pulsului,pierderea

constientei,apnee sau respiratii agonice,absenta zgomotelor cardiace la auscultatie,colorarea
cianotica a tegumentelor.Masajul cardic extern se face cu o frecventa de 80 apasari pe minut la
adult si 90 la copil.

› › Montarea unei perfuzii(cale de acces venoasa)la intoxicatii inconstienti care prezinta tulburari
de ritm cardic cu risc letal , pentru a se putea introduce rapid medicamentele necesare in ciculatia
sanguina.

● Diminuarea absorbtiei toxicului in organism

› › Daca poarta de intrare este digestiva se aplica una sau mai multe din urmatoarele metode :
provocarea varsaturilor,spalatura gastrica, aspiratia prin sonda a continutului gastric ,provocarea
de diaree,spalatura intestinala.

Contraindicatii: nu se provoaca varsaturi la intoxicatii cu acizi sau baze,agenti

spumanti(detergenti), la cei inconstienti, pentru ca exista riscul de a agrava leziunile sau de
aspira lichidul in plamani.

› › Daca poarta de intrare este prin tegumente,se spala intoxicatul cu multa apa(eventual sub
dus) ,se indeparteaza hainele, se fac spalaturi oculare. Daca intoxicatia s-a produs prin injectii
intramusculare sau subcutanate,se leaga un garou desupra locului injectarii.Se aplica pungi cu
gheata,se pot face infiltratii locale cu adrenalina sau excizia depozitului toxic.
› ›Intoxicatiile prin inhalare:se scoate pacientul din mediul toxic si se instituie oxigenoterapie sau
respiratie artificiala,la nevoie

● Eliminarea accelerata a substantei toxice di organism prin diureza

fortata,dializa,exsanguinotransfuzie.

● Terapie cu antidoturi

Antidoturile sunt substante capabile sa inactiveze toxicele sau sa antagonizeze efectele

acestora

Pot fi clasificate in:

-Antidoturi specifice , care reactioneaza cu un singur toxic sau cu un grup foarte restrans de
toxice,carora le modifica structura chimica,avand ca rezultat diminuarea sau pierderea toxicitatii
lor.(exemple Naloxona (Narcantil +) in intoxicatia cu morfina, Acetilcisteina in intoxicatia cu
paracetamol)

- Antidoturi fiziologice , care au capacitatea de a anula efectele toxicelor absorbite la nivelul

unui aparat sau sistem,dar nu modifica structura chimica a toxicelor.(exemple albusul de ou,
uleiul de parafina)

● Prelevarea de produse pentru identificarea toxicului ( resturi alimentare, tablet, capsule,

lichid de varsatura, pahare,sticle)

Cap .II PREZENTAREA TEORETICA A INTOXICATIEI ETANOLICA

II.1 DEFINITIE

Cunoscut din cele mai vechi timpuri sub diverse denumiri –„apă
d e viaţă”, „licoare divină”, „spirit subtil”, „mercur vegetal”, „apa care arde” etc.
-a l c o o l u l e t i l i c s e p r e z i n t ă s u b f o r m a u n u i l i c h i d i n c o l o r , v o l a t i l ( p u n c t u l
de fierbere 78,3°C), inflamabil, mai uşor decât apa (densitate: 0,789
g / c m 3 ) şi miscibil cu aceasta în orice proporţie, cu gust arzător şi miros caracteristic; este
componenta esenţială a băuturilor alcoolice.

Intoxicatia cu etanol(alcool etilic) se recunoaste de la primul contact cu bolnavul dupa halena de

alcool.

Atentie ! INTOXICATIA POATE FI MIXTA : CU BARBITURICE,TRANCHILIZANTE

II.2 ETIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE

Cauze - substantele toxice patrund in organism prin ingestie, prin inhalare, prin injectare sau prin
absorbtie prin piele sau mucoase. Intoxicatiile acute constituie un procentaj ridicat de spitalizari,
fie ca sunt accidentale (casnice sau profesionale), fie voluntare (toxicomanie, tentativa de
sinucidere)

Intoxicatiile cronice sunt legate in mod deosebit de activitatile profesionale (mai ales in
industrie) si de poluarea mediului. Gravitatea unei intoxicatii depinde de toxicitatea produsului in
cauza, de modul de introducere in organism, de doza absorbita, de rezistenta organismului si de
varsta subiectului. Adesea imprevizibila, ea justifica recurgerea sistematica la interventia
medicului. Mortalitatea rezultata in urma intoxicatiilor este actualmente mai mica de 1% la adulti
si de 0,5% la copil.

II.3 ANATOMIE PATOLOGICA

●La nivelul aparatului digestiv, alcoolul etilic determina:

1. Tract gastrointestinal
Aproximativ 30% din alcoolul ingerat stagneaza o ora la nivelul tubului digestiv. La mai mult de
10% dintre consumatori are un efect iritant la locul de stagnare cu aparitia unui edem. Se
produce turgescenta vaselor si apar hemoragii, iar tesutul muscular devine lax. 15-20% dintre
consumatori prezinta inhibarea secretiei gastrice, cu evidentierea gastritei alcoolice (prin
precipitarea mucusului protector) care in timp se cronicizeaza. La consumatorii cronici este
afectat transportul intestinal cu instalarea malabsorbtiei, ce va determina la randul ei denutritie si
hipovitaminoze.

2. Ficat
Contactul dintre etanol si ficat dureaza intre 30 secunde si 6 minute. Este afectat metabolismului
lipidic cu acumulare de lipide si degenerescenta grasa a ficatului. Clinic, in afara de steatoza, mai
poate apare hepatita, ciroza si necroza hepatica.

Hepatita alcoolica subacuta reprezinta forma anatomo-clinica tipica pentru alcoolism. Din punct
de vedere clinic, simptomatologia este saraca si necaracteristica:
- inapetenta,
- greata, varsaturi,
- scadere ponderala,
- apare hepatomegalia si, consecutiv, dureri in loja hepatica.

Ciroza hepatica de etiologie etanolica poate fi considerata ultima etapa in evolutia acestui proces
indelungat ce se poate intinde pe perioade intre 10 si 40 de ani, in functie de diversi factori
constitutionali, de frecventa consumului, felul bauturilor si cantitatile ingerate. Clinic se
manifesta prin:
- anorexie marcata,
- sindrom hipovitaminozic,
- dureri abdominale difuze sau colici violente,
- probele hepatice sunt profund alterate,
- in final poate sa apara ascita si icterul.

3. Pancreas
Afectarea pancreatica se manifesta prin:
- hipersecretie pancreatica,
- pancreatita (prin precipitarea proteinelor in canalele pancreatice),
- cancer de cap de pancreas, cu evolutie rapida spre deces.
● La nivelul sistemului nervos central si periferic
Deprimarea incepe cu scoarta cerebrala si se continua pana la bulb. Inhibarea centrilor superiori
cu functii de coordonare si control (sistemul reticulat activator) antreneaza si relaxarea centrilor
inferiori ce determina efectul stimulator (aparent) al bauturilor alcoolice (neuronii inhibitori
prezinta o sensibilitate mai mare la efectul deprimant al alcoolului).
La nivelul celulei neuronale apar:
- modificarea stratului lipidic membranar, cu fluidizarea membranei neuronale si efect
deshidratant (mecanism implicat in instalarea dependentei alcoolice),
- perturbarea biosintezei neurotransmitatorilor (GABA, catecolamine) - explica de asemenea
dependenta alcoolica,
- aparitia de falsi neurotransmitatori cu aparitia dependentei alcoolice,
- carente vitaminice (B1, B6, B12, PP, acid folic),
- polinevrite (polineuropatii).

● La nivelul aparatului cardiovascular:

Consumul cronic de etanol poate sa determine:
- insuficienta cardiaca,
- hipertensiune arteriala,
- tahicardie,
- tulburari de ritm,
- cardiomiopatie alcoolica.

Consumul de cantitati mici, repetate, de alcool reduce riscul de boli coronariene prin efect
antiagregant si antiaterogen, efect supranumit "paradoxul francez".

● La nivelul sangelui si organelor hematoformatoare:

Alcoolul etilic poate determina:
- anemii de tip megaloblastic sau sideroblastic (este slab antagonist al acidului folic),
- hemoliza prin acidoza,
- trombocitopenie,
- leucocitoza,
- scaderea migratiei leucocitelor in zonele inflamatorii si inhibarea formarii pseudopodelor care
duce la o slaba rezistenta la infectii (aceasta fiind insa doar o explicatie partiala).

● La nivelul aparatului renal:

Rinichiul consumatorilor sanatosi nu este afectat: se spune ca „rinichiul ignora alcoolul".

● Metabolismul electrolitilor este influentat astfel:

- scaderea nivelului de Mg creste riscul aparitiei cancerului,
- scaderea concentratiei de Zn duce la eliminarea protectiei antioxidante a organismului,
- cresterea nivelului de Fe favorizeaza aparitia stresului oxidativ indus de alcool.

● La nivelul musculaturii striate:

La doze mici totalul lucrului mecanic este crescut, in special ca urmare a scӑderii senzatiei de
obosealӑ. Consumatorii fac febra musculara la efort mic datorita acumularii acidului lactic.

● La nivelul ochilor:
- implicarea ADH-ului in biotransformarea etanolului explicӑ amauroza etilica (prin deficit de
vitamina A, deoarece ADH-ul transforma printre altele si retinolul in retinal) cu reducerea
partiala sau totala a vederii,
- poate produce midriaza, nistagmus, nevrita optica bulbara.

● La nivelul urechilor:
Alcoolul are efect ototoxic.

● Imunitate.
Alcoolul are o actiune imunosupresoare.

● La nivel endocrin.
La acest nivel au loc urmatoarele modificari:
- sindrom pseudo-Cushing,
- inhibarea MAO care explica sinergismul alcool-tranchilizante (clorpromazina), alcool-
hipnotice,
- infertilitate prin inhibarea spermatogenezei si deficit de Zn,
- hipogonadism,
- ginecomastie,
- cancer de san,
- deshidratare datorata faptului ca alcoolul este un inhibitor al AVP (arginin-vasopresina),
- cetoacidoza metabolica,
- osteoporoza.

● La nivelul embrionului.
Alcoolul si CH3CHO traverseaza bariera placentara si prezinta efecte teratogene. Pot sa apara:
- "sindromul alcoolic fetal",
- "embriopatie alcoolica",
- "embrio-fetopatie alcoolica" (EFA) care se caracterizeaza prin: retardarea dezvoltarii pre si
postnatale (lungime, greutate si circumferinta capului), dismorfism cranio-facial, anomalii ale
membrelor si articulatiilor, anomalii cardiace, deficit psihic si retardarea dezvoltarii motorii).

Toxicitatea alcoolului este potentata de:

- barbiturice,
- hipnotice,
- tranchilizante,
- fenacetina,
- compusi ai Hg, Pb, As,
- CS2, anilina, benzen, CHCl3, nitroderivati,
- ciuperca Coprinusatramentarius, unele sulfoniluree, disulfiram.

II.4 CLASIFICARE SI SIMPTOMATOLOGIE

Intoxicatia cu alcool etilic este structurata in :

Intoxicatie acuta

Doza toxica letala in cazul intoxicatiei acute cu etanol, este de 5-8g/kg, iar in cazul copiilor de
3g/kg.

Alcoolul etilic are actiune deprimanta asupra sistemului nervos central si in prima faza asupra
sistemului reticulat activator ascendent.
Primele afectate de etanol sunt gandirea si dispozitia, apoi apar tulburarile de vedere, de echilibru
si coordonare motorie.

Intoxicatia acuta cu alcool etilic poate fi:

1. Usoara - corespunzatoare unei alcoolemii de 0.5-1 g la mie.

Este caracterizata de:

- scaderea inhibitiilor,
- tulburari vizuale usoare,
- scaderea vitezei de reactie,
- cresterea increderii in propria persoana.
2. Medie - corespunzatoare unei alcoolemii de 1.5—3g la mie.

Este caracterizata de:

- ataxie,
- tulburari de vorbire,
- scaderea performantelor motorii,
- scaderea atentiei,
- diplopie,
- alterarea perceptiei,
- tulburari de echilibru.

3. Severa - alcoolemie de 3-5g la mie.

Prezinta:
- alterarea vederii,
- tulburari grave de echilibru,
- stupor.

4. Coma - se instaleaza la o alcoolemie mai mare de 5 g la mie

Predomina insuficienta respiratorie si circulatorie, hipotermia grava (35ο C), cu instalarea
colapsului si deces

Intoxicatie cronica

Alcoolismul este diferit de abuzul de alcool.

Alcoolismul (dependenta la alcool) prezinta patru simptome: craving, pierderea controlului,

dependenta fizica, toleranta.

Abuzul de alcool este un pattern al "bautului", fiind asociat cu una sau mai multe situatii pe o
perioada mai scurta de 12 luni:
- neindeplinirea sarcinilor la serviciu, la scoala sau a responsabilitatilor casnice;
- consumul de alcool in situatii care din punct de vedere fizic si legal sunt periculoase, cum ar fi
conducerea de automobile sau utilaje,
- probleme legale legate de consumul de alcool (de exemplu arestare pentru conducere sub
influenta alcoolului);
- continuarea consumului de alcool in ciuda problemelor relationale.

Alcoolismul se instaleaza in timp, descriindu-se patru faze:

1. Faza prealcoolica, cu o durata de la 2-3 luni pana la 3 ani. Este faza in care subiectul cauta
diverse pretexte pentru a putea consuma alcool, iar toleranta fata de alcool creste.

2. Faza de alcoolizare, cu o durata cuprinsa intre 6 luni si 4 ani, se caracterizeaza prin aviditate
fata de alcool si consum in secret; in aceasta faza, apar tulburari de memorie, situatii conflictuale.

