Sunteți pe pagina 1din 4

Conditia intelectualului in romanele Enigma Otiliei de George Calinescu si Patul lui Procust de Camil Petrescu Prin formula narativa

aleasa de autori, cele doua romane reprezinta doua curente literare cu totul diferite , chiar opuse, privite fiind din perspectiva artelor lor poetice. Astfel ca, in timp ce in Enigma Otiliei autorul isi doreste sa ilustreze programatic trasaturile romanului realist de tip balzacian, Patul lui Procust de Camil Petrescu ilustreaza principii estetice noi pentru spatiul nostru literar, principii care functionau deja in lumea literara europeana, precum autenticitatea si relativismul, in opozitie evidenta cu ideile samanatoriste ale vremii. Insa, in ciuda perspectivei si a formulelor narative cu totul diferite, cele doua romane isi gasesc un punct comun, prin una din temele lor centrale si anume conditia intelectualui roman din perioada interbelica. Plecnd de la dezideratul unei creaii literara autentice, bazata pe experiena trita a autorului si reflectata in propria contiina ( "Sa nu descriu dect ceea ce vad, ceea ce aud, ceea ce nregistreaz simurile mele, ceea ce gndesc eu... Aceasta-i singura realitate pe care o pot povesti... Din mine nsumi, eu nu pot iei... Orice as face eu nu pot descrie dect propriile mele senzaii, propriile mele imagini. Eu nu pot vorbi onest dect la persoana intai...") Camil Petrescu realizeaz in Patul lui Procust adevarate dosare de existenta , ce se constituie in confesiuni pe care fiecare personaj-narator le face la persoana I, pe baza reflectrii realitii prin filtrul propriei contiine. Prin personaje precum Fred Vasilescu, G.D.Ladima sau chiar doamna T. romancierul realizeaz intelectuali analitici att fata de micro cat si de macrouniversul lor, persoane cat se poate de reale, a cror calitate de intelectual nu este data neaprat de studii sau posturi nalte,ci de superioritatea contiinei individului, intelectualul fiind privit ca un gnditor lucid care problematizeaz existenta. Drama intelectualului, ce tinde spre iubirea absoluta intr-o lume a prozaicului si a compromisului este trita plenar de Ladima, un tanar promitor, jurnalist la un ziar local si poet, ce se indragosteste fatal de Emilia, o femeie pe care el o crede ideala, dar care se dovedete a fi doar o actria de duzina, o femeie mediocra si chiar vulgara. Tragedia lui Ladima este descoperita involuntar de Fred Vasilescu intr-o dup-amiaza de august, cnd, dup consumarea unei experiene erotice lipsite de pasiune alturi de Emilia, pentru a ii trezi interesul sau pur si simplu din cochetrie aceasta evoca dragostea pasionala pe care o inspirase poetului Ladima, artndu-i scrisorile acestuia, legate cu funda roz. Lecturnd scrisorile Fred se regaseste pe sine in iubirea celuilalt si constientizeaza propria sa eroare: teama de dragoste, de a-si pierde libertatea si independenta masculina, trairi ce au dus la despartirea de femeia pe care o iubea, doamna T. Revelatia sa este ca iubirea nu inseamna umilinta, ci purificare prin patima, spiritualizare si implinire a sinelui.

Aceast moment de revelaie il determina pe Fred Vasilescu sa imbratiseze calea scrisului pentru a se confesa si autoanaliza, dar si sa investigheze sinuciderea lui Ladima, hotarari care il fac sa evolueze spiritual. Interesul sau pentru Ladima, pe care il cunoscuse si in timpul vietii si care la un moment dat ii devenise confesor, inseamna preocuparea pentru conditia omului superior, conditie ce il atrage in mod irezistibil pe tanarul monden, care avea o reputatie de om incult. Proasta sa reputaie construita pe aparenta mondenitii si a superficialitii lui este contrazisa de tririle profunde si de aspiraiile nalte pe care ni le dezvluie in jurnalul sau, dar si de caracterizarea directa a autorului din notele sale de subsol, ce se constituie intr-un roman in completare : aceast reputaie de prost i incult , de care se bucura F.V., Lumnaru era fals [] m-a surprins spiritul lui domol dar foarte aplicat [] avea o lectur de tnr diplomat francez i de amator de cai, englez n acelai timp [] la curent cu noutile i curiozitile practice ale culturii [] blond ca un amorez de teatru englezesc, uneori prea tcut. Cei doi protagoniti masculini sunt in fapt faete ale unui singur eu superior, ale intelectualul lucid si dur fata de ceilali, dar mai ales fata de sine, cel care gsete modalitati extreme de a-si salva nu iubirea, ci demnitatea. Ladima se sinucide, salvnd aparentele printr-o mie de lei mprumutata si pstrata in buzunar si prin scrisoarea de dragoste scrisa unei femei demne, dar pe care nu o iubise, Maria Manescu, chiar doamna T. Fred Vasilescu are un ciudat accident de avion, chiar in ziua urmtoare predrii jurnalului sau ctre narator, mascndu-si astfel adevratele intenii si motivaii, ntocmai ca si prietenul sau, Ladima. Daca in romanul lui C. Petrescu tema condiiei intelectualului trebuie recompusa din bucati, sugestii si salturi temporale rtcite prin scrisori, jurnale si note de subsol, in Enigma Otiliei" aceasta tema este urmarita liniar, conform canoanelor romanului realist, atat din perspectiva cronologica, cat si din cea a caracterizarii pesonajelor. Personajul central, Felix Sima pare a fi vocea autorului, fiind mai tot timpul martor dar si actor al evenimentelor. Respectnd tipologia romanului realist autorul isi ncadreaza personajul principal in tiparul intelectualului, Felix fiind cel care ilustreaz condiia tanarului, de aceasta data orfan, ce se zbate sa-si fac un nume si o cariera pe calea cea mai btuta, invatand. De altfel, creterea si educaia lui Felix i-au insuflat inca de mic ambiia de a deveni cineva, de a respecta tradiia familiei, studiind medicina, pentru a deveni doctor, la fel ca si tatl sau. Spre deosebire de personajele lui Camil Petrescu surprinse confesandu-se in anumite ipostaze incerte, ale existentei lor, Felix Sima este urmarit din pespectiva autorului omniscient pas cu pas in procesul devenirii, al maturizarii sale. Stim de la bun inceput cu cine avem de-a face datorita grijii parintesti pe care George Calinescu o are pentru biografia personajelor sale, in buna traditie balzaciana : Se numea Felix Sima i sosise cu o or nainte n Bucureti venind de la Iai, unde fusese elev n clasa a VIII-a Liceului Internat. Sfrise liceul, trecnd i examenul de capacitate i acum venea n Bucureti la tutorele su, Costache Giurgiuveanu.

