HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

Ileana ANTOHE
Definitie

 HTA = valori constant crescute ale TA

sistolice > 140 mm Hg şi/sau TA diastolice >
90 mm Hg la pacientii fara comorbiditati
 La pacientii cu DZ, boala renala cronica,
boala coronariana si/sau arteriopatii
periferice: HTA = valori constant crescute
ale TA sist > 130 mm Hg si/sau TA diast>80
mm Hg.
 “Ucigasul tacut”
Consideratii generale

 HTA esenţială = boală cronică, tratabilă,

dar nevindecabilă
 Cauză principală de morbiditate şi
mortalitate cardio-vasculară:
      Accidente vasculare cerebrale;
      Boală coronariană;
       Insuficienţă cardiacă;
       Insuficienţă renală cronică.
Epidemiologie

   >20% populaţia adultă dezvoltă HTA

(90% HTA esenţială);
  >50% din cei cu HTA ignoră diagnosticul
de HTA;
  >50% din cei cu HTA diagnosticată
abandonează tratamentul din primul an;
 Doar 20% din hipertensivii trataţi ating un
control terapeutic optim al HTA
Epidemiologie

 Romania: Studiul SEPHAR 2003-2005:

 (Studiu de prevalenta si evaluare a riscului
cardiovascular in Romania)
 Prevalenta HTA: 40,1% populatia adulta (SUA:
27,8%; Canada: 27,4%)
 22,9% HTA nou diagnosticata; 17,2% HTA cunoscuta
 39% din subiecti tratati
 Controlati terapeutic: 7% (1-10% Europa)
 HTA sistolica izolata: 38%
 66% HTA grad I; 22% HTA grad II; 12% HTA grad
III
Clasificarea HTA

 HTA esenţială (primară): cauză

necunoscută (> 90% HTA);
 HTA secundară: cauze cunoscute
 HTA renală: renovasculară şi
renoparenchimatoasă;
 HTA endocrină: Feocromocitom,
adenom Conn, boală Cushing;
 HTA de sarcină;
Clasificarea HTA

 HTA cardiovasculară: coarctaţia de aortă,

insuficienţa aortică, sindromul hiperkinetic
β-adrenergic, blocurile totale, fistulele
arteriovenoase, poliglobulii, HTA sistolică
izolată (HTA sclerotică);
 HTA neurologică: sindroame de HT
intracraniană (tumori, encefalite, acidoză
respiratorie), sdr. apneii de somn etc;
 HTA secundară unor medicamente:
contraceptive orale, corticoizi
Clasificarea HTA

 OMS 1990 (prezenta visceralizarilor):

 Stadiul I: absenta visceralizarilor;
 Stadiul II: prezenta HVS (ECG/ ecografie);
inflectarea functiei renale ( Cl creatinina);
 Stadiul III: cardiopatie hipertensiva (boala
coronariana, insuficienta cardiaca);
afectare renala cu IRC; AVC hipertensiv
Clasificarea HTA

 Clasificarea ESC/ESH 2007: Dupa valorile

TA
 HTA grad I: TAs=140-159 si/sau TAd=90-
99 mm Hg;
 HTA grad II: TAs=160-179 si/sau
TAd=100-109 mm Hg
 HTA grad III: TAs=≥180 si/sau TAd=≥110
mm Hg
 HTA sist izolata: TAs≥ 140 si TAd<90
mmHg
Forme hemodinamice particulare de
HTA
      HTA sistolică izolată (sclerotică): TA
sistolică > 140 mm Hg cu Tad normala;
    HTA malignă (accelerata): TA diastolică
> 130 mm Hg, de regulă la tineri, posibil
secundară, cu evoluţie rapidă spre
complicaţii severe
Factorii de risc cardiovascular

 Factori nemodificabili:
 Factorul familial (genetic);
 Sexul;
 Rasa (neagră);
 Vârsta;
 Factori modificabili:
 Dieta (aportul excesiv de sare, cofeină şi
grăsimi alimentare saturate);
 Obezitatea;
Factorii de risc cardiovascular