Consumatorul va manifesta urmatoarele simptome:

- Amnezie;
- Consum de alcool pentru efectul in sine;
- Ascunderea alcoolului;
- Preocupare fata de alcool;
- Sorbirea cu sete a primului pahar;
- Sentiment de vinovatie privind alcoolul;
- Evitarea conversatiei pe tema alcoolului;
- Amneziile apar dupa aproape fiecare consum.

3. Faza de alcoolism cronic reprezinta un stadiu mai avansat in care apare necesitatea fizica de a
bea; in plus, apar treptat modificari de caracter si comportament, iar clinic se constata tremorul
mainilor si hepatomegalia.

Alcoolicul manifesta urmatoarele:

- Pierderea controlului: consum pana la betie, ebrietate, intoxicatie, coma.

- Rationalizare si Justificare.
- Cresterea presiunii sociale: compensatie pentru pierderea respectului.
- Comportament de grandoare.
- Comportament agresiv.
- Remuscare si vina persistenta.
- Lipsa consumului de apa.
- Modificarea modelelor de comportament.
- Intreruperea relatiilor sociale.
- Pierderea serviciului.
- Consumul de alcool devine de importanta centrala in comportament.
- Limitarea ariei de interese.
- Re-interpretarea relatiilor personale.
- Auto-compatimire marcata.
- Evadare geografica.
- Resentiment irational.
- Protejarea bauturii.
- Neglijarea hranei.
- Prima spitalizare.
- Gelozia alcoolica.
- Scaderea capacitatii sexuale.
- Consum matinal de alcool.
- Schimbarea activitatilor in familie.

4. Faza de alcoolomanie, caracterizata prin consumarea motivata a bauturii, starea de ebrietate in

timpul zilei (incepand cu dimineata) si perioade de betie prelungita. In aceasta faza scade
toleranta fata de alcool, apare lezarea hepatica, se accentueaza tremorul mainilor, iar modificarile
psihice evolueaza spre psihoza alcoolica.

Mecanismele instalarii dependentei alcoolice

Consumul cronic de alcool induce alterari la nivelul majoritatii sistemelor sistructurilor

creierului. Alterarile neuropatologice la nivelul mezencefalului si structurilor corticale sunt
corelate cu afectarea proceselor cognitive. Dupa consumul prelungit de alcool, afectarea
functiilor cortexului prefrontal, din cauza lezarii neuronale, poate compromite mecanismul luarii
deciziilor si al controlului emotiilor, inducand perturbari ale judecatii si pierderea controlului in
ceea ce priveste reducerea consumului de alcool.

Actiunea alcoolului asupra sistemelor de neurotransmitatori

Consumul cronic de alcool are urmatoarele efecte neurochimice:

- scade activitatea serotoninei la nivel sinaptic;

- scade activitatea opioidelor endogene in creier, afecteaza structura moleculara si legaturile de
hidrogen ale encefalinelor, creste numarul receptorilor opioizi;
- inhiba eliberarea de dopamina in zona cerebrala a recompensei si creste metabolizarea
dopaminei, reducand astfel nivelul acesteia la nivel sinaptic, fapt care are ca rezultat o crestere a
numarului de receptori dopaminergici, conducand la cresterea craving-ului pentru alcool;
- scade nivelul GABA din creier, conducand la cresterea starii de anxietate si iritabilitate.
Experimental s-a dovedit dezvoltarea atat a tolerantei acute la alcool, cat si a tolerantei cronice.

In mod obisnuit toleranta fata de alcool este cronica, fiind consecinta ingerarii repetate, in timp, a
unor cantitati moderate de alcool. Este descrisa si o toleranta innascuta la alcool, dar de regula
aceasta este dobandita.
Alcoolul etilic produce diverse tipuri de toleranta:

- comportamentala - care se refera la procese adaptative de invatare pentru a depasi unele dintre
efectele alcoolului;
- metabolica - se dezvolta ca rezultat al inducerii enzimelor de biotransfomare, avand drept
consecinta cresterea cantitatilor ingerate sau a frecventei consumului pentru a obtine efectele
dorite.

Dezvoltarea tolerantei la alcool justifica existenta la alcoolici a unor nivele sanguine mari, fara
ca acestia sa manifeste semnele specifice intoxicatiei etilice.

Alcoolismul este caracterizat atat prin dependenta fizica cat si psihica.

Astfel dependentii pot fi:

- psihici (nu ajung la betia totala),
- fizici (nu se pot opri pana nu ajung la betia totala),
- periodici sau "dipsomani" - ingera cantitati mari de alcool in timp scurt, dar la intervale mari de
timp (ocazional). In acest caz avem de-a face cu "alcoolismul exploziv",
- mai poate fi citat si "alcoolismul de week-end".

Dependenta psihica - reprezinta impulsul psihic irezistibil, pe care il au alcoolicii cronici, de a

continua consumul alcoolului. Sub influenta alcoolului apare o impresie de satisfactie, de
relaxare, de simplificare a unor preocupari sau dificultati, ceea ce duce la dorinta repetarii
consumului, si in final la dependenta psihica.
Modificarea functiilor psihoafective sub influenta alcoolului tine insa si de factori constitutionali,
sociali sau educationali.

Dependenta fizica evolueaza paralel cu dezvoltarea tolerantei, fiind consecinta mentinerii

permanente a unei concentratii de alcool in sange. Dependenta fizica se dezvolta treptat, in
interval de zile, saptamani sau luni, constand in necesitatea de a continua consumul, pentru a
evita tulburarile uneori grave, ce apar la intreruperea administrarii.

Conform DSM IV se precizeaza ca dependenta fiziologica (fizica) de alcool este indicata de

dovezi de toleranta sau simptome de retragere. Sindromul de abstinenta la alcool se
caracterizeaza prin dezvoltarea simptomelor de retragere (care, in general, sunt ameliorate prin
reluarea consumului de alcool, doar 5% dintre subiecti dezvoltand delir si convulsii), la aprox. 12
ore de la reducerea consumului dupa ingestie prelungita, excesiva de alcool. O data dezvoltat
modelul de consum compulsiv, indivizii dependenti petrec perioade semnificative de timp pentru
a obtine si consuma bauturi alcoolice. Acesti indivizi adesea continua consumul de alcool in
pofida consecintelor adverse psihice sau fizice (ex. depresie, afectiuni hepatice etc).

Gravitatea sindromului de retragere (abstinenta) la alcool este influentata de:

- cantitatea de alcool consumata,
- frecventa consumului,
- durata si istoricul consumului.

Sindromul de retragere in cazul alcoolismului se manifesta prin:

- transpiratii,
- greata, voma,
- tahicardie sau hipertensiune,
- agitatie psihomotorie,
- cefalee,
- insomnie,
- slabiciune,
- halucinatii sau iluzii vizuale, tactile, auditive tranzitorii,
- convulsii de tip grand mal,
- tremor al limbii, pleoapelor, mainilor intinse.

Sindromul de retragere la alcool se poate complica prin dezvoltarea unei stari denumite delirium
tremens, caracterizata prin agitatie severa, hiperactivitate autonoma, halucinatii si iluzii.

II.5 DIAGNOSTIC POZITIV SI DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Diagnosticul pozitiv de intoxicatie etilica se pune pe baza a trei factori:

-anamneza;

-tabloul clinic;

-analiza de laborator si explorari functionale;

II.6 COMPLICATII SI SECHELE

Din punct de vedere farmacocinetic, alcoolul se absoarbe aproape in intregime si se

metabolizeazǎ in ficat in proportie de 90%; rata de metabolizare este de 7-10 g pe orǎ, iar aceasta
scade in cazul afectiunilor hepatice. Instalarea efectelor psihosomatice secundare consumului
cronic de etanol (toleranta si dependenta) este direct proportionalǎ cu durata consumului si
cantitǎtile consumate.

In ceea ce priveste complicatiile somatice si fiziologice datorate consumului de alcool, in

practicǎ se remarcǎ urmǎtoarele:

·  la nivel SNC pot apǎrea convulsii, stǎri confuzionale, psihoze toxice, sindrom Korsakoff,
encefalopatia Wernike-Kosakoff, polinevrita perifericǎ, nevrita opticǎ;

·  la nivelul aparatului digestiv apar gastrite toxice, ulcere, pancreatitǎ, hepatitǎ cronicǎ, cirozǎ
hepaticǎ, deficiente vitaminice complexe, hipoproteinemii, absenta vitaminei B1 responsabilǎ de
encefalopatie, crize hipoglicemice, anemie secundarǎ, deficit proteic;

·  efecte cardiovasculare-cardiomiopatie;

·  alterarea functiilor imunitare, risc crescut de cancer, accidente vasculare, TBC;

·  traumatisme cranio-cerebrale;

·  susceptibilitate la infectii mult mai mare;

·  sindromul alcoolic fetal – consumul excesiv de alcool influenteaza greutatea copilului la

nastere, greutatea placentei, numarul de copii nǎscuti morti.

Semnele somatice au in vedere un facies hiperemic, transpiratii, tremurǎturi ale extremitǎtilor,

tahicardie, hipo sau hipertensiune arterialǎ, febrǎ, greturi, vǎrsǎturi, diaree, tegumente si mucoase
deshidratate, semne de polineuropatie.

Consumul de alcool are consecinte nefaste si la nivel psihologic, accentuand trǎsǎturile

personalitǎtii antisociale, anxioase, depresive si se asociazǎ personalitǎtii de tip borderline, unei
disforii labile, suspiciozitǎtii violentei. Aceste complicatii se referǎ la:

·  crizele convulsive de sevraj care pot fi de sine stǎtǎtoare, sau pot apǎrea in cadrul sindromului
de sevraj. Acestea pot apǎrea intr-o perioadǎ de la 24-72 de ore de la incetarea consumului;

·  tulburǎri psihotice, cum este halucinoza alcoolicǎ Wernicke;

·  tulburǎri amnestice persistente induse de alcool – sindromul amnestic;

·  dementa alcoolicǎ;

·  paranoia alcoolicǎ;

·  sindromul alcoolic fetal;

·  depresia care poate fi expresia unei tulburǎri de dispozitie ca reactie la consecintele

dependentei de alcool pe plan social, familial, profesional;
·  tulburǎri de personalitate organicǎ care sunt de fapt tulburǎri comportamentale: violentǎ,
agresivitate, scǎderea capacitǎtii de control al instinctelor;

·  tulburǎri organice de dispozitie;

·  tulburǎri anxioase;

·  tulburǎri psihotice;

·  tulburǎri psihice asociate: deteriorarea personalitǎtii, comportament suicidar, scǎderea functiei

sexuale (disfunctii erectile, ejeculare intarziatǎ), gelozia patologicǎ, halucinoza alcoolicǎ.

La aceste tulburǎri psihosomatice se adaugǎ o serie de simptome de naturǎ psihosocialǎ cum ar fi

izolarea si retragerea din relatiile interpersonale, aparitia unui sentiment general de deznǎdejde,
culpabilitate, cresterea criminalitǎtii globale (violuri, molestarea copiilor, tentativǎ de crimǎ sau
chiar crime), cresterea numǎrului de accidente rutiere, cresterea numǎrului de tentative de suicid.

II.7 EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

În functie de nivelul alcoolemiei:

 la o alcoolemie de 0,5 - 1,5%o - faza de excitatie euforica

- stare de euforie, logoree

- comportament necontrolat

- capacitati fizice si intelectuale diminuate

Aceasta stare de "excitatie" este rezultatul actiunii deprimante a alcoolului asupra centrilor
superiori, care scapa de sub controlul activitatii centrilor inferiori.

- modificari:- cardiovasculare: (vasodilatatie cu senzatii de caldura)

- gastrointestinale: (creste secretia acida de suc gastric)

- renale: (cresterea diurezei)

 la o alcoolemie 1,5 - 2,5%o - starea de betie alcoolica

- dizartrie idei confuze, incoerente

- diminuarea sensibilitatii
- tulburari de vedere, auz

- tulburari de echilibru

- tulburari de comportament

- greturi, varsaturi (datorate gastritei acute alcoolice)

 la o alcoolemie de peste 2,5%o - coma alcoolica

(ca urmare a actiunii deprimante profunde a alcoolului asupra SNC)

- anestezie generalӑ, cu abolirea reflexelor osteotendinoase

- pupile normale sau midriatice

- rar convulsii (determinate de hipoglicemia indusa de alcool, mai ales de copii)

Ingestia concomitenta de alcool etilic cu metanol prelungeste perioada de latenta si alterneaza

severitatea simptomatologiei si evolutiei.

II.8 TRATAMENT

a)Tratamentul intoxicatiei acute

Nu exista un antidot specific in intoxicatia cu etanol, masurile terapeutice bazandu-se in principal

pe sustinerea functiilor vitale, mai ales combaterea deprimarii respiratorii (daca pacientul este in
coma), reechilibrarea hidroelectrolitica (datorita efectului diuretic marcat al alcoolului) precum si
administrarea de tonice si vitamine, in special a celor din complexul B, cum ar fi vitamina B1
(Tiamina) si vitamina B6 (Piridoxina). Se recomanda, de asemenea, administrarea de glucoza
intravenos 50% si de naloxona + vitamina B1 (administrarea lor face parte din protocolul de
tratament al tuturor intoxicatiilor ce afecteaza si sistemul nervos central).

Daca pacientul este in coma, se recomanda intubarea orotraheala in vederea combaterii

deprimarii respiratorii, precum si pentru a preveni aspiratia secretiilor (in special gastrice -
regurgitatii sau voma) care pot determina, odata ajunse in plamani, aparitia unor
bronhopneumonii deosebit de agresive, ce pot duce chiar la moartea pacientului.

