Obiectivele asistentului medical pentru pacientul cu hipertensiune arterială

Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu hipertensiune arterială

Hipertensiunea arterială este un sindrom caracterizat prin creșterea presiunii sistolice și diastolice peste valori
normale (139/89 mm Hg).
Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai răspândite boli.
La polul opus, se află hipotensiunea arterială (sindrom clinic caracterizat prin scăderea valorilor tensionale sub 100/65
mmHg).
Factori de risc pentru hipertensiunea arterială
 stres;
 fumat;
 obezitate;
 menopauză;
 sedentarism;
 ereditate;
 alimentație;
 sare în exces.
Tipuri
o Esentială – fără o cauză organică.

Este cea mai frecventă, reprezentând 80-90% din totalul hipertensiunilor și apare de obicei după 30 de ani, cu
maximum de frecvență între 40-50 ani.  Incidența este mai mare la femei, dar formele mai grave apar la barbați.
Menopauza, obezitatea, viața încordată, stresul și ereditatea joacă un rol important.
o Secundară – din cauze renale, endocrine, neurologice, cardiovasculare.

Semne și simptome în hipertensiunea arterială

 sunt diferențiate în funcție de stadiul HTA;
 cefalee frecvent dimineața, cu localizare occipitală sau fronto-occipitală;
 are caracter pulsatil;
 are caracter matinal; la trezire;
 amețeli/ vertij;
 semne care apar la examenul arterelor, artere sinuoase si rigide, puls bine bătut;
 semne de fragilitate capilară; diverse manifestări hemoragice: epistaxis, metroragii, uneori hematemeze;
 tulburări de vedere-fosfene
 așa-zisele „muște zburătoare”;
 vedere încețoșată;
 oboseală fizică;
  astenie;
 tulburări de memorie si concentrare;
 tulburări trecătoare de conștiență și limbaj;
  insomnia;
 durere precordială;
  palpitații;
  parestezii;
 furnicături la nivelul extremităților, senzația de “deget mort”;
 diferite grade de dispnee.
Complicații
Modificările fundamentale locale care stau la baza hipertensiunii sunt vasoconstricția arterială și creșterea
conținutului peretelui arteriolar în apa și sare. Mai târziu apar leziuni organice și ateroscleroză, care grăbesc
evoluția și întunecă prognosticul prin complicații.
În ultimul stadiu al formei benigne – care se instalează după mulți ani de evoluție – apar complicații: insuficiența
cardiacă stângă sau totală, cardiopatie ischemica, complicații cerebrale sau renale.
Diagnostic și examinări paraclinice
 Examenul de urină;
 Examenul sângelui (hematocritul, creatinina, uree sanguina, potasiu seric, glicemie, colesterol, acid uric și
trigliceride);
 Examenul fundului de ochi (oftalmoscopia);
 Radiografia toracică;
 Ecografia cardiacă;
 Electrocardiograma;
 Probele funcționale renale.
Tratament
 tratamentul trebuie să fie complex, igieno-dietetic, medicamentos, individualizat;
 hipotensive, diuretice;
 stil de viață sănătos, alimentație sănătoasă, dietă săracă în grăsimi;
 reducerea consumului de sare;
 renunțarea la fumat;
 exerciții fizice, mersul pe jos, gimnastică medicală, efort fizic dozat în funcție de posibilitățile și capacitatea
bolnavului.
Problemele pacientului cu HTA 
 scăderea debitului cardiac legată de scăderea forței de contracție a ventriculului stâng (insuficiență ventriculară
stângă);
 alterarea perfuziei tisulare legata de scăderea debitului cardiac;
 potențial de accident (vulnerabilitate fata de pericole) legat de tulburările de vedere;
  diminuarea toleranței la efort legată de slăbiciune, oboseală;

Obiectivele asistentului medical pentru pacientul cu hipertensiune arterială

Vizează:
– scăderea valorilor TA in limite acceptabile;
– asigurarea confortului ;
– prevenirea accidentelor;
– prevenirea complicațiilor.
Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu hipertensiune arterială
 asigurarea repausului fizic si psihic;
 combaterea factorilor de risc;
 măsurarea si înregistrarea funcțiilor vitale: T.A.,puls, respirație,etc ;
 supravegherea bolnavului (funcții vitale, stare generală, comportament, apariția unor complicații) ;
 administrarea tratamentului medicamentos prescris și urmărirea efectului acestuia;
 efectuarea bilanțului hidric (intrări- ieșiri) pentru prevenirea depleției de potasiu, care provacă aritmii;
 asigurarea unei alimentații echilibrate, ținând cont și de afecțiunile existente:
– hipocaloric – în obezitate;
– hipolipidic – în ateroscleroză;
– reducerea aportului de sodiu;
– lichide administrate fracționat pentru a evita creșterea bruscă a T.A.;
 educația pacientului:
– regim de viață echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus);
– evitarea stresului psihic (stări conflictuale, surmenaj intelectual);
– suprimarea fumatului;
– combaterea obezității ;
– recomandarea exercițiilor fizice, plimbărilor ;
– alimentație echilibrată;