       Fumatul;
      Sedentarismul;
      Dislipidemiile (hipercolesterolemii);
      Hiperuricemia;
      Diabetul zaharat;
      HTA;
      HVS
Fiziopatologia HTA esentiale

 TA = RVP x D x FC
sist
 Factori implicaţi în apariţia HTA:
       Predispoziţia genetică (reactivitate vasculară sporită
faţă de catecolamine şi/sau retenţie anormală a Na + în
peretele vascular arterial);
       Controlul nervos: SNS (Noradrenalina) -> ↑
vasoconstricţiei;
       Factorii endocrini:
        Adrenalina;
        Renina – Angiotensina;
        Aldosteronul
       Retenţia de sare şi apă: ↑ volemiei
Fiziopatologia HTA esentiale

 Consecinţele HTA asupra organelor ţintă: (SNC,

retină; cord; rinichi, artere de calibru mare şi
mediu)
 SNC: AVC;
 Retină: Modificări de angiopatie şi retinopatie
hipertensivă;
 Cord: Boală coronariană ischemică, HVS,
Insuficienţă cardiacă;
 Rinichi: Glomeruloscleroză hipertensivă,
Insuficienţă renală cronică;
 Artere sistemice: Accelerarea ATS
Consecintele HTA

 Explorarea complicaţiilor viscerale ale

HTA:
  SNC: Examen neurologic;
 Retină: Examenul fundului de ochi;
 Cord: ECG, Examen ecocardiografic,
Radiografie toracică (ICT);
 Rinichi: uree, creatinină, Cl creatinină,Examen
sumar de urină, Proteinurie, Addiss;
 Artere sistemice: Oscilometrie, Angiografii
Evaluarea pacientului hipertensiv

 Interogatoriul (anamneza) – vizând factorii

de risc cardiovasculari familiali şi personali,
tipul de personalitate, profesia şi stilul de
viaţă, medicaţia curentă, simptome
determinate de HTA (cefalee, tulburări de
vedere, dispnee, nicturie etc);
 Determinarea periodică a TA la ambele
braţe, în poziţie culcată, şezândă şi în
picioare (controlul hipotensiunii arteriale
posturale);
Evaluarea pacientului hipertensiv

 Evaluarea ritmului şi frecvenţei cardiace;

 Controlul greutăţii corporale;
 Examenele de laborator recomandate de
medic, necesare bilanţului funcţional şi/sau
etiologic al HTA
 Conturarea profilului psihologic al
pacientului (grad de instrucţie, cunoştinţe
asupra bolii hipertensive, aderenţa la
programul terapeutic individual).
Diagnostice de nursing la pacientul
hipertensiv
 Deficit de educaţie privind:
       HTA;
       Regimul terapeutic nonfarmacologic;
       Regimul terapeutic medicamentos.
 Deficit potenţial/manifest de aderenţă la
regimul terapeutic, datorat:
       Deficitului de educaţie;
       Motivelor socioeconomice;
       Efectelor secundare medicamentoase
Educatia terapeutica a pacientului
hipertensiv
     Caracterul cronic, incurabil şi natural progresiv al bolii;
     Riscurile evoluţiei naturale a HTA (netratate) –
apariţia complicaţiilor;
     Importanţa aderenţei pacientului la tratamentul
nonfarmacologic, igieno-dietetic şi schimbarea stilului de
viaţă:
      Reducerea aportului de sare şi grăsimi animale;
      Scăderea ponderală;
      Exerciţiul fizic;
      Abandonarea fumatului;
      Evitarea alcoolului;
      Reducerea stressului
Educatia terapeutica a pacientului
hipertensiv
    Importanţa aderenţei pacientului la tratamentul
farmacologic, medicamentos, individualizat:
   Evitarea apariţiei pe termen lung a complicaţiilor
bolii;
   Posibilele efecte secundare ale medicamentelor
(HTA posturală, tulburări de dinamică sexuală)
   Evitarea automedicaţiei şi riscurile întreruperii
bruşte a tratamentului
  Necesitatea dispensarizării (control medical
periodic, clinic şi de laborator)
Educatia terapeutica a pacientului
hipertensiv
 Obţinerea complianţei şi aderenţei pacientului
faţă de programul terapeutic individual:
 Buna educare a pacientului realizează
conştientizarea riscului abaterilor terapeutice şi
implică obţinere complianţei la tratament;
   Educaţie pentru sănătate;
   Înţelegerea raţiunii tratamentului
medicamentos permanent (de o viaţă), în special
pentru pacienţii asimptomatici!
    Dovada schimbării stilului de viaţă;
     Colaborarea cu un dietetician;
Educatia terapeutica a pacientului
hipertensiv
  Abandonarea fumatului, controlul G corporale, reducerea
alcoolului;
    Respectarea periodicităţii controalelor medicale
programate;
  Controlul optim al valorilor TA (ideal TA ≤ 130/80 mm
Hg)
  Verificarea corectitudinii medicaţiei (evidenţa
reţetelor/ nr. pastile din flacon), a orarului terapeutic şi al
cunoaşterii potenţialelor efecte secundare ale medicaţiei
  La vârstnic: evitarea polipragmaziei, automedicaţiei, a
consumului ilicit de sare şi recomandarea schimbării
progresive a posturii (evitarea hTA ortostatice).
Evolutia asteptata