Intubarea propriu-zisa presupune montarea in interiorul traheei a unui tub scurt si flexibil,
realizat din material plastic. Tubul ajunge cu capatul terminal sub corzile vocale, iar la exterior
este conectat la un aparat special ce asigura respiratia pasiva a pacientului. Varful tubului de
plastic are un mic balon in jurul sau, care se umfla si solidarizeaza astfel capatul tubului la
suprafata interna a traheei.

Astfel se realizeaza 2 lucruri esentiale:

- impiedicarea aerului pompat de aparat sa se piarda in cavitatea bucala si directionarea lui catre
plamani
- oferirea de protectie pulmonara impotriva lichidului de varsatura, nepermitand continutului
gastric ajuns in gura (deosebit de periculos datorita sucurilor digestive acide) sa treaca mai
departe, prin trahee, in plamani, unde poate duce la aparitia pneumoniei de aspiratie sau chiar
poate determina moartea pacientului prin asfixie.

Dupa acordarea masurilor de prim ajutor si daca intoxicatiei nu ii coexista complicatii majore,
pacientul poate fi externat. Insa, datorita implicatiilor majore de ordin medico-legal si social,
majoritatea spitalelor au reguli stricte privind monitorizarea intoxicatilor cu alcool, pe care ii tin
de cele mai multe ori sub observatie pana cand concentratia de alcool din sange scade sub
valoarea de 100 mg/dl.

b)Tratamentul intoxicatiei cronice

Tratamentul dependentei de alcool cuprinde doua etape:

- Detoxifierea (realizarea sevrajului): se face apel la tratamentul medicamentos pentru
diminuarea simptomelor de abstinenta.
- Reabilitarea (combaterea dependentei de alcool): se instituie tratament medicamentos si
psihosocial pentru a ajuta pacientii sa ramana abstinenti. Orice consum "ocazional", orice paharel
"nevinovat" aduce cu sine recidiva si reluarea consumului, agravarea dependentei. In lumea
specialistilor dar si a celor care au beneficiat de tratamentul alcoolismului si sunt abstinenti se
stie: CONSUMUL sau BAUTUL CONTROLAT pentru un dependent de alcool NU ESTE
POSIBIL!

Terapia medicamentoasa a sevrajului alcoolic urmareste prevenirea delirului si a aritmiilor.

In cadrul detoxifierii se utilizeazӑ benzodiazepine deoarece acestea reduc simptomele

sindromului de retragere (abstinenta). Oxazepamul este benzodiazepina de electie la alcoolicii cu
atingere hepatica, avand o rata de acumulare scazuta si fiind convertit in metaboliti hidrosolubili,
inactivi. Diazepamul se foloseste in starile confuzionale acute sau subacute, avand si proprietati
anticomitiale si prevenind eventualele crize din timpul sevrajului.
Pot fi utilizate, de asemenea, anticonvulsivante precum carbamazepina, deoarece previn
convulsiile si instabilitatea nervoasa asociate sindromului de retragere.

In cadrul combaterii dependentei alcoolice, cel mai frecvent utilizat este disulfiramul (Antalcool,
Antabuse, Aversan, Abstinil), acesta fiind insa eficient doar pentru pacientii JH puternic motivati
sa renunte la consumul de alcool.
Asociat cu alcoolul, disulfiramul inhiba biotransformarea acestuia la stadiul de acetaldehida, care
se acumuleaza in organism si produce efecte adversede tipul celor:
- respiratorii (dispnee, tuse),
- digestive (greturi, varsaturi),
- circulatorii (hiperemia tegumentelor, senzatia de caldura, tahicardie, HTA),
- nervoase (cefalee pulsatila).
Asocierea repetata (zilnic sau la 2 - 4 zile) permite stabilirea unui reflex conditionat negativ, util
in tratamentul alcoolismului.

Dat fiind profilul farmacocinetic al disulfiramului (absorbtie gastrointestinala rapida si completa,

o rata lenta de biotransformare si eliminare, aparitia efectului dupa 3-4 ore - in medie si atingand
intensitatea maxima dupa 12 ore), fenomenele de intoxicatie acetaldehidica pot sa apara dupa
consumul de alcool, la 4-5 zile de la administrarea disulfiramului.
Disulfiramul este contraindicat persoanelor cu afectiuni:
- cardiace,
- renale,
- hepatice,
- gastrice,
- neuropsihice,
- epilepticilor,
- femeilor insarcinate.
De asemenea, nu se administreaza in caz de ebrietate sau fara consimtamantul persoanei.

Antidepresivele, ca de exemplu sarurile de litiu au eficienta moderata in terapia adictiei etilice si

sunt indicate ca terapie adjuvanta la pacientii adictivi la care se identifica simptome din gama
anxios-depresiva, subiacente adictiei.

In modele experimentale animale si in studii clinice s-a demonstrat eficienta antagonistului

opioid naltrexon ca terapie adjuvanta in tratamentul alcoolismului, deoarece reduce efectele
subiective pozitive ale alcoolizarii.

II.9 PROFILAXIE

Eficienta tratamentului medicamentos al dependentei alcoolice este crescuta de asocierea

psihoterapiei si de masuri active de reintegrare socio-economica si familiala.
Terapia de familie

A inceput sa fie discutata in 1950 si recunoscuta ca mijloc de combatere si terapie in alcoolism

incepind cu anul 1960. Desi metodele alese pentru "terapia de familie" a alcoolismului depind de
conceptiile psihoterapeutului, factorul important il constituie stabilirea unui model de
comunicare intre membrii familiei, acceptarea de catre fiecare dintre acestia a telului comun.

Terapia de grup

O serie de metode utilizate in terapia individuala au fost aplicate la grupuri de alcoolici.

Psihoterapia de grup are la baza conceptia ca anomaliile comportamentului social rezulta din
dificultatile relatiilor interpersonale. Grupurile cuprind in general 7-12 membri, sub conducerea
unui psihoterapeut, dar fiecare membru este sub controlul intregului grup si deci, puterea este
difuza si nu individuala. Un beneficiu al acestei terapii pare sa fie depasirea izolarii alcoolicului
si reinsertia lui in viata sociala si de familie.
Prin metodele de terapie in grup au fost obtinute rezultate interesante, castigandu-se increderea
alcoolicilor in posibila lor vindecare.

Terapia de grup reprezinta o forma inca controversata de tratament, nu numai in privinta

tehnicilor si metodelor de lucru, dar si datorita lipsei unei cercetari adecvate si a unor rezultate
precise care sa tina seama de tipul de alcoolic (primar sau reactiv).
Totusi terapia de grup este o forma de tratament care merita sa fie luata in considerare,mavand o
serie de avantaje ca obtinerea unei apropieri si coeziuni intre membrii sai, asemanatoare
solidaritatii de familie. In cadrul grupului, indivizii sunt mai receptivi la masurile educative si la
asimilarea experientelor, fiind pregatiti pentru reintegrarea sociala.

"Alcoolicii anonimi" reprezinta o organizatie de tratament a alcoolismului foarte bine cunoscuta

in SUA. Capacitatea acestei institutii de a distribui responsabilitatile in randul membrilor sai,
formand astfel o adevarata retea de supraveghere si indrumare terapeutica, are drept efect
antrenarea alcoolicilor in activitati avand ca scop final recuperarea.

CAP. III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA SI TRATAREA

BOLNVULUI CU INTOXICATIE ETANOLICA
Asistenta medicalӑ ,cadru de baza cu pregӑtire de specialitate , in timpul programului sau de
lucru are cel mai indelungat contact cu bolnavul . Din acest ,motiv atributiile ei sunt complexe si
rolul sau in ingrijirea bolnavului este deosebit.Pentru a raspunde acestor obligatii,asistenta
medicala trebuie sa intruneasca anumite conditii : sa posede o pregatire temenica pe specialitate
si sa manifeste permanent dorinta de a-siperfectiona cunostintele;sa iubeasca oamenii si sa
dovedeasca devotement in ingrijirea lor ; sa fie calma,rabdatoare ,ingaduitoare fata de bolnavi ;
sa aiba spirit de observatie ,orientare profesionala si operativitate in activitatea de ingrijire si
supraveghere a bolnavilor;sa manifeste spirit de daruire in indeplinirea misiunii sale nobile,sa fie
buna gospodina.Sunt doar cateva din cele mai importante calitati pe care asistenta medicala
trebuir sa si le cultive necontenit,intrucat far acestea risca sa aiba insatisfactii.

Printre atributiile specifice asistentei medicale amintim : sӑ primesca bolnavii veniti la consult
sau pentru internare ;sa-i ajute sa se acmodeze la conditiile oferite de unitatea saniatera ;sa-i
informeze despre regulile de comportare in spital;in cadrul ingrijirii in spital sa
participle,obligatoriu, la vizita medicului;sa-si noteze sis a execute intocmai indicatiile acstuia in
privinta explorarilio,tratamentului,regimului alimentar si de odihna al bolnavilor;sa vegheze sau
sa administreze personal medicamente bolnavului conform indicatiilor medicului;sa
supravegheze permanent starea bolnavilor,inregistrand in foaia de observatie datele cele mai
importante ale functiilor vitale (temperature,puls,tensiune arteriala,respiratie,diureza,scaun)
notand modificarile intervenite in evolutia sanatatii acestora si aducandu-le oparativ la
cunostinta medicului;sӑ programeze bolnavii,conform indicatiilor medicului,pentru efectuarea
examenelor de specialitate si paraclinice si sa-i insoteasca in aceste locuri;sa recolteze probe
biologice (sange,urina,materii fecale,sputa) si sa le transporte la laborator;sa ajute pe medic
pregatind cele necesare la efectuarea punctiilor pleurale,abdominal,hepatice;asigurand trimiterrea
probelor la laborator conform indicatiilor medicului; sa inscribe in foaia de obserevatie
rezultattele analizelor si explorarilor ;sa raspunda prompt si fara comentarii la solicitarilor
bolnavilor ; sa participe la distibuirea maselor sau la alimentarea unor bolnavi;sa schimbe
lenjeria de pat si de corp a bolnavilor;sa-i ajute atunci cand este cazul la efectuarea igienei
personale;sa asigure sis a raspunda de curatenia in saloanele in care lucreaza,precum si de
aplicarea tuturor normelor de igiena si antiepidemice;sa asigure sis a pregateasca instrumental
necesar injectiilor,efectuarii Tubajelor,clismelor,sa se ingrijeasca de intretinere si folosirea
mobilierului si inventarului existent in saloane;sa se integreze in programul de munca al
unitatii,iar la iesirea din tura sa predea in scris,asistentei care preia activitatea,planul de
investigarii si tratament ce trebuie urmat etc.

III.1 INTERNAREA BOLNAVULUI SI ASIGURAREA CONDITIILOR DE

SPITALIZARE

Internarea in spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita in viața sa, deoarece se realizeaza
in scopul vindecarii sale, dar se intrerup legaturile permanente cu munca, familia si prietenii sai.
 In cadrul serviciului de primire bolnavul are primul contact cu spitalul la biroul de internari, unde :
se identifica bolnavul, se verifica biletul de internare ( sau de trimitere ), se inregistreaza datele
personale in registrul de intrari/iesiri din spital si se pregateste bolnavul pentru examenul medical.

De la serviciul de internare bolnavul e condus la sectia interne unde medicul hotareste

salonul in care va fi internat bolnavul, ținȃnd seama de diagnostic, stadiul si gravitatea bolii,sex.

Asistentei ii revine ca sarcinӑ :

- ajutorul acordat bolnavului la dezbrӑcare si imbrӑcare

- ajutorul la efectuarea ingrijirilor igienice.

Identificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai apropiat apartinator au o

importanta pentru a se instiinta membrii familiei in caz de agravare a bolii sai deces.

La internare pacientul va primi echipamentul spitalului, hainele acestuia vor fi inventariate, inregistrate
si pastrate intr-o incapere destinata acestui scop. Bolnavilor sau apartinatorilor li se inmaneaza un bon pe
baza caruia se restitue imbracamintea la externare. In cazul in care persoanele venite la internare
prezinta paraziti, se va efectua deparazitarea lor si a efectelor acestora, inainte de depozitare.

Asistenta medicalӑ preda foaia de observatie la registratura sectiei si conduce bolnavul in

salon, unde il va prezenta celorlalti bolnavi si il va ajuta sa isi aranjeze obiectele personale in
noptiera

-Asigurarea conditiilor de spitalizare

Scopul spitӑlizӑrii e vindecarea bolnavilor, de aceea trebuie create conditii care cresc capacitatea de
vindecare a organismului, forta de apӑrare si scoaterea bolnavuluide sub eventualele influențe nocive ale
mediului in care traieste.

Saloanele trebuie sa fie luminoase, bine aerisite, fara curenti de aer. Temperatura salonului trebuie
sa fie de 18-20 ºC. Aerul trebuie sa fie umidificat.

Asistenta isi va petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingrijire printre bolnavi ; discuta cu
ei incercȃnd sӑ le castige increderea si sӑ stabileascӑ o relatie de comunicare cu bolnavii. Aceasta
apropiere de bolnav o va ajuta la indeplinirea sarcinilor de ingrijire, incurajȃnd bolnavul si inlӑturȃnd
anxietatea pe care bolnavul astmic o are.