Intrnd in casa unchiului sau, Felix paseste intr-un univers necunoscut, chiar ostil, unde unica sa oaza de alinare si sperana este Otilia. Tanarul intelectual aspirant se dovedete superior tuturor, ramanand deasupra mediocritii, banalitii si meschinriei acestei lumi. El isi construieste un adevarat cod moral: Voi cauta sa fiu bun cu toata lumea, modest si sa-mi fac o educatie de om. Voi fi ambitios, nu orgolios ". Din prima seara petrecuta in noua sa casa, dormind in camera Otiliei Felix descoper cu uimire nclinaia fetei spre literatura, lucru ce l atrage si mai mult, sporind aura de mister pe care i-a atribuit-o Otiliei. De altfel, ca in cazul oricrui intelectual adevrat, refugiul lui Felix este lectura. Era plcerea lui cea mare, pe care i-o satisfcea cum putea, mprumutnd cri sau, cnd avea bani, cumprnd. n odaia pe care i-o pstrase n casa de pe strada Lpuneanu, avea de pe acum o mic bibliotec. Confruntat cu avariia lui mo Costache, cu rutatea matusii Aglae, si cu ciudeniile tuturor din clanul Tulea, procesul de transformare al lui Felix n casa unchiului sau este rapid. Cu timpul Felix se obinui cu libertatea de care se bucura n aceast cas, n care fiecare fcea ce poftea, fr s ntrebe pe cellalt i care contrasta cu rigoarea vieii lui de pn acum i care preia caracterul su singuratic. Totui un sim de disciplin nnscut ferea pe Felix de excese. Libertatea i risipise timiditatea i-i dduse sentimentul valorii lui personale. Lipsa lui de legturi familiale mai afectuoase, diferena uor comptimitoare cu care-l nconjurau toi fiindc era orfan dezvoltase firea lui ambiioas. Atepta cu nerbdare s se deschid Universitatea, pentru a se pune cu aprindere pe munc, voia s-i fac o carier solid ct mai curnd. Pana la un anumit punct Felix Sima pare a fi creat din aceeai plmada sufleteasca din care este croit si George Ladima, intelectualul prin excelenta al lui Camil Petrescu. Amndoi cred in ideal, in lucrurile absolute si tind spre ele fara a putea face compromisuri. Sunt ambiioi si demni, iubesc cu trie si iubirea lor deveni o obsesie, ce este mrturisita in scrisori de dragoste adresate iubitelor. Nesigurana de a nu-si ti iubirea impartasita devine un chin nesfrit, iar deziluzia in dragoste le este amndurora tristul deznodmnt al povestilor lor de iubire. Insa aici se ntrerupe irul similitudinilor si apare diferena eseniala: in timp ce Ladima alege sa isi salveze onoarea si demnitatea sinucigndu-se, pe Felix Sima eecul n dragoste l maturizeaz. Lucid i raional, el nelege c ntr-o societate degradat n esenele ei morale, dragostea nu mai poate fi un sentiment pur, cstoria devenind o afacere pentru supravieuire i nu o mplinire a iubirii. Felix nsui se cstori ntr-un chip care se cheam strlucit i intr, prin soie, ntr-un cerc de persoane influente. Att in romanul Patul lui Procust, cat si in Enigma Otiliei" drama intelectualului roman, intransigent in pstrarea nealterata a contiinei si demnitatii sale ni se releva in impactul cu o societate bazata pe afacerism si mediocritate. Drama lui Ladima si a lui Fred Vasilescu oglindesc pana la un punct drama intelectualului Felix Sima, insa destinele lor diferite in in cele din urma de crezul literar al celor ce le-au dat viata, de cei

doi scriitori de facturi literare cu totul diferite, unul entuziast modernist, iar celalalt profund realist.