    Absenţa semnelor de evoluţie a bolii

spre complicaţii hipertensive:
 Control optim terapeutic al valorilor TA;
 Absenţa manifestărilor anginoase;
 Valori normale ale ureii şi creatininei
plasmatice;
 Absenţa semnelor clinice de afectare
renală;
 Absenţa semnelor neurologice.
Evolutia asteptata

  Aderenţa la programul terapeutic individual:

 Înţelegerea raţiunii măsurilor terapeutice
igieno-dietetice şi medicamentoase;
 Integrarea familiei în modificările impuse de
boală asupra stilului de viaţă;
 Aderenţa la schimbarea dietei (restricţie de
sare, grăsimi saturate, restricţie calorică,
alcool, fumat);
 Realizarea săderii ponderale dorite;
Evolutia asteptata

    Program zilnic de exerciţii fizice;

    Controlul individual, la domiciliu al TA;
  Urmărirea şi raportarea efectelor secundare
medicamentoase medicului de familie;
    Utilizarea resurselor comunitare pentru
combaterea stressului cotidian
  Motivaţie personală solidă privind beneficiile
continuării terapiei;
  Respectarea programului medical de
dispensarizare.
Diagnostice de nursing in HTA

 Risc crescut pentru noncomplianţă cauzat de

efectele secundare neplăcute ale medicaţiei
prescrise şi de convingerea că tratamentul nu
este necesar în absenţa simptomatologiei;
 Risc crescut pentru alterarea sexualităţii
normale cauzată de scăderea libidoului sau
disfuncţie erectilă secundare efectelor
medicamentoase nedorite;
Diagnostice de nursing in HTA

 Risc crescut pentru menţinerea

defectuoasă a stării de sănătate cauzat
de cunoaşterea insuficientă a
restricţiilor dietetice, medicaţiei,
semnelor complicaţiilor potenţiale ale
bolii, factorilor de risc (obezitate, fumat),
a necesităţii controalelor periodice şi a
reducerii activităţilor stresante
Probleme de colaborare

 Complicaţie potenţială: Hemoragii retiniene;

 Complicaţie potenţială: Accident vascular
cerebral;
 Complicaţie potenţială: Hemoragie cerebrală;
 Complicaţie potenţială: Infarct miocardic acut;
 Complicaţie potenţială: Insuficienţă renală
cronică;
 Complicaţie potenţială: Insuficienţă cardiacă