III.2 Participarea asistentei medicale la examenul obiectiv

Examenul medical al bolnavului poate avea loc in conditii ambulatorii sau la spital;indiferent
insa de loc,se efectueazӑ dupa o anumita metodologie care este unica pentru toate specialitӑțiile
medicale.Aceasta constӑ in aplicarea celor cinci metode clinice de investigație,si
anume:interogatoriu (discuția medicului cu pacientul),inspecția(folosirea analizatorului
vizual),palparea(folosirea simțului tactil),percuția(combinație intre simțul tactil si analizatorul
auditiv)si ascultația.La examenul clinic,pentru obiectivitate si completare,se adaugӑ examenele
paraclinice ce constau din analize de laborator si explorari:radiologice,cardio-
vasculare,respiratorii,endoscopice. Examenul clinic are doua etape distincte : cea a informӑrii
medicului prin date subiective,rezultate din discuția cu bolnavul(anamneza) si examenul obiectiv
fizic efectuat prin :inspecție,palpare,percuție si ascultație.

● Examenul fizic : Inainte de a trece la examenul obiectiv propriu-zis ,asistenta medicalӑ trebuie
sӑ cantareasca si sӑ mӑsoare bolnavul in inaltime(talia),notand ca atare datele obtinute in rubrica
respectivӑ a foii de observație.

Inspecția se face in maniera generalӑ,dar si pe segmente,aparente,etc.Acesta urmarește talia si

tipul constitutional al bolnavului,faciesul(expresia fetei imprimatӑ de boala,pe care o are
bolnavul care sta la pat) ,aspectul tegumentelor si mucoaselor(culoare
normal,icterica,palida,cianolica,hiperpigmentata,etc.),existența unor formațiuni
papiloase,cruste,cheloide etc., aspectul palmelor,plantelor(tӑlpilor) si al unghilor,relieful
anatomic al muschilor,oaselor,articulatiilor,eventuale aspect anormale depistate prin examenul
segmentar si cu aparate ( cavitatea bucala , buze ,limba ,dinti ,faringe) ,regiunea gatului –mai
ales partile antero-laterale -,aspectul toracelui (static si dynamic , miscӑrile respiratorii),aspectul
regiunii precordiale, (sediul socului varfului inimii :bombarii ,retractii) forma si dimensiunile
abdomenului (miscarile acestuia in raport excursiile respiratorii,hernia,asimetrii,semne de
interventie chirurgicala ,vergeturi)

In timpul inspectiei bolnavului,asistenta medicalӑ trebuie sa ajute pe medic ,fie susținȃnd si

pozitionȃnd pacientul ,fie dezbracandu-l pe acesta,in functie de regiunea examinata.Cu aceste
ocazii ea poate observa unele detalii a caror evolutie este bine s-o urmareasca pe parcurs.

Palparea este o metodӑ veche de examinare clinicӑ bolnavului ,iar datele culese prin palparea
metodicӑ si adaptatӑ fiecӑrei regiuni,segment ,formațiune normal sau patologicӑ,integrate in
contextual simptomatologiei subiective si al inspecției ,el poate ajuta pe medic in afirma sau
infirma unele concluzii diagnostic. Prin palpare se poate constata : temperaturӑ ridicatӑ
,uscӑaciunea ,umiditatea,elasticitatea,amplitudinea miscӑrilor respiratorii ,vibratiile
vocale(fremӑtul pectoral), trasmise pereților toracici in timpul rostirii expresiei utilozat in
clinica :” trei zeci si trei” ,sediul limbii –unele vibratii patologica la nivelul proiectiei pe torace a
acesteia ; dimensiunile ,sensibiloitatea si consistența ficatului si splinei ; sensibilitaea zonei
colecistice ,a diverselor zone de pe abdomen (puncte dureroase specific pentru unele organe) ca:
stomac,dupen, colecist ,pancreas.
Percuția s-a dezvoltat ca metodӑ clinic mult mai tȃrziu in comparație cu celelalte metode clinice
prezentate mai sus ,acesta avȃnd , ca orice lucru nou , atȃt adversary cȃt si adepți care au
dezvoltat-o.

Iniția ,percuția se facea direcrt cu palma sau ce degetele mȃinii incovoiate , cu care se loveau
zonele de percutat; a fost metoda imediatӑ . Prin așa zisa metodӑ digito-digitatlӑ ,medical
plaseaza ferm fața palmarӑ a mȃinii stȃngi pe suprafața diverselor regiuni sau zone ale
corpului ,cu degetele ușor rӑsfrȃnte ,executȃnd succesiv percuții cu pulpa degetului medius de
la mȃna dreaptӑ ,incovoiat ca un ciocan , pe cea de-a doua falangӑ a mediusului mȃinii stȃngii.

Ascutația este o metodӑ tot atȃt de veche ca si medicina, dar la inceput se fӑcea direct ,prin
aplicarea urechii medicului sau a asistentei pe zona de ascutație.Incepȃnd cu prima jumӑtate a
secolului al XIX –lea s-a descoperit stetoscopul. Cu ajutorul stetoscopului pot fii ascultate zone
inaccesibile sau mai greu accesibile urechii. Ascultația aparatului respirator poate pune in
evidențӑ zgomotul de fond al plӑmȃnului normal ,numit mumur vesicular , iar in condiții
patologice : suflul tubar , suflul pleuretic, precum si zgomotele supraadӑugate ca : raluri
crepitante , frecӑturi pleurale.

In continuare se examineazӑ reflexele osteotendioase ,formațiunile cutanate ,pupilare ;se

apreciaza orientarea temporo- spatial a bolnavului .

Avȃnd cunoștințe elementare de anatomie si fiziologie ,precum si de tehnicӑ a ingrijirii

bolnavului , asistenta medicalӑ poate si trebuie ,fie sӑ ia atitudine corespunzӑtoare atributiilor si
cunoștințelor sale , aplicȃnd ea insӑși unele mӑsuri si manevre de tratament ,fie sӑ avertizeze
medicul .

O datӑ cu terminarea examenului clinic,medicul stabilește – in raport cu suferința pe care o

considerӑ de primӑ importanțӑ – programul de examinӑri paraclinice pe care le inregistreazӑ in
foaia de observație ,iar asistenta urmӑreste ,rӑspunde si participӑ direct la efectuarea unora dintre
acestea .

III.3 ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE SI GENERALA A PACIENTULUI

III.3.1 Pregatirea patului si a accesoriilor lui

In conditiile spitalizӑrii, patul reprezintӑ pentru fiecare bolnav spatiul in care isi petrece majoritatea
timpului si i se asigurӑ ingrijirea.

Accesoriile patului sunt : salteaua, 1-2 perne, patura, cearceaful, doua fete de perna, musama,
aleza sau traversa.

Atȃta patul cat si accesoriile lui se vor pastra in conditii de curatenie.

Tehnica pregatirii patului :

 Tehnica poate fi realizata de 1-2 persoane.

III.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat

Materialele necesare pentru schimbarea lenjeriei de pat sunt : cearceaful de paturӑ, fețe de
pernӑ, cearceaf de pat, aleza, mușama, sac de rufe murdare.

III.3.3 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

Prin igiena bolnavului se ințelege ansamblul de tehnici si proceduri utilizate in scopul intreținerii
curateniei, mucoaselor, tegumentelor si fanerelor, ceea ce reprezintӑ, in fond, si o modalitate de apӑrare
a organismului impotriva bolilor.

III.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului

In efectuarea toaletei se va tine cont de anumite reguli si conditii :

- ferestrele si usile incӑperii sa fie inchise.

- temperatura incaperii sa fie de circa 18-20 ºC.

- toaleta se face inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat.

- se evita baia prelungitӑ si prea obositoare.

- protejarea lenjeriei de pat ( daca toaleta bolnavului se efectueaza la pat ).

Pӑrul trebuie sa fie curat, unghiile sa nu contina murdarie si sa fie taiate, conductul auditiv
extern, nasul sa nu contina rinoree, cruste.

III.4 PREGATIREA, ASISTAREA SI EFECTUAREA RECOLTARII DE PRODUSE

BIOLOGICE

Recoltarea sangelui :

Sȃngele se recolteaza pentru examinari hemotologice. Biochimice, serologice, bacteriologice,

parazitologice.

Recoltarea sangelui se face prin :

-        intepare - la adult pulpa degetului sau lobul urechii, iar la copii fata plantara a halucelului sau
calcaiului.
-        punctie venoasa.

1.Recoltarea sangelui capilar prin ințepare

 Recoltarea se efectueazӑ pentru examenele hematologice : hemoleneograma, dozarea hemoglobinei,
determinarea timpului de sangerare si coagulare, pentru examen parazitologic.

Materiale necesare : manusi de cauciuc sterile, tava medicala curata, solutii dezinfectante ( alcool
70º ), ace sterile, tampoane de vata, camera umeda ( cutia Petri), lame uscate si degresate, pipete Potain.

Tehnica : Bolnavul va fi asezat in pozitie sezanda cu mana sprijinita. Se aseptizeaza pielea

degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool 70º. Se evita congestionarea prin frecare puternica si
prelungita. Se asteapta evaporarea completa a alcoolului. Cu un ac steril se inteapa cu o miscare brusca
pielea pulpei degetului, in partea laterala a extremitatii, perpendicular pe straturile cutanate. Cu un
tampon steril uscat se sterge prima picatura. Se lasa sa se formeze o picatura de sange din care se
recolteaza cu pipeta sau lama. Se sterge cu un tampon cu alcool 70º.

2.Recoltarea sangelui prin punctie venoasa

Recoltarea se efectueaza pentru examene de laborator, biochimice, hematologice, serologice si

bacteriologice.

Locul punctiei : venele de la plica cotului, bazilica si cefalica, unde se formeaza

un M venos prin anastomozarea venelor antebratului ; venele de pe fata dorsala a mainii, venele
femurale, venele subclaviculare, venel maleolare interne, venele jugulare si epicraniene ( la copii ).

Materiale necesare : perna tare elastica pentru sprijinirea bratului, musama mica, aleza mica,
alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod, instrumente si materiale steril, ace sterile de 25-30 mm si
diametrul de 6/10, 10/10 mm, seringi,pense, manusi de cauciuc, tampoane de vata, garou de cauciuc, sau
banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, fiole cu solutii medicamentoase, solutii perfuzabile, tavite
renale.

Pregatirea bolnavului : Bolnavul e asezat intr-o pozitie confortabila. Se examineaza cavitatea si

starea venelor avand grija ca hainele san u impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului. Se
aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie, se dezinfecteaza tegumentele, se aplica garoul
la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astefel incat sa se opreasca circulatia
venoasa fara a comprima artera. Se recomanda bolnavului sa stranga pumnul, venele devenind
turgescente.

Tehnica : Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza vis - a - vis de bolnav. Se fixeaza vena cu
policele maini stange la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos
asupara tesuturilor vecine. Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus in mana dreapta intre police si restul
degetelor. Se patrunde cu acul, traversand in ordine tegumentul in pozitie oblica, apoi peretele venos,
invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. Se schimba directia acului cu 1-2
cm in lumenul venei. Se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratii cu seringa. Se continua
tehinca in functie de scopul punctiei venoase, injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui. In caz de
sangerare ( emisie de sange ), se prelungeste acul cu un tub de polietilena care se introduce in vasul
collector, garoul ramanand strans pe brat. Se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului. Se
aplica tampon imbibat cu solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului. Se retrage apoi brusc
acul. Se comprima locul punctiei in 1`-3`, bratul fiind in pozitie verticala.

Dupa tehnica se face toaleta locala a tegumentelor, se schimba lenjeria daca sa murdarit, se
pregateste sangele pentru trimis la laborator si se reorganizeaza locul de minca.

Procedeul de recoltare e stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze.

III.5 Participarea asistentului medical la explorarile paraclinice

Concomitent cu examinarea clinica, medicul stabileste ,in prezenta asistentei ,atat planul
investigațiilor paraclinice,cat si pe cel terapeutic.

Dintre activitӑțiile zilnice ale asistentei,foarte inportantӑ este notarea in caietul de activitate
proprie a planului de explorӑri pentru fiecare pacient in parte.Ea trebuie sa aducӑ la cunostința
medicului rezultatele analizelor de laborator si al explorarilor diverse ,sӑ-i insoteasca pe bolnavi
la unele explorari sau sa participle in salon la unele menevre executate de catre
medic,asigurandu-i acestuia ,din timp, instrumentul necesar ,in conditiile corespunzatoare.In
fiecare dimineata,sau atunci cand stabileste medicul, asistenta medicalӑ va trebui sa preleveze
unele produse biologice (sange ,urinӑ ,sputӑ,materii fecale) si sa le ducӑ personal la
laborator,consemnȃnd in foaia de observație data prelevӑrii si notand pe ticheta probei numele
bolnavului,numarul salonului ,al patului ,sala recoltӑrii,felul analizei cerute .De precizat
ca,pentru unele prelevӑri de produse biologice,asistenta trebuie sa respecte anumite reguli si
tehnici.De asemenea ,ea trebuie sa execute direct unele explorari si manevre ca:tubaje gastrice
,duodenale ,clisme,cateterisme uretro-vezicale,etc.

III.6 POZITIA BOLNAVULUI IN PAT ,URMARIAREA FACIESULUI

La majoritatea afectiunilor de baza cea mai convenabila pentru bolnav e cea semisezanda. Acest lucru
nu trebuie fortat si daca starea bolnavului nu contrazice, alegerea pozititei trebuie lasatӑ la alegerea lui.
In toate cazurile insa el va fi indemnat sa-si schimbe pozitia cat mai des pentru a evita complicatiile
hipostatice.

Bolnavului i se va explica ca pozitia sezand da la marginea patului, cu toracele impins inainte, cu

mainile pe langa corp, favorizeaza o buna oxigenare, deoarece el are impresia ca se sufoca.

Pozitia bolnavului trӑdeaza nu numai o anumita stare patologicӑ, ci si gradul de severitate a

imbolnavirii. Astfel daca intr-o imbolnavire usoara bolnavul ramane activ, intr-una grava intalnim
pozitie pasiva ( musculature fara tonicitate, absenta miscarilor active ). Expresia fetei poate traduce
unele stari ca : anexitate, durere, anorexie, deprimare.

Ea se manifesta in functie de starea generala a bolnavului, si de aceea, expresia fetei trebuie

urmarita permanent.
 La pacientii cu intoxicatii faciesul exprimӑ spaima si sete de aer ( bolnavul are senzatie de
asfixiere ). Ei stau cu gura intredeschisa, sunt cianotici la fata, tegumentele sunt palide, cenusii,
acoperite de transpiratii reci.

In mod normal, acesti pacienti se pot mobiliza singuri cu greutate, in functie de tipul de reactivitate a
pacientului.

III.7 URMARIREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE

Una dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supravegherea functiilor vitale si vegetative si
noatarea acestora in foaia de observatie, iar in cazul modificarii bruste a acestora se anuntӑ medicul.

Modificarile functiilor vitale reflecta starea generalӑ a bolnavului, precum si evolutia bolii.

Miscӑrile respiratorii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice, iar frecventa normala a
respiratiei e de 16-18 resp/min., putand insa varia dupa varsta si sex

Tulburari respiratorii vor constitui un indice important in stabilirea diagnosticului si aprecierea

evolutiei bolii. Ajuta sӑ recunoastem precoce, eventualele complicatii si la formularea unui
prognostic. Din acest motiv, e foarte important ca asistenta sӑ urmareasca si sӑ noteze respiratia
pacientului in foaia de temperature cat mai précis. Pe foaia de temperatura notarea respiratiei se
face cu un pix verde unindu-se apoi cu valoarea anterioara. Curba respiratorie se obtine prin
unirea valorilor obtinute la fiecare masuratoare, dimineata si seara. Pentru fiecare linie orizontala
a foii de temperatura se socoteste o resp/min. Asistenta medicala va urmarii inspiratiile timp de 1
minut.

III.8 ALIMENTATIA PACIENTULUI

Alimentatia activӑ se face in sala de mese sau in salon pe o masa sau la pat.

Alimentatia pasiva se face persoanelor imobilizate la pat, in pozitie sezand, sprijinit. In acest caz se
foloseste o masutӑ speciala care se fixeaza deasupra patului.

Un rol al asistentei medicale e supravegherea alimentatiei bolnavului. La servirea mesei bolnavul e

incurajat, i se explicӑ importanta nutritiei in procesul de vindecare.

Alimentele permise pentru consum la bolnavul cu intoxicatie sunt :

-        legume diferite

-        preparate cu cantitati mici de grasime neprajita
-        fructe crude, compoturi
-        supe de legume
-        paine neagra
-        lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice
III. 9 Participarea asistentului medical la efectuarea tratamentului

In sarcina asistentei medicale intrӑ si aplicarea in cea mai mare parte a tratamentului prescris de
medic si mai ales urmӑrirea respectӑrii administrӑrii medicamentelor .Unii bolnavii, deși instruiți
de cӑtre medic și/sau asistenta medicalӑ ,fie nu respectiv secvențialitatea administrӑrii
medicamentelor ce le-au fost prescrise ,fie renunțӑ voluntar la ele . Din acest motiv
supravegherea tratamentului de cӑtre asistentӑ are o mare importanțӑ. In unele cazuri asistenta ,
avȃnd contact mai indelungat cu bolnavul ,poate surprinde unele reacții adverse la medicamente
(reacții alergice ,anafilactice), situație in care ea poate sӑ intrerupӑ medicația din proprie
inițiativӑ sau dupa caz, sӑ anunțe medical pentru ca el sӑ hotӑrasca ce trebuie fӑcut .In același
sens asistenta are rol important si in urmarirea bolnavilor cu transfuzii si perfuzii ,precum si in
alimentația bolnavilor.

III.10 EDUCATIE PENTRU SANATATE SI PROFILAXIA BOLII

Alcoolul este un tip de drog, o substantӑ psihoactivӑ si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra
sistemului nervos central. Actiunea sa constӑ in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De
exemplu se inregistreazӑ cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei, Efectele psihologice le
consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea
mai suportabila, poate diminua sentimentele de inferioritate.

Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana
la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal,
dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect
inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie
alterate).

Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie
zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur. Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica
de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din
necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii Alcoolul este un alt tip
de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos
central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza
cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei, Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea
impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, poate
diminua sentimentele de inferioritate.

Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana
la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal,
dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect
inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie
alterate).
Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie
zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur. Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica
de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din
necesarul de energie al unui barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii psihoactiva si un
toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea
transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea
atentiei, Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si
inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, poate diminua sentimentele de inferioritate.

Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana
la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal,
dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect
inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie
alterate).

Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie
zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur. Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica
de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din
necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii

III.11 EXTRENAREA PACIENTULUI

Momentul in care bolnavul s-a vindecat si rupe contactul cu spitalul si personalul medical se
numeste externare.

Externarea se face pe baza biletului de externare semnat si parafat de catre medicul care a ingrijit
pacientul.

Imediat dupa externare incepe perioada de covalescenta in care pacientul trebuie s ӑ continue o
perioadӑ tratamentul pentru vindecarea completӑ.

Medicul si asistenta de ingrijire sfatuieste pacientul in privinta regimului de viata, facandu-se

educatia pentru sanatate, foarte importanta in viitorul pacientului.

CAZURI CLINICE
CAZ I

Plan de ingrijire

I Date fixe

Numele si prenumele : S.V

Nationalitatea :romanӑ;

Limba vorbita : romanӑ;

Religie : ortodoxӑ ;

Varsta : 33 ani;

Sexul : feminin;

Diagnostic :Intoxicatie acutӑ medicamentoasӑ (tentativa de suicid)

II Date variabile

Domiciliu :str .Avram Iancu ,localitatea Unirea

Ocupatia:functionarӑ;

Relatii cu familia : bune;

Relatii cu pietenii : retrasa ;

III Istoricul bolii

In urmӑ cu cateva ore ingerӑ in scop suicidal

un numar nedeterminat de tablete de Fenobarbital ,dupӑ care pacienta se prezintӑ la serviciul de

urgențe al spitalului județean Alba Iulia pentru dureri abdominale ,slabiciune
muscularӑ,dificultate in vorbire,somnolentӑ alternatӑ cu agitație ;

IV Anamneza asistentei medicale

-tegumente si mucoase : palide;

-tesut conjuctiv adipos: normal reprezentat;

-sistem ganglionar : ganglion superficiali nepalpabili;

-sistem muscular : normoton,normokinetic;

-sistem osteo articular : integru,articulatii mobile,nedureroase la miscari active si passive;

-aparat respirator: torace normal conformat,miscari respiratorii ritmice,simetrice;

-aparat cardio vascular:nu sunt modificari,TA 130/80 mmHg,AV=98;

- aparat digestiv: abdomen sensibil la palpare,greata;

-ficat ,splina,cai biliare: nu sunt modificari;

-aparat renal:lojile renale libere,nedureroase la palpare,rinichi nepalpabili,mictiuni fiziologice;

-aparat genital: organe genital externe de aspect normal;

-sistem nervos si organe de simt : reflexele osteoteridinoase (ROT) prezente, egal bilateral.Stare
deperesiva

V Anamneza medicala

- Heredo colaterala:neagӑ luesul,TBC –ul,SIDA ,alte boli cornice in familie;

- Personale fiziologice:dezvoltare fizicӑ in raport cu varsta;
- Personale patologice: apendicectomie la 12 ani,boli ale copilariei;
- Factori de risc legati de modul de viatӑ : fumӑtoare,bӑutoare de cafea,alcool
ocazional;
- Medicatia de fond administrate inaintea internӑrii: nu a avut;

Situatia la internare :

Inaltime: 178 cm;

Greutate : 80 kg;

T.A.=130/80mmHg;

P=98/min;

T= 36,2° C;

R=26/min ;

Vaz= bun; Auz = bun;

NEVOI SURSE DE DIFICULTATE MANIFESTARI DE DIAGNOSTIC
FUNDAMENTALE DEPENDENTA DE NURSING
DEFICITARE
1) Nevoia de a - Usor dispneic dependent -dispnee
respira si a - Usor tahicardic - manifestatӑ prin
avea o buna - Senzatie se respiratia usor
circulație sufocare ingreunatӑ
-tegumente si mucoase datoritӑ scaderii
palide capacitatii de
expansiune
pulmonarӑ
2) Nevoia de a -dureri abdominale - dependent Durere
manca si a ,posibilӑ afectare a abdominalӑ
bea mucoasei gastrice inapetentӑ manifestatӑ prin
- greatӑ -anxietate gemete datoritӑ
-slӑbiciune ingestiei excesive
de medicamente
3)Nevoia de a - oligurie Dependent Eliminare
elimina - Eliminari inadecvata
renale cauzata de
diminuate dezechilibrul
metabolic
manifestat prin
oligurie.
4)Nevoia de a - Mediul spitalicesc dependent Somn inadecvat
dormi,de a se odihni calitativ si
somn agitat cantitativ cauzat
-insomnie de disconfortul
-obosealӑ creat de mediul
-iritabilitate spitalicesc ,cat si
de efectul
medicamentelelor
ingerate.
5)Nevoia de a avea - Postura modificatӑ dependent Dificultatea de a-
o buna postura - datoritӑ starii si asuma o
generale -postura inadecvatӑ posturӑ
modificata -stare generala adecvatӑ functionalӑ din
- Incoodonare motorie cauza pierderii
echilibrului.
6)Nevoia de a Independent
mentine
temperatura in
limite fiziologice
7)Nevoia de a fii - Nu isi poate dependent Dificultatea in a-
curat efectua singur si acorda ingrijiri
ingrijirile igienice aspect neingrijit de igiena.
8)Nevoia de a evita - Adinamic,confuzie dependent
pericolele
9)Nevoia de a - Comunicare dependent Percepere
comunica ineficienta la nivel inadecvata de
afectiv datorita anxietate sine
intoxicatiei -neliniste

10)Nevoia de a - ortodox independent

practica religia
12)Nevoia de a se - nu poate avea dependent
recreea activitati
recreative datorita
starii generale
alterate

13)Nevoia de a se stare generalӑ alteratӑ dependent

reliza
14)Nevoia de a - necesitӑ educat in dependent
invata vederea aderӑrii la
un stil de viatӑ
sӑnatos

OBIECTIVE DE INTERVENTIILE ASISTENTEI EVALUAREA

INGRIJIRE MEDICALE INTERVENTIILOR
AUTONOME DELEGATE
-pacienta sa prezinte o buna -linistesc pacienta -administrez la - Pacienta prezintӑ
respiratie -asez pacienta in indicatia dispozitie
-mentinearea unei circulatii pozitie semi- medicului amelioratӑ si
adecvate sezanda pentru ai glucoza 5%, prezinta o
usura respiratia 1000 ml ser respiratie
-determin valoarea fiziologic, normalӑ
pulsului la nivelul vitamina
arterei radiale B1,B6 fII
-determin valoarea
T.A.
-asigur conditii de
microclimate
-administrez
oxigen
-administrez
medicatia
prescrisa de medic
-educa pacienta sa
 renunte la fumat
-pregatesc
pacienta psihic in
vederea oricarei
tehnici la care va
fi supusa

-pacienta incӑ mai prezintӑ

-pacienta sӑ prezinte -Informez si dureri abdominale care nu
diminuarea durerii stabilesc impreunӑ au cedat la administrarea
-pacienta sӑ beneficieze de cu pacienta un -administrez medicamentelor
un mediu de sigurantӑ farӑ plan de recuperare tratamentul -obiectiv partial atins
accidente in timp de doua a starii de sӑnatate prescris de
zile - ajut pacienta sӑ medic
isi recunoscӑ -particip la
anxietatea efectuarea
-ajut pacienta lavajului
sӑ se mobilizeze gastric
pentru a se feri de
eventualele tentatii
sinucigase
-se recolteazӑ
sange in vederea
realizӑrii
analizelor
caracteristice
simptomelor
prezente

-pacienta sӑ fie echilibrata -in urma administrarii a 2

hidro-electrolitic si acido-
basic
-sӑ prezinte un transit
intestinal fiziologic
-am facut bilantul fiole de Furosemid
ingesta-excreta cantitatea de urinӑ emisӑ pe
,pentru a calcula 24 ore a crescut de la 500
aportul hidric ml la 900 ml ,cantitate care
necesar pacientei acrescut din ziua a –II –a de
pe 24 ore - Am internare datoritӑ aportului
-am asigurat o ad crescut de lichide
riguroasӑ igiena mi administrate.
corporalӑ a nist
pacientei rat
efectuandu-i la
toaleta pe regiuni ind
-am schimbat icat
 lenjeria de pat si ia
de corp de cate ori me
a fost nevoie dic
-pentru a stimuli ulu
eliminarea de i
urina am pus Fur
bazinetul cald sub ose
pacienta sau am mi
lasat apa de la d2
robinet sa curga f;
-am colectat urina ser
emisa destinata fizi
diverselor olo
examene clinice si gic
-pacienta sӑ aiba un somn bacteriologice 150
corespunzator calitativ si 0
cantitativ ml -Din urmatoarea zi starea
-pacienta sӑbeneficieze de -Am invatat ; pacientei a inceput sӑ se
confort fizic si psihic pacienta glu amelioreze ,numarul orelor
sӑefectueze tehnici coz de somn a crescut, pacienta
de a5 simtindu-se dimineata
relaxare,inspiratii % odihnitӑ.
adanci inainte de 150
culcare in fata 0
geamului deschis ml
-i-am aerisit
salonul in fiecare
zi (dimineata si
seara) creand o
atmosfera placuta
-am incercat sa
inlatur sursele care
genereaza starea
de discomfort si
iritabilitate a
pacientei
-am observant I
notat atitudinea
-pacienta sӑ aiba o pozitie pacientei
adecvatӑ care sӑ-i
favorizeze
respiratia,circulatia Pacienta nu mai prezinta
sangelui -am instalat problema de mobilitate.
-pacienta sӑ fie echilibratӑ pacienta in
psihic sis a aiba tonusul pat,respectandu-i
muscular adecvat pozitiile anatomice -administrez
 ale diferitelor medicatia
segmente al prescrisӑ
corpului
-am incercat sa-i
asigur un confort
cat mai ridicat
-datorita
dispneei ,am
incercat sa-i ridic
capul pentru a nu
-pacienta sa aiba o igiena favoriza aspirarea
corespunzatoare secretiilor

Pacienta prezintӑ in
- am efectuat o momentul externarii
riguroasa toaletӑ tegumente si mucoase
corporalӑ a integre.
pacientei
-am schimbat
lenjeria de pat si
de corp ori de cate
ori a fost nevoie
-am creat un
-pacienta sa fie echilibrata mediu ambient
psihic si sa folosesca linistitor,salon - administrez
mijloace de comunicare aerisit la indicatia
adecvate stӑrii sale. medicului
glucoza 5%,
1000 ml ser Pacienta se simte mai
-am stabilit o fiziologic, bine,au aparut dificultati de
comunicare vitamina comunicare la nivel
adecvata a B1,B6 fII ; afectiv,care din pacate s-au
pacientei cu arnetin mentinut pana in momentul
echipa medicala externarii si dupa.
pentru a asigura
reusita tehnicilor
medicale ce vor fi
efectuate.
-am creat un
mediu de siguranta
care sa linisteasca
pacienta
-am invatat
pacienta tehnici de
afirmare de
 sine,tehnici de
comunicare,tehnici -
de relaxare

Investigatii de laborator:
Medicatia pentru pacientul S V
Arnetin 1 fiola i.m.
No-spa 1 fiola i.v.
Glucoza 5 % flacon de 1000 ml i.v.
Lavaj gastric 3 litri

Data
26 01 2011 Hemoleucograma Hemoglobin 14,5 % 14 % - 16 %
Hematii 4.100000 4-4,5 milioane/mmᶟ
Leucocite 8.900/mmᶟ 4000-8000/mmᶟ

Ureea 0,25 mg% 0,20-0,40 mg %

Creatinina 0,75mg% 0,6-1,3 mg %
Acid uric 2,50 mg% 3-5 mg %
Colesterol 135mg% 150-200 mg %
TGP 12 ui 4-13 mg %
TGO 19 ui 5-17 mg %

Ex neurologic Semne neurologice

normale
Examen psihiatric Stare
depresiva,necesita
internare

Epicriza si recomandari

Pacienta in varsta de 33 de ani,se interneaza pentru supraveghere medicalӑ dupa

ingerare medicamentoasa.
Au fost facute urmatoarele investigatii si examene paraclinice: hemoleucograma farӑ
modificari ,uree,creatinina,acid uric,TGP,TGO.
Ex urina =fara modificari
Tratamentul : Arnetin, no-spa, glucoza5 %
Se externeaza cu recomandari :
 Va merge la serviciul psihiatric in vederea examenului,regim alimentar de protectie a
mucoasei gastrice.

CAZ II

Plan de ingrijire

I Date fixe

Numele si prenumele : M.C

Nationalitatea :romanӑ;

Limba vorbita : romanӑ;

Religie : ortodoxӑ ;

Varsta : 37 ani;

Sexul : masculin;

Diagnostic :Intoxicatie acuta cu ciuperci

II Date variabile

Domiciliu :str .Mihai Viteazu,localitatea Teius

Ocupatia:muncitor calificat;

Relatii cu familia : bune;

Relatii cu pietenii : o persoana agreabila ;

III Istoricul bolii

Pacientul se prezinta la serviciul de urgent pentru dureri abdominale,greata,gust amar, meteorism

,paresteza ale membrelor superioare si inferioare de aproximativ de 12 ore ,durere musculara
,deficit motor .Simptomele s-au instalat cu cateva zile in urma,dupa ingestia de ciuperci.Se
interneaza in vederea investigatiilor si tratamentului adecvat.
IV Anamneza asistentei medicale

-tegumente si mucoase : palide;

-tesut conjuctiv adipos: normal reprezentat;

-sistem ganglionar : ganglion superficiali nepalpabili;

-sistem muscular : normoton,normokinetic;

-sistem osteo articular : integru,articulatii mobile,nedureroase la miscari active si passive;

-aparat respirator: torace normal conformat,miscari respiratorii ritmice,simetrice,sonor

normal,murmur neregulat;

-aparat cardio vascular:nu sunt modificari,TA 120/60 mmHg,AV=80, zgomote cardiac

ritmice,vase periferice permeabile;

- aparat digestive: greata,jena dureroasa in epigastru si loja dreapta,varsaturi;

-ficat ,splina,cai biliare: fiact cu dimensiuni marite,3.5 cm sub robozul costal;

-aparat renal:lojile renale libere,nedureroase la palpare,rinichi nepalpabili,mictiuni fiziologice;

-aparat genital: organe genital externe de aspect normal;

-sistem nervos si organe de simt : parestezii,deficit motor la nivelul membrelor inferioare,orientat

tempo-spatial

V Anamneza medicala

HEREDO COLATERALE :neaga luesul, TBC –ul,SIDA ,diagnosticat cu hepatita cronica

PERSONALE FIZIOLOGICE : dezvoltare fizica in raport cu varsta

PERSONALE PATOLOGICE:operatie hernie de disc la 26 ani,boli ale copilariei

FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:fumator,bautor de cafea;consummator

de alcool

MEDICATIA DE FOND ASMINISTRATA INAINTEA INTERNARII:nu a avut

Situatia la internare :

Inaltime: 168 cm;

Greutate : 70 kg;
T.A.=120/60mmHg;

P=80/min;

T= 37,9° C;

R=26/min ;

Vaz= bun; Auz = bun;

NEVOI SURSE DE MANIFESTARI DE DIAGNOSTIC DE

FUNDAMENTALE DIFICULTATE DEPENDENTA NURSING
DEFICITARE
1) Nevoia de a - Senzatie se Dependent Dificultatea de a
respira, si a sufocare Usor dispneic respira manifestata
avea o buna - murmur neregulat -tegumente uscate prin senzatie de
circulatie - sufocare.
2)Nevoia de a -cantitate mare de Dependent Dificultatea de a
manca si a bea alimente -gust amar manca manifestata
toxice(ciuperci) -dureri abdominal,posibila prin ingerarea
ingerate afectare a mucoasei cantitativa si
gastrice calitativa de ciuperci.
3)Nevoia de a -alimentatie - manifestari prin stare de Dificultatea de a
elimina necorespunzatoare disconfort elimina manifestata
- eliminari renale prin starea de
diminuate si dureroase. disconfort.
4)Nevoia de a se -teama pentru -somn agitat Dificultatea de a se
odihni si de adormi sanatatea sa -insomnie odihni manifestata
periclicitata de ingestia -anxios prin insomnia relativa
toxica de cuiperci -scaderea puterii de
concentrare
5)Nevoia de a se -paresteziilor Dependent
imbraca - Deficit motor
6) Nevoia de a avea -postura modificata -miscari greoaie Dificultate in a –si
o buna postura datorita starii generale mentine postura
modificata fizica normala,
datorita starii alterare
de sanatate.
7) Nevoie de a -dereglari functionale -transpiratii abundente Dificultatea in a-si
mentine date de ingestia de -stare generala alterata mentine temperature
temperatura in ciuperci si starea generala
limite fiziologice intr-un interval
normal
8)Nevoia de a fii -nu isi poate efectua -aspect neplacut Dificulatea in a-si
curat singur ingrijirile -haine neingrijite efectua o igiena
 igienice corespunzatoare
9)Nevoia de a evita
pericolele
10)Nevoia de a -deficit de cunostinte -stare generala Dificultatea de a
comunica alterata,anxios comunica manifestata
-neliniste prin frica fata de
interventiile ce vor fii
aplicate
11)Nevoia de a Independent
practica religia ortodox
12)Nevoia de a se -stare generala alterata Dependent
recrea Nu poate avea activitatii
recreative
13)Nevoia de a se -stare generala alterata dependent
realiza
14)Nevoia de a Neadoptarea unui stil Dependent Necesita educat in
invata de viata sanatos vederea aderarii la un
stil de viata
sanatos,care sa
excluda total
substantele toxice.

OBIECTIVE DE INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE EVALUAREA

INGRIJIRE INTERVENTIILOR
AUTONOME DELEGATE
Pacientul sa-si -Pozitionare in pat Administrez tratamentul -pacientului isi
imbunatateasca -aeriresc camera in prescris de medic restabileste ritmul
ritmul respirator mod constatnt respirator in
- urmaresc circulatia intervalul normal
prin masurarea pulsului
si tensiunii arteriale
-observ deprinderile de
arespira ale bolnavului
-instruiesc bolnavul sa
faca exercitii
respiratorii

-explic pacientului
principiile unei
Pacientul sa alimentatii corecte -administrea -pacientul a inteles
cunoasca si sa -invat valoarea medicamentatia necesitatea regimului
respecte principiile nutritive a alimentelor prescrisa de medic alimentar si
unei alimentati -explorez gusturile si impotriva senzatiei de principiile unei
corecte in decurs de obiceiurile alimentare greata alimentatii corecte
48 ore si in functie de acestea - pefuzii cu glucoza 5 % -a ingerat in 24 ore
ii intocmesc un regim ,1500 ml/zi 1.500 ml si a
alimentar - algocalmin 3 fiole/zi eliminat 1.200 ml
-stabilesc cu pacientul -vitamina B1,B6 cate 2 -respecta dieta
un orar de mese fiole /zi adecvata de
regulate protective a ficatului
-fac bilatul lichidelor
ingerate si al celor
eliminate

Determin pacientul sa
ingere o cantitate
Pacientul trebuie sa suficienta de lichide Am administrat la In urma administrarii
aiba un transit -servesc pacientului indicatia medicului tratamentului
intestinal in limite ceai neindulcit,caldut Furosemid 2 f ; prescris diureza s-a
fiziologice (24 ore) ,supa de morcovi in asa redresat la o valoare
fel incat in primele 24- normal cantitativ de
48 ore sa aiba o 1300 ml
alimentatie lichide
-sfatuiesc pacientul sa
evite alimente bogate
in fibroase
-urmaresc si notez in
foaia de observatie
cantitatea eliminarilor

-intocmesc un orar
corespunzator de
Pacientul sa aiba un odihna si somn Administrez -Pacientul a invatat
somn -educ bolnavul pentru medicamentatia tehnici de relaxare
normal,conform practicarea metodelor prescrisa -pacientul are somn
necesitatilor sale sis de relaxare si linistit ,neagitat fara
a dispuna de un destindere vise
program de odihna -ii diminuez
inconfortul
,asigurandu-I un mediu
adecvat cat mai
aproape de obiceiurile
peacticate la domiciliu
-ii ofer o cana cu lapte
cald seara inainte de
culcare
 -aerisesc camera
-asigur imbracaminte
- Pacientul sa lejera,usoara si curate Pacientul prezinta o
ramana in 24 h la -schimb lenjeria ori de stare generala
temperature normala cate ori este nevoie favorabila.
-fac bilantul intre
cantitatea de lichide
ingerate si eliminate

-Recomand pacientului
baia generala
-Pacientul sa fie -asigur temperature Pacientul intelege
curat,ingrijit sis a-si camerei si a apei importanta igienei
recapete igiena -explic importanta personale
tegumentelor in 24 igienei personale si -el devine preocupat
ore pericolul de de propria imagine
imbolnavire
-asigur lenjeria curate
si uscata

-Ajut pacientul sa-si

recunosca si sa-si
invinga anxietatea
Pacientul sa-si -il invat tehnica de Administrez pacientului Pacientul a invatat
invinga teama,sa stie relaxare tratamentul prescris de sa-si invinga teama
si sa fie informat medic -este mai
despre procedurile optimist,mai
ce ii vor fii aplicate linistit,mai putin
anxios
-a invatat tehnici de
relaxare
-a inteles necesitatea
de a comunica cu cei
din jur

Investigatii de laborator:
Medicatia pentru pacientul M C
Ser fiziologic 500ml cu vit.B1,B6
Arnetin 1/12 ore
Algocalmin la nevoie
Glucoza 5% 1 flacon /zi
Milgamma 1 fiola seara
Ringer 1/zi
 Cefort 2 g

Hemoleucograma Hemoglobina 13,4% 14%- 16%

Hematii 3.900000 4-4,5 milioane/mm^3
Leucocite 9.200/mm^3 4000-8000.mm^3

Ureea 0,25 mg % 0,20-0,40 mg%

Creatinina 0,75 mg% 0,6-1,3 mg%
Acid uric 2,50mg% 3-5 mg %
Cholesterol 135 mg % 150-200 mg%
TGP 12 ui 4-13 mg%
TGO 19 ui 5-17 mg%

Ex neurologic Examenul neurologic:mers

impasibil,plasticitate
muscular la nivelul
coapselor, dureri
muscular.Bolnavul relateaza
ca in urma cu o luna a fost
muscat de o capusa.
Se efectueaza
encefalograma
Diagnostic:plimiozita,in
observatie boala Lyme.
Se recomada :Solumendrol
59 mg/zi

Epicriza si recomandari
Bolnavul in varsta de 37 ani,consummator de alcool,se interneaza cu stare generala
alterata ,greata,meteorism postprandial,astenie fizica,mialgii,mers impasibil.Pacientul
sustine ca simptomele s-au instalat in urma ingestiei de alcool cu ciuperci,se observa
o supranutritie usoara,dureri la palparea maselor muscular,abdomen sensibil in
epigastru si loja dreapta,ficat cu dimensiuni modificate.Se efectueaza investigatii de
laborator ,tratament perfuzabil cu glucoza,ser fiziologic ,antibiotic
,cortizonice,hepato-protectoare.
Se externeaza cu urmatoarele modificari:tratament conform retetei prescrise ,regim
alimentar,evitarea alcoolului,stresului,efotului fizic si control periodic la medicul de
familie.

CAZ III
 Plan de ingrijire

I Date fixe

Numele si prenumele : B.E.

Nationalitatea :romanӑ;

Limba vorbita : romanӑ;

Religie : ortodoxӑ ;

Varsta 32 ani;

Sexul : masculin;

Diagnostic :Intoxicatie cu alcool etilic

II Date variabile

Domiciliu :str .Lousie Pasteur,localitatea Turda

Ocupatia:sofer taxi;

Relatii cu familia : bune;

Relatii cu pietenii : o persoana agreabila ;

III Istoricul bolii

Se interneaza in vederea investigatiilor si tratamentului adecvat.

Pacientul este adus de catre familie ,la serviciul de urgente al spitalului ,deoarece prezinta mers
titubant ,sensibilitate diminuata ,varsaturi,scaderea capacitatii de coordonare a
miscarilor,evidentiata prin dificultati in mers ,in statul in picioare si in mentinerea echilibrului.

IV Anamneza asistentei medicale

-tegumente si mucoase : palide;

-tesut conjuctiv adipos: pupile dilatate;

-sistem muscular : pierderea coordonarii muschilor si a capacitatii de reactie.

-sistem osteo articular : Reflexe osteo-tendinoase sunt abolite

-aparat respirator: torace normal conformat, respiratie cu frecventa redusa,superficiala

-aparat cardio vascular:tendinta de hipotensiune;

- aparat digestiv: secretia sucurilor digestive crescuta , creand o senzatie de foame. Iritarea continua a
peretilor gastrici poate produce gastrita (o inflamatie cronica a mucoasei stomacului).

-ficat ,splina,cai biliare: Suprasolicitarea cronica a celulei hepatice prin consum exagerat de alcool
poate duce la ciroza hepatica

-aparat genital: organe genital externe de aspect normal;

-sistem nervos : Avand un efect sedativ si depresiv, el incetineste activitatea creierului, impiedicand
atat obtinerea de informatii cat si stocarea lor in memorie. Cantitatile mari ajunse la nivelul creierului
produc halucinatii si chiar coma

V Anamneza medicala

HEREDO COLATERALE :nega luesul, TBC –ul,SIDA ,

PERSONALE FIZIOLOGICE : dezvoltare fizica in raport cu varsta

PERSONALE PATOLOGICE:boli ale copilariei

FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:fumator,bautor de cafea;consummator

de alcool

MEDICATIA DE FOND ADMINISTRATA INAINTEA INTERNARII:nu a avut

Situatia la internare :

Inaltime: 182 cm;

Greutate : 98 kg;

T.A.=110/60mmHg;

P=80/min;

T= 38,6° C;

R=20/min ;

Vaz= deficitar; Auz = deficitar;

NEVOI SURSE DE MANIFESTARI DE DIAGNOSTIC DE
FUNDAMENTALE DIFICULTATE DEPENDENTA NURSING
DEFICITARE
2) Nevoia de a -efectul toxinei -respiratie superficiala Dificultate in a avea o
respira, si a pӑtrunse in sange -frecventa redusa a respiratie normala( ca
avea o buna respiratiei frecventa si ca ritm)
circulatie -tahicardie
2)Nevoia de a manca -secretia sucurilor - senzatie de foame(in Dificultate in a mentine
si a bea digestive crescuta prima faza) un raport eficient si
-stare de voma echilibrat in cadrul
aportului alimentar
3)Nevoia de a elimina -scaderea capacitatii de -pierderi de urina si Dificultate in a-si
coordonare a fecale controla mulsculatura
musculaturii sfincterelor.
4)Nevoia de a se -agitatie,hiperactivitate -somn agitat Dificultate in a avea un
odihni si de adormi cauzatӑ de consumul -halucinatii somn linistitor .
alcoolic mare -pupile dilatate
5)Nevoia de a se -lipsa de echilibru -este incapabil sa se Dificultatea in a
imbraca - lipsa de coordonare a imbrace singur deprinde tehnicile de
miscarilor urmat in procesul de
imbracare.
6) Nevoia de a avea o - pierderea coordonarii -dificultate in mers Dificultatea in a se
buna postura muschilor -pierderea adeseori de mentine in pozitie
echilibru dreapta .
7) Nevoie de a -cantitate toxica marita -febra ( 37,8 -38-9) Dificultate in a avea o
mentine temperatura in sange -frison temperatura optima
in limite fiziologice
8)Nevoia de a fii curat -starea generala -aspect neingrijit Dificultate in a avea o
alterata -miros urat prima aparenta pozitiva.
-exala halena alcoolica
9)Nevoia de a evita Pierderea capacitatii de
pericolele reactie
10)Nevoia de a -alterarea memoriei -vorbire incoerenta Dificultate in a se
comunica exprima corect cat lipsa
de plasarea a cuvintelor
in mediul contextual.
11)Nevoia de a independent
practica religia
12)Nevoia de a se -stare generala alterata este dezorientat,comfuz
recrea
13)Nevoia de a se -stare generala alterata -poate realiza
realiza scandaluri,acte
violenta,furturi
14)Nevoia de a invata - scaderea capacitatii de -altereaza gandirea si
a gandii limpede discernamantul.
OBIECTIVE DE INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE EVALUAREA
INGRIJIRE INTERVENTIILOR
AUTONOME DELEGATE
Pacientul sa prezinte --Pozitionare in pat -administrez glucoza 5 Pacientul are o
o respiratie in limite -aeriresc camera in %; respiratie
normale( sau in mod constatnt corespunzatoare.
apropierea acestora) - urmaresc circulatia Obiectiv atins.
prin masurarea
pulsului si tensiunii
arteriale
-observ deprinderile
de arespira ale
bolnavului

Pacientul sa consume -aduc la cunostinta - Se Pacientul incepe sa

cantitatea necesara pacientului administreaz prezinte semne de
de lichide si alimente alimentele benefice a acomodare la
in vederea atingerii pentru sanatate medicamenta alimentatia
nivelului caloric -se stabileste un orar tia prevazuta normala,starea de
optim in situatia al meselor in cazuri de greata, urmata de
prezenta. -se noteaza daca greata voma ,fiind redusa.
pacientul are orice fel - Se
de aversiune fata de efectueaza
anumite alimente sondajul
-sfatuiesc pacientul sa gastric
consume o cantitate
semnificative de
lichide

Pacientul sa -se efectueaza igiena Pacientul incepe sa

constientizeze pacientului ori de cate prezinte mictiuni
actiunea in momentul ori este nevoie fiziologice controlate
eliminarii. -se pastreaza lenjeria Obiectiv partial atins.
de pat si cea de corp
curata
-se recurge la metode
utile de pastrare a
patului si lenjeriei
curate (prin utilizarea
de pampersi)
-se face raportul
ingesta-excreta
 Numarul orelor de
Pacientul sa aiba un -invat pacientul -administrare de somn creste
somn benefic. metode de relaxare, posibile sedative pentru semnificativ , dar
respiratii adanci in linistire mai ales pacientul
fata geamului deschis prezinta un somn
-aerisirea camerei calitativ.
inainte de culcare

Pacientul este
Pacientul sa aiba o -schimb curat,datorita
imbracaminte curata. imbracamintea schimbarii frecvente
pacientului ,ori de de lenjerie.
cate ori este nevoie
-ajut pacientul sa isi
reia deprinderile
pentru a se imbraca,
ulterior acestea fiind
facute de pacient cu
mai putin ajutor din
partea cadrului
medical

Pacientul prezinta
Pacientul sa prezinte - capatarea posturii -se administreaza stari de constienta
o buna postura , corecte ,carecterizara medicamentatia indicata ,urmate de
echilibrata. prin echilibru se va de medic si prevazuta mentinerea corecta si
face in momentul in pentru aliminarea echilibrata a posturii.
care cantitatea de alcoolului din sange si
alcool din sange va fi organism.
in cote nule.
 Investigatii de laborator:
Medicatia pentru pacientul B.E.
- Vitamina B6 intravenos,pana la 500 mg
- Diazepam 1-2 fiole;
- Perfuzii cu glucoza 5 %;
- Hidrocortizon 1- 2 fiole;

Epicriza si recomandari

Pacientul in varsta de 32 ani este adus de catre familie ,la serviciul de urgente al spitalului
,deoarece prezinta,sensibilitate diminuata ,varsaturi,scaderea capacitatii de coordonare a
miscarilor,evidentiata prin dificultati in mers ,in statul in picioare si in mentinerea echilibrului.

Se efectueaza investigatii de laborator ,tratament perfuzabil cu glucoza,ser fiziologic .

Se externeaza cu urmatoarele modificari:tratament conform retetei prescrise ,regim

alimentar,evitarea alcoolului,stresului,efotului fizic si control periodic la medicul de familie.

TEHNICI

Tehnica I

Sondajul gastric

Definitie : sondajul sau tubajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc –sonda gastric
Faucher sau Einhorn prin faringe si eofacg in stomac.

Scop :

Explorator :
- recoltarea continutului stomacal in vederea evaluarii functiiei chimice si secretorii
- pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului

Terapeutic :

- evacuarea continutului stomacal toxic

- curatirea mucoasei de exudates si substante straine depuse
- hidrarea si alimentarea bolnavului
 - introducerea unor substante medicamentoase

Indicatii: in gastritele acute sau cornice,boala ulceroasa

Pregatirea materialelor de protective:

- doua sorturi din material plastic

- musama si aleza
- prosoape

Materiale sterile :

- sonda Faucher sau Einhorn

- doua seringi de 20 de ml
- casoleta cu manusi de cauciuc
- pense hemostatice
- eprubete

Materiale nesterile:

- tavita renala
- tava medicala
- pahar cu apa aromata
- pahar cu apa pentru daca e cazul
- recipient pentru colectare
- medicamente la indicatia medicului

Pregatirea pacientului :

a) Psihic :
- Se informeaza pacientul si I se explica necesitatea tehnicii
- Este rugat se respevte indicatiile date in timpul sondajului
b) Fizic :
- Se aseza pacientul pe un scaun cu speteaza cu spatele cat mai drept
- Se protejeaza cu sortul de cauciuc sau material plastic
- I se indeparteaza proteza dentara si se aseaza intr-u pahar cu apa
- Se aseaza tavita renala sub barbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din
cavitatea bucala
- Este solicitat sa mentina tavita in aceasta pozitie
- Pacientul nu va manca in dimineata efectuarii examenului

Executarea tehnicii:

- Asistenta se spala pe maine cu apa si sapun

- Imbraca sortul de cauciuc
 - Isi pune manusile sterile
- Umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag
- Se aseaza in dreapte bolnavului si ii fixeaza capul cu mana stang, tinandu-l intre mana
si torace
- Prinde cu mana dreapta extremitatea rootunjita a sondei ce pe un creion
- Cere pacietului sa deschida larg gura,sa respire adanc si introduce capatul sondei
pana la peretele posterior al faringelui,cat mai aproape de radacina limbii,invitand
bolnavul sa inghita
- Prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa foarte atent spre stomac
- Verifuca prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu ajutorul
seringii
- Se fizeaza sonda la nivelul tegumentului cu leucoplast
- Aseaza la extremitatea libera a sondei balonul Erlemneyer sau aspira sucul gastric cu
seringa
- Pentru a favoriza golirea stomacului pacietul este rugat sa-si contracte peretii
abdominali
- Extrage sonda printr-o miscare hotarata cu prudent dupa comprimarea ei cu o pensa
hemostatica pentru a impiedica scurgerea continutului in faringe
- Cand capatul liber al sondei ajunge in gura pacientului se prinde cu mana stanga si se
indeparteaza sonda
- Goleste continutul sondei in vasul collector
- Aseaza sonda in tavita renala

Ingrijirea ulterioara a pacientului :

- I se ofera un pahar cu apa aromata sa isi clateasca gura

- Se sterg mucozitatiile de pe fata si Barbie
- Se indeparteaza tavita si sortul de cauciuc
- Se aseaza pacientul in pozitie comoda

Pregatirea produsului pentru examenul de laborator:

- Se determina cantitatea evacuata

- Se completeaza formularele de recoltare
- Se trimit probele etichetate la laborator

Notarea in foaia de observatie: se noteaza tehnica,data,cantitatea si aspectul macroscopic al

sucului gastric extras .

Se reorganizeaza locul de munca

Tehnica II

Punctia venoasa

Definitie
Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de
punctie.

Scop

 Explorator - recoltarea sangelui petru examenele de laborator precum cele

biochimice,hematologice, sreologice si bacteriologice
 Terapeutic
o administrarea unor medicamente sub forma injectiei si a perfuziei intravenoase

o recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale

o executarea tranfuziei de sange sau derivate ale sangelui

o sangerare in cantitate de 30-500 ml in edemul pulmonar acut, hiperteniune

arteriala

Locul punctiei

 venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),in locul unde se formeaza un "M"  prin

anastomozarea lor
 venele antebratului
 venele de pe fata dorsala a mainii
 venele subclaviculare
 venele femurale
 venele maleolare interne
 venele jugularei si epicraniene (de regula se executa la sugar si copil mic)
 Fig. Pliul cotului,antebrat,dosul palmei

Pregatirea punctiei
Materiale necesare - Pentru protectie se foloseste o perna elastica pentru sprijinirea bratului,
musama si alezaPentru a dezinfecta locul unde va fi executata punctia se foloseste alcool
medicinal si tampoane.
Se utilizeaza ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10 (in fuctie de scop), seringi de
capacitate, pense, manusi chirurgicale.Toate aceste materiale sunt de unica folosinta.
Pacientul se asaza intr-o pozitie confortabila atat pentru el cat si pentru cel care executa  punctia
(in decubit dorsal).

Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de

intoarcere la nivelul bratului.Bratul pacientului se asaza pe pernita si musama in abductie si
extensie maxima, se dezinfecteaza tegumentele si se aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra
locului unde se va executa punctia, strangandu-l astefel incat sa opreasca circulatia venoasa fara
a comprima artera.
Este recomdat ca pacientul sa stranga pumnul, venele devenind astfel devind turgescente.

Executia punctiei
Asistentul medical imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de bolnav.
Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara
compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in
sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor.
Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica,unghiul sa fie de 30 de
grade, apoi peretele venos - invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol.
In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza patrunderea acului in vena
prin aspiratie cu seringa.

Se continua tehnica ij functie de scopul punctiei venoase - precum injectarea medicamentelor,

recoltarea sangelui sau perfuzie.
In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in
vasul colector, garoul ramanand legat de brat
Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului si a pumnului.
Se aplica tamponul imbibat in solutie  dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage
brusc acul din vena.Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie
verticala.
Accidente
In timpul punctiei pot aparea cateva efecte adverse sau se pot declansa accidente

 Hematom (infiltrarea sangelui in tesutul perivenos).Asistentul trebuie sa intrevina si sa

retraga acul, apoi sa comprime locul punctiei timp 1-3 minute
 Strapungerea venei (perforarea peretului opus).Se retrage acul in lumenul venei
 Ameteli, paloare, lipotimie

Tehnica III

Administrarea medicamentelor pe cale parenterala

Definitie: Calea parentala in intelesul strict al cuvantului ,reprezinta calea care ocoleste tubul
digestiv.Dat fiind faptul ca in afara injectiilor si alte cai ocolesc tubul digestiv (ex. calea
respiratorie ),notiunea de cale parenterala a fost reconsiderata ,pastrand in sfera ei numai calea
injectabila de administrare a medicamentelor.

Avantajele caii parenterale :

-dozarea precisa a medicamentelor
-obtinerea unui efect rapid
-posibilitatea administrarii medicamentelor la pacientul inconstient,cu hemoragie digestiva
varsaturi

Scopul injectiilor :
explorator :
-care consta in testare sensibilitatii organismului fata de diferite substante
terapeutic
-administrarea medicamentelor

Locul injectiilor il constituie tesuturile in care se introduc medicamentele:

grosimea dermului - injectie intadermica
sub piele ,in tesutul celular subcutanat - injectie subcutanata
tesutul muscular - injectie intramusculara
in vasele sangvine - injectia intravenoasa si injectia intraarteriala
in inima - injectia intracardica
in interventia de ugenta - in maduva rosie a oaselor
injectia intraosoasa - in spatiul subarahnoidaian

Pregatirea injectiei
materiale
- seringi sterile cu o capacitate in functie de cantitatea de sol medic.
medicamentul prescris se poate prezenta :
a) ca medicament direct injectabil,in fiole sau flacoane cu doza unica sau mai multe doze
,inseringa gata de intrebuintare
b) ca medicament indirect injectabil -pudre sau produse liofilizate in fiole sau flacoanecu dop de
cauciuc,insotite sau nu de solvent
-alte materiale :
-tampoane sterile din vata si tifon ,solutii dezinfectante ,pile din metal pentru deschiderea
fiolelor ,lampa de spirt ,tavita renala garou din cauciuc,pernita ,musama

Pregatirea psihica a pacientului :

-se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventuale reactii pe care le va prezenta in
timpul injectiei
-pregatire fizica
-se aseaza in pozitie confortabila ,in functie de tipul si locul injectiei

Incarcarea seringii :
-se spala pe maini cu apa curenta ,se verifica seringa si acele-capacitatea si termenul de
valabilitate al sterilizarii
-se verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor eticheta ,doza termenul de valabilitate ,aspectul
solutiiei
-se indeparteaza ambalajul seringii,se adapteaza acul pentru aspirat solutia ,acoperit cu
protectorul si se aseaza pe o compresa sterila
a) aspirarea continutului fiolelor:
-se goleste lichidul din varful fiolei prin miscari de rotatie
-se dezinfecteaza gatul fiolei prin flambare sau prin stergere cu tamponul imbibat in alcool-se
flambeaza pila de otel si se taie gatul fiolei
-se deschide fiola astfel:se tine cu mana stanga iar cu policele si indexul mainii drepte protejate
cu o compresa sterila se deschide partea subtiata a fiolei
-se trece gura deschisa a fiolei prin flacara
-se introduce acul in fiola deschisa ,tinuta intre policele mainii drepte si avand grija ca bizoul
acului sa fie permanent acoperit cu solutia de aspirat;fiola se rastoarna progresiv cu orificiul in
jos;
-se indeparteaza aerul din seringa,fiind in pozitie vericala cu acul indreptat in sus ,prin
impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin ac;
-se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se face;
b) dizolvarea pulberilor :
-se aspira solventul in seringa
-se indeparteaza capacelul metalic al flaconului se dezinfecteaza capacul de cauciuc,se asteapta
evaporarea alcoolului;
-se patrunde cu acul prin capacul de cauciuc si se introduce cantitatea de solvent prescrisa
-se scoate acul din flacon si se agita pentru a completa dizolvarea;
 c) aspiratia solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc :
-se dezinfecteaza dopul de cauciuc ,se asteapta evaporarea alcoolului
-se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce urmeaza a fi aspirata;
se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon,pana la nivelul dopului si apoi se introduce
aerul;
-se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in seringa sub
presiunea din flacon;
-acul cu care sa perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru injectie;

Anexa 1

Recoltarea sangelui pentru examene biochimice

-se efectueaza prin punctie venoasa(prezentata la Tehnica II) ,dimineata,bolnavul fiind “ a

jeune”;

- se recolteaza 5-10 ml sange simplu,pentru a detremina :

Felul analizei Modul de prelevare Interpretarea rezultatelor

Uree sanguine 5-10 ml p.v. 0.20-0.40 gr/1000 ml

Acidul uric “ 2-6 mg %
Creatinina “ 0,6-1,20 mg %
colesterolul “ 1.80 -2.80 gr %

Anexa 2
Injectiile -executie

Injectia intramusculara (i.m.)

Scop – terapeutic
Locul injectiei – muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri imortante de vase si nervi : reg sup-ext a
fesei ; fata ext a coapsei in 1/3 mijlocie ; fata ext a bratului, in muschiul deltoid
Solutii administrate : - sol izotone; sol uleioase ; sol coloidale cu densitate mare.
Resorbtia – incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol uleioase.

Locul injectei il constituie muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri imortante de vase si nervi,a

caror lezare ar putea provoca accidente.in muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic :
-cadranul super extern fesier -rezulta din intretaierea unei linii orizontale ,care trece prin
marginea superioara a marelui trohanter,pana deasupra santului interfesier ,cu alta vericala
perpendiculara pe mijlocul celei orizontale
 -cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy (punctul Smirnov
este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter;punctul Barthelmy este
situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne aunei linii care uneste splina iliaca
anteroposterioara cu extremitatea santului interfesier)
-cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in tota regiunea fesiera,deasupra
liniei de sprijin;

Pregtirea injectiei :
materialele:
-se incarca seringa
pacientul :
-se informeaza
-se recomanda sa se relaxeze musculatura
-se ajuta sa se aseze comod in pozitie decubit ventral ,decibit lateral,ortostatism,sezand(pacienti
dispneici)

Executarea :
-asistenta isi spala mainile
-dezinfecteaza locul injectiei
-se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea cu
rapiditate si siguranta,cu acul montat la seringa
-se verifica pozitia acului prin aspirare
-se injecteaza lent solutia
-se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul
-se maseaza usor locul injectei pentru a activa circulatia,favorizand resorbtia

Ingrijirea ulterioara a pacientului :

-se aseaza in pozitie comoda ,ramanand in repaus fizic 5-10 minute

De stiut:
injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa,respectandu-se masurile de asepsie
pozitia acului se controleaza ,in cazul solutiilor colorate,prin detasarea seringii de la ac, dupa
introducerea acului in masa musculara
infiltratia dureroasa a muschilor se previne prin alternarea locurilor injectiilor

Concluzii
Medicina nu este o meserie ci o profesie , o activitate deosebit de complexa si in exercitarea ei s-
au cerut intotdeuna multiple calitati.

Faptul ca medicului si asistentei medicale I se incredinteaza viata unui om,necunoscandu-i-se in

acelasi timp dreptul de “a decide”anumite masuri in scopul vindecarii si al promovarii sanatatii
individului,instituie pentru aceasta profesie importante cerinte.

Cred ca este important sa reamintesc cateva dintre aceste cerinte ,prevazute de altfel si de un Cod
International de etica nursing:

 Responsabilitatea fundamental a asistentei medicale este intreita : sa pastreze viata,sa

inlature suferinta si sa promoveze sanatatea
 Asistenta medicala trebuie sa mentina tot timpul standard ridicate de ingrijire nursing sis
a respecte anumite reguli de conduit profesionala;
 Asistenta medicala nu trebuie sa fie bine pregatita numai din punct de vedere practice ,ci
trebuie sa-si mentina cunostiinte teoretice si priceperea la un nvel foarte inalt;
 Nursa are obligatia de a pastra secretul professional , nu numai informatiile furnizate de
pacient ,dar si cele de importanta medicala accumulate de catre asistente in cursul muncii
lor;
 Asistenta trebuie sa recunosca nu numai respomsabiltaile,ci si lmitele
functiei,rtecomanda saub da un tratament fara reteta medicala numai in urgent si
raporteaza fiecare actiune unui medic cel mai devreme posibil
 Asistenta medicala are obligatia de a indeplini ordinele medicului in mod constent ,loial
si intgeligent si sa refuze sa participle la o procedura care se abate de la etica ( de
exemplu la efectuarea unui avort ilegal )
 Asistenta trebuie sa cooperteze si sa mentina o relatie armonioasa cu membrii altor
profesii si cu colegii sai
 Asistenta medicala trebuie sa participle sis a imparta responsablitatile cu akti
profesionisti si sanatatii,in promovarea eforturilor de a intalni nevoile de sanatate ale
oamenilor

Ingrijirile asistentului medical trebuie sa urmareasca intotdeauna promovarea

sanatatii,prevenirea imbolnavirilor ,satisfacerea nevoilor in vederea recapatarii
independentei cat mai curand posibil,alinarea suferintelor.
Este adevarat ca mare parte din atributiile unei asistente medicale sunt legate strict de
activitatea desfasurata in spital dar nu trebuie lasat in oplan secundar faptul ca prevenirea
imbolnavirilor si promovarea sanatatii se pot realize in orice moment al vietii de zi cu zi.
Dace ne gandim de cate ori am intalnit un vecin care amana mereu reparatia centralei de
gaz, o cunostinta care intr-un mment dificil din voata recurge la barbiturice pentru a se
“linisti” sau la multi ,chiar foarte multi ,cetateni sub inflienta alcoolu;ui intalnti pe
strada ;probabil constientizam faptul ca un cuvant ,cum ar fi preventia ,are un semnificat
mult mai amolu decat cal definit de vocabularu limbii romane.
De aici si concluzia ca medicina si sanatatea sunt complementare si ca daca medicina se
practica doar in spital ,pentru promovarea sanatatii nu exsta limite temporal sau spatial.
Astfel , pe viitor sigur ca va fii posibnil sa evaluam anticipat o situatie cu risc de
intoxcatie si ca recunoasterea prmelor simptome n va da posibilitatea de a intervene cel
putin cu un avertisment sau cu un simplu sfat de a merge pentru o vizita medicala la cel
mai apropiat cabinat medical.
Un astfel de comportament responsabil si constiincios denota nu numai o buna pregatire
profesionala si o buna capacitate de valuare a riscurilor dar in special o mare sensibilitate
personala, cu satisfactia de a putea fii de folos si in afara orelor de serviciu.
A fii asistenta medicala nu sete doar o profesie,este in primul rand o modalitate de “a fi ”
personala ,unde fiecare exprima cum stie ,mai bine toate acele calitati si cunostinte care
au constituit motivatia si impulsul de allege aceasta meserie.
Toate acestea pot fi exprimate intr-un singur cuvant ,pasiune sau vocative ,ceea ce
inseamna a avea o meserie pe care ti-ai dorit-o dar in special pentru care esti “destinat” si
stii ca in afara de rezultatele obtinute vei avea intotdeauna constiinta si multumirera de a
fi indeplinit menirea ta .

In imaginea anterioara se poate vedea cum se modifica creierul unui alcoolic in timp.

Bibliografie
“Urgentele medico-chirurgicale” Lucretia Titirca ,Editura medicala,Bucuresti ,1989
“Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali”
Lucretia Titirca ,
Editura Viata medicala romaneasca ,Bucuresti ,2005
“Medicina interna ”
Anton Dan Niculescu si Traian Carciumarescu,
Editura Didactica si Pedagogica ,Bucuresti ,2007